Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 2262/2025 AI generated

Territorial jurisdiction for modification of parental authority and child support: exclusive competence of court at protected person's domicile at time of filing

Case Number Decizia nr. 2262/2025
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted

Legislator summary

AI generated

The Supreme Court issued a definitive regulator of competence, assigning jurisdiction to the Constanta Court of First Instance and rejecting the Suceava Court's declination, thereby overriding the lower courts' conflicting views on territorial jurisdiction. The dispute arose from a negative conflict of competence regarding a father's request to reduce child support and modify the visitation schedule for a minor, which the mother counterclaimed by seeking exclusive parental authority and further reduction of support; the key factual issue was the minor's change of residence from Constanta to Suceava in May 2024, shortly after the initial claim was filed in April 2024. Relying on Article 114(1) of the Code of Civil Procedure, which establishes exclusive territorial jurisdiction for the court where the protected person resides at the time of filing, the Supreme Court held that the relevant date for determining competence is the date of the action's introduction, not subsequent changes in residence, to ensure legal certainty and prevent successive declinations that would impede access to justice.

Legislator headnote

AI generated

art. 453 C. proc. civ, art. 114 C. proc. civ, art. 114 alin. (1) C. proc. civ, art. 496 C. civ, art. 114 alin. (1) din C. proc. civ, art. 107 C. proc. civ; Territorial jurisdiction for modification of parental authority and child support: exclusive competence of court at protected person's domicile at time of filing: The dispute arose from a negative conflict of competence regarding a father's request to reduce child support and modify the visitation schedule for a minor, which the mother counterclaimed by seeking exclusive parental authority and further reduction of support; the key factual issue was the minor's change of residence from Constanta to Suceava in May 2024, shortly after the initial claim was filed in April 2024. Relying on Article 114(1) of the Code of Civil Procedure, which establishes exclusive territorial jurisdiction for the court where the protected person resides at the time of filing, the Supreme Court held that the relevant date for determining competence is the date of the action's introduction, not subsequent changes in residence, to ensure legal certainty and prevent successive declinations that would impede access to justice.

Keywords

AI generated
territorial jurisdiction modification of child support parental authority change of domicile parental dispute negative conflict of jurisdiction

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 135 C. proc. civ.

Serves as the legal basis for the Supreme Court to issue the regulator of competence and establish the competent court in a negative conflict of jurisdiction.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 8 decembrie 2025

asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată:

Prin cererea de chemare în judecată din data de 15 aprilie 2024, înregistrată sub numărul x/2024, A. a solicitat, în contradictoriu cu B., modificarea pensiei de întreţinere stabilite în favoarea minorei C., în sensul micşorării cuantumului de la 25 % la 16,65% din veniturile nete pe care le obţine şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând taxă de timbru şi onorariu de avocat:

În motivare, a învederat că a fost căsătorit cu B. şi din căsătoria părţilor a rezultat minora C..

Reclamantul a arătat că prin sentinţa civilă nr. 8839 din 05 octombrie 2023, pronunţată de Judecătoria Constanţa în dosarul civil cu nr. x/2022, rămasă definitivă prin neapelare, instanţa s-a pronunţat cu privire la divorţ, dar şi în ceea ce priveşte obligarea reclamantului la plata pensiei de întreţinere lunară în cuantum de 25% din veniturile nete, dar nu mai puţin de 25 % din venitul minim pe economie, în favoarea minorei C., până la împlinirea vârstei de 18 ani.

Reclamantul a menţionat că, ulterior pronunţării acestei sentinţe, respectiv, la data de 4 aprilie 2024, a devenit tată pentru a doua oară, urmare a naşterii fiului său D. din relaţia de concubinaj pe care o are cu E..

La data de 28 mai 2024, reclamantul a depus o cerere de completare prin care a solicitat modificarea pensiei de întreţinere stabilite în favoarea minorei C., în sensul micşorării cuantumului de la 25 % la 16,65% din veniturile sale nete, începând cu data de 04 aprilie 2024, data naşterii celui de-al doilea copil al reclamantului şi modificarea programului de vizită al minorei C., astfel:

- jumătate din timpul alocat primei vacanţe pentru elevii din învăţământul primar, minora să-l petreacă la domiciliul reclamantului;

- jumătate din timpul alocat vacanţei de iarnă, minora să-l petreacă la domiciliul reclamantului;

- jumătate din timpul alocat vacanţei de primăvară, minora să-l petreacă la domiciliul reclamantului;

- jumătate din timpul alocat vacanţei de vară, minora să-l petreacă la domiciliul reclamantului;

-sărbătorile de Paşte şi de Crăciun, să fie petrecute un an la domiciliul mamei şi un an la domiciliul reclamantului sau alternativ, un an să petreacă Crăciunul la tată şi Paştele alături de mamă, iar anul următor să petreacă Crăciunul alături de mamă şi Paştele alături de tată.

La data de 14 iunie 2024, reclamantul a solicitat completarea cererii de chemare în judecată prin care a solicitat stabilirea locuinţei minorei, C. la domiciliul acestuia şi, în subsidiar, modificarea programul de vizită aşa cum a fost precizat prin cererea iniţială de completare a acţiunii.

În motivare, a învederat că, pe lângă faptul că mama minorei şi-a schimbat domiciliul într-o altă localitate decât cea pe care o avea la pronunţarea sentinţei, respectiv la Suceava, comportamentul şi atitudinea acesteia îl face să se teamă pentru viaţa, siguranţa minorului şi a mediului în care este crescută, arătând că mama minorei i-a transmis pe F. o adeverinţă prin care i-a arătat că i s-a acordat aviz psihologic pentru permis port armă letală, iar deţinerea nejustificată a unei astfel de arme letale în locuinţa unei familii pe lângă un copil minor poate fi un adevărat pericol pentru acesta, chiar şi din punct de vedere accidental.

În drept, au fost invocate art. 194, 531 şi 529 C. civ., art. 453 C. proc. civ.

Prin întâmpinarea din data de 17 iunie 2024, pârâta a solicitat, pe cale de exceptie, admiterea exceptia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Constanţa, iar pe fondul cauzei, respingerea cererii de chemare în judecata formulată de reclamantul A. şi obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecata.

Prin cererea reconvenţională formulată de pârâtă s-a solicitat modificarea măsurilor luate prin sentinţa civilă nr. 8839 din 05 octombrie 2023 pronunţată de Judecătoria Constanţa în dosarul civil nr. x/2022 cu privire la minora C., în sensul de a dispune exercitarea autorităţii părinteşti asupra minorei C., în mod exclusiv de către mamă, modificarea cuantumului pensiei de întreţinere stabilite în favoarea minorei C., în sensul micşorării cuantumului de la 25% la 20% din veniturile nete ale reclamantului, anularea programului de vizită stabilit prin sentinţa civilă nr. 8839 din 05 octombrie 2023 pronunţată de Judecătoria Constanţa în dosarul civil nr. x/2022, respectiv stabilirea unui nou program de vizită în favoarea tatălui:

- în fiecare sâmbată, între orele 10:00- 17.00, în prezenţa mamei şi a unui reprezentant al DGASPC Suceava, la sediul DGASPC Suceava;

- de ziua de naştere a minorei, între orele 10:00-17:00, în prezenţa mamei şi a unui reprezentant al DGASPC Suceava, la sediul DGASPC Suceava;

- în a doua zi de Crăciun şi de Paşte, între orele 10:00-17:00, în prezenţa mamei şi a unui reprezentant al DGASPC Suceava, la sediul DGASPC Suceava, în toate cazurile în ipoteza în care copilul doreşte să aibă legături personale cu tatăl său;

- să menţină legături telefonice cu minora precum şi cu orice alte mijloace de comunicare la distanţă, în fiecare zi, cu respectarea programului de şcoală şi de odihnă al copilului.

În motivare, a arătat că prin cererea reconvenţională solicită modificarea măsurilor stabilite prin sentinţa civilă nr. 8839 din 05 decembrie 2023 pronunţată de Judecătoria Constanţa în dosarul civil nr. x/2022, astfel că, potrivit dispoziţiilor art. 114 C. proc. civ., competenţa teritorială exclusivă este în favoarea instanţei în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită.

Având în vedere ca minora C. locuieşte în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Suceava, pârâta-reclamantă a arătat că Judecătoria Suceava este competentă să judece prezenta cauza.

2. Hotărârea Judecătoriei Constanţa:

Prin sentinţa civilă nr. 12324 din 21 octombrie 2024, Judecătoria Constanţa a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată de pârâtă prin întâmpinare şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Suceava.

Pentru a dispune astfel, instanţa a reţinut că dispoziţiile art. 114 alin. (1) C. proc. civ., conţin norme juridice cu caracter special, derogatoriu de la normele generale de competenţă teritorială şi că aceste norme sunt aplicabile în speţă.

A mai arătat că, din interpretarea acestui text legal rezultă că modificarea programului de vizită şi exercitarea autorităţii părinteşti asupra minorei reprezintă măsuri de ocrotire care privesc minora, astfel încât competenţa în soluţionarea unei astfel de cereri aparţine instanţei în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa minora în cauză, fiind o competenţă exclusivă, indiferent care era domiciliul minorei la momentul sesizării instanţei de judecată.

Instanţa a mai reţinut că, prin sentinţa civilă nr. 8839 din 05 octombrie 2023 pronunţată de Judecătoria Constanţa în dosarul civil nr. x/2022, locuinţa minorei a fost stabilită la domiciliul mamei, iar din actul de identitate al pârâtei aflat la dosarul cauzei, a rezultat faptul că domiciliul acesteia şi al minorei C., este în în Suceava, începand cu data de 20 mai 2024.

Aplicând în cauză dispoziţiile art. 496 C. civ., în conformitate cu care "(1) Copilul minor locuieşte la părinţii săi. (2) Dacă părinţii nu locuiesc împreună, aceştia vor stabili, de comun acord, locuinţa copilului. (3) În caz de neînţelegere între părinţi, instanţa de tutelă hotărăşte, luând în considerare concluziile raportului de anchetă psihosocială şi ascultându-i pe părinţi şi pe copil, dacă a împlinit vârsta de 10 ani. Dispoziţiile art. 264 rămân aplicabile..", instanţa a concluzionat că minora locuieşte efectiv în Ipoteşti, jud. Suceava, alături de mama sa, la adresa din buletin, conform copiei de pe buletin, depusă la dosarul cauzei.

Un alt argument adus de instanţă în susţinerea admiterii excepţiei de necompetenţă teritorială, se referă la soluţia pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în conflictul negativ de competenţă, în ceea ce priveşte competenţa de soluţionare a ordonanţei preşedinţiale formulate de pârâta-reconvenientă din prezenta cauză, în dosarul nr. x/2024, aflat pe rolul Judecătoriei Suceava, prin care instanţa supremă a tranşat competenta acestui litigiu în favoarea Judecătoriei Suceava.

În atare situaţie, instanţa a constatat că cererea reclamantului, ce are ca obiect modificarea programului de vizită şi exercitarea autorităţii părinteşti asupra minorei, dar şi cererea reconvenţională formulată de pârâtă de modificare a programului de vizită şi exercitarea autorităţii părinteşti, sunt de competenţa instanţei în raza căreia îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită, aceasta fiind în final, instanţa de tutelă.

În concluzie, pentru toate argumentele de mai sus, instanţa a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Constanţa, invocată de pârâta- reconvenientă şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Suceava.

3. Hotărârea Judecătoriei Suceava:

Prin sentinţa civilă nr. 5576 din 06 noiembrie 2025, Judecătoria Suceava a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocate din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Constanţa. A constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a dispus suspendarea cauzei şi trimiterea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.

Pentru a dispune astfel, instanţa a invocat dispoziţiile art. 129 alin. (2) pct. 3, art. 130 alin. (2), precum şi pe cele ale art. 114 alin. (1) din C. proc. civ., în conformitate cu care "dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competenţa instanţei de tutelă şi de familie se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită."

Astfel, instanţa a reţinut că, în situaţia în care competenţa teritorială este determinată de domiciliu, în conformitate cu prevederile art. 107 C. proc. civ., momentul în raport de care se determină competenţa teritorială îl constituie data promovării acţiunii, fiind lipsită de relevanţă împrejurarea că pe parcursul litigiului, partea şi-a schimbat domiciliul.

Având în vedere că cererea de chemare în judecată a fost introdusă iniţial în faţa Judecătoriei Constanţa la 15 aprilie 2024, iar potrivit precizărilor pârâtei din data de 22 august 2025 (pag. 3), aceasta nu mai locuieşte cu minora în Constanţa, ci în Suceava din 16 mai 2024 - deci ulterior învestirii instanţei, Judecătoria Suceava a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale.

În ceea ce priveşte regulatorul de competenţă invocat de către pârâtă, pronunţat în dosarul dintre aceleaşi părţi, având ca obiect ordonanţă preşedinţială (ds. nr. 7543/314/2024), instanţa a apreciat că tocmai pentru argumentele expuse în acea hotărâre se impune declinarea cauzei, având în vedere că data înregistrării ordonanţei este 10 iulie 2024, deci ulterior mutării pârâtei din prezentul dosar în circumscripţia Judecătoriei Suceava, acesta fiind criteriul analizat şi apreciat drept relevant de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

Analizând conflictul de competenţă, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) raportat la cele ale art. 133 pct. 2 C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Obiectul acţiunii îl reprezintă cererea prin care s-a solicitat modificarea pensiei de întreţinere stabilite în favoarea minorei C., în sensul micşorării cuantumului de la 25 % la 16,65% din veniturile nete, începând cu data de 04 aprilie 2024, data naşterii celui de-al doilea copil al reclamantului şi modificarea programului de vizită al minorei C., precum şi cererea reconvenţională formulată de pârâtă prin care s-a solicitat modificarea măsurilor luate prin sentinţa civilă nr. 8839 din 05 octombrie 2023 pronunţată de Judecătoria Constanţa în dosarul civil nr. x/2022 cu privire la minora C., în sensul de a se dispune exercitarea autorităţii părinteşti asupra minorei C., în mod exclusiv de către mamă, modificarea cuantumului pensiei de întreţinere stabilite in favoarea minorei C., în sensul micşorării cuantumului de la 25% la 20% din veniturile nete ale reclamantului, anularea programului de vizită stabilit prin sentinţa civilă nr. 8839 din 05 octombrie 2023 pronunţată de Judecătoria Constanţa în dosarul civil nr. x/2022

Înalta Curte reţine că situaţia juridică invocată prin acţiune şi prin cererea reconvenţională derivă din raportul de filiaţie dintre minoră şi părinţii acesteia, ceea ce determină incidenţa regulilor în materia autorităţii părinteşti.

În speţă, instanţele în conflict au considerat, în mod corect, că sunt aplicabile dispoziţiile art. 114 alin. (1) C. proc. civ., ce instituie o competenţă teritorială exclusivă în favoarea instanţei în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită.

Potrivit acestor dispoziţii, "Dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competenţa instanţei de tutelă şi de familie se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită."

De asemenea, conform prevederilor art. 265 C. civ., toate măsurile date prin Cartea a II-a "Despre familie" în competenţa instanţei judecătoreşti, litigiile privind aplicarea dispoziţiilor acestei cărţi, precum şi măsurile de ocrotire a copilului prevăzute în legi speciale sunt de competenţa instanţei de tutelă.

Potrivit acestor dispoziţii, instanţei de tutelă îi revine, printre altele, competenţa de soluţionare a cererilor având ca obiect: stabilirea locuinţei copilului minor, potrivit art. 400 alin. (1) C. civ., modalităţile de exercitare a dreptului părintelui separat de copil de a avea legături personale cu acesta, potrivit art. 401 C. civ., stabilirea contribuţiei fiecărui părinte la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a copiilor, în conformitate cu art. 402 alin. (1) C. civ., precum şi modificarea măsurilor luate cu privire la copil, potrivit art. 403 C. civ.

În pronunţarea regulatorului de competenţă, Înalta Curte constată că instanţele aflate în conflict au identificat corect dispoziţiile legale aplicabile în materie de stabilire a competenţei, în sensul că sunt aplicabile dispoziţiile art. 114 din C. proc. civ., normă specială, ce instituie o competenţă teritorială exclusivă în favoarea instanţei în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită.

Conflictul negativ de competenţă a fost determinat de stabilirea diferită de către instanţele aflate în conflict, a momentului în funcţie de care se stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei.

Astfel, Judecătoria Constanţa a considerat prioritar în stabilirea competenţei, actul de identitate al mamei care atesta că domiciliul acesteia este la Ipoteşti, în timp ce Judecătoria Suceava a reţinut că cererea de chemare în judecată a fost introdusă anterior schimbării domiciliului, astfel că instanţa competentă rămâne cea de la data promovării acţiunii, neavând relevanţă împrejurarea că pe parcursul litigiului, partea şi-a schimbat domiciliul.

Din examinarea actelor dosarului, Înalta Curte constată că, la data introducerii cererii de chemare în judecată, 15 aprilie 2024, minora locuia împreună cu mama sa, în Constanţa, judeţul Constanţa, astfel cum s-a stabilit prin sentinţa civilă nr. 8839 din data de 05 octombrie 2023, rămasă definitivă.

Dovada schimbării domiciliului de la această adresă rezultă clar din cartea de identitate a pârâtei, emisă în data de 20 mai 2024, aflată la dosarul Judecătoriei Constanţa, dată ulterioară introducerii cererii de chemare în judecată şi care indică domiciliul pârâtei ca fiind în judeţul Suceava, sat Ipoteşti, str. x.

Se mai reţine şi faptul că deşi, Judecătoria Constanţa prin încheierea din 04 octombrie 2024, a solicitat pârâtei să depună înscrisuri din care să rezulte că minora este înscrisă la grădiniţa din Ipoteşti, Judeţul Suceava, aceasta nu s-a conformat cerinţei instanţei.

În stabilirea instanţei competente să soluţioneze cauza, Înalta Curte va da eficienţă şi precizărilor depuse de pârâtă în data de 19 august 2025, dosarul Judecătoriei Suceava, prin care pârâta a arătat instanţei că "(…) la data introducerii cererii de chemare în judecată, 15 aprilie 2024, reclamantul A. a solicitat reducerea pensiei de întreţinere cuvenită minorei C.. La momentul introducerii cererii de chemare în judecată, subsemnata locuiam împreună cu minora, C. în judeţul Constanţa, municipiul Constanţa, însă, la momentul comunicării acţiunii, subsemnata locuiam deja cu minora în sat Ipoteşti, comuna Ipoteşti, judeţul Suceava. (...) Vă rog să aveţi în vedere că subsemnata locuiesc cu minora la adresa din Suceava din 16 mai 2024."

Susţinerile pârâtei cu privire la data mutării în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Suceava, astfel cum acestea rezultă din precizările depuse la dosarul cauzei, sunt în măsură să demonstreze faptul că la momentul învestirii instanţei, 15 aprilie 2024, este fără echivoc că pârâta domicilia împreună cu minora în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Constanţa.

Înalta Curte subliniază că art. 114 C. proc. civ., instituie o competenţă teritorială exclusivă în favoarea instanţei în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită la data sesizării instanţei.

Faptul că ulterior introducerii acţiunii s-a produs o schimbare a locuinţei minorei nu poate avea influenţă asupra determinării competenţei teritoriale şi nu poate genera o declinare succesivă a competenţei, întrucât aceasta ar determina o imprevizibilitate a actului de justiţie şi ar aduce atingere, implicit, dreptului fundamental de acces la justiţie.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 135 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Constanţa, urmând a dispune în acest sens pe calea regulatorului de competenţă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Constanţa, secţia Civilă.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 08 decembrie 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.