Competence conflict over bank debt enforcement resolved by assigning jurisdiction to court of foreign debtor's registered residence address
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice assigned jurisdiction to the Timişoara Civil Court to hear the case, resolving the negative conflict of competence in favor of that court over the Bucharest Court. The dispute arose from a request for judicial authorization to enforce a bank credit contract against two foreign-national guarantors, where the Timişoara Court initially declined territorial jurisdiction, arguing that the debtors did not hold Romanian domicile, while the Bucharest Court subsequently declined jurisdiction by asserting that one debtor resided in Timişoara based on immigration records. The deciding legal basis was Article 651(1) of the Code of Civil Procedure, combined with Articles 2(c), (d), and (j) of Emergency Ordinance No. 194/2002, which the court applied to equate the foreign debtor’s registered address from their residence permit certificate with a legal domicile within the Timişoara jurisdiction, thereby establishing that the Timişoara Court was competent as the court of the debtor's domicile at the time the enforcement authority was seized.
Legislator headnote
AI generatedart. 651 alin. (1) din C. proc. civ, art. 135 alin. (4) din C. proc. civ; Competence conflict over bank debt enforcement resolved by assigning jurisdiction to court of foreign debtor's registered residence address: Prin încheierea civilă nr. 20130 din 7 iulie 2025, Judecătoria Timişoara, secţia I civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, reţinând incidenţa prevederilor art. 651 alin. (1) teza a II-a din C. proc. civ., precum şi faptul că debitorii, cetăţeni străini, nu au domiciliul în ţară.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 4 decembrie 2025
Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, constată:
1. Obiectul cauzei
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Timişoara, secţia I civilă la 4 iulie 2025, petentul A. a solicitat, la cererea creditoarei B. S.A., încuviinţarea executării silite împotriva debitorilor C. şi D., în baza titlului executoriu reprezentat de contractul de credit bancar nr. x/27.11.2020, modificat şi completat prin actul aditional nr. 1/22.03.2022, şi contractul de fideiusiune nr. x/27.11.2020, modificat prin actul adiţional nr. x/22.03.2022.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
Prin încheierea civilă nr. 20130 din 7 iulie 2025, Judecătoria Timişoara, secţia I civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, reţinând incidenţa prevederilor art. 651 alin. (1) teza a II-a din C. proc. civ., precum şi faptul că debitorii, cetăţeni străini, nu au domiciliul în ţară.
Prin sentinţa civilă nr. 9821 din 29 octombrie 2025, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, secţia I civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa în favoarea Judecătoriei Timişoara, reţinând incidenţa prevederilor art. 651 alin. (1) din C. proc. civ. şi faptul că, potrivit relaţiilor comunicate de Inspectoratul General pentru Imigrări, debitorul D. are reşedinţa pe raza teritorială a Judecătoriei Timişoara.
Constatând ivit conflictul negativ de competenţă, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, secţia I civilă a înaintat dosarul către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.
3. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Soluţionând conflictul negativ de competenţă, Înalta Curte va stabili că instanţa competentă teritorial să soluţioneze cauza este Judecătoria Timişoara, secţia I civilă, pentru următoarele considerente:
Potrivit prevederilor art. 651 alin. (1) din C. proc. civ.: "Instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în ţară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în ţară, judecătoria în a cărei circumscripţie se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor. Dispoziţiile art. 112 şi ale art. 127 se aplică în mod corespunzător."
În raport cu actele şi lucrările dosarului, se reţine că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 651 alin. (1) teza I din C. proc. civ.
Astfel, dat fiind că ambii debitori garanţi sunt cetăţeni străini, se reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 2 lit. c) şi d) din O.U.G. nr. 194/2002 privind regimul juridic al străinilor în România, "rezident este străinul titular al unui permis de şedere temporară acordat în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă". Conform art. 2 lit. j) din acelaşi act normativ, permisul de şedere reprezintă "documentul de identitate care se eliberează de către Oficiul Român pentru Imigrări, în condiţiile legii, străinului căruia i se prelungeşte dreptul de şedere în România sau celui căruia i se acordă dreptul de şedere pe termen lung, după caz".
În condiţiile în care permisul de şedere este recunoscut de legislaţia română drept un document de identitate, adresa din cuprinsul certificatului de înregistrare poate fi asimilată domiciliului legal. Or, conform relaţiilor transmise de Inspectoratul General pentru Imigrări, unul dintre cei doi debitori garanţi, respectiv D., este titularul certificatului de înregistrare nr. x, în care figurează cu adresa în satul Giroc din judeţul Timiş, localitate aflată în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Timişoara, astfel că aceasta este, în temeiul art. 651 alin. (1) teza I din C. proc. civ., instanţa de executare, competentă să soluţioneze cererea de încuviinţare a executării silite.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în baza dispoziţiilor art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Timişoara, secţia I civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Timişoara.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 4 decembrie 2025.