Constitutional challenge to candidate-eligibility rule declared inadmissible; appeal dismissed as moot due to time-barred underlying claim
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the petitioner's appeal as unfounded, upholding the lower court's decision that refused to refer a constitutional exception to the Romanian Constitutional Court as inadmissible for lack of connection to the case; the challenged provision (art. 47(4) of Law No. 115/2015 on candidate requirements) could not affect the outcome because the underlying challenge to an electoral decision had been dismissed as time-barred, not on the merits. The dispute arose from a challenge to a candidate proposal, with the petitioner seeking to attack the constitutionality of the candidate-eligibility rules despite the procedural time-bar. The Court held, applying art. 29(1)-(3) and (5) of Law No. 47/1992 and the Constitutional Court’s jurisprudence on the "relevance" condition, that a constitutional exception is admissible only if the contested text is actually applicable and useful to resolving the case; since the underlying claim was dismissed for tardiness, the exception could not produce concrete effects, and the appeal court's reasoning was not extraneous to the case, so the cassation ground under art. 488(1)(6) of the Civil Procedure Code failed.
Legislator headnote
AI generatedart. 47 alin. (4) din Legea nr. 115/2015, art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ, art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, art. 29 din Legea nr. 47/1992, art. 54 alin. (1) din Legea nr. 115/2015, art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, republicată; Constitutional challenge to candidate-eligibility rule declared inadmissible; appeal dismissed as moot due to time-barred underlying claim: 47(4) of Law No. 115/2015 on candidate requirements) could not affect the outcome because the underlying challenge to an electoral decision had been dismissed as time-barred, not on the merits. The dispute arose from a challenge to a candidate proposal, with the petitioner seeking to attack the constitutionality of the candidate-eligibility rules despite the procedural time-bar. The Court held, applying art. 29(1)-(3) and (5) of Law No. 47/1992 and the Constitutional Court’s jurisprudence on the "relevance" condition, that a constitutional exception is admissible only if the contested text is actually applicable and useful to resolving the case; since the underlying claim was dismissed for tardiness, the exception could not produce concrete effects, and the appeal court's reasoning was not extraneous to the case, so the cassation ground under art. 488(1)(6) of the Civil Procedure Code failed.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedThe legal basis for dismissing the appellant's appeal as unfounded.
Full text
Şedinţa publică din data de 4 decembrie 2025
Deliberând asupra recursului civil de faţă, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei
Prin decizia civilă nr. 889A din 21 noiembrie 2025, pronunţată în dosarul nr. x/2025, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, printre altele, a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale a României cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 alin. (4) din Legea nr. 115/2015.
Împotriva acestei soluţii, la 21 noiembrie 2025, a declarat recurs petentul A., solicitând casarea, în parte, a deciziei recurate şi sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 alin. (4) din Legea nr. 115/2015. Recurentul a invocat motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., susţinând că decizia recurată cuprinde considerente străine de natura pricinii.
2. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Examinând recursul, prin prisma motivului prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ. şi în lumina deciziei Curţii Constituţionale a României nr. 321 din 9 mai 2017, Înalta Curte îl va respinge, ca nefondat, pentru următoarele considerente de drept:
Prin decizia nr. 321 din 9 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial nr. 580/2017, Curtea Constituţională a stabilit că recursul reglementat de dispoziţiile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 este un remediu judiciar care nu preia elementele şi caracteristicile proprii recursului din C. proc. civ., obiectul său constând în verificarea aprecierii cu privire la soluţia de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, motivată de neîndeplinirea condiţiilor de admisibilitate prevăzute de art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992.
Potrivit dispoziţiilor art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicată:
"(1) Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia. (2) Excepţia poate fi ridicată la cererea uneia dintre părţi sau, din oficiu, de către instanţa de judecată ori de arbitraj comercial. De asemenea, excepţia poate fi ridicată de procuror în faţa instanţei de judecată, în cauzele la care participă. (3) Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale. (...) (5) Dacă excepţia este inadmisibilă, fiind contrară alin. (1), (2) sau (3), instanţa respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curţii Constituţionale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanţa imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunţare. Recursul se judecă în termen de 3 zile."
Având în vedere aceste dispoziţii legale, se reţine că, pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să fie admisibilă şi să poată fi sesizată Curtea Constituţională cu soluţionarea ei, este necesar a fi îndeplinite următoarele condiţii: (i) excepţia de neconstituţionalitate să fie ridicată în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj; (ii) excepţia de neconstituţionalitate să aibă ca obiect legi sau ordonanţe ori dispoziţii dintr-o lege sau ordonanţă în vigoare; (iii) legea sau ordonanţa să aibă legătură cu soluţionarea cauzei, în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia; (iv) excepţia de neconstituţionalitate să nu aibă ca obiect prevederi ce au fost deja constatate neconstituţionale.
În cauză, curtea de apel a respins sesizarea Curţii Constituţionale, ca inadmisibilă, apreciind că nu este îndeplinită condiţia legăturii cu cauza, întrucât o eventuală admitere a excepţiei de neconstituţionalitate nu va produce niciun efect concret în litigiu, câtă vreme tribunalul a anulat, ca tardivă, contestaţia formulată de către petent şi nu a analizat cerinţele propunerii de candidat, astfel cum sunt acestea reglementate de art. 47 alin. (4) din Legea nr. 115/2015
Referitor la această condiţie legală, se reţine că dispoziţiile legale a căror neconstituţionalitate se cere a fi constatată trebuie să producă un efect real asupra cursului procesului şi, implicit, asupra situaţiei juridice a părţii.
În acest sens, Curtea Constituţională a reţinut că "legătura cu soluţionarea cauzei presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecăţii, cât şi necesitatea invocării excepţiei de neconstituţionalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiţii ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigenţele pe care le impun dispoziţiile legale în privinţa pertinenţei excepţiei de neconstituţionalitate în desfăşurarea procesului" (Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial nr. 600 din 12 august 2014).
Totodată, "condiţia relevanţei excepţiei de neconstituţionalitate, respectiv a incidenţei textului de lege criticat în soluţionarea cauzei, nu trebuie analizată în abstract, ci trebuie verificat interesul procesual al invocării excepţiei de neconstituţionalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituţionalităţii textului de lege criticat. Cu alte cuvinte, excepţia de neconstituţionalitate trebuie să fie realmente utilă părţii care a invocat-o pentru soluţionarea litigiulu." (Decizia nr. 360 din 8 iunie 2022, publicată în Monitorul Oficial nr. 1017 din 19 octombrie 2022).
Date fiind aceste repere jurisprudenţiale, stabilite chiar de către instanţa de contencios constituţional, se constată că argumentele curţii de apel nu sunt străine de natura pricinii, astfel cum, în mod nejustificat, a învederat recurentul. Aceasta, întrucât eventuala admitere a excepţiei de neconstituţionalitate nu ar produce un efect concret asupra contestaţiei, din moment ce nu a fost analizată pe fond, ci numai din perspectiva nerespectării termenului prevăzut la art. 54 alin. (1) din Legea nr. 115/2015. Decizia pronunţată de curtea de apel este rezultatul unei corecte analize judiciare şi nu cuprinde motive străine de natura pricinii, astfel că nu este incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6.
Faţă de aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, republicată, va respinge, ca nefondat, recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 889A din 21 noiembrie 2025, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, în ce priveşte soluţia de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale a României cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 47 alin. (4) din Legea nr. 115/2015.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 4 decembrie 2025.