Competence for ex officio reexamination of judicial interdiction resolved by retaining jurisdiction of the original granting court

Şedinţa publică din data de 02 decembrie 2025

Asupra conflictului negativ de competenţă:

I. Circumstanţele cauzei:

1. Obiectul cererii deduse judecăţii

Judecătoria Aiud s-a sesizat din oficiu la data de 03.11.2023, în dosar nr. x/2023 privind reexaminarea măsurii de punere sub interdicţie judecătorească luate faţă de intimata A., prin sentinţa civilă nr. 866/2018, pronunţată de Judecătoria Aiud la data de 20.09.2018, în dosarul nr. x/2018.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Judecătoria Aiud, prin sentinţa civilă nr. 1409 din data de 13 noiembrie 2024, a admis excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Beiuş.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut, în baza dispoziţiilor art. 936 C. proc. civ. coroborate cu cele ale art. 114 alin. (1) din acelaşi C. civ. în cauză este competentă instanţa în circumscripţia în care persoana ocrotită îşi are domiciliul iar din înscrisurile depuse la dosar rezultă că intimata figurează ca fiind internată la Spitalul de Psihiatrie şi Măsuri de Siguranţă Stei, adresă care se află în cicumscripţia Judecătoriei Beiuş.

2.2. Învestită cu soluţionarea cauzei prin declinare de competenţă, Judecătoria Beiuş, prin sentinţa civilă nr. 609 din data de 24 iunie 2025, a admis excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Turda.

În motivarea soluţiei sale, Judecătoria Beiuş a apreciat că instanţa competentă teritorial să soluţioneze sesizarea privind reexaminarea măsurii de punere sub interdicţie judecătorească, în temeiul art. 20 alin. (2) din Legea nr. 140/2022, este aceea în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul, la data sesizării instanţei cu reexaminarea măsurii, persoana pusă sub interdicţie judecătorească, domiciliu care coincide, ca regulă, cu domiciliul reprezentantului său legal, potrivit art. 92 alin. (4) C. civ.

În cauză, la data sesizării instanţei din oficiu, domiciliul legal al intimatei A. era la domiciliul reprezentantului legal, tutorele B., cu domiciliul în comuna Moldoveneşti, sat Podeni, nr. 191, jud. Cluj fiind lipsită de relevanţă, din perspectiva stabilirii competenţei teritoriale, împrejurarea că interzisa se află, în fapt, la Spitalul de Psihiatrie şi Măsuri de Siguranţă Ştei, în circumscripţia Judecătoriei Beiuş.

2.3. Judecătoria Turda, prin sentinţa civilă nr. 1668 din data de 24 octombrie 2025, a admis excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Beiuş, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat cauza şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului negativ de competenţă.

Instanţa a apreciat, în baza dispoziţiilor art. 936 C. proc. civ. coroborate cu prevederile art. 114 C. proc. civ. că în cauză competenţa aparţine instanţei în circumscripiţia căreia se află domiciliul în fapt al persoanei puse sub interdicţie. Întrucât la momentul la care instanţa s-a sesizat din oficiu cu soluţionarea prezentei cereri reşedinţa intimatei era la Spitalul de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţă Ştei, Judecătoria Turda a apreciat că Judecătoria Beiuş este competentă să soluţioneze cauza.

II. Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., reţine următoarele:

În speţă, se constată că prin sentinţa civilă nr. 866 din data de 20.09.2018, pronunţată de în dosarul nr. x/2018 Judecătoria Aiud a dispus punerea sub interdicţie a intimatei A..

În baza dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 140/2022 privind unele măsuri de ocrotite pentru persoanele cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale şi modificarea şi completarea unor acte normative, Judecătoria Aiud s-a sesizat din oficiu privind reexaminarea măsurii de punere sub interdicţie judecătorească luată faţă de intimata A., prin sentinţa sivilă nr. 866/2018, pronunţată de Judecătoria Aiud la data de 20.09.2018, în dosarul nr. x/2018.

Astfel, pe rolul Judecătoriei Aiud a fost înregistrat la data de 03.11.2023, dosarul nr. x/2023.

Raportat la obiectul cererii ce formează obiectul prezentului dosar, Înalta Curte reţine că potrivit dispoziţiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 140/2022, persoanele aflate la data intrării în vigoare a prezentei legi sub interdicţie judecătorească vor fi supuse, în ceea ce priveşte starea şi capacitatea lor şi măsurile de ocrotire ce vor trebui luate, dispoziţiilor Legii nr. 287/2009 privind C. civ., republicată, cu modificările ulterioare, astfel cum aceasta a fost modificată şi completată prin această lege, iar alin. (2) al aceluiaşi articol prevede că, în acest scop, instanţele judecătoreşti, din oficiu sau la cerere, vor reexamina toate măsurile de punere sub interdicţie judecătorească şi, după caz, vor dispune: a) înlocuirea acesteia cu una dintre măsurile de ocrotire prevăzute de Legea nr. 287/2009 privind C. civ., republicată, cu modificările ulterioare; b) ridicarea acesteia, dacă nu mai sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de Legea nr. 287/2009 privind C. civ., republicată, cu modificările ulterioare, pentru instituirea unei măsuri de ocrotire.

În mod corelativ, prevederile art. 105 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 3243/2022, prevăd că pe toată durata măsurilor de ocrotire, actele procesuale referitoare la exercitarea atribuţiilor instanţei de tutelă se efectuează în acelaşi dosar, repartizat aleatoriu unui complet specializat pentru judecarea cauzelor cu minori şi de familie, iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, cererile sau plângerile referitoare la măsurile de ocrotire se înregistrează ca dosare asociate, cu excepţia acţiunilor în anulare, care se înregistrează ca dosare distincte şi se repartizează aleatoriu. După soluţionarea definitivă a acestor cauze, dosarele se ataşează la dosarul iniţial.

Drept urmare, având în vedere obiectul prezentei cauze, de reexaminare din oficiu a măsurii de ocrotire dispuse în cadrul dosarului nr. x/2018 al Judecătoriei Aiud, precum şi temeiul juridic al prezentului litigiu respectiv art. 20 alin. (2) din Legea nr. 140/2022, se constată că, în speţă, instanţa de tutelă a fost deja fixată prin sentinţa civilă nr. 866 din data de 20.09.2018 pronunţată în dosarul mai sus menţionat şi anume Judecătoria Aiud. Această chestiune rămâne dobândită judecăţii cauzei operând o extindere a competenţei asupra tuturor procedurilor ulterioare aflate în conexiune cu măsura tutelei, neavând relevanţă, în această situaţie, domiciliul, respectiv domiciliul în fapt al persoanei puse sub interdicţie.

Astfel, în scopul fixării competenţei teritoriale, este necesar a se avea în vedere, pe de o parte, instanţa care a dispus punerea sub interdicţie judecătorească a intimatei şi, pe de altă parte, necesitatea raţiunii de unitate a hotărârii judecătoreşti, ca o consecinţă a extinderii competenţei instanţei care a încuviinţat cererea de punere sub interdicţie asupra tuturor procedurilor ulterioare aflate în directă legătură cu aceasta.

Pentru toate aceste considerente, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Aiud.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Aiud.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 02 decembrie 2025.