Peremption of annulment appeal against decision annulling motion for delay due to lack of stamping
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice confirmed the ex officio peremption of the appellant's *contestație în anulare* (annulment appeal), thereby leaving the previously issued decision that annulled the underlying motion for delay due to lack of proper stamping in force. The dispute concerned a procedural challenge where the appellant, having filed an annulment appeal against the initial decision, failed to appear at the hearing scheduled for January 21, 2025, nor did they request judgment in absentia, leading the court to suspend proceedings under Article 411(1) point 2 of the Code of Civil Procedure. Relying on Articles 416(1)-(3) and 181(1) point 3 of the Code of Civil Procedure, the court held that the six-month statutory term for peremption began running from the date of suspension and expired without any procedural acts by the parties or evidence of interruptive causes, resulting in the automatic loss of the right to pursue the annulment appeal.
Legislator headnote
AI generatedart. 411 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ, art. 416 alin. (1) C. proc. civ, art. 181 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ, art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ; Peremption of annulment appeal against decision annulling motion for delay due to lack of stamping: Potrivit dispoziţiilor art. 416 alin. (1) C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii, timp de 6 luni.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 02 decembrie 2025
1. Circumstanţele cauzei
Pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă s-a înregistrat, la 22 septembrie 2023, contestaţia privind tergiversarea procesului ce formează obiectul dosarului nr. x/2021 al Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă, formulată de contestatorul A..
Prin decizia nr. 1483 din 2 octombrie 2023 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2021 a fost admisă excepţia netimbrării contestaţiei la tergiversare şi, pe cale de consecinţă, a fost anulată ca netimbrată contestaţia privind tergiversarea procesului ce formează obiectul dosarului nr. x/2021 al Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă, formulată de contestatorul A..
Împotriva deciziei civile nr. 1483 din 2 octombrie 2023 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, contestatorul A. a formulat contestaţie în anulare, înregistrată la data de 25.10.2024 pe rolul secţiei I civile a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi repartizată, spre competentă soluţionare, completului nr. 2 noul C. proc. civ.
Prin încheierea din 21 ianuarie 2025, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a suspendat judecata contestaţiei în anulare, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., având în vedere că, deşi legal citate, părţile nu s-au înfăţişat şi nici nu au solicitat judecata cauzei în lipsă.
Prin rezoluţia din 14.08.2025 cauza a fost repusă pe rol şi s-a stabilit termen de judecată la 02 decembrie 2025, în vederea discutării perimării când Înalta Curte, invocând, din oficiu, excepţia de perimare, a reţinut cauza în pronunţare asupra acestei excepţii.
2. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Asupra excepţiei de perimare a cererii de contestaţie în anulare, Înalta Curte constată următoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 416 alin. (1) C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii, timp de 6 luni.
Alin. (2) al aceluiaşi text de lege dispune că termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părţi sau de instanţă, iar alin. (3) prevede că nu constituie cauze de perimare cazurile când actul de procedură trebuia efectuat din oficiu, precum şi cele când, din motive care nu sunt imputabile părţii, cererea n-a ajuns la instanţa competentă sau nu se poate fixa termen de judecată.
În sensul prevederilor legale redate, perimarea reprezintă o sancţiune ce se răsfrânge asupra întregii activităţi judiciare, care operează cu condiţia ca timp de 6 luni să nu se fi săvârşit vreun act de procedură în vederea judecării cauzei, împrejurare determinată de lipsa de diligenţă a părţilor care nu au acţionat în acest scop, deşi aveau posibilitatea să o facă.
Fiind un termen procedural, termenul de perimare se calculează potrivit dispoziţiilor art. 181 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., astfel încât acesta se împlineşte în ziua corespunzătoare din ultima lună, iar dacă ultima lună nu are zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlineşte în ultima zi a acestei luni.
În prezenta cauză, se constată că părţile, legal citate, nu s-au prezentat în instanţă la termenul din 21 ianuarie 2025, stabilit pentru judecarea contestaţiei în anulare, termen la care, constatându-se că nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în temeiul dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., s-a dispus suspendarea pricinii. Drept urmare, termenul de perimare de 6 luni prevăzut de lege a început să curgă de la data pronunţării încheierii de suspendare a judecăţii, împlinindu-se la 21 iulie 2025.
În consecinţă, din actele şi lucrările dosarului, se constată a fi cumulativ îndeplinite cerinţele perimării, respectiv, cauza a rămas în nelucrare în tot timpul prevăzut de lege, de la momentul suspendării (21 ianuarie 2025) şi până la data repunerii pe rol a cauzei trecând mai mult de 6 luni, timp în care niciuna dintre părţi nu a întreprins vreun demers pentru continuarea judecăţii şi nici nu a fost făcută dovada existenţei vreunei cauze de întrerupere sau de suspendare a cursului termenului de perimare.
Cum cauza a rămas în nelucrare din vina părţilor pe perioada prevăzută de lege, Înalta Curte constată că a operat sancţiunea prevăzută de dispoziţiile art. 416 alin. (1) C. proc. civ., contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 1483 din 2 octombrie 2023, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2021 fiind perimată de drept.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimată contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 1483 din 2 octombrie 2023, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2021.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la pronunţare, la Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 02 decembrie 2025.