Protection order jurisdiction fixed by victim’s chosen residence, Câmpina Court confirmed competent

Şedinţa publică din data de 2 decembrie 2025

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpina la data de 03.10.2025, sub nr. x/2025, A. a solicitat emiterea unui ordin de protecţie împotriva intimatului B. pentru obligarea acestuia la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de petentă şi copilul acesteia, faţă de reşedinţa situată în Mun. Câmpina, B-dul x nr. 26, jud. Prahova, faţă de locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate, interdicţia de a se deplasa în anumite localităţi sau zone determinate pe care victima le frecventează sau le vizitează periodic, indicând adresa părinţilor săi din oraşul Comarnic, str. x, jud. Prahova, obligarea de a preda poliţiei armele deţinute, obligarea de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere, precum şi interzicerea oricărui contact inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod cu victimele.

2. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 3954/2025 din 3 octombrie 2025, Judecătoria Câmpina, secţia civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale exclusive şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Braşov, reţinând că, la termenul de judecată din 03.10.2025, petenta a arătat că locuieşte în fapt în mun. Braşov, jud. Braşov, împreună cu fiul său minor, la adresa fratelui ei C. şi că la data de 30.09.2025, petenta a arătat s-a deplasat la mai multe secţii de pe raza Municipiului Braşov, fiind redirecţionată să se adreseze instanţelor de judecată pentru a obţine un ordin de protecţie împotriva intimatului.

Prin raportare la această situaţie de fapt, Judecătoria Câmpina a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 40 alin. (1) din Legea nr. 217/2003 corelate cu cele ale art. 129 alin. (2) pct. 3 şi art. 130 alin. (2) C. proc. civ., reţinând că scopul Legii nr. 217/2003 este acela de a proteja victima unde îşi stabileşte domiciliul în fapt (chiar şi pentru o perioadă scurtă), menţinut de petentă în mun. Braşov la datele transmiterii şi înregistrării cererii şi, pe cale de consecinţă a declinat cererea petentei privind emiterea unui ordin de protecţie, în favoarea Judecătoriei Braşov.

2.2. Învestită prin declinare, Judecătoria Braşov a pronunţat sentinţa civilă nr. 8000 din 10 octombrie 2025, prin care a declinat competenţa teritorială de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Câmpina, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a sesizat Înalta Curte în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că, din modalitatea de redactare a dispoziţiilor art. 40 alin. (1) din Legea nr. 217/2003 se înţelege că legiuitorul a înţeles să pună la dispoziţia victimei posibilitatea de a alege să sesizeze fie instanţa de la domiciliul său, fie instanţa de la reşedinţa sa, în scopul emiterii unui ordin de protecţie, necondiţionând această alegere, tocmai pentru a face efective mijloacele legale de realizare a protecţiei victimelor violenţei domestice.

Drept urmare, instanţa a dat eficienţă dispoziţiilor art. 116 C. proc. civ. care prevăd posibilitatea reclamantului de a alege între mai multe instanţe deopotrivă competente, inclusiv a victimei violenţei domestice care beneficiază de dreptul de a alege între instanţa locului unde trăieşte efectiv şi instanţa locului unde îşi are stabilit domiciliul, observând că în speţă petenta şi-a exercitat acest drept alegând să sesizeze Judecătoria Câmpina, neavând relevanţă pentru determinarea instanţei competente teritorial să judece cererea, faptul că a părăsit reşedinţa sa şi s-a refugiat la domiciliul unei rude în Braşov.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în temeiul dispoziţiilor art. 133 pct. 2, raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Obiectul cauzei îl constituie solicitarea petentei de emitere a unui ordin de protecţie în favoarea acesteia şi a copilului minor împotriva intimatului B., întemeiat pe dispoziţiile Legii nr. 217/2003 pentru combaterea şi prevenirea violenţei domestice.

Instanţele aflate în conflict şi-au declinat reciproc competenţa apreciind în mod diferit incidenţa art. 40 alin. (1) din Legea nr. 217/2003, potrivit căruia competenţa de soluţionare a pricinii aparţine instanţei de pe raza teritorială în care îşi are domiciliul sau reşedinţa victima. Astfel, prima instanţă a apreciat că scopul Legii nr. 217/2003 este acela de a proteja victima unde îşi stabileşte domiciliul în fapt, respectiv cel menţionat de petentă pe parcursul soluţionării litigiului ca fiind situat pe raza Municipiului Braşov şi nu cel dat de reşedinţa din Mun. Câmpina, Bdul x, jud. Prahova, declinând astfel cauza în favoarea Judecătoriei Braşov.

În schimb, cea de-a doua instanţă, Judecătoria Braşov, a dat o altă interpretare dispoziţiilor art. 40 alin. (1) din Legea nr. 217/2003 coroborându-le cu dispoziţiile art. 116 C. proc. civ., în sensul că legiuitorul a înţeles să pună la dispoziţia victimei posibilitatea de a alege să sesizeze fie instanţa de la domiciliul său, fie instanţa de la reşedinţa sa, în scopul emiterii unui ordin de protecţie, necondiţionând această alegere de niciun alt element de fapt, conchizând că în speţă instanţa competentă este cea dintâi sesizată, respectiv Judecătoria Câmpina.

Potrivit dispoziţiilor art. 38 alin. (1) din Legea nr. 217/2003, persoana a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violenţă din partea unui membru al familiei poate solicita instanţei ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecţie.

Totodată, art. 40 din acelaşi act normativ prevede:

"(1) Cererea pentru emiterea ordinului de protecţie este de competenţa judecătoriei de pe raza teritorială în care îşi are domiciliul sau reşedinţa victima. (2) Cererea pentru emiterea ordinului poate fi introdusă de victimă personal sau prin reprezentant legal [...]".

Ca atare, procedura reglementă de art. 40 din Legea nr. 217/2003 are în vedere situaţia în care cererea de emitere a ordinului de protecţie este adresată instanţei direct de către victimă sau în numele acesteia de către persoanele abilitate de lege în acest sens.

În speţă, reclamanta A. a solicitat emiterea unui ordin de protecţie împotriva intimatului B., având ca obiect obligarea acestuia la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de petentă şi copilul lor, faţă de reşedinţa situată în Mun. Câmpina, Bdul. x, jud. Prahova, faţă de locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate, impunerea interdicţiei de a se deplasa în anumite localităţi sau zone determinate pe care victima le frecventează sau le vizitează periodic, indicând adresa părinţilor săi din oraşul Comarnic, str. x, jud. Prahova.

Potrivit dispoziţiilor art. 116 C. proc. civ. " Reclamantul are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente.", astfel că, de vreme ce petenta a ales să sesizeze Judecătoria Câmpina, care constituie instanţa de la adresa de reşedinţă (unde aceasta a locuit în fapt cu intimatul) situată pe raza Municipiului Câmpina, jud. Prahova, rezultă că partea şi-a exercitat în mod definitiv dreptul de alegere între instanţele la care se referă norma din cuprinsul art. 40 alin. (1) C. proc. civ., drept de alegere care funcţionează independent de alte condiţionări de fapt (cum ar fi locuirea de către petentă, în continuare, la adresa de reşedinţă); drept urmare, competenţa Judecătoriei Câmpina a devenit astfel pe deplin consolidată cu privire la judecarea prezentei cauze.

Având în vedere că, prin alegerea de competenţă realizată, a fost consolidată de însăşi petenta A. competenţa teritorială de soluţionare a cauzei în favoarea instanţei de la reşedinţa pe care aceasta a avut-o în comun cu intimatul, respectiv Judecătoria Câmpina, acestei instanţe îi revine competenţa teritorială de judecată faţă de prevederile art. 116 C. proc. civ. sus citat.

Pentru considerentele expuse, în aplicarea dispoziţiilor art. 135 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Câmpina.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Câmpina.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 2 decembrie 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.