Pension claim time-barred; appeal for beneficiary status under displacement law unfounded, upheld on 30-day filing deadline.
Legislator summary
AI generatedThe court dismissed the claimant's appeal as unfounded, affirming the lower court's decision that rejected the claim as time-barred; the first-instance ruling remains in force. The dispute arose from an administrative action challenging a pension committee decision and seeking recognition as a beneficiary under emergency legislation for persons born during their parents' forced displacement. The decisive legal basis was the 30-day filing deadline under Article 7(4) of Law No. 189/2000, running from notice of the contested decision; since the claimant received the decision on 23 May 2002 but filed suit only on 5 September 2002, the limitation period was clearly exceeded ending in dismissal.
Legislator headnote
AI generatedart. 7 alin. (4) din Legea nr. 189/2000; Pension claim time-barred; appeal for beneficiary status under displacement law unfounded, upheld on 30-day filing deadline: În conformitate cu dispozițiile art. 7 alin. (4) din Legea nr. 189/2000 împotriva hotărârii Comisiei de pe lângă Casa Județeană de Pensii pentru aplicarea acestei legi, persoana interesată poate face contestație la curtea de apel în termen de 30 de zile de la data comunicării acesteia, potrivit Legii nr. 29/1990.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 5 septembrie 2002 reclamanta U.A. a chemat în judecată Casa Județeană de Pensii Bihor, solicitând anularea hotărârii nr. 491 din 7 mai 2002 emisă de pârâtă, precum și obligarea acesteia să-i recunoască calitatea de beneficiară a O.G. nr. 199 aprobată prin Legea nr. 180/2000, cu modificările și completările ulterioare, pe motiv că aceasta este născută în perioada refugiului părinților săi.
Curtea de Apel Oradea, prin sentința nr. 516/CA/2002 - P, a admis excepția tardivității sesizării instanței, invocată de pârâtă, respingând pe acest motiv acțiunea reclamantei.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta U.A., criticând-o, în esență, pentru nelegalitate și netemeinicie și reiterând motivele arătate în acțiunea sa.
Examinând sentința atacată, în raport cu critica formulată, cu probele administrate în cauză și cu dispozițiile legale incidente pricinii se constată că recursul nu este fondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
În conformitate cu dispozițiile art. 7 alin. (4) din Legea nr. 189/2000 împotriva hotărârii Comisiei de pe lângă Casa Județeană de Pensii pentru aplicarea acestei legi, persoana interesată poate face contestație la curtea de apel în termen de 30 de zile de la data comunicării acesteia, potrivit Legii nr. 29/1990.
Cum în cauză, reclamanta a primit hotărârea atacată la data de 23 mai 2002, iar acțiunea sa a fost înregistrată abia la 5 septembrie 2002, se constată că în mod corect a reținut instanța de fond că a fost depășit termenul legal de 30 de zile, socotit de la data comunicării hotărârii, prevăzut de textul de lege mai sus arătat.
Prin urmare, constatându-se că sentința atacată este legală și temeinică se va respinge recursul declarat în cauză ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de U.A. împotriva sentinței civile nr. 516/CA/2002 - P din 7 octombrie 2002 a Curții de Apel Oradea, ca nefondat.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 20 martie 2003.