Jurisdictional conflict in forced execution: territorial competence under old CPC based on asset location versus single enforcement court principle under new CPC
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice assigned territorial jurisdiction to the Cluj-Napoca Court for a negative conflict of competence, definitively resolving the dispute where both courts had initially declined the case. The conflict arose from a creditor's application for authorization to enforce a bank account belonging to a debtor, with the Cluj-Napoca Court arguing that the Bucharest Sector 1 Court was competent because it had previously authorized execution actions in 2022 under the principle of a single enforcement court, while the Bucharest Sector 1 Court countered that the enforcement proceedings originated in 2012, under the old Code of Civil Procedure, which allows multiple enforcement courts based on the location of the assets. Relying on the principle of continuity of procedure and the specific rules of the 1865 Code of Civil Procedure applicable to cases initiated before the 2012 Code entered into force, the Court held that the competent enforcement court is determined by the location where the execution is effectively carried out; since the debtor's bank account was located in Cluj-Napoca, that court was designated as the competent authority to adjudicate the request for forced execution.
Legislator headnote
AI generatedart. 651 alin. (1) C. proc. civ, art. 24 C. proc. civ, art. 373 alin. (3) C. proc. civ, art. 373 alin. (2) C. proc. civ; Jurisdictional conflict in forced execution: territorial competence under old CPC based on asset location versus single enforcement court principle under new CPC: În raport cu dispoziţiile art. 651 alin. (1) C. proc. civ., care statuează că instanţa de executare este cea de la domiciliul sau sediul debitorului, precum şi ale Deciziei nr. 20/2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, care consacră principiul unicităţii instanţei de executare, şi având în vedere că Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a soluţionat prima cerere de încuviinţare a executării silite, a apreciat că această din urmă instanţă este competentă să soluţioneze şi prezenta cerere de încuviinţare a executării silite.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 20 noiembrie 2025
Deliberând asupra conflictului negativ dedus judecăţii, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca la data de 14 iulie 2025 sub dosar nr. x/2025, formulată de petentul A., s-a solicitat, la cererea creditorului B. S.A., încuviinţarea executării silite împotriva debitoarei C., în temeiul titlului executoriu reprezentat de contractul de credit nr. x înregistrat sub nr. x din 5 mai 2007, cu modificările şi completările făcute prin Act adiţional nr. x din 27.11.2009, la care se adaugă şi cheltuieli de executare silită, în dosarul de executare silită nr. x/2022.
2. Sentinţa pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca, secţia civilă
Prin sentinţa nr. 11349 din 21 iulie 2025, Judecătoria Cluj-Napoca, secţia civilă, a admis excepţia de necompetenţă teritorială, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii, în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.
În motivarea soluţiei pronunţate, instanţa a reţinut că executarea silită, în temeiul aceluiaşi titlu executoriu reprezentat de contractul de credit nr. x, înregistrat sub nr. x din 5 mai 2007, cu modificările şi completările făcute prin Act adiţional nr. x din 27 noiembrie 2009, în dosarul execuţional nr. x/2022 al A., şi împotriva aceleiaşi debitoare, C., a fost încuviinţată şi prin încheierea din 13 decembrie 2022, pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în dosarul nr. x/2022, prin încheierea nr. 15198 din 22 decembrie 2022, pronunţată de Judecătoria Buftea în dosarul nr. x/2022 şi prin încheierea nr. 13850 din 18 decembrie 2023, pronunţată de Judecătoria Buftea în dosarul nr. x/2023.
Judecătoria Cluj-Napoca a mai reţinut că prima instanţă care a încuviinţat executarea silită în dosarul execuţional nr. x/2022 a fost Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, la data de 13 decembrie 2022.
În raport cu dispoziţiile art. 651 alin. (1) C. proc. civ., care statuează că instanţa de executare este cea de la domiciliul sau sediul debitorului, precum şi ale Deciziei nr. 20/2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, care consacră principiul unicităţii instanţei de executare, şi având în vedere că Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a soluţionat prima cerere de încuviinţare a executării silite, a apreciat că această din urmă instanţă este competentă să soluţioneze şi prezenta cerere de încuviinţare a executării silite.
3. Sentinţa pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, secţia I civilă
Învestită prin declinare, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, secţia I civilă, a pronunţat sentinţa nr. 9034 din 21 august 2025, prin care a admis excepţia de necompetenţă teritorială, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării conflictului de competenţă.
În motivarea soluţiei pronunţate, instanţa a reţinut, prin prisma lămuririlor solicitate executorului judecătoresc, că executarea silită a fost demarată în anul 2012, fiind format dosarul execuţional nr. x/2012 şi, ulterior, preluat de actualul executor judecătoresc cu schimbarea numărului dosarului execuţional, respectiv nr. 3006/2022.
În aceste condiţii, instanţa a constatat că sunt aplicabile dispoziţiile C. proc. civ. de la 1865 care, prin art. 373 alin. (2), stabileşte că instanţa de executare este cea în circumscripţia căreia se face executare, astfel încât nu operează principiul unicităţii instanţei de executare deoarece sub imperiul vechiul C. proc. civ. pot exista mai multe instanţe de executare.
Constatând că executorul judecătoresc urmăreşte executarea unor bunuri ce aparţin debitoarei, care se află în circumscripţia Judecătoriei Cluj-Napoca, a reţinut că această ultimă instanţă este competentă să soluţioneze cererea de încuviinţare a executării silite ce face obiectul dosarului pendinte.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată, Înalta Curte reţine următoarele:
Obiectul litigiului ce a generat desesizarea celor două instanţe şi ivirea conflictului negativ de competenţă îl constituie cererea formulată de petentul A. privind încuviinţarea executării silite solicitate la data de 14 iulie 2025, în temeiul titlului executoriu reprezentat de contractul de credit nr. x înregistrat sub nr. x din 05.04.2007, cu modificările şi completările făcute prin Act adiţional nr. x din 27.11.2009, la care se adaugă şi cheltuieli de executare silită, în dosarul de executare silită nr. x/2022.
Înalta Curte constată că declinarea reciprocă a competenţei de către instanţe a fost generată de aprecierea diferită a normelor de competenţă incidente în speţă.
Astfel, Judecătoria Cluj-Napoca a reţinut că, în raport cu dispoziţiile art. 651 alin. (1) C. proc. civ. şi cu statuările din Decizia nr. 20/2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, prima instanţă care a încuviinţat executarea silită în dosarul execuţional nr. x/2022, la data de 13 decembrie 2022, este competentă să soluţioneze cauza, în timp ce Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a apreciat că, în raport cu data pornirii executării silite, sunt incidente dispoziţiile C. proc. civ. de la 1865, care permit existenţa mai multor instanţe de executare, iar executorul judecătoresc urmăreşte continuarea executării silite asupra unui cont bancar al debitoarei, deschis la o instituţie bancară cu sediul în Cluj-Napoca, localitate aflată în circumscripţia Judecătoriei Cluj-Napoca.
Verificând actele dosarului de executare silită nr. x/2022 al A. şi având în vedere lămuririle executorului judecătoresc solicitate în cauză, Înalta Curte observă că executarea silită a început în anul 2012, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ.
Astfel, având în vedere momentul iniţierii procedurii execuţionale, se reţine că dispoziţiile legale aplicabile speţei pendinte sunt cele ale C. proc. civ. de la 1865.
Potrivit art. 24 C. proc. civ., adoptat prin Legea nr. 134/2010, "Dispoziţiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare", iar potrivit art. 25 alin. (1) din acelaşi act normativ, "Procesele în curs de judecată, precum şi executările silite începute sub legea veche rămân supuse aceleiaşi legi".
În acest context, se constată că, în cauză, sunt incidente dispoziţiile art. 373 alin. (3) C. proc. civ., în vigoare la data începerii executării silite - anul 2012, potrivit cu care cererile de încuviinţare a executării silite sunt soluţionate de instanţa de executare, astfel cum este definită de art. 373 alin. (2) din acelaşi act normativ, respectiv judecătoria în circumscripţia căreia se face executarea.
Din conţinutul acestor dispoziţii rezultă că locul unde se realizează, în mod efectiv, executarea este criteriul stabilit în determinarea instanţei de executare, ca instanţă căreia îi revine competenţa teritorială de soluţionare a cererilor de încuviinţare a executării silite.
În cauza dedusă judecăţii, urmărind continuarea executării silite, executorul judecătoresc a solicitat încuviinţarea executării silite asupra unui cont bancar al debitoarei, deschis la o instituţie bancară cu sediul în mun. Cluj-Napoca, localitate aflată în circumscripţia Judecătoriei Cluj-Napoca, aceasta fiind judecătoria în circumscripţia căreia se va face executarea, potrivit art. 373 alin. (2) C. proc. civ.
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte constată că Judecătoria Cluj-Napoca este instanţa competentă teritorial să soluţioneze cererea de încuviinţare a executării silite, urmând a dispune în acest sens, pe calea regulatorului de competenţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 20 noiembrie 2025.