Suspension of civil appeal due to missing heirs' addresses quashed and remanded for procedural excess
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court admitted the appellant’s appeal, quashed the Court of Appeal’s order suspending the trial, and remanded the case for further proceedings, ruling in favor of the plaintiff. The dispute involved a civil appeal that was suspended by the lower court due to the death of a defendant, with the trial court suspending proceedings under Article 412(1)(1) of the Code of Civil Procedure because the heirs' current addresses were not fully provided, despite their identification in prior judgments. The Supreme Court held that the suspension constituted an excessive formalism and a violation of procedural rules, finding that the court should have used its active role to verify addresses through official databases or cited them from existing case records, rather than placing the burden on the deceased's other heirs. The decisive legal basis was Article 488(1)(5) of the Code of Civil Procedure (cassation ground for violation of procedural rules resulting in nullity) and Article 412(1)(1), which mandates suspension only until the actual introduction of heirs, not their mere identification.
Legislator headnote
AI generatedart. 412 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ, art. 489 alin. (2) C. proc. civ, art. 412 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ, art. 22 C. proc. civ, art. 497 C. proc. civ; Suspension of civil appeal due to missing heirs' addresses quashed and remanded for procedural excess: Sancţiunea nulităţii priveşte calea de atac în ansamblul său, astfel încât ea nu va opera în măsura în care cel puţin unul dintre motivele invocate reprezintă o critică de nelegalitate, susceptibilă de a fi analizată în contextul art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ. - şi chiar dacă partea a procedat la o încadrare juridică eronată -, urmând a nu fi primite criticile de netemeinicie, prin care se urmăreşte schimbarea situaţiei de fapt reţinute de instanţa de apel, pe baza probelor administrate, ori cele formulate direct în recurs, aşadar omisso medio.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 18 noiembrie 2025
După deliberare, asupra recursului de faţă, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
I.1. Încheierea pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă
Prin încheierea din 14 aprilie 2025 pronunţată în dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă a dispus în temeiul art. 412 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., suspendarea recursului formulat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinţei civile nr. 2787 din 26 mai 2023 pronunţate de Judecătoria Bacău în dosarul nr. x/2019 şi împotriva deciziei civile nr. 470 din 12.06.2024 pronunţate de Tribunalul Bacău în dosarul nr. x/2019 în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi B. - fiul lui C. (decedată), D., E. şi F..
I.2. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva acestei încheieri, reclamantul A. a declarat recurs, calea de atac fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă la data de 14 mai 2025, sub nr. x/2019/a1, dosarul fiind repartizat aleatoriu spre soluţionare completului C9, aşa cum rezultă din fişa ECRIS şi din procesul-verbal aflate la dosar.
Prin cererea formulată, recurentul-reclamant a solicitat anularea încheierii din 14 aprilie 2025, anularea sentinţei nr. 2787/2023, anularea deciziei nr. 470/2024 a secţiei I civile a tribunalului şi trimiterea dosarului nr. x/2019 la secţia I a tribunalului pentru judecarea încheierii nr. 25/2019, în recurs.
A susţinut că sunt nule absolut încheierea nr. 2/2019, încheierea din 14 aprilie 2025, sentinţa nr. 2787/2023 şi decizia nr. 470/2024, fiind dovedită culpa procesuală a pârâţilor B., D., E., F..
A mai menţionat că în încheierea nr. 2/2019, în sentinţa nr. 7296/2007 şi în decizia nr. 1055/R/2008 sunt menţionate adresele şi CNP-urile pârâţilor B., D., E. şi F., pe care le reiterează şi în cererea de recurs.
Totodată a solicitat să se dispună introducerea în cauză a moştenitorilor lui C., şi anume: G. şi H., sens în care le-a indicat adresele şi CNP-urile.
I.4. Apărările formulate în cauză
Intimaţii-pârâţi nu au formulat întâmpinare.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
II.1. Excepţia nulităţii recursului
Sancţiunea nulităţii priveşte calea de atac în ansamblul său, astfel încât ea nu va opera în măsura în care cel puţin unul dintre motivele invocate reprezintă o critică de nelegalitate, susceptibilă de a fi analizată în contextul art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ. - şi chiar dacă partea a procedat la o încadrare juridică eronată -, urmând a nu fi primite criticile de netemeinicie, prin care se urmăreşte schimbarea situaţiei de fapt reţinute de instanţa de apel, pe baza probelor administrate, ori cele formulate direct în recurs, aşadar omisso medio.
În cauză însă, din cuprinsul cererii de recurs formulate de reclamant, se decelează critici de nelegalitate, recurentul-reclamant punând în realitate, în discuţie greşita aplicare de către instanţa de recurs a dispoziţiilor art. 412 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., critici apte de încadrare în cazul de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.
În acest context, raportat la dispoziţiile art. 486 alin. (1) şi ale art. 489 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge excepţia nulităţii recursului şi va proceda la analiza pe fond a căii de atac.
II.2. Examinând decizia recurată, prin prisma criticilor formulate şi prin raportare la actele şi lucrările dosarului şi la dispoziţiile legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul declarat este fondat pentru considerentele ce urmează să fie expuse.
În speţa supusă analizei, se constată că judecata recursului declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 2787 din 26 mai 2023 pronunţate de Judecătoria Bacău în dosarul nr. x/2019 şi împotriva deciziei civile nr. 470 din 12.06.2024 pronunţate de Tribunalul Bacău în dosarul nr. x/2019, a fost suspendată prin încheierea din 14 aprilie 2025, ca urmare a decesului pârâtei C. - intervenit la data de 23 septembrie 2024 -, pe motiv că moştenitorii defunctei nu pot fi introduşi în cauză, întrucât nu au fost indicate adresele a doi dintre aceştia, instanţa apreciind că nu este suficientă doar nominalizarea lor pentru introducerea în cauză.
Recurentul-reclamant a criticat această încheiere, susţinând în esenţă, că deşi adresele moştenitorilor erau consemnate în hotărârile aflate la dosar (încheierea nr. 2/2019, sentinţa nr. 7296/2007 şi decizia nr. 1055/R/2008), pricina a fost greşit suspendată.
Astfel cum s-a arătat supra, cu ocazia analizării excepţiei nulităţii recursului, criticile recurentului-reclamant urmează a fi analizate din perspectiva cazului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. (când, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii), analiza de legalitate a încheierii recurate urmând a fi raportată la dispoziţiile legale în baza cărora curtea de apel a dispus suspendarea judecării recursului - art. 412 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.
Conform art. 412 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., judecarea cauzelor se suspendă de drept "prin decesul uneia dintre părţi, până la introducerea în cauză a moştenitorilor, în afară de cazul când partea interesată cere termen pentru introducerea în judecată a acestora".
Astfel, regula este aceea că suspendarea de drept a judecării procesului intervine în baza legii şi presupune oprirea cursului judecăţii atunci când instanţa constată că a survenit decesul uneia dintre părţi, până la introducerea în cauză a moştenitorilor acesteia. Excepţia intervine atunci când partea interesată solicită acordarea unui termen pentru introducerea în cauză a moştenitorilor, caz în care instanţa va proceda la acordarea unui termen de judecată în acest sens.
Dacă însă la termenul acordat în aceste condiţii, partea nu este în măsură să indice moştenitorii celui decedat, instanţa va dispune suspendarea judecăţii, în temeiul art. 412 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., în aplicarea regulii enunţate.
În cauza de faţă, Înalta Curte constată că la termenul de judecată din 10 martie 2025 au fost indicaţi moştenitorii defunctei C.: B., G. şi H., intimata E. precizând că numitul G. locuieşte în comuna Gioşeni, iar H. în Bucureşti. Instanţa a amânat cauza, dispunând totodată şi efectuarea unei adrese către B., unul dintre moştenitorii defunctei C., precum şi cel care a adus la cunoştinţa instanţei decesul mamei sale, pentru ca acesta să indice adresele celorlalţi doi moştenitori, respectiv G. şi H..
La termenul din 14 aprilie 2025, potrivit consemnărilor din încheierea de şedinţă, la interpelarea instanţei, recurentul-reclamant A. a învederat că nu cunoaşte adresele actuale ale numiţilor G. şi H., moştenitori ai defunctei C., sens în care a solicitat amânarea cauzei pentru ca numitul B. să le depună, însă instanţa a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 412 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. şi a suspendat pricina.
În aceste coordonate, Înalta Curte apreciază că instanţa de recurs a dat dovadă de un formalism excesiv în suspendarea cererii de recurs, pe motiv că nu au fost indicate adresele moştenitorilor G. şi H..
Astfel, sub un prim aspect se observă că instanţa de recurs a pus în sarcina numitului B. obligaţia de a indica adresele celorlalţi doi moştenitori, iar nu în sarcina recurentului-reclamant, persoană interesată în continuarea judecăţii.
Sub un aspect secund, Înalta Curte apreciază că, în cazul în care moştenitorii au fost identificaţi, însă partea interesată în continuarea judecăţii (recurentul-reclamant) nu are cunoştinţă de adresele actuale ale acestora, instanţa de judecată, în baza rolului său activ reglementat de art. 22 C. proc. civ., îşi putea da concursul pentru obţinerea adreselor numiţilor G. şi H. în vederea citării acestora, prin interogarea bazei de date a DEPABD la care instanţele au acces sau prin efectuarea de solicitări la Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor.
Mai mult, în actele aflate la dosar, respectiv sentinţa civilă nr. 7296 din 16 noiembrie 2007 pronunţată de Judecătoria Bacău în dosarul nr. x/2007, în cauza având ca obiect "fond funciar", precum şi decizia civilă nr. 11055/R din 2 decembrie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia civilă în dosarul nr. x/2007, sunt consemnate adresele numiţilor G. şi H., astfel că instanţa de recurs avea posibilitatea să dispună citarea acestora la adresele respective.
În fine, Înalta Curte constată că în această fază procesuală, recurentul-reclamant a indicat la finalul cererii de recurs, adresele şi CNP-urile moştenitorilor G. şi H., acestea urmând a fi valorificate de curtea de apel.
În consecinţă, pentru ansamblul acestor argumente, în temeiul art. 497 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa încheierea recurată şi va trimite cauza, pentru continuarea judecăţii, aceleiaşi curţi de apel, reţinând aşadar, incidenţa motivului de recurs reglementat de art. 488 pct. 5 C. proc. civ. în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge excepţia de nulitate.
Admite recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva încheierii de şedinţă din 14 aprilie 2025 pronunţate de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă în dosarul nr. x/2019, în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi E., D., B. şi F..
Casează încheierea recurată şi trimite cauza la aceeaşi curte de apel pentru continuarea judecăţii.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 18 noiembrie 2025.