Jurisdictional conflict over whether a claim for compensation of equipment on foreign land and legal mortgage registration is a personal or real immovable action

Şedinţa publică din data de 15 ianuarie 2026

asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată formulată la data de 04 iulie 2024 şi înregistrată pe rolul Judecătoriei Craiova sub numărul unic de dosar x/2024, reclamanta A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta B. S.R.L. pronunţarea unei hotărâri prin care să fie obligată pârâta la plata către reclamantă a sumei de 100.000 RON, reprezentând contravaloarea bunurilor proprietatea sa, constând în transformator TTU 400 KV 20/0.4 KV-RACORD 20 KV aerian tip OL-AL 3X50/8MMP, în lungime de aproximativ 4480m şi PTA 20/0,4KV, 400KVA, alimentat de la stâlpul nr. 9 al racordului 20 KV PTA 2LEU, existent în derivaţia 20KV Leu aferentă LEA 20KV Leu-Dioştii, reţea de iluminat; să se constate un drept de ipotecă legală a reclamantei asupra imobilelor proprietatea pârâtei: teren intravilan, în suprafaţă de 2128 mp din măsurători, împreună cu construcţia edificată pe acesta:

C1-pavilion creştere, în suprafaţă construită de 1002 mp, din măsurători şi 1502 mp din acte, imobil identificat cu nr. cadatsral x şi înscris în cartea funciară nr. x a localităţii Leu; teren intravilan în suprafaţă de 7450 mp din măsurători, împreună cu construcţiile edificate pe acesta: C1-pavilion creştere vârste, în suprafaţă construită la sol de 1306 mp din măsurători, şi C2-pavilion îngogoşare, în suprafaţă construită la sol de 366 mp din măsurători, identificat cu nr. cadastral x şi înscris în cartea funciară nr. x a localităţii Leu; teren intravilan, în suprafaţă de 665 mp din măsurători, împreună cu construcţia edificată pe acesta Cl-filtru sanitar, în suprafaţă construită la sol de 230 mp din măsurători, imobil identificat cu nr. cadastral x şi înscris în cartea funciară nr. x a Leu; teren intravilan, în suprafaţă de 5774 mp din măsurători, împreună cu construcţiile edificate pe acesta:

C4-pavilion creştere larve, în suprafaţă construită la sol de 1098 mp din măsurători, C7- fosă septică, în suprafaţă construită la sol de 24 mp din măsurători şi C8 depozit lichid, în suprafaţă construită la sol de 22 mp din măsurători, imobil identificat cu nr. cadastral x şi înscris în cartea funciară nr. x a localităţii Leu; teren intravilan, în suprafaţă de 3255 mp din măsurători, împreună cu construcţiile edificate pe acesta: C2/3-pavilion creştere varstem în suprafaţă construită la sol de 1307 mp din măsurători şi 1280mp din acte, C3/3- pavilion îngogoşare, în suprafaţă construită la sol de 368 mp din măsurători şi 436 mp din şi C6 -puţ, bazin, staţie pompare, în suprafaţă construită la sol de 80 mp din măsurători, imobil identificat cu nr. cadastral x şi înscris în cartea funciară nr. x a localităţii Leu; teren intravilan, în suprafaţă de 2568 mp din măsurători, împreună cu construcţiile edificate acesta:

C2/2-pavilion creştere varste, în suprafaţă construită la sol de 1270 mp din măsurători şi 1243 mp din acte şi C3/2- pavilion ingogosare, în suprafaţă construită la sol de 358 mp din măsurători şi 424 mp din acte, imobil identificat cu nr. cadastral x şi înscris în funciară nr. x a localităţii Leu, până la concurenţa sumei de 100.000 RON, precum şi înscrierea dreptului de ipotecă.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 577, 586 C. civ. coroborat cu art. 591 C. civ.

2. Hotărârea Judecătoriei Craiova, secţia I civilă

Prin sentinţa civilă nr. 5167/2025 din 24 aprilie 2025, Judecătoria Craiova a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocate prin întâmpinare şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piteşti.

Pentru a dispune astfel, instanţa a reţinut că, în speţă, deşi reclamanta a invocat aplicabilitatea în cauză a dispoziţiilor art. 117 C. proc. civ., această normă de competenţă este aplicabilă doar dacă prin acţiunea introductivă se solicită, pe cale principală, apărarea sau constatarea existenţei unui drept real principal sau accesoriu.

În analiza excepţiei necompetenţei teritoriale, instanţa a apreciat că, în speţă nu se solicită să se constate în favoarea reclamantei existenţa unui drept de accesiune imobiliară artificială, iar cererea sa vizează exclusiv un drept de creanţă în legătură cu un pretins imobil, caz în care cererea poate fi formulată exclusiv la instanţa de la domiciliu/sediul pârâtului sau la o altă instanţă conform art. 108-113 C. proc. civ.

Prin urmare, raportat la cuantumul sumei pretinse de reclamant şi a împrejurării că aceasta nu excede pragului valoric impus de legiuitor, dar şi a sediului social al pârâtei, în aplicarea dispoziţiilor art. 107 C. proc. civ., instanţa a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piteşti.

3. Hotărârea Judecătoriei Piteşti

Prin sentinţa civilă nr. 6512/2025 din 25 noiembrie 2025, Judecătoria Piteşti a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocate din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Craiova. A constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a dispus suspendarea cauzei şi trimiterea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.

Pentru a dispune astfel, instanţa a considerat că cererea principală este o cerere reală imobiliară, (constatarea dobândirii unui drept de proprietate asupra unui bun în temeiul accesiunii imobiliare artificiale), şi că în speţă, competenţa materială şi teritorială se stabileşte prin raportare la art. 94 pct. 1 lit. k) C. proc. civ. şi art. 117 alin. (1) din acelaşi act normativ.

Instanţa a argumentat soluţia de declinare a competenţei, arătând că raportul juridic obligaţional invocat de reclamantă are drept cauză juridică constatarea faptului că pârâta ar fi proprietara construcţiilor/lucrărilor reprezentate de transformatorul şi reţeaua de iluminat pe stâlpi metalici, în temeiul accesiunii imobiliare artificiale, urmată de solicitarea reclamantei de obligare la plata sumei de 100.000 RON şi de constatare a existenţei unui drept de ipotecă legală.

Prin urmare, instanţa învestită cu această cerere trebuie să verifice, în prealabil, dacă sunt îndeplinite condiţiile accesiunii imobiliare artificiale (dacă pârâta a dobândit vreun drept real imobiliar cum pretinde reclamanta), iar, ulterior să stabilească dacă se impune sau nu ca pârâta să achite reclamantei suma de 100.000 RON, dacă reclamanta are un drept de ipotecă legală.

În acest context, instanţa a apreciat că nu este vorba despre o acţiune personală, ci despre o acţiune reală imobiliară în constatarea unui drept de proprietate în patrimoniul pârâtei asupra unor bunuri imobile, precum şi despre o acţiune personală de obligare a pârâtei la plata sumei de 100.000 RON, cu titlu de despăgubire/indemnizaţie, tocmai pentru faptul că a dobândit un drept de proprietate asupra unor bunuri imobile (construcţiile/lucrările de pe terenul proprietatea sa reprezentate de transformatorul şi reţeaua de iluminat la care reclamanta face referire în cerere).

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

Analizând conflictul de competenţă, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) raportat la cele ale art. 133 pct. 2 C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Constată că este sesizată cu un conflict negativ de competenţă care se circumscrie ipotezei prevăzute de art. 133 alin. (2) teza a II-a din C. proc. civ., conflict ivit ca urmare a declinărilor reciproce între Judecătoria Craiova şi Judecătoria Piteşti.

Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 100.000,00 RON reprezentând contravaloarea bunurilor proprietatea sa, transformator şi reţea de iluminat, aflate pe terenul pârâtei, constatarea unui drept de ipotecă legală asupra imobilelor proprietatea pârâtei, precum şi înscrierea în cartea funciară a dreptului de ipotecă.

Conflictul de competenţă a fost generat de interpretarea diferită a instanţelor aflate în conflict a obiectului cererii de chemare în judecată, aspect esenţial în determinarea competenţei teritoriale de soluţionare a cauzei.

Astfel, Judecătoria Craiova a considerat că a fost învestită cu o cerere care vizează exclusiv un drept de creanţă, împrejurare în raport de care a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 107-113 C. proc. civ., respectiv, competenţa de soluţionare de la sediul pârâtului, Comuna Poiana Lacului-Judecătoria Piteşti.

Cea de-a doua instanţă, Judecătoria Piteşti, a opinat în sensul că, a fost învestită cu o acţiune reală imobiliară în constatarea unui drept de proprietate în patrimoniul pârâtei asupra unor bunuri imobile, întemeiată pe accesiunea imobiliară artificială, prevăzută de art. 577 C. civ., ca cerere principală, faţă de care a stabilit competenţa materială şi teritorială în favoarea Judecătoriei Craiova, în conformitate cu dispoziţiile art. 94 pct. 1 lit. k) şi 117 alin. (1) C. proc. civ.

Înalta Curte aminteşte că unul dintre principiile fundamentale care guvernează procesul civil este cel al disponibilităţii părţilor, conform căruia părţile au dreptul de a dispune de obiectul procesului (dreptul subiectiv sau interesul născut din raportul de drept dedus judecăţii) şi de mijloacele procesuale acordate de lege în acest scop; prin urmare, părţile pot determina nu numai existenţa procesului, prin declanşarea procedurii judiciare şi prin libertatea de a se pune capăt procesului înainte de a interveni o hotărâre pe fondul pretenţiei supuse judecăţii, ci şi conţinutul procesului, prin stabilirea cadrului procesual, în privinţa obiectului şi a participanţilor la proces, a fazelor şi etapelor pe care procesul civil le-ar putea parcurge.

Procesul civil este, în regulă generală, un proces al intereselor private. Rolul activ al judecătorului trebuie înţeles în contextul asigurării unui echilibru cu principiul disponibilităţii, care guvernează procesul civil, iar principiul disponibilităţii în procesul civil lasă la libera apreciere a reclamantului fixarea cadrului procesual şi a limitelor cererii de chemare în judecată.

În speţă, reclamanta A. a înţeles să învestească instanţa cu o cerere în pretenţii prin care să fie obligată pârâta la plata sumei de 100.000 RON, reprezentând contravaloarea bunurilor proprietatea sa., inidcând încă ca temei de drept prevederile art. 577, 586 şi 591 C. civ.. Din expunerea situaţiei de fapt, precum şi din precizările depuse în instanţă, reiese că partea reclamantă a invocat un drept de creanţă decurgând din contractul de vânzare-cumpărare nr. x din 25 august 2023, aflat la dosarul Judecătoriei Craiova, prin care s-a transferat dreptul de proprietate asupra transformatorului TTU 400 KV 20/0.4 KV-RACORD 20 KV aerian tip OL-AL 3X50/8MMP de la societatea C. S.R.L. către reclamanta A..

În acelaşi sens este opinia intimatei, exprimată prin întâmpinarea depusă în cauză, aflată la dosarului Judecătoriei Craiova prin care a învederat că situaţia din speţă excede domeniului de aplicare al accesiunii imobiliare artificiale, în speţă, fiind vorba despre o acţiune în pretenţii ce cade în competenţa teritorială de soluţionare a Judecătoriei Piteşti de la sediul pârâtei.

Or, este cunoscut că limitele judecăţii trebuie raportate la ceea ce constituie obiect al învestirii instanţei, atâta timp cât rolul activ al judecătorului de a stărui prin toate mijloacele la stabilirea situaţiei de fapt este limitat la aspectele ce formează obiectul pricinii supuse judecăţii, instanţa având sarcina de a clarifica doar acele situaţii care impun o explicitare a cererii de chemare în judecată.

Aşa cum deja s-a arătat, în cauza dedusă judecăţii, obiectul judecăţii a fost precizat de reclamantă, iar prezentarea argumentelor de drept şi de fapt considerate relavante de ambele părţi ale cauzei, au fost făcute prin apărători, atât reclamanta cât şi pârâta beneficiind de asistenţă juridică calificată.

Aşadar, nu atât indicarea unui anume text de lege dă cauza acţiunii, ci instituţia de drept material la care se raportează reclamantul în expunerea motivelor de fapt şi de drept din cuprinsul acţiunii - aceste aspecte putând fi clarificate şi ulterior, dacă instanţa va aprecia necesar.

Înalta Curte, faţă de modalitatea de formulare a petitelor cererii de chemare în judecată, constată că în stabilirea competenţei sunt incidente prevederile art. 107 C. proc. civ.

Pe cale de consecinţă, dat fiind cuantumul la care s-a raportat reclamanta în cererea de chemare în judecată, ce nu excede pragului valoric stabilit de legiuitor la edictarea dispoziţiilor art. 94 alin. (1) lit. k) C. proc. civ. şi având în vedere sediul pârâtei din comuna Poiana Lacului, sat Cepari, nr. 84, judeţul Argeş, competenţa de soluţionare a cauzei revine Judecătoriei Piteşti.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piteşti.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 15 ianuarie 2026, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.