Civil recourse annulled for failure to substantiate grounds within the statutory thirty-day deadline
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice declared the appellant's recourse null and void, leaving the appellate court's dismissal of the claim intact. The case involved a civil action for moral damages (50,000 EUR) filed by a former detainee against the State and various penitentiaries, alleging inhuman and degrading treatment in violation of Article 3 of the European Convention on Human Rights, which had been previously dismissed as time-barred or unfounded by the lower courts. The Supreme Court found that the appellant failed to substantiate the recourse within the statutory 30-day deadline following the communication of the appellate decision; although the appellant indicated an intent to submit motives later, they were filed only months after the deadline expired, violating Articles 486, 487, and 489 of the Code of Civil Procedure, which mandate that the recourse must be reasoned within the legal term to avoid nullity.
Legislator headnote
AI generatedart. 1434 C. civ, art. 248 C. proc. civ, art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ, art. 489 alin. (1) C. proc. civ, art. 488 C. proc. civ, art. 489 alin. (2) C. proc. civ; Civil recourse annulled for failure to substantiate grounds within the statutory thirty-day deadline: , reclamantul a invocat dispoziţiile art. 3 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, art. 1349, art. 1357, art. 1382 şi art. 1434 C. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 12 noiembrie 2025
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cauzei
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Buzău, secţia I civilă, în data de 12 septembrie 2023, sub nr. x/2023, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, Penitenciarul Focşani, Penitenciarul Botoşani, Penitenciarul Bucureşti Jilava, Penitenciarul Drobeta Turnu Severin şi Penitenciarul Mărgineni, obligarea acestora, în solidar, la plata sumei de 50.000 euro, reprezentând daunele morale ce i-au fost cauzate, cât timp a fost deţinut în aceste centre de detenţie, având în vedere că a fost supus unui tratament inuman şi degradant, conform prevederilor art. 3 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
În drept, reclamantul a invocat dispoziţiile art. 3 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, art. 1349, art. 1357, art. 1382 şi art. 1434 C. civ.
2. Hotărârea pronunţată de prima instanţă
Prin sentinţa civilă nr. 296 din 20 martie 2024, Tribunalul Buzău, secţia I civilă a respins, ca prescrisă, acţiunea în privinţa pretenţiilor aferente perioadei decembrie 2019- septembrie 2020, respectiv a respins, ca neîntemeiată, acţiunea formulată de reclamantul A..
3. Hotărârea pronunţată de instanţa de apel
Prin decizia civilă nr. 1288 din 10 octombrie 2024, Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă a respins, ca nefondat, apelul formulat de apelantul-reclamant A. împotriva sentinţei civile nr. 296/20.03.2024, pronunţată de Tribunalul Buzău.
4. Calea de atac a recursului exercitată în cauză
Împotriva acestei decizii a formulat recurs reclamantul A., arătând că motivele le va depune după comunicarea hotărârii.
5. Apărările formulate în cauză
În data de 10 aprilie 2025, intimatul Penitenciarul Bucureşti Jilava a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia nulităţii recursului pentru nemotivare, iar pe fond a solicitat respingerea recursului.
În data de 06 mai 2025, intimatul Penitenciarul Mărgineni a formulat note scrise, prin care a invocat excepţia nulităţii recursului pentru nemotivare, iar pe fond a solicitat respingerea recursului.
La aceeaşi dată, intimatul Penitenciarul Mărgineni a formulat răspuns la întâmpinarea intimatului Penitenciarul Bucureşti Jilava, iar în data de 10 septembrie 2025, recurentul a formulat concluzii scrise.
În 6 noiembrie 2025, intimatul Penitenciarul Dr. Tr. Severin a depus cerere de judecare în lipsă, arătând că au încetat raporturile de serviciu ale consilierului juridic.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Examinând cererea de recurs, în raport cu excepţia nulităţii recursului, invocată prin întâmpinare, a cărei analiză este prioritară, potrivit art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:
Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, sau, după caz, menţiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiaşi articol sancţionează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.
Totodată, conform dispoziţiilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate din oficiu de către instanţă, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului.
Aceeaşi sancţiune intervine şi în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., astfel cum rezultă din cele statuate de art. 489 alin. (2) C. proc. civ.
A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanţa care a pronunţat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.
În prezenta cauză, prin cererea de recurs transmisă, prin poştă, la data de 23 decembrie 2024, recurentul a arătat că va depune motivele de recurs după comunicarea hotărârii.
Din analiza actelor dosarului, se constată că decizia recurată a fost comunicată recurentului-reclamant la data de 16 ianuarie 2025, la domiciliul indicat, conform dovezii aflate la dosarul Curţii de Apel Ploieşti, dovada de înmânare fiind semnată de fratele acestuia.
În ceea ce priveşte termenul pentru motivarea recursului, se reţine că potrivit dispoziţiilor art. 487 alin. (1) din C. proc. civ., "Recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute de art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs ".
Potrivit art. 485 alin. (1) din C. proc. civ.:
"Termenul de recurs este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel (…).".
Or, raportat la data comunicării deciziei atacate, termenul de motivare a recursului a fost de 30 zile de la comunicare, termen care a început să curgă la data de 16 ianuarie 2025 şi s-a împlinit la 17 februarie 2025, în aplicarea prevederilor art. 181 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., aceasta fiind data limită până la care recurenta avea posibilitatea să depună motivele de recurs.
Aşadar, motivele de recurs dezvoltate de recurent în cadrul concluziilor scrise transmise prin poştă în data de 5 septembrie 2025, sunt formulate cu depăşirea termenului legal prevăzut de art. 487 alin. (1) C. proc. civ. coroborat cu art. 485 alin. (1) din acelaşi cod, motiv pentru care Înalta Curte apreciază că nu a fost legal învestită pentru a le putea analiza.
Pentru aceste considerente, având în vedere că recursul nu a fost motivat în termenul legal, în temeiul dispoziţiilor legale menţionate anterior, Înalta Curte va constata nul recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 1288 din 10 octombrie 2024 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia I civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nul recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 1288 din 10 octombrie 2024 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia I civilă.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 12 noiembrie 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.