Consumer awarded forum at domicile in sliding-door defect suit; Mediaș court holds territorial jurisdiction.

Şedinţa publică din data de 21 octombrie 2025

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei:

I.1. Obiectul cauzei:

Prin cererea înregistrată la data de 7 mai 2024, pe rolul Judecătoriei Mediaş, reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta B. S.R.L. Cluj Napoca pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti prin care să se dispună, în principal, obligarea pârâtei la înlocuirea produsului defect uşă glisantă de interior cu profil de aluminiu, model 4, culoare negru, sticlă transparentă, dimensiune 3270x2460 mm, 3 canate mobile + 1 buc fix şi cu deschidere canate în cascadă cu unul nou, de aceeaşi calitate, formă şi dimensiuni, sau în subsidiar, rezoluţiunea contractului încheiat, obligarea pârâtei să ridice produsul defect uşă glisantă de interior cu profil de aluminiu, model 4, culoare negru, sticlă transparentă, dimensiune 3270x2460 mm, 3 canate mobile + 1 buc fix şi cu deschidere canate în cascadă de la imobilul reclamantului şi să i se restituie preţul achitat în cuantum de 22.308 RON.

Cererea a fost întemeiată în drept pe art. 1270, art. 1650 şi urm., art. 1672, art. 1716 şi urm., art. 1522 C. civ.

I.2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă:

I.2.1. Prin sentinţa civilă nr. 1571 din 11 noiembrie 2024, Judecătoria Mediaş a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale invocată prin întâmpinare şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că prin cererea formulată se solicită, în principal, executarea contractului - înlocuirea produsului defect, iar în subsidiar rezoluţiunea contractului nr. x/13.09.2021.

Analizând contractul încheiat între părţi, instanţa a constatat că societatea pârâtă are calitatea de executant, iar reclamantul are calitatea de beneficiar şi nu există menţiune referitoare la locul stabilit pentru executarea obligaţiei de predare a produsului. Or, potrivit art. 1494 alin. (1) lit. c) C. civ., obligaţia de predare se face la sediul debitorului obligaţiei, sediu ce se află în Cluj-Napoca.

A mai reţinut instanţa că, pentru a fi o competenţă alternativă, dispoziţiile art. 113 pct. 3 C. proc. civ. pretind o clauză expresă, convenită de părţi, referitoare la locul executării obligaţiei pretinse, însă în contract nu există o astfel de clauză.

Aşadar, având în vedere lipsa unei clauze concrete în contract din care să rezulte locul executării obligaţiei, instanţa a apreciat că este incident art. 107 alin. (1) C. proc. civ., instanţa competentă fiind cea de la sediul pârâtei, respectiv Judecătoria Cluj-Napoca.

I.2.2. Prin sentinţa civilă nr. 1990 din 4 aprilie 2025 Judecătoria Cluj-Napoca a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată de reclamantul A., a declinat cauza în favoarea Judecătoriei Mediaş, a constatat ivit conflict negativ de competenţă, a suspendat judecata cauzei şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării acestuia.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Cluj-Napoca a reţinut că prin cererea de chemare în judecată, reclamantul face referire la calitatea sa de consumator, prin raportare la pârâtă, ce are calitatea de profesionist, precum şi că au fost invocate dispoziţii referitoare la protecţia consumatorului.

S-a mai observat faptul că, prin întâmpinare, pârâta menţionează că reclamantul nu are calitatea de consumator, dar face referire la dispoziţiile privind vânzarea produselor, dispoziţii ce se referă la "consumator";

În consecinţă, având în vedere că ambele părţi au făcut referire la dispoziţiile legale din materia drepturilor consumatorilor, incidenţa acestora în cauză reprezentând un aspect ce ţine de fondul cauzei, în stabilirea competenţei teritoriale de soluţionare a cauzei instanţa a ţinut seama de dispoziţiile art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., text de lege ce instituie o competenţă alternativă, dispoziţii în baza cărora reclamantul are alegerea între instanţa de la domiciliul său şi instanţa de la domiciliul pârâtei. Or, în cauza de faţă, reclamantul a ales instanţa de la domiciliul său, Judecătoria Mediaş, astfel că aceasta rămâne competentă să judece cauza.

II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la prezentul conflict negativ de competenţă:

Cu privire la conflictul negativ de competenţă cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ. şi art. 136 din acelaşi act normativ Înalta Curte reţine următoarele:

În speţă, instanţele aflate în conflict au determinat în mod diferit competenţa teritorială de soluţionare a cauzei.

Astfel, în timp ce Judecătoria Mediaş a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 107 alin. (1) C. proc. civ., Judecătoria Cluj-Napoca a aplicat art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

De asemenea, se constată că obiectul demersului judiciar, ce a stat la baza declanşării conflictului negativ de competenţă, îl constituie cererea formulată de reclamantul A., prin care a solicitat, în principal, obligarea pârâtei B. S.R.L. la înlocuirea produsului defect uşă glisantă de interior, iar în subsidiar rezoluţiunea contractului încheiat, obligarea pârâtei să ridice produsul defect uşă glisantă de interior şi să îi restituie preţul achitat în cuantum de 22.308 RON.

Între părţi s-a încheiat un contract calificat de ambele părţi ca fiind unul de prestări servicii, în temeiul căruia pârâta s-a obligat a livra şi a monta o uşă şi piesele necesare montajului.

În consecinţa acestor împrejurări, Înalta Curte reţine că raportul juridic dedus judecăţii este acela dintre un profesionist şi un consumator.

Noţiunea de profesionist este definită de art. 2 din Legea nr. 193/2000, ca fiind orice persoană fizică sau juridică autorizată, care, în temeiul unui contract care intră sub incidenţa legii, acţionează în cadrul activităţii sale comerciale, industriale sau de producţie, artizanale ori liberale, precum şi orice persoană care acţionează în acelaşi scop în numele sau pe seama acesteia.

De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 3 C. civ., sunt consideraţi profesionişti toţi cei care exploatează o întreprindere.

Dispoziţiile art. 2 pct. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992 definesc noţiunea de consumator, în sensul că "prin consumator se înţelege orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociaţii, care acţionează în scopuri din afara activităţii sale comerciale, industriale sau de producţie, artizanale ori liberale".

Se mai reţine că, în materia competenţei teritoriale, regula generală este cea prevăzută la art. 107 alin. (1) C. proc. civ., în sensul că cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.

În cauza pendinte însă, cererea de chemare în judecată are ca obiect repararea pagubei produse reclamantului consumator, situaţie în care sunt incidente prevederile art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., potrivit cărora, în afară de instanţele prevăzute la art. 107-112 din acelaşi cod, mai este competentă instanţa domiciliului consumatorului, în cererile având ca obiect executarea, constatarea nulităţii absolute, anularea, rezoluţiunea, rezilierea sau denunţarea unilaterală a contractului încheiat cu un profesionist sau în cererile având ca obiect repararea pagubelor produse consumatorilor.

Fiind vorba despre o competenţă teritorială alternativă, reclamantul poate alege între instanţele competente, conform art. 116 C. proc. civ.. În raport cu cele arătate mai sus, domiciliul consumatorului reprezintă criteriul de determinare a competenţei alternative, în afara instanţelor enumerate la art. 107 - 112 C. proc. civ., conform normei de trimitere din art. 113 alin. (1) din acelaşi cod.

În speţă, Înalta Curte constată că reclamantul are calitatea de consumator în raporturile cu pârâta şi a ales să sesizeze Judecătoria Mediaş, instanţa în a cărei rază se află domiciliul său. Or, prin alegerea făcută de acesta, în considerarea dispoziţiilor art. 116 C. proc. civ., care dau posibilitatea reclamantului să aleagă între mai multe instanţe deopotrivă competente, reclamantul a învestit în mod legal această instanţă cu soluţionarea cauzei.

Aşadar, în toate cazurile de competenţă teritorială alternativă, reclamantul este cel care face alegerea între instanţele deopotrivă competente, iar prin opţiunea justificată legal de dispoziţiile art. 116 C. proc. civ. se stabileşte pe deplin competenţa teritorială a instanţei astfel sesizate.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 135 C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Mediaş, aceasta fiind instanţă în circumscripţia căreia se află domiciliul consumatorului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Mediaş.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 21 octombrie 2025.