Sub-contracting dispute: Appellate jurisdiction determined by subject matter and nature of litigation rather than first-instance specialization under unified judicial practice.

Şedinţa publică din data de 21 octombrie 2025

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

I.1. Obiectul cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 3 aprilie 2023 pe rolul Tribunalului Vâlcea, reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat în contradictoriu cu pârâta S.C. B. S.R.L. obligarea acesteia la plata sumei de 65.500 RON, reprezentând suma achitată de reclamantă conform ordinelor de plata indicate în acţiune, aferente facturilor emise de către pârâtă în baza contractului de subantrepriză nr. x/30.04.2019, sumă actualizată cu dobânda legală şi cu indicele de inflaţie la data plăţii efective; la plata sumei de 194.403,14 RON reprezentând contravaloarea materialelor pe care reclamanta le-a achitat în vederea îndeplinirii de către pârâtă a obligaţiilor contractuale asumate în baza contractului de subantrepriză nr. x/30.04.2019, conform facturilor indicate în acţiune, sumă actualizată cu dobânda legală şi cu indicele de inflaţie la data plăţii efective; la plata sumei de 0,1% pe zi de întârziere calculate de la data comunicării notificării nr. x/02.04.2020 până la data introducerii prezentei cereri de chemare în judecată şi care se vor calcula în continuare până la data plăţii efective; la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 1682 din 22 mai 2024, Tribunalul Vâlcea, secţia I civilă a respins excepţia tardivităţii formulării excepţiei prescripţiei dreptului material la acţiune invocată de reclamantă, a admis excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune invocată de pârâtă şi a respins acţiunea, obligând reclamanta S.C. A. S.R.L. la plata sumei de 2500 RON către pârâta B. S.R.L. cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentinţe a formulat apel reclamanta S.C. A. S.R.L., acesta fiind înregistrat pe rolul Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

I.2. Hotărârile care au generat conflictul

I.2.1. Prin încheierea din 5 noiembrie 2024, Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a declinat competenţa de soluţionare a apelului în favoarea secţiei I civile a Curţii de Apel Piteşti.

Pentru a hotărî astfel, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Piteşti a reţinut statuările Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii din Decizia nr. 4/2023, teza I şi a apreciat că apelul trebuie soluţionat de secţia civilă a curţii de apel, întrucât fondul cererii de chemare în judecată a fost soluţionat de secţia civilă a Tribunalului Vâlcea.

I.2.2. Prin încheierea din 28 mai 2025, Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă a admis excepţia necompetenţei materiale procesuale, invocată de instanţă din oficiu şi a declinat cauza în favoarea secţiei a II-a civile, de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Piteşti, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecarea cauzei şi a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.

Pentru a ajunge la această concluzie, s-a reţinut, în esenţă, că la nivelul Tribunalului Vâlcea, la data înregistrării dosarului, 3 aprilie 2023, nu existau completuri specializate pentru litigii cu profesionişti.

A mai reţinut că, potrivit Hotărârii Colegiului de conducere al Tribunalului Vâlcea nr. 7/06.03.2013, litigiile cu profesionişti se soluţionau (la data de 3 aprilie 2023, data înregistrării dosarului), de secţia I civilă a Tribunalului Vâlcea, iar secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ a Tribunalului Vâlcea soluţiona cauzele civile întemeiate pe dispoziţii din legi speciale: litigii în materie de insolvenţă şi înfiinţare de societăţi comerciale, litigii de contencios administrativ şi fiscal.

Prin urmare, în prezenta cauză, în concordanţă cu teza a II-a a dispozitivului Deciziei RIL nr. 4/2023, teza a II-a, competenţa materială procesuală a instanţei de control judiciar se determină în considerarea obiectului şi naturii litigiului, astfel cum au fost acestea stabilite de instanţa de fond, în cazul soluţionării în prim grad de jurisdicţie a litigiului de către o instanţă care nu cuprinde structuri specializate (secţii/completuri).

Întrucât Tribunalul Vâlcea a stabilit că prezentul litigiu este unul cu profesionişti, instanţa de apel, constatând că tribunalul nu are completuri specializate pentru cauze civile izvorând din exploatarea unei întreprinderi, a stabilit competenţa sa materială procesuală în considerarea obiectului şi naturii litigiului.

Reţinând că prezentul litigiu este unul civil izvorând din exploatarea unei întreprinderi, având în vedere şi decizia nr. 31/2023 a preşedintelui Curţii de Apel Piteşti, instanţa secţiei I civile a Curţii de Apel Piteşti a apreciat că soluţionarea apelului este de competenţa materială a secţiei a II-a civile, de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Piteşti.

II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la prezentul conflict negativ de competenţă

Cu privire la conflictul negativ de competenţă cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ. şi art. 136 din acelaşi act normativ Înalta Curte reţine următoarele:

Obiectul prezentului dosar îl reprezintă cererea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. prin care a solicitat obligarea pârâtei S.C. B. S.R.L. la plata sumei de 65.500 RON, reprezentând suma achitată de reclamantă conform unor ordine de plata, aferente facturilor nr. x, nr. 57, nr. 59, nr. 63 emise de către pârâtă în baza contractului de subantrepriză nr. x/30.04.2019, sumă actualizată cu dobânda legală şi cu indicele de inflaţie la data plăţii efective; la plata sumei de 194.403,14 RON reprezentând contravaloarea materialelor pe care reclamanta le-a achitat în vederea îndeplinirii de către pârâtă a obligaţiilor contractuale asumate în baza contractului de subantrepriză nr. x/30.04.2019, sumă actualizată cu dobânda legală şi cu indicele de inflaţie la data plăţii efective; la plata sumei de 0,1% pe zi de întârziere calculate de la data comunicării notificării nr. x/02.04.2020 până la data introducerii prezentei cereri de chemare în judecată şi care se vor calcula în continuare până la data plăţii efective.

Cauza a fost soluţionată în fond prin sentinţa civilă nr. 1682 din 22 mai 2024 a Tribunalului Vâlcea, secţia I civilă.

Împotriva acestei sentinţe a formulat apel reclamanta S.C. A. S.R.L., acesta fiind înregistrat pe rolul Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, care a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Piteşti, secţia I civilă, această ultimă instanţă declinând, la rândul său, competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea secţiei a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Piteşti, ivindu-se, astfel, prezentul conflict negativ de competenţă.

Potrivit dispoziţiilor art. 133 pct. 2 C. proc. civ. există conflict negativ de competenţă atunci când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanţă învestită îşi declină la rândul său competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care anterior s-au declarat necompetente.

Dispoziţiile art. 136 alin. (1) C. proc. civ. prevăd că "Dispoziţiile prezentei secţiuni privitoare la excepţia de necompetenţă şi la conflictul de competenţă se aplică prin asemănare şi în cazul secţiilor specializate ale aceleiaşi instanţe judecătoreşti, care se pronunţă prin încheiere".

Întrucât declinarea competenţei materiale procesuale a operat între două secţii cu specializări diferite din cadrul Curţii de Apel Piteşti, dispoziţiile textului de lege mai sus redat sunt îndeplinite în prezenta cauză.

Astfel, pe de o parte, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, aplicând primul criteriu de determinare a competenţei materiale procesuale a instanţei de control judiciar statuate prin Decizia nr. 4/2023, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii (respectarea specializării primei instanţe), a considerat că litigiul se soluţionează de instanţa de drept comun în materie civilă, justificat de faptul că secţia civilă a Tribunalului Vâlcea a soluţionat cererea de chemare în judecată, iar pe de altă parte, secţia I civilă, aplicând cel de-al doilea criteriu statuat prin Decizia anterior menţionată, a considerat că se păstrează competenţa materială procesuală a instanţei de fond, în mod corespunzător, în calea de atac, în considerarea obiectului şi naturii litigiului, astfel cum corect au fost stabilite de instanţa de fond, respectiv că prezentul litigiu este unul cu profesionişti.

Prin Decizia nr. 4/2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii a reţinut că "În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 129 alin. (2) pct. 2, art. 130 alin. (2), art. 131 alin. (1), art. 133 şi art. 136 din C. proc. civ., competenţa materială procesuală a instanţei de control judiciar se va determina: cu respectarea specializării primei instanţe (complet/secţie), care se va aplica în mod corespunzător şi în calea de atac; în considerarea obiectului şi naturii litigiului, astfel cum au fost acestea stabilite de instanţa de fond, în cazul soluţionării în prim grad de jurisdicţie a litigiului de către o instanţă care nu cuprinde structuri specializate (secţii/completuri)".

Soluţia expusă în cadrul recursului în interesul legii a fost nuanţată în funcţie de existenţa sau, dimpotrivă, inexistenţa unei specializări a instanţei de fond (secţie, complet), care a pronunţat hotărârea atacată. Aplicând principiul competenţei derivate, instanţa supremă a constatat că, atunci când pricina a fost judecată de o secţie civilă de drept comun, secţia corespunzătoare a instanţei superioare va judeca procesul, chiar dacă pricina era de competenţa materială procesuală (specializată) a secţiei pentru litigii cu profesionişti ori chiar de contencios administrativ sau de litigii de muncă. Competenţa instanţei de control judiciar se stabileşte în raport cu instanţa ori, după caz, secţia sau completul specializat care a judecat procesul în primă instanţă. Singura situaţie în care instanţa de control judiciar îşi poate verifica, în apel sau recurs, competenţa materială procesuală, este aceea în care doar de la nivelul instanţei superioare există secţii ori complete specializate pentru materia respectivă, nu şi la nivelul instanţei a cărei hotărâre se atacă.

Astfel, regula în materie de competenţă materială procesuală a instanţei de control judiciar este aceea că se determină prin raportare la specializarea primei instanţe (complet/secţie) în ipoteza în care există la nivelul acestei instanţe completuri sau secţii specializate, respectiv în considerarea obiectului şi naturii litigiului, astfel cum au fost acestea stabilite de instanţa de fond, în ipoteza în care prima instanţă nu cuprinde astfel de structuri specializate.

Înalta Curte reţine că la nivelul Tribunalului Vâlcea, potrivit hotărârii Colegiului de conducere al Tribunalului Vâlcea nr. 7/06.03.2013, litigiile cu profesionişti, la data înregistrării cererii de chemare în judecată, 3 aprilie 2023, se soluţionau de secţia I civilă a Tribunalului Vâlcea, această instanţă având în structură, în materie non-penală, încă o secţie, secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal, ce soluţiona cauzele civile întemeiate pe dispoziţii din legi speciale, respectiv litigii în materie de insolvenţă şi înfiinţare de societăţi comerciale, litigii în materie de contencios administrativ şi fiscal.

Se constată astfel, că în cauza pendinte, se regăseşte situaţia premisă pentru aplicarea primei teze a dispozitivului Deciziei nr. 4/2023 a instanţei supreme, competenţa materială procesuală a Curţii de Apel Piteşti, ca instanţă de apel, urmând a se determina cu respectarea specializării primei instanţe.

De asemenea, se constată că prezentul litigiu a fost judecat în fond de Tribunalul Vâlcea, secţia I civilă, ca litigiu cu profesionişti, astfel cum reiese din chiar înregistrarea acestuia în Sistemul informativ ECRIS .

Prin urmare, în raport cu elementele de determinare a competenţei materiale procesuale, stabilite prin Decizia de unificare a practicii judiciare anterior menţionate şi reţinând că în structura Curţii de Apel Piteşti funcţionează două secţii civile, în baza art. 7 alin. (1) lit. g) şi h) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, respectiv secţia I civilă şi secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, dintre care doar aceasta din urmă soluţionează litigii cu profesionişti, potrivit Deciziei nr. 31/2023 prin care preşedintele Curţii de Apel Piteşti a stabilit înfiinţarea de completuri specializate pentru cauze civile izvorând din exploatarea unei întreprinderi în cadrul secţiei a II-a civile şi de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Piteşti, Înalta Curte constată că aparţine acestei ultime secţii competenţa de soluţionare a apelului declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 1682 din 22 mai 2024 pronunţate de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr. x/2023, intimată fiind pârâta S.C. B. S.R.L..

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal, urmând a dispune în acest sens, pe calea regulatorului de competenţă, conform art. 135 din C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 21 octombrie 2025.