Annulment of application for annulment due to non-payment of judicial stamp duty despite notice of payment obligation and legal aid options
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant's application for annulment as untimely and un-stamped, upholding the previous decision that had dismissed the original appeal for lack of proper stamp duty. The dispute concerned a procedural challenge to a prior High Court decision that had dismissed a civil appeal due to non-payment of the judicial stamp duty, with the appellant arguing they were not properly notified of the payment obligation or the hearing date. The court held that the appellant was duly notified via registered mail of the 100 RON stamp duty requirement and the consequences of non-payment, including the option to request legal aid, yet failed to provide proof of payment or apply for judicial assistance. Relying on Article 197 and Article 508(1) of the Code of Civil Procedure, Article 26(1) and Article 33 of Emergency Government Order No. 80/2013, and citing ECHR jurisprudence regarding notification of procedural consequences, the court ruled that the failure to stamp the application constituted an absolute procedural ground for annulment, resulting in the final dismissal of the application for annulment.
Legislator headnote
AI generatedart. 33 din O.U.G. nr. 80/2013, art. 494 din C. proc. civ, art. 248 alin. (1) C. proc. civ, art. 148 alin. (6) din C. proc. civ, art. 197 C. proc. civ, art. 26 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013; Annulment of application for annulment due to non-payment of judicial stamp duty despite notice of payment obligation and legal aid options: The dispute concerned a procedural challenge to a prior High Court decision that had dismissed a civil appeal due to non-payment of the judicial stamp duty, with the appellant arguing they were not properly notified of the payment obligation or the hearing date. The court held that the appellant was duly notified via registered mail of the 100 RON stamp duty requirement and the consequences of non-payment, including the option to request legal aid, yet failed to provide proof of payment or apply for judicial assistance. Relying on Article 197 and Article 508(1) of the Code of Civil Procedure, Article 26(1) and Article 33 of Emergency Government Order No. 80/2013, and citing ECHR jurisprudence regarding notification of procedural consequences, the court ruled that the failure to stamp the application constituted an absolute procedural ground for annulment, resulting in the final dismissal of the application for annulment.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis for applying the nullity sanction due to the failure to prove payment of the judicial stamp duty on the application for annulment.
Ground for the verdict requiring payment of judicial stamp duties and establishing the sanction of annulment for failure to comply with the court's notice to pay.
Full text
Şedinţa publică din data de 16 octombrie 2025
asupra contestaţiei în anulare de faţă, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei
Prin decizia civilă nr. 732 din 20 martie 2025, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a anulat, ca netimbrat, recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei nr. 228 din 28 martie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
2. Calea de atac formulată în cauză
Împotriva deciziei menţionate a formulat contestaţie în anulare contestatorul A..
În dezvoltarea motivului de contestaţie în anulare, contestatorul a arătat că nu a fost citat pentru termenul din 20 martie 2025 şi nici nu a fost înştiinţat cu privire la obligaţia achitării taxei judiciare de timbru.
3. Înregistrarea recursului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 4 iulie 2025 şi a fost repartizat aleatoriu Completului nr. 4, astfel cum reiese din fişa Ecris şi referatul de repartizare aleatorie .
Prin rezoluţia din 7 iulie 2025, s-a stabilit termen pentru analiza contestaţiei în anulare la 16 octombrie 2025.
La acest termen de judecată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a invocat şi a rămas în pronunţare asupra excepţiei netimbrării căii de atac în raport cu prevederile art. 26 alin. (1) coroborate cu dispoziţiile art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013 şi art. 197 coroborat cu art. 508 alin. (1) şi art. 494 din C. proc. civ. şi, în subsidiar, asupra excepţiei inadmisibilităţii căii de atac.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Analizând contestaţia în anulare, în raport de excepţia netimbrării, invocată de instanţă, din oficiu, în conformitate cu dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 148 alin. (6) din C. proc. civ. "Cererile adresate instanţelor judecătoreşti se timbrează, dacă legea nu prevede altfel."
De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile art. 197 C. proc. civ., în cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se ataşează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage nulitatea cererii de chemare în judecată, în condiţiile legii.
Conform prevederilor art. 26 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, pentru formularea contestaţiei în anulare se datorează taxă judiciară de timbru în cuantum de 100 RON.
Dispoziţiile art. 33 din actul normativ mai sus menţionat stipulează în sensul că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar dacă se constată că o cerere este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condiţiile art. 200 C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cel mult 10 zile de la primirea comunicării, sub sancţiunea anulării cererii.
În conformitate cu dispoziţiile art. 508 alin. (1) C. proc. civ., contestaţia în anulare se soluţionează de urgenţă şi cu precădere, potrivit dispoziţiilor procedurale aplicabile judecăţii finalizate cu hotărârea atacată, iar art. 494 din acelaşi cod prevede că dispoziţiile de procedură privind judecata în primă instanţă şi în apel se aplică şi în instanţa de recurs, în măsura în care nu sunt potrivnice celor cuprinse în secţiunea care vizează căile extraordinare de atac.
Prin rezoluţia din 7 iulie 2025, Completul 4 - noul C. proc. civ. a stabilit că, pentru soluţionarea contestaţiei în anulare, contestatorul datorează o taxă de timbru în cuantum de 100 RON, în conformitate cu dispoziţiile art. 26 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, şi a dispus citarea acestuia cu menţiunea de a face dovada achitării taxei judiciare de timbru, sub sancţiunea anulării cererii, ca netimbrată.
Astfel cum rezultă din adresa emisă la 8 august 2025 şi din procesul-verbal de înmânare a actelor procedurale către contestator, aflat la dosar, acesta a fost citat cu menţiunile privitoare la obligaţia de plată, cuantumul taxei judiciare de timbru şi sancţiunea în caz de neplată.
Prin urmare, contestatorul A. a avut ştiinţă despre obligaţia ce îi incumbă, dar nu a înţeles să timbreze.
În acord cu jurisprudenţa instanţei de contencios a drepturilor omului, cauza Iordache împotriva României, prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut încălcarea art. 6 din Convenţie faţă de împrejurarea că instanţele naţionale nu au explicat reclamantului consecinţele neplăţii taxelor de timbru aferente soluţionării apelului şi recursului, sau că acesta poate solicita să fie exonerat de această plată, în cauza dedusă judecăţii, Înalta Curte reţine că prin adresa comunicată la 14 august 2025, contestatorul a fost înştiinţat despre sancţiunea anulării contestaţiei în anulare în caz de neplată a taxei judiciare de timbru, precum şi despre posibilitatea formulării unei cereri de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru sau a unei cereri de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru în condiţiile O.U.G. nr. 80/2013.
Din verificarea actelor dosarului, reiese că partea nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantumul stabilit de către instanţă, şi nici nu a înţeles să formuleze cerere de ajutor public judiciar.
Se impune a fi menţionat că instanţa de recurs trebuie să acorde prioritate excepţiilor legate de investirea instanţei, cum ar fi acelea care atrag nulitatea recursului, astfel că stabilirea existenţei obligaţiei de plată a taxei judiciare de timbru aferente căii de atac, în sarcina recurentului, şi soluţionarea excepţiei de netimbrare, sunt absolut obligatorii pentru instanţa care a fost învestită cu calea de atac şi prealabile analizării altor aspecte procedurale.
Ca atare, în conformitate cu dispoziţiile legale menţionate anterior, Înalta Curte va admite excepţia de netimbrare, va aplica sancţiunea nulităţii prevăzută de art. 197 coroborat cu art. 508 alin. (1) şi art. 494 din C. proc. civ., raportat la prevederile art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, şi va anula contestaţia în anulare, ca netimbrată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează, ca netimbrată, contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 732 din 20 martie 2025 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2021.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 16 octombrie 2025.