Withdrawal of appeal in moral damages claim for in-court misconduct
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice upheld the lower court's rulings by taking notice of the plaintiff's formal withdrawal of his appeal, leaving the Court of Appeal's decision dismissing the civil action in force. The dispute involved a claim for 5,000,000 RON in moral damages stemming from alleged illegal public conduct by the defendant in a first-instance courtroom; both the Tribunal and the Court of Appeal had previously rejected the claim as unfounded. Relying on the principle of disposability in civil procedure and Article 406(1) of the Code of Civil Procedure, the court accepted the plaintiff's written and verbal waiver of the right to prosecute the appeal, thereby converting the procedural act into an acquiescence to the final decision of the appeal court.
Legislator headnote
AI generatedart. 406 alin. (1) din C. proc. civ, art. 406 alin. (1) C. proc. civ, art. 463 alin. (1) C. proc. civ; Withdrawal of appeal in moral damages claim for in-court misconduct: Constatându-se încheiată procedura de comunicare, în condiţiile art. 490 alin. (2) coroborate cu art. 4711 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., a fost fixat termen de judecată la 04 februarie 2026, cu citarea părţilor, în şedinţă publică, în vederea soluţionării căii de atac, termen la care instanţa a şi rămas în pronunţare asupra cererii recurentului de renunţare la calea de atac formulată.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 04 februarie 2026
Deliberând, asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a IV-a civilă sub nr. x/2023, la data de 08.12.2023 reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta B., a solicitat instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să se dispună obligarea pârâtei să achite suma de 5.000.000 RON, reprezentând contravaloare daune morale, datorită faptelor ilegale săvârşite, în mod public, în ziua de 04.12.2023, în sala de şedinţă a Judecătoriei Sector 3 Bucureşti, cu ocazia judecării dosarului nr. x/2023 De asemenea, a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
2. Sentinţa pronunţată de Tribunalul Bucureşti
Prin sentinţa civilă nr. 663 din 22 mai 2024, Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta B., ca neîntemeiată şi a respins cererea de aplicare a sancţiunii amenzii ca neîntemeiată.
3. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti
Prin decizia nr. 1169A din 22 noiembrie 2024, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a respins apelul formulat de apelantul-reclamant A. împotriva sentinţei civile nr. 663/22.05.2024 pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă în dosarul nr. x/2023, în contradictoriu cu intimata-pârâtă B., ca nefondat.
4. Calea de atac formulată în cauză
Împotriva deciziei civile nr. 1169A din 22 noiembrie 2024, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a declarat recurs reclamantul A., arătând că hotărârea atacată este netemeinică şi nelegală.
Deşi legal comunicată calea de atac către intimată, aceasta nu a formulat întâmpinare.
5. Procedura derulată în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Având în vedere data înregistrării cererii de chemare în judecată pe rolul instanţelor judecătoreşti, 08 decembrie 2023, în cauză sunt aplicabile dispoziţiile C. proc. civ., cu modificările aduse prin Legea nr. 310/2018.
Constatându-se încheiată procedura de comunicare, în condiţiile art. 490 alin. (2) coroborate cu art. 4711 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., a fost fixat termen de judecată la 04 februarie 2026, cu citarea părţilor, în şedinţă publică, în vederea soluţionării căii de atac, termen la care instanţa a şi rămas în pronunţare asupra cererii recurentului de renunţare la calea de atac formulată.
II. Considerentele şi soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Examinând cererea de renunţare la judecata recursului declarat de reclamantul A., în temeiul dispoziţiilor art. 406 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
Ulterior depunerii cererii de recurs, în şedinţa publică din data de 04 februarie 2026, recurentul A., prezent personal în faţa instanţei, a formulat atât verbal, cât şi în scris, cerere de renunţare la judecata recursului declarat în cauză, solicitând ca, în temeiul art. 406 alin. (1) C. proc. civ., să se ia act de manifestarea acestuia de voinţă.
Renunţarea la judecată este un act procesual de dispoziţie, de care instanţa trebuie să ţină cont şi care poate avea loc oricând în cursul judecăţii, putându-se face atât în primă instanţă, cât şi în căile de atac, fie verbal în şedinţă, fie prin cerere scrisă, cum este cazul în speţă.
Manifestarea de voinţă în sensul renunţării la judecata căii de atac este un act de dispoziţie, o desistare a părţii, prin care aceasta achiesează la hotărârea atacată.
Procesul civil este guvernat de principiul disponibilităţii, în conţinutul căruia intră şi dreptul părţilor de a face acte procedurale de dispoziţie cu privire la drepturile subiective deduse judecăţii sau la mijloacele procedurale prin care se pot recunoaşte ori stabili aceste drepturi.
În raport cu art. 463 alin. (1) C. proc. civ., având în vedere poziţia exprimată în proces de către recurent, cu privire la calea de atac pe care a exercitat-o, Înalta Curte urmează să ia act de achiesarea reclamantului A. la hotărârea instanţei de apel, prin renunţare, în condiţiile legii, la recursul formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Ia act de renunţarea recurentului A. la judecarea recursului.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 04 februarie 2026, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.