Decizia nr. 174/A/2022 · Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Secţia Penală

Asupra apelului de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 122/F din 01 iulie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, s-au dispus următoarele:

I. 1. În baza art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 182 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 5 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. ca pedeapsă complementară, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane, în formă continuată (8 acte materiale comise în raport cu victimele B., C., D., E., F., G., H. şi I.).

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. ca pedeapsă accesorie.

2. În baza art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 3 ani şi 9 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. ca pedeapsă complementară, pentru complicitate la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima J.).

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. ca pedeapsă accesorie.

3. În baza art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 3 ani şi 9 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. ca pedeapsă complementară, pentru complicitate la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima K.).

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. ca pedeapsă accesorie.

4. În baza art. 272 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de influenţarea declaraţiilor, în formă continuată (2 acte materiale comise în raport cu victima B.).

5. În baza art. 47 C. pen. raportat la art. 272 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru instigare la săvârşirea infracţiunii de influenţare a declaraţiilor (în raport cu victima F.).

6. În baza art. 272 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de influenţare a declaraţiilor, în formă continuată (2 acte materiale comise în raport cu victima C.).

7. În baza art. 272 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de influenţarea declaraţiilor (în raport cu victima I.).

8. În baza art. 272 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de influenţarea declaraţiilor (în raport cu victima K.).

9. În baza art. 49 alin. (1) lit. a), b) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 6 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. ca pedeapsă complementară pentru săvârşirea infracţiunii de spălarea banilor în formă continuată, (67 de acte materiale).

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., a fost aplicată inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 7 închisoare, la care s-a adăugat un spor de 6 ani şi 10 luni închisoare, în total 13 ani şi 10 luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani.

În baza art. 45 alin. (5) şi (3) lit. a) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 72 C. pen., s-au dedus din pedeapsa aplicată reţinerile pe durate de câte 24 de ore din datele de 15.12.2017 şi de 01.03.2018, arestarea provizorie în vederea predării de la 16.12.2017 la 23.01.2018, precum şi arestarea preventivă şi arestul la domiciliu, de la data de 02.03.2018 la data de 14.03.2019.

În baza art. 399 alin. (1) C. proc. pen., a fost menţinută măsura preventivă a controlului judiciar luată faţă de inculpatul A.

II. 1. În baza art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 182 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul L. la pedeapsa de 5 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. ca pedeapsă complementară pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane, în formă continuată (două acte materiale comise în raport cu victimele M. şi N.).

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. ca pedeapsă accesorie.

2. În baza art. 213 alin. (1), (2), (4) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul L. la pedeapsa de 4 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. ca pedeapsă complementară pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism, în formă continuată (3 acte materiale comise în raport cu victimele O., P., şi Q.).

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. ca pedeapsă accesorie.

3. În baza art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen., a fost condamnat inculpatul L. la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. ca pedeapsă complementară pentru săvârşirea complicităţii la infracţiunea de trafic de persoane (în raport cu victima E.).

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. ca pedeapsă accesorie.

4. În baza art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen., a fost condamnat inculpatul L. la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. ca pedeapsă complementară pentru săvârşirea complicităţii la infracţiunea de trafic de persoane (în raport cu victima J.).

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. ca pedeapsă accesorie.

5. În baza art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen., a fost condamnat inculpatul L. la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. ca pedeapsă complementară pentru săvârşirea complicităţii la infracţiunea de trafic de persoane (în raport cu victima B.).

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., i-a fost aplicată inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 5 închisoare, la care se adaugă un spor de 4 ani şi 10 luni închisoare, în total 9 ani şi 10 luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani.

În baza art. 45 alin. (5) şi (3) lit. a) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 72 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată perioadele de reţinere şi de arestare preventivă şi la domiciliu de la 27.10.2017 la 06.04.2018 şi de la 25.07.2018 la 14.03.2019.

În baza art. 399 alin. (1) C. proc. pen., a fost menţinută măsura preventivă a controlului judiciar luată faţă de inculpatul L.

III. 1. În baza art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen., a fost condamnat inculpatul R. la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. ca pedeapsă complementară pentru săvârşirea complicităţii la infracţiunea de trafic de persoane (în raport cu victima B.).

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. ca pedeapsă accesorie.

2. În baza art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen., a fost condamnat inculpatul R. la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. ca pedeapsă complementară pentru săvârşirea complicităţii la infracţiunea de trafic de persoane (în raport cu victima E.).

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. ca pedeapsă accesorie.

3. În baza art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 182 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul R. la pedeapsa de 5 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. ca pedeapsă complementară pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane, în formă continuată (2 acte materiale comise în raport cu victimele P. şi S.).

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. ca pedeapsă accesorie.

4. În baza art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen., a fost condamnat inculpatul R. la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. ca pedeapsă complementară pentru săvârşirea complicităţii la infracţiunea de trafic de persoane (în raport cu victima K.).

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. ca pedeapsă accesorie.

5. În baza art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen., a fost condamnat inculpatul R. la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. ca pedeapsă complementară pentru săvârşirea complicităţii la infracţiunea de trafic de persoane (în raport cu victima F.).

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. ca pedeapsă accesorie.

6. În baza art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen., a fost condamnat inculpatul R. la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. ca pedeapsă complementară pentru săvârşirea complicităţii la infracţiunea de trafic de persoane (în raport cu victima I.).

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 5 închisoare, la care s-a adăugat un spor de 5 ani şi 10 luni închisoare, în total 10 ani şi 10 luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani.

În baza art. 45 alin. (5) şi (3) lit. a) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 72 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată reţinerea şi arestarea de la 24.11.2017 la 06.04.2018.

În baza art. 399 alin. (1) C. proc. pen., a fost menţinută măsura preventivă a controlului judiciar luată faţă de inculpatul R.

IV. 1. În baza art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 182 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul T. la pedeapsa de 6 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. ca pedeapsă complementară pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane, în formă continuată (în raport cu victima K.).

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. ca pedeapsă accesorie.

2. În baza art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen., a fost condamnat inculpatul T. la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. ca pedeapsă complementară pentru săvârşirea complicităţii la infracţiunea de trafic de persoane (în raport cu victima F.).

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. ca pedeapsă accesorie.

3. În baza art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen., a fost condamnat inculpatul T. la o pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. ca pedeapsă complementară pentru săvârşirea complicităţii la infracţiunea de trafic de persoane (în raport cu victima E.).

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. ca pedeapsă accesorie.

4. În baza art. 272 alin. (1) C. pen. a fost condamnat inculpatul T. pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de influenţare a declaraţiilor (în raport cu victima K.).

5. În baza art. 47 C. pen. raportat la art. 272 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul T. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru instigare la săvârşirea infracţiunii de influenţare a declaraţiilor (în raport cu victima K.).

6. În baza art. 49 alin. (1) lit. a), b) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul T. la pedeapsa de 5 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. ca pedeapsă complementară pentru săvârşirea infracţiunii de spălarea banilor, în formă continuată (53 de acte materiale).

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 6 închisoare, la care s-a adăugat un spor de 4 ani şi 8 luni închisoare, în total 10 ani şi 8 luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani.

În baza art. 45 alin. (5) şi (3) lit. a) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 72 C. pen., au fost deduse din pedeapsa aplicată reţinerea şi arestarea provizorie şi preventivă de la 26.10.2017 la 23.11.2017 şi de la 21.12.2018 la 15.02.2019.

În baza art. 399 alin. (1) C. proc. pen., a fost menţinută măsura preventivă a controlului judiciar luată faţă de inculpatul T.

V. În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a III-a C. proc. pen., a fost încetat procesul penal faţă de inculpatul U. pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima E.), complicitate la trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima M.), complicitate la trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima N.), trafic de persoane, prevăzută de art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima V.), complicitate la trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima K.), toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., privind concursul real de infracţiuni.

În baza art. 72 C. pen., s-a constat că acesta a fost reţinut şi arestat în perioada 27.10.2017 la 06.04.2018.

VI. În baza art. 125 alin. (1) şi (2) C. pen., s-a dispus măsura internării inculpatului W. într-un centru de detenţie pe o perioadă de 5 ani pentru săvârşirea complicităţii la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 113 alin. (2) C. pen. (în raport cu victima F.), şi infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 182 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 113 alin. (3) C. pen. (în raport cu victima J.), ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

În baza art. 127 C. pen. raportat la art. 72 C. pen., s-a dedus din durata măsurii educative privative de libertate aplicate durata deţinerii de la 16.12.2017 la 06.04.2018.

VII. 1. În baza art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 182 lit. c) C. pen., a fost condamnată inculpata X. la pedeapsa de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. ca pedeapsă complementară pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane (în raport cu victima J.).

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-au interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. ca pedeapsă accesorie.

2. În baza art. 272 alin. (1) C. pen., a fost condamnată inculpata X. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de influenţarea declaraţiilor (în raport cu victima F.).

3. În baza art. 272 alin. (1) C. pen., a fost condamnată inculpata X. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de influenţarea declaraţiilor (în raport cu victima K.).

4. În baza art. 48 C. pen. raportat la art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., a fost condamnată Inculpata X. la pedeapsa de 4 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. ca pedeapsă complementară pentru complicitate la comiterea infracţiunii de spălarea banilor, în formă continuată (35 de acte materiale).

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-au interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de 1 an şi 8 luni închisoare, în total 5 ani şi 8 luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani.

În baza art. 45 alin. (5) şi (3) lit. a) C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 399 alin. (1) C. proc. pen., a fost menţinută măsura preventivă a controlului judiciar luată faţă de inculpata X.

VIII. 1. În baza art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen., a fost condamnată inculpata Y. la pedeapsa de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. ca pedeapsă complementară pentru săvârşirea complicităţii la infracţiunea de trafic de persoane (în raport cu victima E.).

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-au interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. ca pedeapsă accesorie.

2. În baza art. 272 alin. (1) C. pen., a fost condamnată inculpata Y. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de influenţarea declaraţiilor (în raport cu victima F.).

3. În baza art. 272 alin. (1) C. pen., a fost condamnată inculpata Y. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de influenţarea declaraţiilor (în raport cu victima C.)

4. În baza art. 48 C. pen. raportat la art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., a fost condamnată inculpata Y. la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. ca pedeapsă complementară pentru săvârşirea complicităţii la infracţiunea de spălarea banilor, în formă continuată (26 de acte materiale).

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-au interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea, de 3 ani şi 6 luni închisoare, la care s-a adăugat un spor de 1 an şi 8 luni închisoare, în total 5 ani şi 2 luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani.

În baza art. 45 alin. (5) şi (3) lit. a) C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 72 C. pen., au fost deduse din pedeapsa aplicată arestarea preventivă şi arestul la domiciliu de la data de 24 august 2018 la data de 24 octombrie 2018.

În baza art. 399 alin. (1) C. proc. pen., a fost menţinută măsura preventivă a controlului judiciar luată faţă de inculpata Y.

IX. 1. În baza art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen., a fost condamnată inculpata Z. la pedeapsa de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. ca pedeapsă complementară pentru săvârşirea complicităţii la infracţiunea de trafic de persoane (în raport cu victima K.).

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-au interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. ca pedeapsă accesorie.

2. În baza art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen., a fost condamnată inculpata Z. la pedeapsă de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. ca pedeapsă complementară pentru săvârşirea complicităţii la infracţiunea de trafic de persoane (în raport cu victima F.).

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-au interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. ca pedeapsă accesorie.

3. În baza art. 48 C. pen. raportat la art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., a fost condamnată inculpata Z. la pedeapsa de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. ca pedeapsă complementară pentru complicitate la comiterea infracţiunii de spălarea banilor, în formă continuată (13 acte materiale).

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-au interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de 2 ani închisoare, în total 5 ani închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani.

În baza art. 45 alin. (5) şi (3) lit. a) C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.

X. În baza art. 48 C. pen. raportat la art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul AA. la pedeapsa de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. ca pedeapsă complementară pentru complicitate la comiterea infracţiunii de spălarea banilor, în formă continuată (5 acte materiale).

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. ca pedeapsă accesorie.

XI. În baza art. 269 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul BB. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de favorizarea făptuitorului, în formă continuată.

În baza art. 91 alin. (1) C. pen., a fost suspendată sub supraveghere executarea pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului pe un termen de supraveghere de 4 ani, care se calculează conform art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen., s-a dispus ca, pe durata termenului de supraveghere, inculpatul să respecte următoarele măsuri de supraveghere: să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Bucureşti la datele fixate de consilierul de probaţiune; să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; să comunice schimbarea locului de muncă; să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen., s-a impus inculpatului să execute obligaţia de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probaţiune Bucureşti sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., s-a dispus ca, pe durata termenului de supraveghere, inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare, în cadrul Agenţiei Municipale pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bucureşti sau a Direcţiei Generală de Asistenţă Socială şi Protecţie Socială a Copilului Sector 6 Bucureşti.

În baza art. 91 alin. (4) C. pen., s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în caz de nerespectare a măsurilor de supraveghere sau în caz de neexecutare a obligaţiilor impuse de instanţă ori stabilite de lege, precum şi dacă pe parcursul termenului de supraveghere săvârşeşte o nouă infracţiune.

În baza art. 72 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reţinerii şi arestării preventive de la 01.03.2018 la 14.06.2018.

XII. 1. În baza art. 269 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., a fost condamnată inculpata B. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de favorizarea făptuitorului, în formă continuată (2 acte materiale comise în raport cu inculpatul A.).

2. În baza art. 272 alin. (1) C. pen., a fost condamnată inculpata B. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de influenţarea declaraţiilor (în raport cu victima F.).

În baza art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de 4 luni închisoare, în total 2 ani şi 4 luni închisoare.

În baza art. 91 alin. (1) C. pen., a fost suspendată sub supraveghere executarea pedepsei de 2 ani şi 4 luni închisoare aplicată inculpatei pe un termen de supraveghere de 4 ani, care se calculează conform art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen., s-a dispus ca, pe durata termenului de supraveghere, inculpata să respecte următoarele măsuri de supraveghere: să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Bucureşti la datele fixate de consilierul de probaţiune; să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; să comunice schimbarea locului de muncă; să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen., s-a impus inculpatei să urmeze un curs de calificare profesională.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., s-a dispus ca, pe durata termenului de supraveghere, inculpata să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare, în cadrul Primăriei Chitila sau a Şcolii "Ion Olteanu" Chitila.

În baza art. 91 alin. (4) C. pen., s-a atras atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în caz de nerespectare a măsurilor de supraveghere sau în caz de neexecutare a obligaţiilor impuse de instanţă ori stabilite de lege, precum şi dacă pe parcursul termenului de supraveghere săvârşeşte o nouă infracţiune.

În baza art. 399 alin. (1) C. proc. pen., a fost menţinută măsura preventivă a controlului judiciar luată faţă de inculpata B.

În baza art. 397 alin. (1) C. proc. pen. şi art. 25 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 1349 alin. (1) şi (2) C. civ. şi art. 1357 C. civ., a fost admisă în parte acţiunea civilă formulată de părţile civile F., C., E., M. şi K.

Au fost obligaţi inculpaţii A., R., T., W. şi Z. la plata, în solidar, către partea civilă F. a sumei de 30.000 euro (echivalentul în RON la cursul BNR de la data plăţii) cu titlu de daune morale.

A fost obligat inculpatul A. la plata către partea civilă C. a sumei de 10.000 euro (echivalentul în RON la cursul BNR de la data plăţii) cu titlu de daune morale.

Au fost obligaţi inculpaţii A., L., R., T. şi Y. la plata, în solidar, către partea civilă E. a sumei de 10.000 euro (echivalentul în RON la cursul BNR de la data plăţii) cu titlu de daune morale.

A fost obligat inculpatul L. la plata către partea civilă M. a sumei de 10.000 euro (echivalentul în RON la cursul BNR de la data plăţii) cu titlu de daune morale.

Au fost obligaţi inculpaţii A., R., T. şi Z., în solidar, la plata către partea civilă K. a sumei de 10.000 euro (echivalentul în RON la cursul BNR de la data plăţii) cu titlu de daune morale.

S-a constatat că persoanele vătămate D. şi J. nu au formulat pretenţii civile în cauză.

În baza art. 404 alin. (4) lit. C). proc. pen., a fost menţinută măsura sechestrului instituit asupra următoarelor mobile şi imobile:

1. Imobilul înscris în cartea funciară sub numărul x a localităţii Bucureşti, reprezentând teren intravilan în suprafaţă de 1640 mp, nr. cadastral x şi construcţie cu două camere şi dependinţe, fără a fi precizată suprafaţa acestor, nr. cadastral x, situat în Bucureşti, cotă 1/1, dobândit conform contractului de vânzare autentificat sub numărul x/16.06.2017 la CC. şi DD., cu valoare de impunere de 30.272 RON, aflat în proprietatea inculpatei Z.

2. Imobilul situat în Bucureşti, format din teren în suprafaţă de 500 mp şi o construcţie, cu valoare de impunere de 193.200 RON, aflat în proprietatea inculpatei Z.

3. Imobilul înscris în cartea funciară nr. x a localităţii Bucureşti, reprezentând teren intravilan, în suprafaţă de 400 mp, nr. cadastral x şi construcţii după cum urmează: construcţie în suprafaţă construită la sol de 15 mp, locuinţă parter o cameră, nr. cadastral x; construcţie în suprafaţă construită la sol de 82 mp, locuinţă parter 4 camere plus dependinţe, nr. cadastral x; construcţie cu suprafaţa construită la sol de 32 mp, locuinţă parter o cameră plus dependinţe, nr. cadastral x; construcţie cu suprafaţa construită la sol de 8 mp, magazie, nr. cadastral x şi construcţie cu suprafaţa construită la sol de 33 mp, garaj, număr cadastral x, toate acestea situate în Bucureşti, dobândite conform contractului de vânzare autentificat sub numărul x/05.08.2016 de către BIN EE., cu valoare estimativă de 171.280 euro, aflat în proprietatea inculpatului AA.

4. Imobilul situat în Bucureşti, cu valoare estimativă de 75.600 euro, aflat în proprietatea inculpatului AA.

5. Imobilul înscris în cartea funciară nr. x a localităţii Bucureşti, reprezentând teren în suprafaţă de 200 mp, cu număr cadastral x şi construcţie - casă de locuit compusă din trei camere, bucătărie şi marchiză, în suprafaţă totală de 41,23 mp cu nr. cadastral x, bucătărie de vară în suprafaţă utilă de 8,49 mp, cu număr cadastral x şi magazie în suprafaţă utilă de 8,14 mp, cu număr cadastral x, situate în Bucureşti, dobândit în baza contractului de vânzare autentificat sub numărul x/24.09.2015 de către BNP FF., cu valoare estimativă de 100.8000 euro pentru teren şi valoare de impunere 19.047 RON pt. construcţie, aflat în proprietatea inculpaţilor T. şi X.

6. Imobilul înscris în cartea funciară nr. x a localităţii Bragadiru, reprezentând teren intravilan, nr. cadastral x, în suprafaţă de 322 mp, cotă 486/10.000, situat în oraş Bragadiru, jud. Ilfov, dobândit conform contractului de vânzare nr. x/16.12.2016 emis de către BNP GG., aflat în proprietatea inculpaţilor T. şi X.

7. Imobilul înscris în cartea funciară nr. x a localităţii Bragadiru reprezentând apartament cu două camere în suprafaţă de 55,52 mp, nr. cadastral x, cotă 1/1, situat în oraş Bragadiru, jud. Ilfov, dobândit conform contractului de vânzare nr. x/16.12.2016 emis de către BNP GG., având o valoarea impozabilă de 28.520 euro, aflat în proprietatea inculpaţilor T. şi X.

8. Imobilul înscris în cartea funciară nr. x a localităţii Bragadiru, reprezentând teren intravilan, nr. cadastral x, în suprafaţă de 442 mp, cotă 577/10.000, situat în oraş Bragadiru, jud. Ilfov, dobândit conform contractului de vânzare nr. x/16.12.2016 emis de către BNP GG., aflat în proprietatea inculpaţilor T. şi X.

9. Imobilul situat în Bucureşti, Şos. x, având valoare de impunere de 170.016 RON, aflat în proprietatea inculpaţilor T. şi X.

10. Imobilul situat în Bucureşti, Şos Vârtejului nr. 141B, sector 5 şi teren în suprafaţă de 799.71 mp, cu valoare de impunere de 110.000 RON pentru construcţie şi aproximativ 69.574 euro, aflat în proprietatea inculpatului A.

- bunuri mobile ridicate de la adresa din Bucureşti - locuinţa inculpatului A. şi a inculpatei Y., după cum urmează: pereche de cercei de formă rotundă cu pietricele albe cu diametrul de aproximativ 7 cm din material de culoare galbenă; pereche de cercei rotunzi de formă cilindrică cu diametrul de aproximativ 7 cm din material de culoare galbenă; un inel din material de culoare galbenă cu piatră de culoare albă; un inel din material de culoare galbenă având aplicate mai multe pietricele albe montate pe un sistem care se roteşte, având montată în partea superioară o piatră de culoare albă; un inel din material de culoare galbenă, având montate în partea superioară mai multe pietricele de culoare albă; brăţară din material de culoare galbenă cu zale rotunde mici şi mari, cu pandantiv în formă de inimă, având în mijloc o biluţă; un lănţişor din material de culoare galbenă cu zale ovale, mari şi rotunde mici şi mari, având trei pandantive în formă de inimă cu o biluţă în mijloc, fiecare; pereche de cercei din material de culoare galbenă, tip fir, având aplicate câte trei pătrate cu pietre de culoare albă; brăţară din material de culoare galbenă cu zale ovale mici şi mari, ruptă; un lanţ din material de culoare galbenă cu zale mici, rotunde şi trei pandantive având forma literei "M", chipul lui Isus Hristos, respectiv forma unei libelule; un lanţ din material de culoare argintie cu zale mici, rotunde şi pandantiv de forma unui craniu confecţionat din material de culoare neagră în partea superioară şi material de culoare argintie în partea inferioară, cu inscripţia x; un fragment de lanţ din material de culoare argintie din zale rotunde, mici, cu o lungime de aproximativ 10 cm; ceas de mână inscripţionat "x" din material de culoare galbenă cu seria x; un lanţ din material de culoare galbenă şi albă, cu zale de formă ovală, duble, fiind prins la mijloc cu un cap de leu (lanţ tip x);

- Autoturismul marca x cu seria de şasiu x, cu numărul de înmatriculare x, înmatriculat la data de 17.10.2016, proprietatea inculpatei Z.

- Autoturismul marca x cu seria de şasiu x, cu numărul de înmatriculare x, înmatriculat la data de 25.04.2017, proprietatea inculpatului AA.

- Autoturismul marca x seria x cu nr. de înmatriculare x şi seria şasiu x, aflat în proprietatea numitului HH., deţinut în realitate de inculpatul L.;

1. suma de 20.000 euro ridicată de la adresa din Bucureşti, şos. x, sector 5 - locuinţa inculpatei X., în următoarele cupiuri: 3 bancnote x euro; 1 bancnotă x euro; 20 bancnote x euro; 326 bancnote x euro.

2. suma de 10.000 RON, suma de 47.600 RON şi suma de 50.000 euro, ridicate de la adresa din Bucureşti - locuinţa inculpatului A. şi a inculpatei Y., după cum urmează: suma de 10.000 RON în următoarele cupiuri: 100 bancnote x RON; suma de 47.600 RON în următoarele cupiuri: 100 bancnote x RON; 276 bancnote x RON; suma de 50.000 euro în următoarele cupiuri: 56 bancnote x euro; 10 bancnote x euro; 100 bancnote x euro; 200 bancnote x euro;

3. suma de 29.500 RON, ridicată de la adresa din Bucureşti - locuinţa inculpatului A. şi a inculpatei Y., în următoarele cupiuri: 462 bancnote x RON şi 64 bancnote x RON;

4. suma de 9.900 RON, ridicată de la adresa din Mun. Bucureşti, Şos. x, sector 5 - locuinţa inculpatului R., în următoarele cupiuri: 1 bancnotă x RON, 27 bancnote x RON, 75 bancnote x RON, 311 bancnote x10 RON, 28 bancnote x RON.

În baza art. *1121 lit. b) şi d) C. pen., au fost confiscate de la inculpata Z. următoarele bunuri: imobilul înscris în cartea funciară sub numărul x a localităţii Bucureşti, reprezentând teren intravilan în suprafaţă de 1640 mp, nr. cadastral x şi construcţie cu două camere şi dependinţe, fără a fi precizată suprafaţa acestor, nr. cadastral x, situat în Bucureşti, cotă 1/1, dobândit conform contractului de vânzare autentificat sub numărul x/16.06.2017 la CC. şi DD., cu valoare de impunere de 30.272 RON, imobilul situat în Bucureşti, format din teren în suprafaţă de 500 mp şi o construcţie, cu valoare de impunere de 193.200 RON şi autoturismul marca x cu seria de şasiu x, cu numărul de înmatriculare x, înmatriculat la data de 17.10.2016.

În baza art. *1121 lit. b) şi d) C. pen., s-a confiscat de la inculpatul AA. imobilul înscris în cartea funciară nr. x a localităţii Bucureşti, reprezentând teren intravilan, în suprafaţă de 400 mp, nr. cadastral x şi construcţii după cum urmează: construcţie în suprafaţă construită la sol de 15 mp, locuinţă parter o cameră, nr. cadastral x; construcţie în suprafaţă construită la sol de 82 mp, locuinţă parter 4 camere plus dependinţe, nr. cadastral x; construcţie cu suprafaţa construită la sol de 32 mp, locuinţă parter o cameră plus dependinţe, nr. cadastral x; construcţie cu suprafaţa construită la sol de 8 mp, magazie, nr. cadastral x şi construcţie cu suprafaţa construită la sol de 33 mp, garaj, număr cadastral x, toate acestea situate în Bucureşti, dobândite conform contractului de vânzare autentificat sub numărul x/05.08.2016 de către BIN EE., cu valoare estimativă de 171.280 euro, imobilul situat în Bucureşti, cu valoare estimativă de 75.600 euro şi autoturismul marca x cu seria de şasiu x, cu numărul de înmatriculare x, înmatriculat la data de 25.04.2017.

În baza art. *1121 lit. b) C. pen., s-a confiscat autoturismul marca x seria x cu nr. de înmatriculare x şi seria şasiu x, aflat în proprietatea numitului HH., deţinut în realitate de inculpatul L.

În baza art. *1121 lit. b) şi d) C. pen., s-au confiscat de la inculpaţii T. şi X. următoarele bunuri: imobilul înscris în cartea funciară nr. x a localităţii Bucureşti, reprezentând teren în suprafaţă de 200 mp, cu număr cadastral x şi construcţie - casă de locuit compusă din trei camere, bucătărie şi marchiză, în suprafaţă totală de 41,23 mp cu nr. cadastral x, bucătărie de vară în suprafaţă utilă de 8,49 mp, cu număr cadastral x şi magazie în suprafaţă utilă de 8,14 mp, cu număr cadastral x, situate în Bucureşti, dobândit în baza contractului de vânzare autentificat sub numărul x/24.09.2015 de către BNP FF., cu valoare estimativă de 100.800 euro pentru teren şi valoare de impunere 19.047 RON pt. construcţie; imobilul înscris în cartea funciară nr. x a localităţii Bragadiru, reprezentând teren intravilan, nr. cadastral x, în suprafaţă de 322 mp, cotă 486/10.000, situat în oraş Bragadiru, jud. Ilfov, dobândit conform contractului de vânzare nr. x/16.12.2016 emis de către BNP GG.; imobilul înscris în cartea funciară nr. x a localităţii Bragadiru reprezentând apartament cu două camere în suprafaţă de 55,52 mp, nr. cadastral x, cotă 1/1, situat în oraş Bragadiru, jud. Ilfov, dobândit conform contractului de vânzare nr. x/16.12.2016 emis de către BNP GG., având o valoarea impozabilă de 28.520 euro; imobilul înscris în cartea funciară nr. x a localităţii Bragadiru, reprezentând teren intravilan, nr. cadastral x, în suprafaţă de 442 mp, cotă 577/10.000, situat în oraş Bragadiru, jud. Ilfov, dobândit conform contractului de vânzare nr. x/16.12.2016 emis de către BNP GG.; imobilul situat în Bucureşti, Şos. x, având valoare de impunere de 170.016 RON.

În baza art. *1121 lit. b) C. pen., s-a confiscat de la inculpata X. suma de 20.000 euro ridicată de la adresa din Bucureşti, şos. x, sector 5 - locuinţa inculpatei X., în următoarele cupiuri: 3 bancnote x euro; 1 bancnotă x euro; 20 bancnote x euro; 326 bancnote x euro.

În baza art. *1121 lit.

b) C. pen., s-au confiscat de la inculpaţii A. şi Y. următoarele bunuri: o pereche de cercei de formă rotundă cu pietricele albe cu diametrul de aproximativ 7 cm din material de culoare galbenă, o pereche de cercei rotunzi de formă cilindrică cu diametrul de aproximativ 7 cm din material de culoare galbenă, un inel din material de culoare galbenă cu piatră de culoare alba, un inel din material de culoare galbenă având aplicate mai multe pietricele albe montate pe un sistem care se roteşte, având montată în partea superioară o piatră de culoare alba, un inel din material de culoare galbenă, având montate în partea superioară mai multe pietricele de culoare alba, o brăţară din material de culoare galbenă cu zale rotunde mici şi mari, cu pandantiv în formă de inimă, având în mijloc o biluţă, un lănţişor din material de culoare galbenă cu zale ovale, mari şi rotunde mici şi mari, având trei pandantive în formă de inimă cu o biluţă în mijloc, fiecare, o pereche de cercei din material de culoare galbenă, tip fir, având aplicate câte trei pătrate cu pietre de culoare albă; o brăţară din material de culoare galbenă cu zale ovale mici şi mari, ruptă; un lanţ din material de culoare galbenă cu zale mici, rotunde şi trei pandantive având forma literei "M", chipul lui Isus Hristos, respectiv forma unei libelule, un lanţ din material de culoare argintie cu zale mici, rotunde şi pandantiv de forma unui craniu confecţionat din material de culoare neagră în partea superioară şi material de culoare argintie în partea inferioară, cu inscripţia x; un fragment de lanţ din material de culoare argintie din zale rotunde, mici, cu o lungime de aproximativ 10 cm; ceas de mână inscripţionat "x" din material de culoare galbenă cu seria x, un lanţ din material de culoare galbenă şi albă, cu zale de formă ovală, duble, fiind prins la mijloc cu un cap de leu (lanţ tip x); suma de 10.000 RON, suma de 47.600 RON şi suma de 50.000 euro, ridicate de la adresa din Bucureşti - locuinţa celor doi inculpaţi, după cum urmează: suma de 10.000 RON în următoarele cupiuri: 100 bancnote x RON; suma de 47.600 RON în următoarele cupiuri: 100 bancnote x RON; 276 bancnote x RON; suma de 50.000 euro în următoarele cupiuri: 56 bancnote x euro; 10 bancnote x euro; 100 bancnote x euro; 200 bancnote x euro; suma de 29.500 RON, ridicată de la adresa din Bucureşti - locuinţa celor doi inculpaţi, în următoarele cupiuri: 462 bancnote x RON şi 64 bancnote x RON.

În baza art. *1121 lit. b) C. pen., s-a confiscat de la inculpatul R. suma de 9.900 RON, ridicată de la locuinţa sa din Mun. Bucureşti, Şos. x E, în următoarele cupiuri: 1 bancnotă x RON, 27 bancnote x RON, 75 bancnote x RON, 311 bancnote x10 RON, 28 bancnote x RON.

În baza art. 112 lit. e) C. pen., s-a confiscat de la inculpatul A. suma de 60.318 euro şi 450 RON, rămasă după despăgubirea părţilor civile.

În baza art. 112 lit. e) C. pen., s-a confiscat de la inculpatul L. suma de 28.921 euro şi 3336,45 RON, rămasă după despăgubirea părţilor civile.

În baza art. 112 lit. e) C. pen., s-a confiscat de la inculpatul T. suma de 59.689 euro şi 200 RON, rămasă după despăgubirea părţilor civile.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008, s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpaţii A., L., T., R., X., Y., Z., AA., BB. şi B.

În baza art. 274 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., au fost obligaţi inculpaţii la plata cheltuielilor judiciare către stat, astfel: 10.500 RON pentru inculpatul A., 6.500 pentru inculpatul L., 7.500 RON pentru inculpatul T., 5.500 RON pentru inculpatul R., 3.500 RON pentru inculpatul W., 4.500 RON pentru inculpata X., 4.500 RON pentru inculpata Y., 3.500 RON pentru inculpata Z., 2.500 RON pentru inculpatul AA., 3.500 RON pentru inculpatul BB., 3.500 RON pentru inculpata B.

În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de către inculpatul U. au rămas în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariile acordate avocaţilor din oficiu au rămas în sarcina statului.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că, prin rechizitoriul nr. x din 14 ianuarie 2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor:

1. A. pentru săvârşirea infracţiunilor de: trafic de persoane, în formă continuată, prevăzută de art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 182 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (8 acte materiale comise în raport cu victimele B., C., D., E., F., G., H. şi I.), proxenetism, în formă continuată, prevăzută de art. 213 alin. (1), (2), (4) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (8 acte materiale comise în raport cu victimele B., C., D., E., F., G., H. şi I.), complicitate la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima J.), complicitate la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima K.), influenţarea declaraţiilor în formă continuată, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale comise în raport cu victima B.), instigare la influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 47 C. pen. raportat la art. 272 alin. (1) C. pen. (în raport cu victima F.), influenţarea declaraţiilor în formă continuată, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale comise în raport cu victima C.), influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen. (în raport cu victima I.), influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen. (în raport cu victima K.), spălarea banilor, în formă continuată, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a), b) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (67 de acte materiale descrise la pag. 225 - 235 din rechizitoriu), toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., privind concursul real de infracţiuni.

2. L. pentru săvârşirea infracţiunilor de: trafic de persoane, în formă continuată, prevăzută de art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 182 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale comise în raport cu victimele M. şi N.), proxenetism, în formă continuată, prevăzută de art. 213 alin. (1), (2), (4) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (5 acte materiale comise în raport cu victimele O., P., M., N. şi Q.), complicitate la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima E.), complicitate la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima J.), complicitate la comiterea infracţiunii de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen.(în raport cu victima B.), toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., privind concursul real de infracţiuni.

3. R. pentru săvârşirea infracţiunilor de: complicitate la comiterea infracţiunii de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima B.), complicitate la comiterea infracţiunii de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima E.), trafic de persoane în formă continuată, prevăzută de art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 182 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale comise în raport cu victimele P. şi S.), proxenetism, în formă continuată, prevăzută de art. 213 alin. (1), (2), (4) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale comise în raport cu victimele P. şi S.), complicitate la comiterea infracţiunii de trafic de persoane, prevăzută de art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima K.), complicitate la comiterea infracţiunii de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen.(în raport cu victima F.), complicitate la comiterea infracţiunii de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima I.), toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., privind concursul real de infracţiuni.

4. T. pentru săvârşirea infracţiunilor de: trafic de persoane, prevăzută de art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima K.), proxenetism, prevăzută de art. 213 alin. (1), (2), (4) C. pen. (în raport cu victima K.), complicitate la comiterea infracţiunii de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima F.), complicitate la comiterea infracţiunii de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima E.), influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen. (în raport cu victima K.), instigare la comiterea infracţiunii de influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 47 C. pen. raportat la art. 272 alin. (1) C. pen. (în raport cu victima K.), spălarea banilor în formă continuată, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a), b) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (53 de acte materiale descrise la pag. 241 - 247 din rechizitoriu), toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., privind concursul real de infracţiuni.

5. U. pentru săvârşirea infracţiunilor de: complicitate la comiterea infracţiunii de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima E.), complicitate la comiterea infracţiunii de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima M.), complicitate la comiterea infracţiunii de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima N.), trafic de persoane, prevăzută de art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima V.), proxenetism, prevăzută de art. 213 alin. (1), (2), (4) C. pen. (în raport cu victima V.), complicitate la comiterea infracţiunii de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima K.), toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., privind concursul real de infracţiuni.

6. W. pentru săvârşirea infracţiunilor de: complicitate la comiterea infracţiunii de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen. cu aplicarea art. 113 alin. (2) C. pen. (în raport cu victima F.), trafic de persoane, prevăzută de art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 182 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 113 alin. (3) C. pen. (în raport cu victima J.), proxenetism, prevăzută de art. 213 alin. (1), (2), (4) C. pen. cu aplicarea art. 113 alin. (3) C. pen. (în raport cu victima J.), toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., privind concursul real de infracţiuni.

7. X. pentru săvârşirea infracţiunilor de: trafic de persoane, prevăzută de art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima J.), influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen. (în raport cu victima F.), influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen. (în raport cu victima K.), complicitate la comiterea infracţiunii de spălarea banilor în formă continuată, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (35 de acte materiale descrise la pag. 251 - 255 din rechizitoriu),toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., privind concursul real de infracţiuni.

8. Y. pentru săvârşirea infracţiunilor de: complicitate la comiterea infracţiunii de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima E.), influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen. (în raport cu victima F.), influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen. (în raport cu victima C.), complicitate la comiterea infracţiunii de spălarea banilor în formă continuată, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (26 acte materiale descrise la pag. 256-260 din rechizitoriu), toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., privind concursul real de infracţiuni.

9. BB. pentru săvârşirea infracţiunii de favorizarea făptuitorului, în formă continuată, prevăzută de art. 269 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (5 acte materiale comise în raport cu inculpatul A.);

10. B. pentru săvârşirea infracţiunilor de: favorizarea făptuitorului, în formă continuată, prevăzută de art. 269 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale comise în raport cu inculpatul A.); influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen. (în raport cu victima F.), toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., privind concursul real de infracţiuni.

11. Z. pentru săvârşirea infracţiunilor de: complicitate la comiterea infracţiunii de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima K.), complicitate la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima F.), complicitate la comiterea infracţiunii de spălarea banilor, în formă continuată, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (13 acte materiale descrise la pag. 263 - 265 din rechizitoriu), toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., privind concursul real de infracţiuni.

12. AA. pentru săvârşirea infracţiunii de: complicitate la comiterea infracţiunii de spălarea banilor, în formă continuată, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (5 de acte materiale descrise la pag. 265 - 266 din rechizitoriu).

După înregistrarea cauzei pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în conformitate cu dispoziţiile art. 344 C. proc. pen., inculpaţilor li s-au comunicat copii după rechizitoriu, aducându-li-se, totodată, la cunoştinţă obiectul procedurii de camera preliminară şi posibilitatea ca, în 20 de zile de la comunicare, să formuleze în scris cereri sau excepţii cu privire la actul de sesizare şi, respectiv, la urmărirea penală.

Ca urmare, în cauză, au formulat cereri şi excepţii inculpaţii L., A., Y., T. şi BB.

Inculpaţii R., U., W., X., B., Z. şi AA. nu au formulat cereri şi excepţii cu privire la legalitatea sesizării instanţei, administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală, conform art. 346 C. proc. pen., dar au achiesat la susţinerile celor care au depus astfel de cereri.

Prin încheierea din 11 februarie 2019 pronunţată în dosarul nr. x/2019 (definitivă prin încheierea nr. 339 din 27 iunie 2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală), judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în baza art. 345 C. proc. pen. cu referire la art. 346 alin. (2) C. proc. pen., a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. x/2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală privindu-i pe inculpaţii A., L., R., T. zis T., U., W., X., Y., BB., B., Z. şi AA. şi s-a dispus începerea judecăţii.

Pentru a dispune astfel, în urma analizării actelor şi lucrărilor dosarului în raport de exigenţele art. 342 C. proc. pen., judecătorul de cameră preliminară a reţinut, în esenţă, că rechizitoriul nr. x/2015 din 14 ianuarie 2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, respectă, sub aspectul formei şi conţinutului său, toate cerinţele legii, precum şi că instanţa a fost legal sesizată, având în vedere calitatea de avocat a inculpatului BB.

Totodată, s-a constatat că actul procurorului nu cuprinde aspecte de neregularitate care să impună remedierea lor de către procuror, aşa cum au susţinut inculpaţii A., L. şi Y., subliniindu-se, cu acest prilej, că aprecierea şi coroborarea probelor administrate în cursul urmăririi penale şi stabilirea identităţii persoanelor responsabile de săvârşirea infracţiunilor nu constituie aspecte ce pot fi analizate în procedura de cameră preliminară, verificarea aptitudinii probelor de a conduce la stabilirea vinovăţiei fiind apanajul instanţei învestită cu judecarea pe fond a cauzei.

În combaterea criticilor formulate de către inculpaţii A. şi L., cu referire la modalitatea prin care Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, D.I.I.C.O.T., a preluat în vederea instrumentării dosarul nr. x al Parchetului Wuppertal în care, prin ordonanţa din 06.04.2018, s-a dispus anularea urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară a prezentat, pe larg, toate actele efectuate pe parcursul anchetei în legătură cu această chestiune, inclusiv demersurile vizând transferul procedurii penale ce formează obiectul dosarului nr. x/2011 către autorităţile din Germania, precum şi activităţile de anchetă realizate în cauzele reunite la prezentul dosar. S-a subliniat că, la 08.06.2018, autorităţile judiciare germane au comunicat oficial că nu acceptă cererea de transfer al procedurii penale iniţiate de autorităţile judiciare române în dosarul nr. x/2011 şi au restituit dosarul cauzei, condiţii în care, având în vedere dispoziţiile art. 127 alin. (2) lit. a) şi alin. (3) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară în materie penală, s-a constatat că autorităţile judiciare române, respectiv Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală a redobândit dreptul de urmărire penală şi de executare în cauza nr. 511/D/P/2015, cauză în care termenele de prescripţie a răspunderii penale se prelungesc cu 6 luni.

S-a mai arătat că, la 25.05.2018, autorităţile judiciare din Germania - Parchetul Wuppertal au înaintat o cerere de asistenţă judiciară internaţională constând în solicitarea de preluare a urmăririi penale faţă de cetăţeanul român A. şi alţii, cercetaţi în dosarul nr. x al acestei unităţi de parchet, în vederea continuării cercetărilor pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane ş.a. Prin ordonanţa nr. 1206/II/5/2018 din 13.06.2018 a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism s-a dispus preluarea urmăririi penale ce formează obiectului dosarului nr. x Js 685/15 al Parchetului Wuppertal, privind pe cetăţenii români A., ş.a., fiind constituit dosarul nr. x/2018, ce ulterior a fost reunit la prezenta cauză.

Ca urmare, judecătorul de cameră preliminară a apreciat că, în cauză, nu au fost efectuate acte de urmărire penală cu încălcarea legii care să justifice aplicarea sancţiunilor prevăzute de art. 280-282 C. proc. pen. sau excluderea probelor administrate.

Au fost apreciate neîntemeiate şi susţinerile inculpaţilor vizând nelegalitatea probei constând în rapoartele de constatare tehnico-ştiinţifică, având în vedere că, în realitate, ceea ce se contestă nu este modul de administrare, ci rezultatul acestora, respectiv cuantumul sumelor de bani ce constituie obiectul material al infracţiunii de spălare de bani, aspecte care constituie apărări pe fond.

Totodată, judecătorul de cameră preliminară a considerat că, în speţă, cu prilejul autorizării măsurilor de supraveghere tehnică solicitate de organul de urmărire penală, au fost respectate toate garanţiile prevăzute de art. 8 paragraful 1 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, întrucât ingerinţa în viaţa privată a inculpaţilor a fost prevăzută de lege (art. 138, art. 144 C. proc. pen., art. 8 C.E.D.O.), a urmărit un scop legitim (identificarea tuturor persoanelor implicate în săvârşirea infracţiunilor cercetate în cauză, având în vedere caracterul transfrontalier al faptelor anchetate şi modalitatea de săvârşire a lor) şi era necesară într-o societate democratică în vederea atingerii scopului urmărit prin instituirea respectivelor măsuri de supraveghere (pentru siguranţa naţională, siguranţa publică, apărarea ordinii publice şi prevenirea faptelor penale, protejarea drepturilor şi intereselor altor persoane), motiv pentru care a apreciat că nu se impune excluderea probelor obţinute în acest mod şi nici restituirea cauzei la procuror, aşa cum au cerut inculpaţii.

Ulterior, prin încheierea de şedinţă din 20 mai 2020, s-a constatat că infracţiunea de spălarea banilor, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a), b) din Legea nr. 656/2002, este reglementată, în prezent, de art. 49 alin. (1) lit. a), b) din Legea nr. 129/2019, publicată în Monitorul Oficial nr. 589 din 18 iulie 2019, motiv pentru care s-au admis cererile de schimbare a încadrării juridice formulate de către reprezentantul Ministerului Public. Ca urmare, în baza art. 386 C. proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor:

1. A. din infracţiunile de: trafic de persoane, în formă continuată, prevăzută de art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 182 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (8 acte materiale comise în raport cu victimele B., C., D., E., F., G., H. şi I.); proxenetism, în formă continuată, prevăzută de art. 213 alin. (1), (2), (4) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (8 acte materiale comise în raport cu victimele B., C., D., E., F., G., H. şi I.); complicitate la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima J.); complicitate la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima K.); influenţarea declaraţiilor, în formă continuată, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (două acte materiale comise în raport cu victima B.); instigare la influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 47 C. pen. raportat la art. 272 alin. (1) C. pen. (în raport cu victima F.); influenţarea declaraţiilor, în formă continuată, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale comise în raport cu victima C.); influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen. (în raport cu victima I.); influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen. (în raport cu victima K.); spălarea banilor, în formă continuată, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a), b) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (67 de acte materiale), cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., în infracţiunile de:

- trafic de persoane, în formă continuată, prevăzută de art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 182 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (8 acte materiale comise în raport cu victimele B., C., D., E., F., G., H. şi I.), complicitate la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima J.), complicitate la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima K.), influenţarea declaraţiilor, în formă continuată, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale comise în raport cu victima B.), instigare la influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 47 C. pen. raportat la art. 272 alin. (1) C. pen. (în raport cu victima F.), influenţarea declaraţiilor, în formă continuată, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale comise în raport cu victima C.), influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen. (în raport cu victima I.), influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen. (în raport cu victima K.), spălarea banilor, în formă continuată, prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. a), b) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (67 de acte materiale), toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

2. L. din infracţiunile de: trafic de persoane, în formă continuată, prevăzută de art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 182 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale comise în raport cu victimele M. şi N.), proxenetism, în formă continuată, prevăzută de art. 213 alin. (1), (2), (4) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (5 acte materiale comise în raport cu victimele O., P., M., N. şi Q.), complicitate la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima E.), complicitate la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima J.), complicitate la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima B.), cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., în infracţiunile de:

- trafic de persoane, în formă continuată, prevăzută de art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 182 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale comise în raport cu victimele M. şi N.), proxenetism, în formă continuată, prevăzută de art. 213 alin. (1), (2), (4) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (3 acte materiale comise în raport cu victimele O., P., şi Q.), complicitate la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima E.), complicitate la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima J.), complicitate la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima B.), cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

3. R. din infracţiunile de: complicitate la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima B.), complicitate la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima E.), trafic de persoane, în formă continuată, prevăzută de art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 182 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale comise în raport cu victimele P. şi S.), proxenetism, în formă continuată, prevăzută de art. 213 alin. (1), (2), (4) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale comise în raport cu victimele P. şi S.), complicitate la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima K.), complicitate la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen.(în raport cu victima F.), complicitate la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima I.), cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., în infracţiunile de:

- complicitate la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima B.), complicitate la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima E.), trafic de persoane, în formă continuată, prevăzută de art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 182 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale comise în raport cu victimele P. şi S.), complicitate la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima K.), complicitate la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen.(în raport cu victima F.), complicitate la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima I.), cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

4. T. din infracţiunile de: trafic de persoane, prevăzută de art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima K.), proxenetism, prevăzută de art. 213 alin. (1), (2), (4) C. pen. (în raport cu victima K.), complicitate la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima F.), complicitate la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima E.), influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen. (în raport cu victima K.), instigare la infracţiunea de influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 47 C. pen. raportat la art. 272 alin. (1) C. pen. (în raport cu victima K.), spălarea banilor, în formă continuată, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a), b) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (53 de acte materiale), toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., în infracţiunile de:

- trafic de persoane, prevăzută de art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima K.), complicitate la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima F.), complicitate la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima E.), influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen. (în raport cu victima K.), instigare la infracţiunea de influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 47 C. pen. raportat la art. 272 alin. (1) C. pen. (în raport cu victima K.), spălarea banilor, în formă continuată, prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. a), b) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (53 de acte materiale), toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

5. U. din infracţiunile de: complicitate la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima E.), complicitate la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima M.), complicitate la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima N.), trafic de persoane, prevăzută de art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima V.), proxenetism, prevăzută de art. 213 alin. (1), (2), (4) C. pen. (în raport cu victima V.), complicitate la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima K.), cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., în infracţiunile de:

- complicitate la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima E.), complicitate la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima M.), complicitate la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima N.), trafic de persoane, prevăzută de art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima V.), complicitate la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima K.), cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

6. W. din infracţiunile de: complicitate la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 113 alin. (2) C. pen. (în raport cu victima F.), trafic de persoane, prevăzută de art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 182 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 113 alin. (3) C. pen. (în raport cu victima J.), proxenetism, prevăzută de art. 213 alin. (1), (2), (4) C. pen., cu aplicarea art. 113 alin. (3) C. pen. (în raport cu victima J.), toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., în infracţiunile de: complicitate la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 113 alin. (2) C. pen. (în raport cu victima F.), trafic de persoane, prevăzută de art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 182 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 113 alin. (3) C. pen. (în raport cu victima J.), cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

7. X. din infracţiunile de: trafic de persoane, prevăzută de art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima J.), influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen. (în raport cu victima F.), influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen. (în raport cu victima K.), complicitate la infracţiunea de spălarea banilor, în formă continuată, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (35 de acte materiale), toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., în infracţiunile de: trafic de persoane, prevăzută de art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima J.), influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen. (în raport cu victima F.), influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen. (în raport cu victima K.), complicitate la infracţiunea de spălarea banilor, în formă continuată, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (35 de acte materiale), cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

8. Y. din infracţiunile de: complicitate la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima E.), influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen. (în raport cu victima F.), influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen. (în raport cu victima C.), complicitate la infracţiunea de spălarea banilor, în formă continuată, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (26 acte materiale), cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., în infracţiunile de: complicitate la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima E.), influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen. (în raport cu victima F.), influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen. (în raport cu victima C.), complicitate la infracţiunea de spălarea banilor, în formă continuată, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (26 acte materiale), cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

9. Z. din infracţiunile de: complicitate la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima K.), complicitate la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima F.), complicitate la infracţiunea de spălarea banilor, în formă continuată, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (13 acte materiale), toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., în infracţiunile de: complicitate la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima K.), complicitate la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima F.), complicitate la infracţiunea de spălarea banilor, în formă continuată, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (13 acte materiale), cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

10. AA. din infracţiunea de: complicitate la infracţiunea de spălarea banilor, în formă continuată, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (5 de acte materiale) în infracţiunea de: complicitate la infracţiunea de spălarea banilor, în formă continuată, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (5 de acte materiale).

Totodată au fost respinse ca nefondate cererile de schimbare a încadrării juridice formulate de către inculpaţii A., L., R., T., W., X. Şi Y., prin avocaţi.

În acest sens, instanţa de fond a arătat că, aşa cum rezultă din dispoziţiile art. 210 alin. (1) lit. a) din C. pen., cu referire la art. 182 lit. c) C. pen., infracţiunea de trafic de persoane, constând în recrutarea, transportarea, transferarea, adăpostirea sau primirea unei persoane, în scopul exploatării acesteia, şi în obligarea la practicarea prostituţiei, săvârşită prin constrângere, absoarbe în mod necesar infracţiunea de proxenetism, atât sub aspectul elementului material, cât şi al urmării, respectiv obţinerea de foloase, sens în care a făcut trimitere la literatura de specialitate. Prin urmare, a considerat nefondate, din această perspectivă, cererile inculpaţilor A., L., R., W. şi T. de schimbare a încadrării juridice a faptelor din infracţiunea de trafic de persoane în cea de proxenetism, în diferite forme de participare.

Totodată, a respins şi solicitarea inculpaţilor Y., A. şi X., de reţinere a formei continuate a infracţiunii de influenţare a declaraţiilor, prevăzută de art. 272 C. pen., şi nu a concursului de infracţiunii, sens în care a avut în vedere, pe de o parte, obiectul juridic secundar al infracţiunii, reprezentat de libertatea psihică a persoanei, ce este ocrotită în mod distinct, iar, pe de altă parte, că faptele s-au succedat la intervale de timp suficient de mari pentru a se prezuma existenţa unor rezoluţii infracţionale distincte. În atare situaţie, s-a apreciat că instigarea, ca formă secundară de participaţie, nu poate fi absorbită în cea de autorat.

Nefondate au fost considerate şi solicitările inculpatului R. de schimbare a încadrării juridice din 7 fapte de complicitate la trafic de persoane şi proxenetism într-o singură infracţiune de proxenetism, în formă continuată, dar cu reţinerea a două acte materiale comise în raport cu victimele P. şi S., Curtea având în vedere, pe lângă argumentele expuse anterior, şi faptul că, în cazul participaţiei penale sub forma complicităţii, în actul de inculpare s-a reţinut că acesta a efectuat numai transportul persoanelor de sex feminin, despre care se prezumă că au recrutate în scopul practicării prostituţiei de către inculpaţii A. şi T., pe când în cazul celorlalte, a efectuat mai multe acte acţiuni ce se circumscriu acuzaţiei din rechizitoriu (recrutare, transport, exploatare).

În urma analizării probelor administrate în cauză în cursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti, instanţa de fond a reţinut, sub aspectul situaţiei de fapt, următoarele:

I. Referitor la acuzaţiile de trafic de persoane în forma autoratului şi a complicităţii pentru inculpaţii A., L., R., U., T. şi W., de proxenetism pentru inculpatul L., respectiv a complicităţii pentru inculpaţii X., Y. şi Z.:

1. În cursul anului 2008, folosind metoda "lover boy", inculpatul A. a recrutat-o pe victima B., minoră la acea dată, în scopul exploatării ulterioare a acesteia prin obligare la practicarea prostituţiei. În cursul lunii ianuarie 2012, după ce victima a devenit majoră, împreună cu R., acesta a transportat-o în Italia, regiunea Catania, a cazat-o într-o locuinţă închiriată de numitul L. şi, prin acte de violenţă fizică, a obligat-o să se prostitueze în folosul său, activitate care s-a derulat până în cursul lunii decembrie 2012. În perioada decembrie 2012- ianuarie 2013, A. a transportat-o pe victimă în Spania, Valencia, unde, de asemenea, a fost cazată într-o locuinţă închiriată de acesta şi obligată, prin acte de violenţă fizică, să se prostitueze în folosul său. În cursul lunii februarie 2013, victima a fost transportată în localitatea Krefeld din Germania, unde, de asemenea, a fost cazată în locuinţe închiriate de numitul A. şi obligată să se prostitueze în folosul acestuia până în cursul lunii septembrie 2016. În luna octombrie 2016, victima a fost transportată în localitatea Viena din Austria, unde, de asemenea, a fost obligată să practice prostituţia în folosul numitului A., activitate derulată până la începutul lunii noiembrie 2016, când victima a reuşit să fugă şi s-a reîntors în România.

Aceste aspecte au rezultat din coroborarea materialului probator administrat în cauză. În acest sens, s-a avut în vedere că victima B. a declarat în faţa autorităţilor judiciare germane că inculpatul A. a profitat de naivitatea vârstei fragede şi i-a promis o viaţă mai bună dacă îl însoţeşte în străinătate pentru a "câştiga bani unde multe femei îşi vând corpul".

Victima a confirmat, de asemenea, că a fost găzduită într-un apartament închiriat de inculpatul L., care se afla deja în Italia şi în folosul căruia se prostitua numita O., care le-a explicat atât ei, cât şi martorei P., maniera în care urmau să practice prostituţia stradală. Încrezătoare încă în promisiunile de iubire ale inculpatului, victima a început să practice prostituţia, iar, la scurt timp de la sosirea în Italia, inculpatul A. a adus-o acolo pe victima C. În acel moment, realizând practic situaţia în care se afla, B. a refuzat să mai practice prostituţia, însă prin presiuni psihice şi agresiuni fizice, inculpatul a obligat-o să continue această activitate. Victima a subliniat şi situaţia de vulnerabilitate în care se afla, generată de necunoaşterea limbii şi a modalităţii în care putea solicita ajutor.

Instanţa a mai reţinut că, în localitatea Krefeld din Germania, s-a derulat cea mai amplă etapă a acţiunii de exploatare a victimei, care a rămas aici până în luna octombrie 2016, fiind nevoită să practice prostituţia în diverse cluburi (II., JJ., KK. Gold), toate încasările din această activitate revenind inculpatului A. În această perioadă, victima a fost agresată fizic şi psihic, fiind nevoită, de cele mai multe ori, să empatizeze şi să devină complice a inculpatului în acţiunea de racolare şi supraveghere a altor victime, dar să şi "producă" în permanenţă sume de bani în folosul inculpatului.

Despre situaţia victimei B. în perioada exploatării sale în Germania au relatat şi toate celelalte victime ale inculpatului A., respectiv persoanele vătămate D., E., F., G., H. şi I., care au confirmat violenţele la care era supusă aceasta şi modul brutal în care era nevoită să câştige banii solicitaţi de inculpat.

Sub acelaşi aspect, judecătorul fondului a apreciat relevante şi convorbirile telefonice purtate între inculpatul A. şi victima B., în care cel dintâi o ameninţă cu săvârşirea unor acte de violenţă împotriva sa când aceasta i-a menţionat că nu mai doreşte să desfăşoare activitatea şi că vrea să se ducă acasă .

S-a mai reţinut că, în jurul datei de 17 -19.09.2016, după ce la sfârşitul lunii august 2016 a fost din nou bătută cu ferocitate de inculpatul A., victima B. a fugit pentru prima dată de la inculpat, însă peste câteva zile a reintrat sub dominaţia acestuia, fiindu-i aplicată o nouă corecţie fizică, cu o coadă de mătură şi apoi cu cablul unui prelungitor. După acest episod, victima a fost adusă de inculpat în România, pentru ca, la începutul lunii octombrie 2016, să fie transportată în Viena, Austria, pentru a continua practicarea prostituţiei. În acelaşi timp cu victima B., în Viena a fost transportată şi martora I., care, de asemenea, era exploatată de inculpatul A., deplasarea fiind efectuată cu autoturismul acestuia. În aceeaşi perioadă, inculpatul T. a transportat-o în Viena pe victima K., obligată, la rândul său, să practice prostituţia în folosul celui din urmă.

În Viena, atât victima B., cât şi martora I. au fost cazate într-un hotel şi obligate de inculpatul A. să practice prostituţia în folosul acestuia, în cluburile MM. şi NN. Şi în acest loc victima a fost supusă unor agresiuni fizice, iar, după aproximativ 2 săptămâni, cu sprijinul persoanei vătămate K., a reuşit să se desprindă de sub dominaţia inculpatului A. şi să fugă de la acesta, revenind în România la începutul lunii noiembrie 2016, ascunsă într-un autoturism, întrucât nu avea asupra sa documentele de identitate, acestea fiindu-i reţinute de inculpat. În ziua următoare sosirii în Bucureşti, victima a solicitat emiterea unei noi cărţi de identitate, stabilindu-şi domiciliul la locuinţa mamei sale, martora OO.

S-a arătat că declaraţiile victimei B. se coroborează cu cele ale martorei I. şi ale persoanei vătămate K., care au confirmat că aceasta a fost transportată în Viena de inculpatul A., care a agresat-o fizic şi a obligat-o să practice prostituţia în folosul său, precum şi cu verificările efectuate la nivelul bazelor de date privind evidenţa persoanelor, din care rezultă că cea dintâi este posesoarea cărţii de identitate seria x nr. x eliberată de PP. la data de 09.11.2016.

De asemenea, tratamentul aplicat de inculpat victimei B. a fost confirmat atât de declaraţia martorei G., cât şi de convorbirea telefonică purtată între aceasta şi inculpat la data de 13.07.2016 ora 00:41:15, în ziua în care martora a reuşit să fugă de la cel din urmă:

"...G.: N-aveam cum să vorbesc cu tine! Mi-a fost frică! Mi-a fost frică! La ce-am văzut cu nebuna, ce să mai...Îţi spun sincer, la ce să mă feresc acuma? Mie mi-a fost frică...Mi-a fost frică! Mi-a fost şi ciudă! Ţi-am zis...între tine şi B. este ceva.

A.: (...), de B. îmi arde mie?...Nu ţi-e bă ruşine să vorbeşti aiurea aşa? E între mine şi B. ce?

G.: Ştii ce înseamnă frica? Tu ai văzut ceva la mine, ai observat ceva la mine? Când s-a întâmplat faza cu nebuna? Io nu eram om în maşină...Io nu aveam glas să vorbesc, crede-mă! Io aveam ca un...în suflet, în gât! Când am văzut că veneai şi-ţi scuturai degetele, că erai tăiat la mâini şi miroseai a spirt, că ţi-ai dat cu dezinfectat, nu ştiu ce...Şi mai mergeai şi cu capu-n jos îngândurat şi dădeai din mâini...io eram...m-am făcut piatră în maşină! Şi mie-mi este frică de chestiile astea! Io până la tine n-am mai văzut aşa ceva...".

Din coroborarea discuţiilor anterioare purtate de victimă (12.07.2016 ora 07:58:21 şi 13.07.2018, ora 22:42:05) a rezultat că apelativul "nebuna" din cuprinsul discuţiei a fost folosit în referire la B., pe care inculpatul A. o lovise în mod violent, tocmai această agresiune determinând-o pe martora G. să se desprindă de sub dominaţia acestuia.

Faptul că B. practica prostituţia în folosul inculpatului A. a fost confirmat şi de declaraţiile numitelor K., QQ., M., V. şi S., care în perioada respectivă erau, la rândul lor, exploatate de alţi inculpaţi cercetaţi în prezenta cauză.

După revenirea în România, la data de 09.11.2016, victima B., însoţită de persoana vătămată K. s-au deplasat la D.I.I.C.O.T. unde au solicitat să dea declaraţii împotriva inculpaţilor A. şi T., cu asigurarea măsurilor de protecţie inerente statutului de martor protejat. La aceeaşi dată, victimele au fost audiate în cadrul dosarului nr. x/2015 al D.I.I.C.O.T., sub pseudonimele "RR." şi "SS.". Curtea a reţinut că, din probele administrate în cauză, a rezultat că la aproximativ două luni de la acest moment, persoana vătămată K. s-a împăcat cu inculpatul T. şi i-a spus atât acestuia, cât şi inculpatului A., că a dat declaraţii la D.I.I.C.O.T. împreună cu B.

Ulterior, în cursul lunii martie 2017, victima B. a dat declaraţii ample împotriva inculpatului A. în faţa autorităţilor judiciare germane, care, în aceeaşi perioadă, aveau în instrumentare dosarul nr. x Js 685/15 al Parchetului Wuppertal (urmărirea penală în cadrul acestui dosar fiind preluată de autorităţile române în cauza înregistrată pe rolul D.I.I.C.O.T.).

În cursul lunii mai 2017, fără a avea cunoştinţă la acel moment despre cauza instrumentată împotriva sa de autorităţile judiciare germane şi despre împrejurarea că victima B. dăduse declaraţii împotriva sa în acel dosar, cunoscând însă că victima fusese audiată la D.I.I.C.O.T. în cadrul dosarului nr. x/2015, inculpatul A. a determinat-o pe aceasta, prin corupere, să-şi retragă declaraţiile date împotriva sa în această cauză, beneficiind în acest sens şi de sprijinul unui avocat - inculpatul BB.

La aproximativ 3 luni după ce victima B. şi-a retras declaraţiile date împotriva inculpatului A. în dosarul nr. x/2015 al D.I.I.C.O.T., în cadrul dosarului instrumentat de autorităţile judiciare germane, la data de 24.08.2017, Judecătoria Wuppertal a emis un mandat de arestare preventivă împotriva inculpaţilor A., T., TT., R., L., U. şi W., acuzaţi de comiterea, pe teritoriul Germaniei, a infracţiunilor de trafic de persoane, proxenetism şi vătămare corporală.

S-a arătat că împrejurarea că ulterior B. a revenit asupra declaraţiilor iniţiale, încercând să îl exonereze de răspundere penală pe inculpatul A. se explică prin aceea că, prevalându-se de "poziţia de forţă" pe care o avea asupra victimelor, inclusiv asupra sus-numitei, inculpatul a determinat-o să îşi retragă declaraţiile, aceasta fiind chiar acuzată de favorizarea făptuitorului.

Aceeaşi modalitate insidioasă de recrutare a folosit inculpatul A. şi în ceea ce o priveşte pe victima C. Astfel, profitând de starea financiară precară a victimei, a determinat-o să-l însoţească în Italia, prin promisiunea falsă a unui loc de muncă ca dansatoare într-un club şi realizarea, în acest mod, a unui viitor şi a unei case pe care urmau să o clădească împreună.

În Italia au fost aşteptaţi de un bărbat, prieten cu inculpatul A., şi de victima B., fiind cazată cu aceasta din urmă într-o garsonieră închiriată de inculpat. Imediat după ce au ajuns în Italia, victimei i-au fost procurate hainele necesare practicării prostituţiei, după care aceasta a fost scoasă "la stradă" de inculpatul A., care, în prealabil, i-a luat telefonul mobil şi i s-a spus să facă ce făcea şi B. - care o însoţea la acel moment - adică să practice prostituţia.

În acea primă zi, victimei i-a fost aplicată, de către inculpatul A., şi prima "corecţie" fizică, respectiv câteva palme şi un pumn în cap, acela fiind momentul în care a realizat că a fost înşelată şi că în realitate urma să fie bătută şi exploatată sexual de inculpat. Din acel moment, aflându-se într-o vădită stare de vulnerabilitate, generată de necunoaşterea limbii, lipsa oricărui mijloc de comunicare cu familia şi lipsa actului de identitate care îi fusese reţinut de exploatator, victima C. a fost obligată să practice prostituţia în folosul inculpatului A. şi sub stricta supraveghere a acestuia până la finalul anului 2012, dată la care a fost transportată în Germania. Câştigul mediu realizat de victimă era de 800 - 1000 de euro pe zi, bani ce erau luaţi în totalitate de inculpat.

În Germania, persoana vătămată C. a practicat din nou prostituţia alături de victima B., ambele "lucrând" în folosul inculpatului A. La începutul lunii decembrie 2012, însoţită, de asemenea, de inculpatul A., victima a reuşit să se întoarcă în ţară, perioadă în care cel din urmă i-a schimbat actul de identitate, stabilindu-i domiciliu la o rudă a sa, în comuna Letca Nouă.

Din investigaţiile efectuate (adresa nr. x/24.11.2015 a Postului de Poliţie Letca Nouă), a rezultat că persoana vătămată C. a avut domiciliul la respectiva adresă în perioada 06.12.2012 - 27.02.2014. S-a mai stabilit că la această adresă a avut domiciliul şi victima B., în perioada 12.08.2015 - 09.11.2016, precum şi numiţii UU. şi VV. - rude ale inculpatului A.

Victima C. a rămas în România câteva zile, fiind lăsată de inculpatul A. să se întoarcă la părinţii săi, cărora, de ruşine şi frică, nu le-a putut spune ce s-a întâmplat.

La sfârşitul lunii decembrie 2012, persoana vătămată C. a fost trimisă de inculpatul A. înapoi în Italia, fiind însoţită de victima B., pentru ca, apoi, ambele să fie transferate în Spania, localitatea Valencia, loc în care au fost transportate de inculpatul A. cu autoturismul acestuia, marca x. În acest loc, nemaiputând îndura agresiunile fizice la care era supusă de A., victima C. a reuşit, cu ajutorul unui client, să sesizeze autorităţile judiciare spaniole, denunţând acţiunile de exploatare comise de inculpatul A.

Data sesizării organelor judiciare spaniole, ianuarie 2013, a fost momentul final al exploatării victimei C. de către inculpatul A., aceasta relatând, inclusiv în faţa autorităţilor judiciare române, maniera în care a fost obligată să se prostitueze în folosul celui din urmă.

Astfel, la data de 04.01.2014, la momentul revenirii pe teritoriul României, urmare a decesului tatălui său, persoana vătămată C. a fost audiată de organele judiciare, urmare a declaraţiei sale fiind constituit dosarul nr. x/2014 al D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial Bucureşti, înregistrat ulterior la nivelul Structurii Centrale al acestei unităţi de parchet sub nr. x/2016 şi reunit la prezenta cauză prin ordonanţa din 18 septembrie 2017.

În această cauză, la data de 12.06.2014, "asistată" fiind de avocatul BB., victima C. şi-a retras declaraţia dată împotriva inculpatului A., menţionând că acuzaţiile aduse acestuia au fost rezultatul geloziei şi dorinţei de răzbunare, pe fondul unei relaţii amoroase cu cel din urmă.

S-a arătat că situaţia de fapt descrisă anterior a rezultat din coroborarea declaraţiei persoanei vătămate C. cu depoziţiile martorilor WW. şi P., cu înscrisurile transmise de autorităţile judiciare spaniole cu adresa din 31.05.2018 şi cu declaraţia victimei B., dată în faţa autorităţilor judiciare germane, toate atestând exploatarea victimei C. de către inculpatul A., prin obligarea acesteia la practicarea prostituţiei.

În sarcina inculpatului A. s-a mai reţinut că, la începutul anului 2014, tot prin metoda "loverboy", a recrutat-o pe victima D., care la acea dată practica prostituţia în cluburile de profil din localitatea Krefeld, Germania, victimă pe care a cunoscut-o prin intermediul martorei B., care la rândul său practica prostituţia în folosul inculpatului în aceeaşi localitate şi se prezentase persoanei vătămate drept iubita acestuia. Astfel, simulând iniţial o pretinsă infidelitate faţă de martora B., relaţia amoroasă cu persoana vătămată desfăşurându-se "pe ascuns", astfel încât acesteia să-i fie inoculată ideea că ar fi preferată celei din urmă, a început să-i pretindă persoanei vătămate D. toate câştigurile obţinute din practicarea prostituţiei. La scurt timp de la acest moment, au început şi agresiunile fizice asupra victimei, obligată de inculpat să muncească cât mai mult, inclusiv în perioadele în care starea de sănătate a acesteia nu-i permitea întreţinerea de raporturi sexuale, trasându-i reguli stricte de comportament pe parcursul desfăşurării activităţii de prostituţie şi transferând-o, pentru un control permanent, în locuinţa în care acesta stătea cu mama lui (inculpata Z.) şi cu martora B.

Treptat, violenţe exercitate asupra victimei s-au înmulţit şi intensificat, astfel încât, la începutul anului 2015, aceasta a reuşit să se desprindă de sub autoritatea exploatatorului său şi a întrerupt orice legătură cu acesta.

Pentru a reţine această situaţie de fapt, instanţa de fond a avut în vedere declaraţiile persoanei vătămate D., cele ale numitei B., date în faţa autorităţilor judiciare germane, cele ale persoanelor vătămate J. şi K., precum şi procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate în cauză de autorităţile judiciare germane, toate atestând exploatarea victimei de către inculpatul A., prin obligarea acesteia la practicarea prostituţiei.

Persoana vătămată a precizat că, în perioada exploatării sale, inculpatul A. avea simultan trei femei care practicau prostituţia în folosul său, întrucât, alături de ea şi de martora B., acesta mai racolase o victimă pe nume E. căreia i se spunea "E." (n.o.: persoana vătămată E.).

La începutul anului 2015, după o nouă agresiune fizică din partea inculpatului şi un incident violent în club, când a fost lovită de o fată pe nume V., care practica prostituţia în folosul unui prieten al inculpatului A. pe nume "U." (n.o.: inculpatul U.) şi i-a fost spart telefonul mobil, persoana vătămată a decis să întrerupă orice legătură cu inculpatul şi, de teama acestuia, a rămas aproximativ 3 - 4 zile în club, după care a părăsit oraşul Krefeld.

S-a apreciat că declaraţia persoanei vătămate se coroborează cu cea a martorei B., care a confirmat modalitatea de racolare a persoanei vătămate D. de către inculpatul A., violenţele fizice exercitate asupra acesteia şi remiterea către acesta a tuturor sumelor de bani obţinute din practicarea prostituţiei.

Împrejurarea că persoana vătămată D. a fost exploatată de inculpatul A. în cursul anului 2014, în localitatea Krefeld din Germania a rezultat şi din declaraţia persoanei vătămate K., care în acea perioadă practica prostituţia în folosul inculpatului T.

Referitor la victima E., s-a reţinut că, la începutul anului 2014, prin inducere în eroare, respectiv promisiunea obţinerii unor sume de bani din practicarea prostituţiei, inculpatul A. a recrutat-o pe victimă, aflată în acel moment în oraşul Genova, Italia, determinând-o să vină în Germania, localitatea Krefeld, sens în care i-a asigurat suma de bani necesară transportului. Suma de 300 de euro pentru biletul de avion pe ruta Genova - Dusseldorf a fost transferată victimei de mama inculpatului A. - inculpata Z., care la acel moment se afla cu acesta în Krefeld, Germania.

Pe aeroportul din Dusseldorf, victima E. a fost aşteptată de inculpatul A. şi de vărul acestuia, inculpatul R., fiind transportată în localitatea Krefeld, într-un apartament cu 2 camere în care se aflau inculpata Z. zisă N. (mama inculpatului A.) şi victima B. Imediat după acest moment, inculpatul A. i-a blocat victimei contul de x, iar peste 2-3 zile a scos-o "la stradă", în vederea practicării prostituţiei, începând atenta monitorizare a acesteia. Încă de la finalul primei zile de muncă, inculpatul A. a agresat-o fizic pe victimă, i-a spart telefonul mobil şi a aruncat cartela acestuia, anihilându-i practic orice posibilitate de a lua legătura cu alte persoane. Concomitent acestor acte de violenţă, inculpatul A. i-a luat victimei şi întreaga sumă de bani obţinută în acea zi din practicarea prostituţiei, respectiv suma de 350 de euro. Din acel moment, inculpatul A. a continuat acţiunile de exploatare a victimei, pe care o transporta în locurile în care trebuia să practice prostituţia, o supraveghea personal sau prin intermediul unor apropiaţi ai săi, a obligat-o să slăbească pentru a fi mai atractivă, îi impunea câştiguri minimale zilnice şi îi aplica corecţii fizice periodice. Toate sumele de bani obţinute de victimă din practicarea prostituţiei erau "rechiziţionate" de inculpatul A.

Exploatarea victimei a continuat până în cursul lunii aprilie 2015, când aceasta a revenit în ţară, însoţită fiind de mama inculpatului A. - inculpata Z., fiind ţinută în casa acestora din Bucureşti, str. x. S-au întors în Germania peste câteva zile, inculpatul A. fiind însoţit de o nouă victimă - persoana vătămată F., în timp ce victima E. a fost transportată cu maşina fratelui acestuia - inculpatul T. zis T.

Peste aproximativ două săptămâni, victima E. a reuşit să fugă de la inculpatul A., aceştia reîntâlnindu-se în Germania în vara anului 2015, când cel din urmă a bătut-o cu bestialitate, reproşându-i că a plecat de la el şi solicitându-i ca de a doua zi să înceapă din nou să lucreze în folosul lui. Victima a reuşit să se elibereze doar sub ameninţarea sinuciderii şi, peste câteva zile, a fugit în Italia.

S-a menţionat că această situaţie de fapt a rezultat din analiza coroborată a declaraţiilor persoanelor vătămate E., D., K. şi F., cu declaraţia martorei P., cu recunoaşterile din planşe fotografice efectuate de victimele anterior menţionate cu analiza circuitului financiar-bancar al sumelor de bani aflate în conturile inculpatei Z., inclusiv cu privire la tranzacţiile efectuate prin unităţile financiare XX., YY., ZZ. şi AAA., precum şi cu depoziţia victimei B. dată în faţa autorităţilor judiciare germane şi cu procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate în cauză, toate atestând exploatarea victimei E. de către inculpatul A., prin obligare la practicarea prostituţiei.

S-a arătat că şi martora B. a confirmat atât perioada de debut a exploatării victimei E., plasată de martoră în cursul lunii august 2014, cât şi violenţele fizice extreme la care aceasta era supusă de inculpatul A., care o bătea până când urina pe ea şi îi lua toţii banii obţinuţi din practicarea prostituţiei. Martora a menţionat că victimei E. i se spunea "E.", precizând că aceasta a venit din Italia şi a fost transportată în localitatea Krefeld din Germania de către inculpaţii A. şi R., care au aşteptat-o în aeroportul din Dusseldorf.

Persoana vătămată E. a descris şi un alt episod al exploatării sale de către inculpatul A., arătând că, în perioada în care a practicat prostituţia în folosul acestuia, a fost obligată de acesta să excrocheze un client de naţionalitate germană, de la care a primit suma totală de aproximativ 50.000 de euro, bani ce au revenit integral inculpatului A. Pentru a obţine această sumă de bani a fost instruită de inculpat să simuleze diverse situaţii tragice de natură familială, inclusiv decesul mamei sale, pentru a stârni sentimente de compasiune şi, implicit, sprijin financiar de la respectivul client. Pentru a conferi veridicitate demersului său, la solicitarea inculpatului A., persoana vătămată a recurs la o veritabilă "scenetă", rolul său fiind acela de a-l suna pe acel bărbat şi a-i solicita bani pe motiv că a intervenit decesul mamei sale, în timp ce victima F. avea rolul de a plânge "în fundal", pentru a maximiza impactul emoţional.

Persoana vătămată a precizat că, tot la solicitarea inculpatului A., i-a cerut acelui client să-i vireze o parte dintre bani, respectiv suma de 11.000 de euro, în contul victimei B.

Aceste aspecte au fost confirmate şi de verificările efectuate de autorităţile judiciare germane cu privire la conturile martorei B., prilej cu care s-a stabilit că, în cursul lunii aprilie 2015, în contul cu numărul IBAN: x deschis la BBB. pe numele B. a fost transferată suma totală 11.500 de euro, expeditor fiind cetăţeanul german CCC. La rubrica "scopul utilizării" aferentă acestor transferuri bancare este înscrisă menţiunea "Pentru E.".

Suma de bani a fost virată de numitul CCC. în contul martorei B. în urma a patru transferuri bancare, după cum urmează: la data de 14.04.2015 suma de 7.000,00 EURO, la data de 15.04.2015 suma de 3.000,00 EURO, la data de 16.04.2015 suma de 1.800,00 EURO şi la data de 24.04.2015 suma de 500,00 EURO, din care a retras suma totală de 11.300 de euro, prin tranzacţii succesive efectuate la datele de 15.04.2015 (retragere de 8.000 de euro), 16.04.2015 (2 retrageri de 1.800 de euro şi 1.000 de euro) şi 24.04.2015 (retragere de 500 de euro).

Instanţa de fond a menţionat că exploatarea victimei E. de către inculpatul A., precum şi implicarea inculpatei Y., concubina sa, rezultă şi din convorbirile telefonice interceptate în cauză .

S-a mai reţinut că, în cursul lunii decembrie 2014, inculpatul A. a recrutat-o prin aceeaşi metodă "loverboy" pe victima F., în scopul unei viitoare exploatări a acesteia prin obligare la practicarea prostituţiei. În aceea perioadă, victima i-a cunoscut şi pe inculpaţii T. zis T. (fratele lui A.) şi L. şi pe TT., toţi aflându-se în anturajul inculpatului A.

După câteva luni de insistenţe, în cursul lunii aprilie 2015, inculpatul A. a reuşit, cu sprijinul ui TT., să o convingă pe victima F. să-l însoţească în Germania, sub pretextul unei vizite temporare şi promisiunea că se poate întoarce acasă dacă nu se va adapta în acel loc. Pentru a reuşi determinarea victimei, inculpatul A. i-a remis acesteia suma de 500 de euro, pentru a-şi achita o datorie la o vânzătoare de bijuterii.

După acest moment, victima a fost transportată în Germania de inculpatul A., cu autoturismul acestuia marca x de culoare alb, cu ei deplasându-se şi nepotul primului, inculpatul W. În acelaşi timp, în Germania a plecat şi fratele lui A., inculpatul T. zis T., care era însoţit de TT. şi victima E., aceştia deplasându-se cu autoturismul primului, un x, de culoare neagră.

În Germania victima F. a fost cazată în oraşul Krefeld, într-un apartament închiriat de inculpatul T., în care acesta locuia împreună cu persoana vătămată K. În perioada în care a locuit în acel apartament, victima a aflat că K. practica prostituţia în diverse cluburi, propunere ce i-a fost adresată şi ei la scurt timp de către inculpatul A.

Întrucât a refuzat această propunere, victima a fost agresată fizic de inculpatul A., moment în care a realizat că scopul pentru care fusese adusă în Germania era acela de a fi obligată la practicarea prostituţiei. Pe parcursul zilelor următoare, inculpatul A. a reiterat solicitarea adresată victimei, manifestându-se violent şi agresând-o fizic după fiecare refuz al acesteia.

În perioada în care persoana vătămată F. a fost nevoită să practice prostituţia, în locuinţa din Krefeld a venit şi mama fraţilor ..., inculpata Z., întrucât aceasta era proprietara autoturismului condus de inculpatul A. şi trebuia să rezolve anumite probleme ivite în legătură cu această maşină. Inculpata Z. avea cunoştinţă despre acţiunile fiilor săi, sfătuindu-le pe "fetele" acestora să fie atente şi să nu le povestească altora nimic din ceea ce fac, asistând, totodată, la corecţiile fizice ce le erau aplicate şi întărindu-le fiilor săi hotărârea infracţională.

În cursul lunii iunie 2015, datorită unor probleme de sănătate ce necesitau o intervenţie chirurgicală, victima F. a fost lăsată să se întoarcă în România, primind din partea inculpatului A. biletul de avion şi suma de 300 de euro.

S-a arătat că, pentru exploatarea acestei victime, inculpatul A. a fost cercetat de autorităţile judiciare germane în dosarul nr. x al Parchetului Wuppertal, motiv pentru care, în cursul lunii februarie 2018, acesta a determinat-o pe B. să o abordeze pe victima F. şi să încerce să o determine, prin corupere, să-şi schimbe declaraţiile date împotriva sa în faţa organelor judiciare. Urmare a acţiunii inculpatului A., la 22.02.2018, numita B., însoţită de inculpata Y., s-au deplasat la locuinţa victimei şi i-au promis o recompensă materială, în schimbul retragerii declaraţiilor date împotriva inculpatului A. În acelaşi scop, la 24.02.2018, inculpatele Y. şi X. s-au reîntâlnit cu victima şi i-au solicitat să dea o declaraţie notarială, în cuprinsul căreia să menţioneze că a avut o relaţie amoroasă cu inculpatul A., fără a fi agresată sau exploatată de acesta, urmând să fie "cinstită" pentru ajutorul solicitat.

Instanţa de fond a constatat că această situaţie de fapt rezultă din coroborarea declaraţiei părţii civile F., cu declaraţiile martorelor B., P. şi J., cele ale persoanelor vătămate E. şi K., cu procesele-verbale de recunoaştere din planşe fotografice, precum şi cu procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate în cauză, care atestă exploatarea victimei F. de către A., prin obligarea acesteia la practicarea prostituţiei.

După ce a obţinut acordul mamei sale de a se deplasa în Germania, persoana vătămată a plecat cu autoturismul inculpatului A., marca x de culoare alb, fiind însoţiţi de nepotul celui din urmă, pe nume W. (n.o.: inculpatul W.). Odată cu ei a plecat spre Germania şi fratele inculpatului A., pe nume "T." (inculpatul T.), care era însoţit de un băiat pe nume TT. şi o fată pe nume Cristina (n.o.: victima E.), care i-a fost prezentată drept iubita celui din urmă. A fost cazată în localitatea Krefeld, împreună cu inculpatul W., într-o locuinţă închiriată de inculpatul T., în care acesta locuia cu iubita sa pe nume Oana (n.o.: victima K.).

S-a menţionat că transportul victimei F. în Germania în modalitatea arătată, inclusiv inducerea în eroare a acesteia cu privire la calitatea numitei E. (ce i-a fost prezentată drept iubita ui TT.) şi cazarea sa în locuinţa sus-referită împreună cu inculpaţii T. şi W. şi persoana vătămată K. a reieşit şi din declaraţiile persoanei vătămate E. şi a martorelor B. şi DDD.

Din analiza acestor mijloace de probă a rezultat şi participaţia inculpaţilor T. şi W. la exploatarea acestei victime, care a fost găzduită în locuinţa acestora, fiind realizată astfel supravegherea acesteia şi, implicit, înlesnirea inculpatului A. în acţiunea de exploatare a acesteia.

În ceea ce priveşte activitatea de exploatare desfăşurată de inculpat, instanţa de fond a apreciat relevantă declaraţia persoanei vătămate F., precum şi discuţiile purtate de aceasta cu inculpatul A., înregistrate în mod autorizat, din care rezultă cel din urmă era nemulţumit că victima nu "producea" suficienţi bani, aşa cum făceau alte fete, şi că o ţinea sub controlul său .

Judecătorul fondului a mai reţinut că, în cursul lunii februarie 2016, tot prin metoda "loverboy", inculpatul A. a recrutat-o pe victima G., care la acea dată lucra în Italia ca îngrijitoare a unor persoane în vârstă. După o primă întâlnire în România, prin false promisiuni de iubire şi inducerea în eroare a victimei, căreia i-a spus că este comerciant de maşini uzate şi că îi poate găsi şi ei un serviciu ca menajeră, inculpatul A. a determinat-o pe aceasta să se mute cu el în Germania, lucru care s-a întâmplat în cursul lunii mai 2016. La acea dată, încrezătoare în declaraţiile de dragoste ale inculpatului, victima şi-a dat demisia de la locul său de muncă din Italia şi a venit în Germania, fiind aşteptată pe aeroportul din Dusseldorf de inculpatul A., care era însoţit de TT. Din aeroport, victima a fost transportată de cei doi în localitatea Krefeld, unde a fost cazată într-o locuinţă închiriată, împreună cu martora QQ., care la acel moment practica prostituţia în folosul ui TT. La scurt timp, cu ajutorul ui TT., victimei i-au fost procurate hainele necesare practicării prostituţiei, aceasta fiind în continuare menţinută în eroare cu privire la viitoarea sa ocupaţie. Cu acea ocazie, victima a cunoscut-o şi pe martora B., care i-a fost prezentată de inculpatul A. drept verişoara sa.

Victima a fost transportată apoi în clubul II. din Krefeld, loc în care martora B. i-a explicat modalitatea în care trebuie să abordeze clienţii, precum şi tarifele pe care le poate percepe acestora. Acela a fost momentul în care victima a realizat că a fost dusă, de fapt, într-un bordel şi că va trebui să practice prostituţia.

Aflată într-o vădită stare de vulnerabilitate, necunoscând limba germană şi fiind permanent controlată şi supravegheată de inculpatul A., victima G. a fost nevoită să înceapă practicarea prostituţiei, fiindu-i impus, de către cel din urmă, atât programul de lucru în club, cât şi câştigul minim pe care trebuia să îl realizeze în fiecare zi, fiind obligată să se prostitueze indiferent de starea de sănătate sau de inconvenientele fiziologice, toate sumele de bani astfel obţinute revenind inculpatului A.

Din acel moment au început presiunile psihice şi agresiunile fizice asupra victimei, care era constant lovită de inculpatul A., nemulţumit de sumele de bani obţinute de aceasta din practicarea prostituţiei.

Exploatarea victimei G. de către inculpatul A. a avut loc până în jurul datei de 12.07.2016, când aceasta, cu sprijinul fratelui său, a reuşit să fugă de la acesta şi a plecat în Italia.

S-a arătat că această situaţie de fapt a rezultat din coroborarea declaraţiilor victimei G. cu cele ale martorelor B. şi H., date în faţa autorităţilor judiciare germane, precum şi cu procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate în cauză de autorităţile judiciare germane, toate atestând exploatarea victimei G. de către inculpatul A., prin obligarea acesteia la practicarea prostituţiei. Astfel, victima G. a declarat că, în tot timpul cât a fost obligată să practice respectiva activitate, sub numele "EEE.", era controlată în permanenţă de către A. şi de persoanele desemnate de acesta, atât acasă, cât şi la clubul II., neputând lua legătura cu persoane din exterior şi neputând ieşi, întrucât nu cunoştea limba germană. De asemenea, aceasta a relatat şi despre actele de violenţă la care era supusă de către inculpat, pentru că nu a vrut să practice prostituţia de bună voie.

Împrejurarea că victima G. a sosit din Italia în cursul lunii mai 2016 şi a început să practice prostituţia în folosul inculpatului A. a fost dovedită şi de declaraţia martorei B., care a confirmat că, la solicitarea inculpatului A., i-a explicat victimei ce trebuie să facă în clubul "II.", întrucât anterior nu mai practicase respectiva activitate. Martora a precizat că în acest club victima a lucrat sub numele "EEE.".

S-a mai menţionat că, în cursul lunii mai 2016, în timp ce le-a exploata în localitatea Krefeld din Germania pe victimele B. şi G., în baza unei rezoluţiuni infracţionale unice, prin inducere în eroare, folosind din nou metoda "lover boy", inculpatul A. a recrutat-o pe victima H., tot în scopul exploatării ulterioare a acesteia prin obligare la practicarea prostituţiei. Exploatarea victimei H. a avut loc din luna mai 2016 până în cursul lunii septembrie 2016, iar toate sumele de bani astfel obţinute de victimă au revenit inculpatului A.

Aceste aspecte au rezultat din declaraţia victimei H., care se coroborează cu depoziţiile martorelor B. şi G., date în faţa autorităţilor judiciare germane, cu declaraţia martorei P. şi procesul-verbal de recunoaştere a victimei din planşe fotografice, recunoaşterea efectuată de persoana vătămată K., precum şi cu procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate în cauză de autorităţile judiciare germane, toate atestând exploatarea victimei H. de către inculpatul A., prin obligarea acesteia la practicarea prostituţiei .

În acest sens, s-a arătat că, fiind audiată în calitate de martor, numita H. a descris modalitatea în care, pe când practica prostituţia pe stradă în localitatea Krefeld din Germania a început o relaţie de iubire cu inculpatul A., care la acel moment i-a spus că locuieşte împreună cu tatăl său. În aceeaşi perioadă ea locuia împreună cu o prietenă pe nume "B." (n.o.: B.), fără a cunoaşte că şi aceasta practica prostituţia în folosul inculpatului A. Victima a menţionat că a început să practice prostituţia în clubul II. şi, întrucât se considera iubita inculpatului A., i se părea firesc să-i remită acestuia toţi banii câştigaţi din activitatea desfăşurată. Victima a confirmat şi un episod în care a fost agresată fizic de inculpatul A., pe care l-a pus însă pe seama geloziei acestuia.

Totodată, convorbirile telefonice purtate de aceasta victimă cu inculpatul A., interceptate autorizat în cauză, au dovedit amploarea violenţelor fizice şi a umilinţelor îndurate din partea celui din urmă, toate pentru a o determina să câştige sume cât mai mari de bani. Din cuprinsul aceloraşi discuţii telefonice a rezultat şi tactica manipulării psihologice a victimei aplicată în mod constant de inculpatul A., care, sub aparenţa că munca prestată este în folosul lor comun, o determină să practice prostituţia inclusiv în momente de boală sau de imposibilitate fiziologică, în total dispreţ faţă de suferinţele fizice ale acesteia.

Astfel, în ziua de 13.05.2016, ora 05:55:12, inculpatul A., localizat în Krefeld, a discutat cu victima H., din cuprinsul convorbirii confirmându-se că actul de identitate al victimei era reţinut de inculpat ("Nu te duci mă nicăieri, că n-ai nici buletinul, tre să-ţi dau buletinul dacă vrei să cobori!"), acesta fiind extrem de agresiv verbal pe parcursul convorbirii, nemulţumit că victima, care se simţea rău, voia să părăsească clubul în care practica prostituţia ("Stai mă acolo, nu te mai duce nicăieri! Du-te şi dormi!" ... "Bă! Vrei să-mi faci nervi? Du-te dracu şi culcă-te!" ... "Toată lumea face bani, numai tu nu faci!" filele x d.u.p.).

Violenţele exercitate asupra victimei şi stare psihică deplorabilă în care se afla aceasta urmare a agresiunilor îndurate au rezultat şi din cuprinsul unei convorbiri purtate de victimă cu inculpatul A. în ziua de 20.09.2016, ora 16:23:11, când, aflată în clubul în care practica prostituţia, aceasta a suferit un atac de panică şi refuza să iasă afară, de frica unor eventuale noi agresiuni ale inculpatului. Dincolo de a evidenţia exploatarea acesteia, convorbirea a fost revelatorie pentru a evidenţia traumele pe care experienţa de trafic le lasă asupra psihicului victimelor, experienţă care ajunge să le marcheze, de regulă, întreaga viaţă .

"H.: Nu mai vreau! Tu vrei să mă baţi! La ce să. Să mă baţi tu?A.: Fă, tu eşti tâmpită? Io am venit din România să te bat?

H.: Da! Faci tu (... neinteligibil...) să dai iar în mine, nu?A.: Du-te fă dracu? Vin din România să te bat? Aşa importantă eşti? Bat atâta drum?H.: Pentru tine. Dacă vrei, vii să mă iei! Te calmezi şi vii să mă iei dimineaţă! Mă laşi să stau calmă, să m-apuc de treabă. A.: Păi şi-acuma ce fac? Stau în faţa clubului?H.: Deci îmi bate inima şi mi-e frică de tine! Crede-mă, că îmi tremură şi picioarele!A.: Asta e motivu? Că ţi-e frică de mine?H.: Da, da, da! A.: Să mor io dacă îţi fac ceva! uite, e şi ... cu mine, proasto în maşină! Te bat de faţă cu ea?H.: NU! Tu m-ai bătut de faţă cu toată lumea, dar cu ...? Lasă-mă, că-mi tremură şi mâinile şi picioarele!"

Aceste aspecte au rezultat şi din declaraţiile martorelor B. şi G., care au confirmat, o dată în plus, atât naivitatea victimei H., manevrată cu uşurinţă de inculpatul A., despre care credea că este iubitul ei, cât şi agresiunile fizice ce i-au fost aplicate de cel din urmă, care îi lua toate sumele de bani obţinute din practicarea prostituţiei. Ambele martore au precizat că victima era din Buzău şi că aceasta a practicat prostituţia în folosul inculpatului A. în clubul II. din Krefeld.

S-a mai reţinut că, în cursul lunii iulie 2016, tot prin metoda "loverboy", inculpatul A. a recrutat-o pe victima I., care la acea dată practica prostituţia în bordelul KK. Gold din Krefeld, Germania. După aceea victima a mers la A. Prin false promisiuni de iubire, inculpatul A. a determinat-o, în cursul aceleiaşi luni, să se mute într-un apartament închiriat de el în localitatea Krefeld, după care a mutat-o în clubul II., în vederea practicării în continuare a prostituţiei, de această dată în folosul său. Victima a desfăşurat respectiva activitate în această modalitate până la începutul anului 2017, fiind şi agresată fizic de inculpatul A., care îi lua toţi banii obţinuţi din această activitate.

În acea perioadă, victima a fost controlată şi supravegheată şi de TT. şi de inculpatul R., care, la datele de 18.07.2016 şi respectiv 23.07.2016, cunoscând că aceasta fusese recrutată, prin inducere în eroare, de inculpatul A., în scopul exploatării prin obligare la practicarea prostituţiei, au transportat-o în clubul în care era obligată să practice prostituţia, ajutându-l pe cel din urmă în menţinerea controlului asupra victimei.

În cursul lunii octombrie 2016, victima I. a fost transferată de inculpatul A. în Viena din Austria, cu aceeaşi ocazie fiind transferată, în acelaşi loc, şi victima B., care, de asemenea, se prostitua în folosul celui din urmă. În Viena, inculpatul A. a continuat să le exploateze pe două victime, care au fost obligate, şi de această dată, prin acte periodice de agresiune fizică, să practice prostituţia în folosul său în clubul MM. Exploatarea victimei I. în localitatea Viena a avut loc până la data de 30.08.2017, când aceasta a reuşit să se despartă de inculpat.

S-a arătat că această situaţie de fapt a rezultat din declaraţia victimei I., care se coroborează cu depoziţiile martorei B., date în faţa autorităţilor judiciare germane, declaraţiile persoanelor vătămate J. şi K., precum şi cu procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate în cauză de autorităţile judiciare germane, toate atestând exploatarea victimei I. de către inculpatul A., prin obligarea acesteia la practicarea prostituţiei .

Astfel, victima a relatat că, într-o seară, când se aflau în Viena, întrucât nu a fost mulţumit de sumele de bani obţinute de aceasta şi de "B." din prestarea respectivei activităţi, inculpatul le-a supus pe ambele la acte de violenţă ("Marian s-a luat de noi şi a bătut-o pe B. cu pumnii şi cu picioarele în stomac. Eu m-am speriat, mai ales că nu îl văzusem aşa violent niciodată. Apoi m-a lovit şi pe mine cu piciorul în stomac şi cu dopul de la o sticlă de Cola în cap. Lovitura cu piciorul a fost foarte tare, încât am căzut pe masă."). De asemenea, a arătat că … "celelalte precizări din declaraţia lui B. erau adevărate, în sensul că acesta ne bătea câteodată, iar comportamentul lui foarte agresiv crease o stare de frică faţă de el. Adică, chiar dacă era plecat în România, teama creată prin violenţă de acesta rămânea chiar şi în lipsa lui...".

S-a menţionat că, sub acest aspect, declaraţia martorei I. se coroborează cu declaraţiile victimei B. şi ale persoanei vătămate K. (cea din urmă fiind transportată în Viena în aceeaşi perioadă de inculpatul T. şi obligată, la rândul său, să practice prostituţia în folosul celui din urmă).

Referitor la acuzaţiile de complicitate la infracţiunea de trafic de persoane, săvârşită de către inculpatul W. în raport cu victima J., judecătorul fondului a reţinut că, din materialul probator administrat în cauză, a rezultat sub aspectul situaţiei de fapt că, în cursul lunii decembrie 2016, cunoscând că victima J. fusese recrutată, prin inducere în eroare, de inculpatul W. (nepotul său) în scopul exploatării prin obligare la practicarea prostituţiei, inculpatul A. a adăpostit-o pe aceasta într-un imobil închiriat din localitatea Krefeld, Germania şi a transportat-o, în câteva rânduri, în locurile în care victima, prin acte de violenţă fizică, a fost obligată să se prostitueze în folosul inculpatului W.

În acest sens, au fost considerate relevante declaraţia persoanei vătămate J., care se coroborează cu declaraţiile martorilor FFF. şi P., cu declaraţia persoanei vătămate K., cu răspunsul furnizat de compania aeriană GGG. la data de 04.05.2017, precum şi cu procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice şi în mediu ambiental interceptate în cauză, toate atestând exploatarea victimei J. de către inculpaţii A. şi W., prin obligarea la practicarea prostituţiei .

Astfel, cu prilejul audierii, persoana vătămată J. a descris evenimentele traumatizante pe care le-a trăit începând cu luna noiembrie 2016, când a fost abordată, prin intermediul aplicaţiei x, de inculpatul W. şi a început o relaţie amoroasă cu acesta, fiind impresionată de modul frumos în care se purta cu ea şi de promisiunile acestuia de a-şi clădi un cămin împreună. Încrederea victimei a fost uşor câştigată prin prezentarea acesteia familiei inculpatului, impresia produsă fiind una bună, încredere sporită de profesia mamei vitregă a acestuia, inculpata X., despre care a aflat că este profesoară.

Persoana vătămată a menţionat că, încă de la debutul relaţiei sale cu inculpatul W., acesta a prezentat-o unchiului său pe nume A., întâlnirea având loc la restaurantul "x", unde cel din urmă a venit însoţit de o femeie pe nume "I.", despre care a aflat că avea 19 ani şi este din Călăraşi şi pe care a recunoscut-o din planşe fotografice ca fiind victima I.

În acest context, persoana vătămată a acceptat să plece cu acesta şi cu inculpata Y. în Germania, transportul acestora la aeroport fiind realizat de inculpata X.

Deplasarea celor trei pe ruta Otopeni - Dortmund a fost confirmată atât de declaraţia persoanei vătămate, cât şi de răspunsul furnizat de compania aeriană GGG. la data de 04.05.2017, din care rezultă că, la data de 23.12.2016, numiţii Y., W. şi J. au călătorit pe ruta anterior menţionată cu zborul nr. x .

Persoana vătămată a mai precizat că în aeroportul din Dortmund au fost aşteptaţi de inculpatul A., care i-a transportat cu un autoturism marca x în localitatea Krefeld, unde au fost cazaţi într-o garsonieră închiriată de acesta, contra sumei de 1.100 de euro, pentru ca ulterior să-i remită, cu titlul de chirie, suma de 400 de euro pe lună.

A fost transportată de inculpaţii A. şi W. la clubul HHH. din localitatea Krefeld, după ce în prealabil, cu ajutorul martorei I., i-au fost procurate hainele necesare viitoarei activităţi. Întrucât nu i s-a permis accesul în acel club, persoana vătămată a fost transportată de cei doi inculpaţi la clubul KK. din aceeaşi localitate, unde s-a înscris într-un registru sub numele de "III." şi a achitat o taxă de 35 de euro, din suma totală de 50 de euro ce-i fusese remisă anterior de inculpatul A.

Abia la acel moment a realizat că, în realitate, va trebui să practice prostituţia, fiind lipsită de posibilitatea de a reacţiona şi de a-şi informa familia sau apropiaţii cu privire la acest aspect ("Am intrat cu Ana în club, unde am remarcat faptul că de fapt acolo se practica prostituţia, toate fetele erau îmbrăcate sumar, iar bărbaţii din club purtau doar halate... Am realizat de fapt că eu trebuia să practic prostituţia şi nu să fac consumaţie cu clienţii. Am rămas şocată de faptul că venisem de fapt pentru a mă prostitua şi întrucât nu aveam niciun telefon la mine, nu aveam cale de scăpare. Am realizat la acel moment că iubitul meu W. ştia că eu urma să mă prostituez...").

Întrucât persoana vătămată nu era de acord să practice prostituţia, inculpaţii A. şi W. au început să o agreseze verbal şi fizic, solicitându-i, în mod autoritar, obţinerea de venituri din această activitate, tot ei fiind şi cei care o transportau în cluburile de pe raza localităţii Krefeld.

Din această perspectivă, Curtea nu a reţinut apărarea inculpatului A. în sensul că nu poate fi vorba de vreo formă de participaţie penală în speţă, câtă vreme nu numai că acesta l-a "iniţiat" pe nepotul său în activitatea de trafic de persoane, dar i-a acordat şi ajutor nemijlocit. La stabilirea acestei concluzii, Curtea a avut în vedere inclusiv împrejurarea că inculpatul W., minor fiind, a pornit în demersul său de a merge în Germania cu scopul susmenţionat, bazându-se pe unchiul său, care nu numai că era familiarizat cu locul şi activitatea, dar i-a oferit şi găzduire, lui şi victimei sale.

Referitor la complicitatea la infracţiunea de trafic de persoane săvârşită de inculpatul A., în raport cu victima K., s-a reţinut că, în cursul lunii aprilie 2014, prin inducere în eroare, folosind metoda "loverboy", inculpatul T. a recrutat-o pe victima K., căreia i-a ascuns faptul că este căsătorit şi i-a promis un viitor frumos împreună. La sfârşitul lunii mai 2014, pe fondul promisiunilor de dragoste ale inculpatului, victima a acceptat să-l însoţească în Germania pentru a practica prostituţia, fiindu-i inoculată ideea că va munci pentru binele comun al cuplului, pentru a-şi asigura un viitor şi un cămin alături de inculpat. După câştigarea încrederii victimei, aceasta a fost transportată de inculpatul T. în localitatea Krefeld din Germania, fiind găzduită într-un apartament închiriat de inculpatul R. Din acel moment, persoana vătămată K. a început să practice prostituţia în clubul II., sub stricta supraveghere a inculpatului T., care o transporta în acel loc şi îi solicita toate sumele de bani obţinute din activitatea desfăşurată. Transportul victimei la/de la club era realizat uneori şi de inculpatul A. (fratele inculpatului T.). La scurt timp, în cursul lunii august 2014, victima, amăgită constant prin promisiuni de iubire şi un viitor comun împreună cu inculpatul T., a aflat că acesta era în realitate căsătorit şi avea copii. În acel moment, dându-şi seama că a fost înşelată, aceasta a plecat la locuinţa din Krefeld a inculpatului A., unde se afla şi mama celor doi fraţi, inculpata Z., care a încercat, la rândul său, să o convingă să renunţe la ideea de a-i părăsi fiul. Sub imperiul tuturor acestor factori, victima nu a reuşit să se desprindă de sub influenţa inculpatului T., care a venit după ea şi i-a aplicat "o corecţie fizică", solicitându-i să continue practicarea prostituţiei. Aceste aspecte au fost confirmate şi de B., care a relatat că persoana vătămată K. a aflat despre existenţa soţiei lui T. dintr-un formular de transfer monetar emis pe numele lui X. ce se regăsea în portofelul inculpatului, că victima s-a plâns lui A. şi mamei acestuia că nu i-au spus că T. era căsătorit, dar şi faptul că, la acel moment, acesta din urmă a supus-o pe victimă unor acte de violenţă ("Apoi Oana a fost trasă de păr din pat, iar apoi a fost pusă la podea. El a prins-o de păr iar apoi a lovit-o cu pumnii şi cu picioarele.").

Împrejurarea că inculpaţii A. şi Z. au asistat la agresarea persoanei vătămate, implicându-se în inducerea în eroare a acesteia, prin încercarea de a o convinge de realitatea sentimentelor inculpatului T., evident cu scopul determinării victimei să rămână la acesta şi să-i asigure venituri substanţiale din practicarea prostituţiei a rezultat, atât din declaraţia persoanei vătămate, cât şi din cea a martorei B., care, la rândul său, a asistat la episodul violent.

S-a menţionat că K. a practicat prostituţia până la începutul lunii ianuarie 2015, când a fost arestată pentru fapte ce nu au legătură cu prezenta cauză. După momentul eliberării, respectiv din luna martie 2015 până în primăvara anului 2016, a reluat practicarea prostituţiei în folosul inculpatului T., fiind în continuare agresată fizic şi verbal de acesta, care îi lua toţi banii astfel obţinuţi. În această nouă perioadă, victima a practicat prostituţia în cluburile JJ., HHH. şi KK., locuri în care a fost transportată atât de inculpatul T., cât şi de inculpaţii A., R. şi U. zis "U.", pentru a fi permanent monitorizată.

În primăvara anului 2016 victima a fost transferată de inculpatul T. în Austria şi, până în luna noiembrie 2016, a continuat prostituţia în această modalitate în clubul MM. din Viena (Austria), fiind periodic agresată de inculpat, care şi de această îi lua toate sumele de bani obţinute din respectiva activitate.

În cursul lunii noiembrie 2016, la iniţiativa victimei B., care la acea dată se afla în Viena, fiind exploatată de inculpatul A., persoana vătămată K. a fugit de la inculpatul T. şi s-a întors în România. După revenirea în ţară, la 09.11.2016, însoţită de victima B., s-a deplasat la D.I.I.C.O.T. unde ambele au solicitat să dea declaraţii împotriva inculpaţilor A. şi T., cu asigurarea măsurilor de protecţie inerente statutului de martor protejat. La aceeaşi dată, victimele au fost audiate în cadrul dosarului nr. x/2015 al D.I.I.C.O.T. sub pseudonimele "RR." şi "SS.". S-a mai arătat că, din probele administrate în cauză a rezultat că în luna decembrie 2016, persoana vătămată K. s-a împăcat cu inculpatul T. şi i-a spus atât acestuia, cât şi inculpatului A., că a dat declaraţii la D.I.I.C.O.T. împreună cu B. La acel moment, urmare a cererii inculpatului T. de a-şi retrage declaraţia pentru a-l scăpa de răspundere penală, cerere dublată de promisiunea acestuia că îi va cumpăra o casă, victima a acceptat să îl ajute, fiind de acord să se prezinte la D.I.I.C.O.T. pentru a reveni asupra depoziţiei iniţiale .

În baza celor stabilite cu inculpatul T., la 06.02.2017, victima K. s-a prezentat la D.I.I.C.O.T., deşi nu fusese citată de organele judiciare şi a solicitat să fie audiată în cauză. La acel moment, după ce s-a dispus încetarea măsurilor de protecţie anterior acordate, victima a fost audiată, retractându-şi declaraţia anterioară, cu motivarea că acea depoziţie nu reflectă adevărul, ci a fost dată din dorinţa sa de a răzbuna pe inculpatul T., din gelozie.

După ce victima K. şi-a retras declaraţiile date împotriva inculpatului T. în dosarul nr. x/2015 al D.I.I.C.O.T., în dosarul instrumentat de autorităţile judiciare germane, Judecătoria Wuppertal a emis, la 24.08.2017, un mandat de arestare preventivă împotriva inculpaţilor A., T., TT., R., L., U. Şi W., acuzaţi de comiterea, pe teritoriul Germaniei, a infracţiunilor de trafic de persoane, proxenetism şi vătămare corporală.

Ulterior inculpatul T., prin intermediul soţiei sale - inculpata X., i-a făcut mai multe promisiuni victimei K. pentru a o determina să nu dea declaraţii împotriva sa în dosarele instrumentate simultan de autorităţile judiciare germane şi române.

Instanţa de fond a arătat că această situaţie de fapt se conturează din declaraţia victimei K., care se coroborează cu depoziţia martorei B., dată în faţa autorităţilor judiciare germane, cu declaraţiile persoanelor vătămate J., E., F. şi D. şi ale martorelor P. şi S., precum şi cu procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate în cauză de autorităţile judiciare germane, toate atestând exploatarea victimei K. de către inculpatul T., prin obligarea acesteia la practicarea prostituţiei

S-a mai menţionat că, din materialul probator administrat în cauză, a rezultat că inculpatul T. a fost ajutat în exploatarea victimei de către inculpaţii A., U. şi R. prin transportarea acesteia în locurile unde aceasta era obligată să practice prostituţia, fiind apreciate relevante în acest sens atât declaraţiile persoanei vătămate K. ("…de fiecare dată fiind transportată la club de T. zis T. sau A." ... "Până în luna ianuarie 2016 am practicat prostituţia în cluburile JJ., HHH. şi KK. În cea mai mare parte eram transportată la club sau de la club de T., dar au existat momente în care eram transportată şi de U., R. sau Marian, întrucât veneau şi ei după fetele lor."), cât şi convorbirile telefonice interceptate, precum şi declaraţiile celorlalte victime exploatate de inculpatul A., majoritatea atestând că, în perioadele în care acesta era plecat, transportul lor la/de la cluburile în care practicau prostituţia se realiza de prietenii celui din urmă. Astfel, persoana vătămată E. a relatat că, zilnic, era dusă pe stradă de către A., iar "când acesta nu era în oraş, eram transportată fie de B. care avea permis sau R.".

În acelaşi sens, este şi discuţia telefonică din 08.05.2015, purtată de inculpatul A. cu victima K., care atestă cu claritate că aceasta avea cunoştinţă despre activitatea de prostituţie desfăşurată de cea din urmă în folosul fratelui său T., precum şi de constrângerile exercitate asupra acesteia .

2. Prima instanţă a mai reţinut că, în cursul lunii ianuarie 2012, aflând de la inculpatul A. (vărul său) despre posibilitatea obţinerii facile a unor câştiguri prin exploatarea unor femei care să practice prostituţia, inculpatul R. convins-o pe victima P., să-l însoţească în Italia, unde aceasta urma să practice prostituţia. Acceptând propunerea, aceasta, împreună cu inculpatul R., inculpatul A. şi B. au plecat în Italia la începutul lunii ianuarie 2012. Deplasarea celor patru spre Italia a avut loc cu autoturismul marca x cu nr. de înmatriculare x, proprietatea inculpatului R., victimele P. şi B. fiind transportate în regiunea Catania, unde au fost cazate într-o locuinţă închiriată de inculpatul L.

Cele două victime au început practicarea prostituţiei "la stradă", fiind instruite în prealabil de martora O., care desfăşura deja această activitate în folosul inculpatului L. Încă din primele momente în care victima P. a început practicarea prostituţiei, inculpatul L. a perceput propriul său comision constând în jumătate din câştigurile acesteia, restul banilor revenind inculpatului R.

După aproximativ o lună de la sosirea în Italia, victima P. şi inculpatul R. s-au mutat din apartamentul inculpatului L., iar, în cursul lunii mai 2012, pe fondul refuzului de a-i plăti acestuia jumătate din încasări şi a ameninţărilor ce le-au fost adresate din acest motiv, au hotărât să revină în România, unde au continuat relaţia de concubinaj.

S-a arătat că a această situaţie de fapt a rezultat din declaraţiile martorelor P., B. şi O., care se coroborează cu cele ale persoanei vătămate C., precum şi cu rezultatul investigaţiilor efectuate cu privire la bunurile deţinute de inculpaţi, care confirmă deţinerea, de către inculpatul R., a autoturismului marca x cu nr. de înmatriculare x, cu care victima a fost transportată în Italia .

Tot din declaraţia victimei P. rezultă şi faptul că inculpatul L. a beneficiat de o parte dintre sumele de bani câştigate de aceasta din practicarea prostituţiei.

S-a mai arătat că, la începutul anului 2014, având o situaţie materială dificilă, inculpatul R. i-a propus să meargă în Germania pentru a practica din nou prostituţia, încercând să o convingă prin exemplul vărului său A., care se afla deja acolo şi câştiga bani în această modalitate. Întrucât victima nu mai dorea să practice prostituţia, inculpatul R. a reuşit să o manipuleze emoţional şi să o convingă de realitatea sentimentelor sale de iubire, inoculându-i ideea că doar în această modalitate îşi pot construi un viitor împreună.

După ce a reuşit să o convingă pe martora P. să-l însoţească în Germania, în cursul lunii ianuarie 2014, inculpatul R. a transportat-o pe aceasta în localitatea Krefeld, scopul său real, nedevoalat încă, fiind acela al exploatării victimei. În acest loc, martora P. a fost cazată într-o locuinţă închiriată de inculpatul A. şi, din nou amăgită de falsele promisiuni de iubire ale inculpatului R. şi cu speranţa unui viitor alături de acesta, a început să practice prostituţia în clubul II. în folosul acestuia.

Din acel moment şi până în luna noiembrie 2017, când inculpatul R. a fost arestat preventiv de autorităţile judiciare germane, victima P. a practicat prostituţia în folosul acestuia în mai multe cluburi din Krefeld, fiind supusă în acest scop inclusiv unor acte de violenţă fizică.

Toate aceste aspecte au rezultat din declaraţiile numitelor B. şi S., cele ale persoanelor vătămate K. şi D., din cuprinsul proceselor-verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate în cauză şi din conţinutul raportului de constatare tehnico-ştiinţifică întocmit în cauză, probe care se coroborează cu propria declaraţie a victimei şi atestă exploatarea acesteia de către inculpatul R., care a determinat-o, prin inducere în eroare şi ulterior prin agresiuni fizice şi verbale, să practice prostituţia în propriul său interes material .

S-a mai menţionat că aceste probe se coroborează şi cu procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate în cauză şi cu aspectele constatate în cadrul raportului de constatare tehnico-ştiinţifică întocmit în urma analizării sumelor de bani încasate de inculpatul R. în perioada derulării acţiunilor ilicite reţinute în sarcina sa, toate atestând că cel din urma controla în mod sistematic activitatea de prostituţie desfăşurată pe teritoriul Germaniei de victima P., obţinând importante beneficii financiare în această modalitate .

Relevante au fost considerate şi sms-urile transmise, în 17.06.2016, între P. şi R. (ora 00:42:44 - expeditor R.:

"Înnebunesc în felu ăsta, noi cheltuim 250 sau 300 pe zi şi se duce noaptea şi n-am făcut nici bani ăştia" ora 00:45:17 - expeditor P.:

"Crezi că eu nu ştiu PTR mine e plăcere că stau aici ... fac bani că se învârte pământu cu mine de nervi stau şi atârn la jegurile astea şi nu acum mai târziu mi sa dus toată răbdarea" ora 23:07:38 - expeditor R.:

"Prea greu fă mai grăbeşte-te şi tu P. ca nimic n-am făcut ziliere aste").

S-a arătat că, în mod similar, s-a comportat inculpatul R. şi cu victima S. Astfel, în cursul lunii ianuarie 2015, în timp ce se afla în localitatea Krefeld din Germania unde practica prostituţia pe cont propriu, victima S. a fost racolată de către inculpatul R., prin metoda "loverboy". În concret, în timp ce o exploata deja în aceeaşi localitate pe victima P., pe care o determinase, prin false promisiuni de iubire, să practice prostituţia în folosul său, inculpatul a aplicat aceeaşi tehnică a "curtezanului" şi în raport cu martora S., pe care a făcut-o să creadă în realitatea sentimentelor sale şi în promisiunea unui viitor împreună. Din acest punct victima a fost uşor de convins să înceapă practicarea prostituţiei în folosul inculpatului, fiind mutată, pentru un control total, într-o locuinţă închiriată de cel din urmă, situată la etajul 13 al imobilului în care locuia inculpatul împreună cu martora P., care i-a fost prezentată de către inculpatul R. drept verişoară. În acelaşi timp, inculpatul i-a prezentat-o în mod similar pe victima S. martorei P., fiecare dintre cele două femei trăind cu impresia că cealaltă este ruda inculpatului.

După ce victima a fost cazată în apartamentul deţinut de inculpat, acesta a mutat-o în clubul II. din Krefeld, loc în care a început să practice prostituţia în folosul acestuia, alături de P., ambele fiind transportate la club de inculpat. Speculând labilitatea emoţională a victimei şi dorinţa ei de a-şi crea un viitor alături de el, inculpatul a început să-i pretindă sumele de bani câştigate din prostituţie şi să o determine să muncească mai mult, prin exemple motivaţionale conţinând referiri la veniturile obţinute de alte femei, strecurate cu perfidie în dialogurile cu aceasta. Pentru a dobândi un control total asupra victimei, inculpatul recurgea la supravegherea permanentă a acesteia prin intermediul martorei P., care, nebănuind iniţial că aceasta nu este verişoara lui, îi "raporta" tot ce făcea victima în cluburile în care practica prostituţia, inclusiv pauzele şi numărul de clienţi pe care îi avea.

Treptat au început şi presiunile psihice asupra victimei, determinată să muncească cât mai mult, inclusiv în perioada în care era bolnavă sau se afla în imposibilitate fiziologică de a întreţine raporturi sexuale, pentru ca la un moment dat să debuteze şi agresiunile fizice împotriva ei, generate fie de nemulţumirile inculpatului privitoare la veniturile câştigate, fie de nerespectarea, de către victimă, a regulilor de comportament impuse de acesta în cluburile în care practica prostituţia. În tot acest context, realizând că în realitate este un simplu instrument folosit de inculpat pentru a câştiga sume de bani, aflând între timp şi de adevărata natură a relaţiei celui din urmă cu martora P., victima a avut o primă tentativă de fugă de la acesta în cursul lunii octombrie 2015. Amăgită, însă, din nou de promisiunile şi declaraţiile de iubire ale inculpatului, aceasta a acceptat să se întoarcă la el şi a continuat practicarea prostituţiei în această manieră până în luna septembrie 2016, când, după o scurtă revenire în România, a decis să rămână în ţară şi a refuzat să se întoarcă cu inculpatul în Germania, moment în care s-a despărţit definitiv de acesta.

S-a menţionat că această situaţie de fapt a rezultat din declaraţia victimei S., care se coroborează cu procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate în cauză, cu declaraţiile martorelor B. şi P. şi procesele-verbale de recunoaştere din planşe fotografice efectuate de victimele K. şi M. .

S-a mai arătat că, din discuţiile telefonice interceptate în mod autorizat, au rezultat inclusiv presiunile exercitate de inculpatul R. asupra acestuia, pentru a o determina să practice prostituţia în scopul de a obţine, pentru el, sume cât mai mari de bani. Sub acest aspect, au fost considerate relevante sms-urile transmise de R. persoanei vătămate la 16.06.2016, ora 01:55:22, "Calmează-te şi vezi ce poţi să faci că mai e timp, stai şi tu de capu lor pwp", şi ora 06:04:16, "Te stresezi numai pe telefon la bârfă şi ţigare afară, cum vrei tu să facem bani? aseară n-ai vrut să faci fă îşi zic eu că toate astea au făcut ceva".

Abia spre finalul anului 2016, după ce a revenit în România cu inculpatul R., care a participat la înmormântarea unui văr al său (n.o.: JJJ., decedat la data de 06.09.2016), victima a reuşit să se desprindă de sub dominaţia inculpatului şi s-a despărţit definitiv de acesta, refuzând să se mai întoarcă cu el în Germania.

Relevante au fost considerate şi recunoaşterile din planşe fotografice efectuate de persoanele vătămate K. şi M., care au indicat-o pe S. ca fiind persoana care, în localitatea Krefeld din Germania, a practicat prostituţia în folosul inculpatului R. .

3. Referitor la inculpatul L., Curtea a reţinut, din analiza materialului probator administrat în cauză, că acesta le exploata simultan pe victimele M. şi N. zisă "N." şi obţinea în acelaşi timp foloase patrimoniale şi de pe urma practicării prostituţiei de către martorele O. şi Q.

Astfel, în cursul lunii august 2014, prin inducere în eroare, respectiv prin metoda "lover boy", inculpatul L. a recrutat-o pe victima M. zisă "Ana" sau "Ana nebuna", care la acel moment se afla în localitatea Krefeld din Germania, în scopul unei viitoare exploatări sexuale a acesteia. În vederea atingerii acestui scop, inculpatul L. a început cu victima o pretinsă poveste de dragoste, oferindu-i, aparent, stabilitatea emoţională de care aceasta avea nevoie. Spre finalul lunii august 2014, pentru a realiza dependenţa completă a victimei, aceasta a fost determinată de inculpatul L. să se mute împreună cu el şi să practice prostituţia în folosul său, în mai multe cluburi din localitatea Krefeld. Victima a fost cazată într-o locuinţă închiriată în Krefeld de inculpatul L., în care se mai aflau mama acestuia pe nume KKK., precum şi numita O. şi încă o fată pe nume G., neidentificată până la acest moment, care practicau, de asemenea, prostituţia, în folosul lui L.

În cursul lunii septembrie 2014, persoana vătămată M. a început să practice prostituţia în folosul inculpatului L., toţi banii obţinuţi din această activitate, aproximativ 500 - 600 de euro pe zi, fiindu-i remişi acestuia. Transportul victimei în cluburile unde aceasta practica prostituţia era realizat de inculpatul L. sau de inculpatul U., zis U.

La aproximativ o lună de la data începerii activităţii, persoana vătămată M. a fost agresată verbal şi fizic de inculpatul L., care între timp îi luase şi paşaportul, pentru a-i anihila orice posibilitate de a pleca de la el. Cu toate acestea, spre finalul anului 2014, victima a reuşit să fugă de la inculpatul L., obţinând de la Ambasada României un document care să-i permită deplasarea fără acte de identitate.

Până în toamna anului 2015, victima a continuat să practice prostituţia pe cont propriu, iar, pe fondul emoţional precar, determinat de decesul la naştere a doi copii şi exploatarea sa sexuală, fiind într-o vădită stare de vulnerabilitate, a început să consume băuturi alcoolice şi substanţe psihotrope.

În acest context, în viaţa victimei s-a strecurat din nou inculpatul L., care a obţinut cu uşurinţă acceptul acesteia de a practica din nou prostituţia în folosul lui, sub stricta sa supraveghere. Pentru a avea un control total asupra victimei, inculpatul L. i-a solicitat acesteia să lase telefonul deschis în momentul în care avea un client, pentru a asculta discuţiile purtate cu acea ocazie.

Persoana vătămată M. a practicat prostituţia în această manieră până la finalul anului 2015, când, după o nouă sarcină şi un avort, a reluat activitatea desfăşurată sub controlul şi în folosul inculpatului L., care a reînceput agresarea fizică a victimei, sub pretextul că nu câştigă suficiente sume de bani.

La sfârşitul anului 2015, profitând de plecarea în România a inculpatului L., persoana vătămată M. a părăsit apartamentul din Krefeld unde era cazată, iar din acel moment nu a mai avut nicio legătură cu cel din urmă. Victima a estimat că i-a procurat inculpatului L. suma de aproximativ 100.000 de euro, bani pe care i-a obţinut din practicarea prostituţiei.

S-a arătat că această situaţie de fapt rezultă din analiza coroborată a declaraţiilor persoanelor vătămate M. şi K. şi ale martorei B., cu procesele-verbale de recunoaştere din planşe fotografice, la care se adaugă procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate în cauza, toate atestând exploatarea sexuală a victimei M. de către inculpatul L. .

Persoana vătămată M. a precizat că a început să practice prostituţia în clubul HHH. din Krefeld, alături de una dintre celelalte femei ale inculpatului pe nume "Mihaela", pe care a recunoscut-o din planşe fotografice ca fiind O., toate sumele de bani astfel obţinute fiindu-i predate inculpatului L. După câteva luni în care a practicat prostituţia în această manieră au început şi primele agresiuni fizice din partea inculpatului L., nemulţumit că victima nu respectase instrucţiunile sale stricte şi acceptase să stea de vorbă în club cu inculpatul A. După acest episod violent, realizând că este în permanenţă supravegheată de inculpatul L., fie direct, fie prin intermediul martorei O. despre care a realizat că era, la rândul ei, iubita acestuia, persoana vătămată a luat hotărârea de a fugi de la inculpat, lucru care s-a întâmplat spre finalul anului 2014. Persoana vătămată a menţionat că a reuşit să fugă cu sprijinul fostului său concubin şi că, în lipsa paşaportului care îi fusese reţinut de inculpatul L., a obţinut de la Ambasada României un document care să-i servească drept act de legitimare.

Instanţa de fond a apreciat că susţinerile persoanei vătămate M. referitoare la faptul că după episodul violent la care a fost supusă de inculpat a luat decizia de a fugi de la acesta, sens în care a urmărit să îl facă să creadă că l-a iertat şi că totul este în regulă, sunt confirmate de convorbirea telefonică purtată la data de 20.11.2015, ora 17:11:26, cu L., când acesta i-a solicitat victimei să obţină banii cheltuiţi pentru a face întreruperea de sarcină .

Împrejurarea că M. a practicat prostituţia, alături de alte persoane (O., N., Q.), în folosul lui L. a rezultat şi din declaraţia persoanei vătămate K., care a relatat că acestora le era frică de inculpat.

S-a menţionat că participaţia inculpatului U. la exploatarea acestei victime a rezultat din cuprinsul convorbirilor telefonice interceptate în cauză (din 23.11.2015, orele 17:03:07, şi 14.12.2015, ora 01:16:18), conform cărora, din toamna anului 2014 până spre finalul anului 2015, acesta a transportat-o în câteva rânduri pe victimă în locurile în care era obligată să practice prostituţia în folosul inculpatului L., pe care îl sprijinea, astfel, în activitatea infracţională. Sub acest aspect a fost considerată relevantă şi declaraţia persoanei vătămate M., care a relatat că U. a transportat-o de aproximativ 5 ori la locaţiile unde practica prostituţia.

Judecătorul fondului a mai reţinut că, în cursul lunii august 2015, folosind metoda "lover boy", inculpatul L. a recrutat-o pe victima N., în scopul exploatării acesteia prin obligarea la practicarea prostituţiei, după care a cazat-o într-o locuinţă închiriată în localitatea Krefeld, Germania şi a determinat-o, prin false promisiuni de iubire, să se prostitueze în folosul său, recurgând ulterior şi la acte de violenţă fizică. În concret, prin tehnica promisiunilor de iubire, inculpatul a determinat-o pe victimă să practice prostituţia în folosul său, controlând permanent modul de îndeplinire a acestei activităţi şi beneficiind de toate sumele de bani astfel câştigate. Victima s-a prostituat în folosul inculpatului până spre sfârşitul lunii decembrie 2015, perioadă în care a fost agresată fizic şi psihic, fiindu-i impusă, permanent, întreţinerea unui număr cât mai mare de raporturi sexuale şi obţinerea, în acest mod, a unor sume mai mari de bani.

Aceste aspecte rezultă din cuprinsul proceselor-verbale de redare a convorbirilor telefonice, care se coroborează cu declaraţiile martorelor B., P., S. şi LLL. şi cu cea a persoanei vătămate K., precum şi cu recunoaşterea din planşe fotografice efectuată de persoana vătămată E., toate acestea atestând că victima N. a practicat prostituţia în localitatea Krefeld din Germania sub imperiul violenţelor exercitate de inculpatul L., care a beneficiat de toate sumele de bani astfel câştigate .

Tot din cuprinsul proceselor-verbale de redare a convorbirilor telefonice a rezultat şi faptul că această victimă era agresată fizic de inculpatul L. în scopul exploatării prin obligare la practicarea prostituţiei. În acest sens, a fost considerată relevantă discuţia purtată cu inculpatul L. în ziua de 10.11.2015, ora 19:23:04, din care rezultă că victima N. prezenta pe corp urmele violenţelor fizice la care fusese supusă de acesta, precum şi cea din ziua de 24.11.2015, ora 18:57:57, care face dovada atitudinii violente a inculpatului şi a controlului strict pe care îl exercita asupra victimei, căreia îi reproşa că nu l-a informat despre modul cum a desfăşurat, până la acel moment, activitatea de prostituţie şi o ameninţă cu agresiuni fizice .

S-a mai reţinut că, cursul anului 2011, inculpatul L. s-a deplasat împreună cu martora O. în Italia, regiunea Catania, unde aceasta a început să practice prostituţia stradală, în folosul celui din urmă, până în 2012, ulterior derulând această activitate, în aceeaşi modalitate, şi pe teritoriul localităţii Krefeld din Germania, fiind stopată doar de intervenţia organelor judiciare germane, care l-au arestat, în cursul lunii noiembrie 2017. Întrucât pe parcursul anului 2013, inculpatul L. a executat o pedeapsă privativă de libertate pe teritoriul Greciei, această perioadă a fost exclusă din cadrul activităţii sale infracţionale desfăşurată cu privire la martora O.

Activitatea de proxenetism desfăşurată de inculpatul L. pe teritoriul Italiei în perioada 2011-2012 a rezultat din coroborarea declaraţiilor numitelor B. şi P. şi cea a persoanei vătămate C., care, pe parcursul anului 2012, au fost transportate, la rândul lor, pe teritoriul acestui stat de inculpaţii A. şi R., fiind "iniţiate" în a practica prostituţia de către martora O., care se afla deja acolo şi desfăşura respectiva activitate în folosul inculpatului L.

Astfel, cu prilejul audierii, martora B. a subliniat rolul esenţial pe care inculpatul L. l-a avut în determinarea propriului său exploatator - inculpatul A. - de a o transporta în Italia, menţionând că cel dintâi se afla deja acolo şi obţinea venituri de pe urma practicării prostituţiei de către O., el fiind şi cel care i-a găzduit iniţial, atât pe ei, cât şi pe inculpatul R. şi victima P., împreună cu care s-au deplasat în acea ţară.

A fost considerată relevantă sub acest aspect şi declaraţia martorei P., care, la rândul ei, a confirmat că, la începutul anului 2012, când s-a deplasat în Italia împreună cu inculpaţii R., A. şi victima B., au locuit cu toţii la inculpatul L., în folosul căruia practica prostituţia o femeie pe nume "Mihaela", pe care a recunoscut-o din planşe fotografice ca fiind martora O.

Atât B., cât şi P. au declarat că au practicat prostituţia la stradă alături de O., aceasta fiind cea care le-a instruit cu privire la modalitatea de racolare a clienţilor, tarifele ce urmau a fi percepute şi locurile în care urmau să desfăşoare această activitate. Faptul că O. desfăşura activitatea de prostituţie în favoarea inculpatului L. a rezultat şi din declaraţia persoanei vătămate C., care, însă, nu a putut preciza dacă aceasta era agresată de inculpat.

Toate aceste aspecte au rezultat şi din verificările efectuate cu privire la tranzacţiile financiare ale inculpatului L., concretizate în raportul de constatare tehnico-ştiinţifică întocmit la data de 28.11.2018, din care reieşit că, în perioada 05.01.2012 - 15.11.2012, acesta se afla în Catania, Italia, de unde trasfera în România importante sume de bani. Acelaşi raport de constatare o plasează în Catania, Italia şi pe martora O., care, de asemenea transfera bani către inculpat sau interpuşi ai acestuia prin servicii rapide de transfer de numerar .

Imediat după eliberarea din Grecia, unde a executat o pedeapsă privativă de libertate, la începutul anului 2014, inculpatul L. şi-a reluat îndeletnicirea de "supraveghetor" al martorei O. şi a continuat să tragă foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către aceasta, în localitatea Krefeld din Germania, exercitând un control strict asupra activităţii desfăşurate de cea din urmă şi încasând cea mai mare parte a veniturilor astfel realizate. S-a menţionat că probele administrate în cauză au relevat faptul că, în Germania, inculpatul L. a obţinut beneficii financiare de pe urma practicării prostituţiei de către martora O. până la momentul arestării sale de către autorităţile judiciare germane, în noiembrie 2017, interval de timp în care acesta a determinat-o pe cea din urmă să continue practicarea prostituţiei în folosul său prin acte de violenţă fizică.

Mărturie în acest sens sunt atât declaraţiile martorelor B., P. şi S. şi ale persoanei vătămate D., cât şi procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate de inculpaţii din cauză în perioada de referinţă, care se coroborează cu raportul de constatare tehnico-ştiinţifică întocmit în urma supravegherii tranzacţiilor financiare ale inculpatului L. şi atestă primirea de către acesta, în perioada 2014 - 2017, doar prin intermediul serviciilor de transferuri rapid a mai multor sume bani care i-au fost transferaţi doar de către martora O.

Audiată cu privire la persoanele care practicau prostituţia în perioada în care a fost exploatată în localitatea Krefeld din Germania de către inculpatul A., martora B. a subliniat prezenţa, în cursul anului 2014, în clubul II. din Krefeld, a martorei O., loc în care aceasta din urmă practica prostituţia alături de ea şi de victima D. Martora a menţionat că inculpatul L. o agresa fizic pe O., ea observând personal pe corpul acesteia urmele acestor acte de violenţă.

Şi persoana vătămată D. a confirmat că, în perioada exploatării sale de către inculpatul A., care a avut loc de la începutul anului 2014 până la începutul anului 2015, în localitatea Krefeld din Germania, l-a cunoscut pe inculpatul L. în folosul căruia practica prostituţia o femeie pe nume Mihaela, pe care a recunoscut-o din planşe fotografice ca fiind O.

Împrejurarea că martora O. a practicat prostituţia în diverse cluburi din localitatea Krefeld în folosul inculpatului L. a fost confirmată şi de depoziţiile celorlalte victime audiate în cauză, respectiv K. (exploatată de inculpatul T.), M. (exploatată tot de inculpatul L.), S. (exploatată de inculpatul R.) şi E. (exploatată de inculpatul A.). În plus, asemănător martorei B., persoana vătămată E. a sublinit şi agresiunile fizice exercitate de inculpatul L. asupra martorei O. în perioada în care aceasta practica prostituţia în localitatea Krefeld din Germania.

Aspectele relevate de aceste probe au fost confirmate de conversaţiile telefonice interceptate în cauză, care au dovedit că, până în momentul arestării sale de către autorităţile judiciare germane, inculpatul L. a controlat şi supravegheat cu stricteţe activitatea de prostituţie desfăşurată de martora O., pe care a agresat-o fizic şi verbal în toată această perioadă. În acest sens, a fost apreciată relevantă convorbirea telefonică purtată la data de 28.10.2015, ora 13:08:13, de inculpatul L. cu martora O., din care rezultă că aceasta fusese agresată fizic şi purta pe corp urmele violenţelor fizice, iar inculpatul îi solicita acesteia, care se afla în club pentru a practica prostituţia chiar şi în aceste condiţii, să acopere aceste urme cu fond de ten .

S-a mai arătat că, în cursul lunii octombrie 2015, în timp ce se afla în localitatea Krefeld din Germania şi controla activitatea de prostituţie desfăşurată de martora O., inculpatul L. a început să obţină foloase patrimoniale şi de pe urma practicării prostituţiei de către martora Q. zisă "MMM.", care a desfăşurat această activitate în folosul inculpatului tot până la momentul arestării sale de către autorităţile judiciare germane, respectiv până în luna noiembrie 2017.

Şi de această dată probele administrate în cauză au relevat controlul riguros exercitat de inculpatul L. asupra activităţii desfăşurate de martoră, acesta fiind cel care stabilea locurile în care cea din urmă trebuia să practice prostituţia, o transporta în aceste cluburi şi îi furniza indicaţii precise vizând comportamentul cu potenţialii clienţi. Pentru un control cât mai strict al activităţii martorei Q., inculpatul îi solicita acesteia să lase telefonul pornit în perioada în care se afla în cluburi, pentru a fi în măsură să-i asculte conversaţiile cu clienţii şi să contorizeze, în funcţie de numărul acestora, veniturile obţinute de martoră într-o seară de muncă. Sumele de bani astfel realizate reveneau aproape integral inculpatului L., care, pentru satisfacerea propriilor interese financiare, determina martora să muncească cât mai mult, adică să întreţină un număr cât mai mare de acte sexuale, recurgând în acest scop inclusiv la acte de violenţă fizică împotriva acesteia.

Relevante pentru dovedirea activităţii infracţionale a inculpatului L. referitoare la martora Q. au fost declaraţiile martorelor B., P. şi S., cele ale persoanelor vătămate M., K. şi J. şi procesele-verbale întocmite la momentul recunoaşterii de către acestea, din planşe fotografice, a martorei Q., care se coroborează cu procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate în cauză şi atestă că, în perioada octombrie 2015- noiembrie 2017, inculpatul L. a obţinut semnificative foloase patrimoniale în urma practicării prostituţiei de către martora Q., care a exercitat această activitate în cluburile HHH., JJ. şi II. din localitatea Krefeld, Germania. .

Astfel, fiind audiată cu privire la propria sa exploatare în Krefeld de către inculpatul A., care s-a derulat în perioada 2013- noiembrie 2016, martora B. a confirmat că şi inculpatul L. avea acolo mai multe femei care practicau prostituţia în folosul său, menţionându-le, cronologic, pe martorele O. şi Q., indicată ca fiind "MMM.", precum şi pe victimele M. şi N. zisă "N.". Martora B. a precizat că toate aceste femei îi predau inculpatului L. banii obţinuţi din practicarea prostituţiei, iar referitor la martora Q. a subliniat agresiunile fizice şi presiunea psihică permanentă exercitată asupra acesteia de inculpat, care îi solicita obţinerea unor câştiguri din ce în ce mai mari din practicarea prostituţiei, ceea ce implica, pentru martoră, întreţinerea unui număr cât mai mare de raporturi sexuale.

La rândul lor, persoanele vătămate K. (exploatată în acea perioadă de inculpatul T.) şi J. (exploatată de inculpaţii W. şi A.) au indicat-o pe martora Q. ca fiind "MMM." sau "Ana", una dintre femeile care practicau prostituţia în Krefeld în folosul inculpatului L., ambele recunoscând-o pe aceasta din planşe fotografice.

Aspecte similare au fost relatate şi de victimele P. şi S., exploatate şi ele de inculpatul R., care au confirmat că, în timp ce se aflau în localitatea Krefeld din Germania au constatat că inculpatul L. obţinea venituri de pe urma practicării prostituţiei, în acelaşi timp, de către trei femei, indicate ca fiind Ana sau MMM., N. şi Mihaela şi recunoscute din planşe fotografice ca fiind Q., N. şi O.

Şi victima M., exploatată la rândul său de inculpatul L. a recunoscut-o din planşe fotografice pe martora Q. ca fiind o altă femeie care a practicat prostituţia în Krefeld în folosul aceluiaşi inculpat .

S-a subliniat că toate aceste probe se coroborează cu rezultatul măsurilor de supraveghere tehnică autorizate în cauză care confirmă că inculpatul îi trasa sarcini extrem de precise cu privire la modalitatea de practicare a prostituţiei şi îi impunea câştiguri zilnice minimale, manifestând un comportament violent ori de câte ori aceasta nu-i satisfăcea exigenţele financiare .

4. S-a mai reţinut că, din probatoriul administrat în cauză, a rezultat şi faptul că, în cursul anului 2014, inculpatul U. zis "U." a recrutat-o, prin metoda "loverboy", pe victima V., în scopul exploatării acesteia prin obligare la practicarea prostituţiei, după care a transportat-o în localitatea Krefeld din Germania şi cazat-o într-o locuinţă închiriată, situată pe x. S-a stabilit că, în cursul lunii aprilie 2015, în localitatea Krefeld, inculpatul a determinat-o pe victimă, prin false promisiuni de iubire, să se prostitueze în folosul său, controlând permanent modul de îndeplinire a acestei activităţi şi beneficiind de toate sumele de bani astfel câştigate, pentru ca ulterior să recurgă şi la acte de violenţă fizică. Exploatarea numitei V. prin obligare la practicarea prostituţiei în localitatea Krefeld, Germania (atât pe stradă, cât şi în cluburile JJ., HHH. şi II.) a avut loc până în septembrie 2017, iar toate sumele de bani astfel obţinute de victimă au revenit inculpatului U.

Situaţia de fapt descrisă anterior a rezultat din coroborarea declaraţiilor persoanelor vătămate D., E., K., J., M. şi G., cu depoziţiile martorelor B., P., S. şi NNN. cu procesele-verbale de recunoaştere din planşe fotografice a victimei şi cele de redare a convorbirilor telefonice interceptate în cauză, precum şi cu analiza tranzacţiilor financiare ale inculpatului U., probe care atestă că, în perioada aprilie 2015 - noiembrie 2017, acesta a obţinut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către victima V., pe care a determinat-o să practice prostituţia în folosul său prin promisiuni false de iubire şi ulterior prin violenţe fizice, transportând-o în locurile în care victima a desfăşurat această activitate sub controlul strict al inculpatului .

5. Judecătorul de la fond a mai reţinut că, în cursul lunii noiembrie 2016, prin inducere în eroare, respectiv prin metoda "lover boy", inculpatul W. a recrutat-o pe victima J., în scopul unei viitoare exploatări sexuale a acesteia în afara ţării. Pentru realizarea acestui plan, inculpatul a invitat-o în locuinţa unchiului său, inculpatul A., situată în Bucureşti, sub pretextul de a o prezenta familiei sale. Din acel moment, inculpatul W. a început cu victima o pretinsă poveste de dragoste, parte a planului de subjugare emoţională a acesteia. În aceeaşi perioadă, victima a fost prezentată şi inculpatei X. (mama vitregă a inculpatului W.), în casa acesteia din Bucureşti, str. x finalul lunii noiembrie 2016, pentru a realiza dependenţa completă a victimei, aceasta a fost adăpostită în locuinţa anterior menţionată, fiind încurajată în această decizie de inculpata X., care a şi însoţit-o pe J. la casa părinţilor săi, pentru a-şi lua hainele şi actul de identitate.

Din acel moment, inculpatul W. sub promisiunea falsă a unui viitor şi a unei case pe care urma să o clădească împreună, a convins-o să-l însoţească în Germania, pentru a lucra aparent într-un club, unde urma să stea de vorbă cu clienţii. Încrezătoare în falsele promisiuni ale inculpatului W. şi dependentă emoţional de acesta, la data de 23.12.2016, J. a plecat cu acesta în Germania, cu un zbor al companiei GGG. pe ruta Otopeni - Dortmund, biletele de avion fiind plătite de mama naturală a celui din urmă - numita OOO. (suma de aproximativ 150 de euro) şi de inculpatul T. zis T. (suma de aproximativ 50 de euro). Cei doi au fost însoţiţi în Germania de inculpata Y. - concubina inculpatului A. Transportul celor 3 către aeroportul Otopeni a fost realizat de inculpata X., care le-a transmis că îi aşteaptă să revină în ţară după ce câştigă sume de bani.

În aeroportul din Dortmund cei trei au fost aşteptaţi de inculpatul A., care i-a transportat cu un autoturism marca x în localitatea Krefeld, unde victima a fost cazată într-o garsonieră închiriată de inculpatul A., în care aceasta urma să locuiască împreună cu inculpaţii W. şi Y.

În ziua imediat următoare sosirii în Krefeld, inculpatul W. i-a cerut victimei J. să meargă la I., care a "echipat-o" pentru activitatea de prostituţie, oferindu-i pantofi cu toc şi un costum de baie. Peste câteva ore, cele două fete au fost transportate de inculpaţii A. şi W. la clubul HHH. din localitatea Krefeld, loc în care a rămas doar I., întrucât victimei J. nu i-a fost permis accesul. În aceeaşi zi, cea din urmă a fost transportată la clubul KK. din aceeaşi localitate, unde s-a înscris într-un registru sub numele de "III." şi a achitat o taxă de 35 de euro, din suma totală de 50 de euro ce-i fusese remisă anterior de inculpatul A.

Acela a fost momentul în care victima J. a realizat că în realitate va trebui să practice prostituţia, fiind lipsită de posibilitatea de a reacţiona şi de a-şi informa familia sau apropiaţii cu privire la acest aspect. În zilele următoare, victima a fost transportată în diverse cluburi din localitatea Krefeld de inculpaţii A. şi W., cel din urmă schimbându-şi complet atitudinea, solicitându-i autoritar victimei să câştige sume de bani din practicarea prostituţiei. Întrucât aceasta nu obţinea venituri consistente, a fost agresată verbal de inculpatul A. şi apoi lovită de inculpatul W.

După acest episod, victima J. a practicat prostituţia în stradă în jur de 7 zile, câştigând suma de aproximativ 1.000 de euro, din care 750 de euro i-a remis inculpatului A. (600 de euro cu titlu de chirie şi 150 de euro reprezentând banii ce-i fuseseră daţi de acesta pentru intrarea în cluburi), restul banilor fiindu-i luaţi de inculpatului W.

S-a menţionat că această situaţie de fapt a rezultat din coroborarea declaraţiei persoanei vătămate J., cu cele ale martorilor FFF. şi P., a persoanei vătămate K., cu răspunsul furnizat de compania aeriană GGG. la data de 04.05.2017, precum şi cu procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice şi în mediu ambiental interceptate în cauză, toate atestând exploatarea victimei J. de către inculpaţii A. şi W., prin obligare la practicarea prostituţiei.

Astfel, persoana J. a relatat despre discuţiile avute cu mama sa, despre contextul în care s-a mutat în casa inculpatei X. (mama vitregă a inculpatului W.), precum şi despre modul în care inculpatul W. a convins-o să se deplaseze împreună cu el în Germania:

".Într-una din zile, aflându-mă cu W. la casa lui I., aceasta spunea că vrea să plece cu A. în Germania, unde aceasta lucra la un club. Aceasta îmi spunea că stă de vorbă cu clienţii, pentru ca aceştia să facă consumaţie, iar din profiturile respective, primea şi ea comision ... W. a intervenit în discuţie şi mi-a propus să merg şi eu cu el pentru a face acelaşi lucru, motivând că este o ocazie bună să câştigăm şi noi nişte bani în acest fel. Menţionez că W. a insistat la mine, spunându-mi că nu va fi greu, întrucât dacă mama acestuia este profesoară, ne va învăţa ea engleză şi ne vom descurca în Germania. W. îmi mai spunea că va fi bine, că vom câştiga bani şi el va fi alături de mine. Acesta îmi spunea că dacă vom câştiga bani, ne vom cumpăra o casă împreună, vom da amândoi de permis şi ne vom cumpăra o maşină şi totul va fi bine.".

Sub acest aspect, declaraţia persoanei vătămate s-a coroborat cu cea a mamei sale, martora PPP., care a subliniat, totodată, implicarea, în demersul de îndepărtare de familie al fiicei sale, al inculpatei X., care i-a ascuns că aceasta este plecată în Germania, deşi la data de 27.12.2016 a discutat personal cu ea în locuinţa celei din urmă.

În acest context, a fost apreciază evidentă contribuţia inculpatei X. la recrutarea şi transportarea victimei J. în Germania, în scopul cunoscut de aceasta, al exploatării acesteia prin obligare la practicarea prostituţiei, dar şi complicitatea inculpatei Y., deplasarea împreună pe ruta Otopeni - Dortmund fiind confirmată atât de declaraţia persoanei vătămate, cât şi de răspunsul furnizat de compania aeriană GGG. la data de 04.05.2017, din care rezultă că, la 23.12.2016, numiţii Y., W. şi J. au călătorit pe ruta anterior menţionată cu zborul nr. x.

Persoana vătămată a precizat că în aeroportul din Dortmund au fost aşteptaţi de inculpatul A., care i-a transportat cu un autoturism marca x în localitatea Krefeld, unde au fost cazaţi într-o garsonieră închiriată de inculpatul A., contra sumei de 1.100 de euro, pentru ca ulterior să-i remită, cu titlu de chirie, suma de 400 de euro pe lună.

Toate aceste probe au dovedit activitatea infracţională a inculpatului A. în raport de această victimă, fiind evident că acesta l-a "iniţiat" pe nepotul său în activitatea de trafic de persoane.

Declaraţia persoanei vătămate a fost susţinută şi de cea a martorei P., care în acea perioadă practica prostituţia în folosul inculpatului R., aceasta confirmând că, în luna decembrie 2016, inculpatul W. a venit în localitatea Krefeld cu o fată pe care a văzut-o ulterior în clubul II. practicând prostituţia, fată care a fugit la un moment dat în România şi pe care a recunoscut-o din planşe fotografice ca fiind victima J. .

Relevante, sub acest aspect, au fost considerate şi procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate în cauză, care atestă atât refuzul victimei de a practica prostituţia, cât şi împrejurarea că aceasta era iniţiată în această activitate, la solicitarea inculpatului W., de victima I. (denumită "I." pe parcursul discuţiilor), care practica la acel moment prostituţia în folosul material al inculpatului A.

Astfel, în ziua de 25.12.2016, ora 21:51:27, inculpatul W. discută cu victima J., aflată într-un club de profil, căreia îi solicită informaţii despre sumele de bani câştigate până la acel moment, îndemnând-o să practice prostituţia, deşi aceasta îi spunea în mod repetat că vrea să plece acasă şi că nu poate să desfăşoare această activitate .

II. Referitor la infracţiunile de influenţarea declaraţiilor reţinute în sarcina inculpaţilor A., T., Y. şi X. şi cele de favorizarea făptuitorului reţinute în sarcina inculpaţilor B. şi (avocat) BB., Curtea a reţinut următoarele aspecte cu relevanţă cauzală:

1. Activitatea infracţională privind-o pe C. a început după ce, în data de 04.01.2014, persoana vătămată a dat o declaraţie amplă, în care a descris modalitatea în care, prin inducere în eroare şi, apoi, prin acte de agresiune fizică, a fost determinată de inculpatul A. să practice prostituţia în folosul acestuia în regiunea Catania din Italia şi apoi în localitatea Valencia din Spania, urmare căreia s-a constituit dosarul nr. x/2014 al D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial Bucureşti, înregistrat la nivelul Structurii Centrale al acestei unităţi de parchet sub nr. x/2016 şi reunit la dosarul nr. x/2015 al D.I.I.C.O.T. Structura Centrală, prin ordonanţa din 18.09.2017.

Aflând despre existenţa acestui dosar, inculpatul A. a început demersurile menite să o determine pe victimă, căreia i-a oferit sume de bani pentru ca aceasta să-şi schimbe declaraţia acuzatoare dată împotriva sa la D.I.I.C.O.T. În acest demers, inculpatul A. a beneficiat şi de sprijinul avocatului BB., angajat de inculpat pentru a o reprezenta formal pe victimă în faţa autorităţilor judiciare.

Urmare a acţiunilor inculpatului desfăşurate în perioada mai- iunie 2014, persoana vătămată C., însoţită de avocatul BB. s-a deplasat la sediul D.I.I.C.O.T. - Serviciu Teritorial Bucureşti şi şi-a retras declaraţia data împotriva inculpatului A., motivând că aspectele relatate organelor judiciare sunt nereale, declaraţiile acuzatoare fiind date din gelozie.

Această situaţie de fapt a rezultat din cuprinsul declaraţiei persoanei vătămate C., care se coroborează cu procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice şi în mediul ambiental interceptate autorizat, precum şi cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei.

Astfel, fiind audiată în cauză, persoana vătămată C. a detaliat împrejurările în care, în cursul lunii mai 2014, ulterior audierii sale de către organele judiciare cu privire la modalitatea în care, pe parcursul anului 2012, a fost exploatată de inculpatul A. prin obligare la practicarea prostituţiei, a fost abordată de acesta şi determinată, atât de teamă, cât şi prin corupere, să-şi retragă declaraţia data la D.I.I.C.O.T. împotriva acestuia. Persoana vătămată a detaliat planul conceput în acest scop de inculpatul A., care i-a angajat un avocat, împreună cu care victima trebuia să se prezinte la D.I.I.C.O.T. şi să declare că acuzaţiile formulate împotriva inculpatului sunt nereale, fiind izvorâte din gelozie şi răzbunare.

Urmând întocmai instrucţiunile inculpatului, persoana vătămată s-a întâlnit cu avocatul angajat de acesta - inculpatul BB. - şi, în prezenţa acestuia, a inculpatului A. şi a avocatului celui din urmă pe nume QQQ., precum şi a unui mediator, a semnat mai multe hârtii ce i-au fost remise de cel din urmă, care au rămas la BB. Ulterior, însoţită de acesta, s-a deplasat la D.I.I.C.O.T., în zona Hala Traian şi, conform celor stabilite cu avocaţii şi cu inculpatul A., a dat o declaraţie în care a menţionat că aspectele iniţial reclamate sunt nereale, acuzaţiile împotriva inculpatului A. fiind formulate din gelozie şi răzbunare. A mai precizat persoana vătămată că ea personal l-a plătit o singură data pe inculpatul BB., căruia i-a remis suma de 400 de RON, bani proveniţi tot de la inculpatul A., iar pentru "asistenţa" dată în faţa D.I.I.C.O.T. acesta a fost plătit de A., fără ca ea să cunoască cu ce sumă de bani.

S-a arătat că întreaga declaraţie a persoanei vătămate s-a coroborat cu înscrisurile aflate la dosar, din care a rezultat că, în dosarul nr. x/2014 al D.I.I.C.O.T. aceasta a "beneficiat" de asistenţa juridică a inculpatului BB., conform delegaţiei seria x nr. x/03.06.2014. Tot la data de 03.06.2014, victima a solicitat să i se comunice, la cabinetul de avocat al inculpatului BB., numărul dosarului penal format în urma plângerii sale penale formulate împotriva lui A., precum şi stadiul acestuia. S-a remarcat că, fix în ziua în care inculpatul BB. a depus delegaţia pentru victima C., inculpatul A., prin intermediul unui alt apărător, a formulat o cerere prin care a solicitat să i se comunice dacă pe rolul D.I.I.C.O.T. a fost înregistrat vreun dosar penal, urmare a plângerii formulate împotriva sa de C. Tot în aceeaşi zi, victima C., "asistată" de inculpatul BB., a încheiat cu A. contractul de mediere nr. x/03.06.2014, depus ulterior la dosarul penal anterior menţionat, având ca obiect stingerea tuturor conflictelor şi disputelor avute între ea şi A. pe teritoriul Spaniei şi României, în decursul anilor 2013 - 2014, în urma cărora a formulat mai multe plângeri penale.

Ulterior, la 12.06.2014, "asistată" fiind tot de inculpatul BB., victima C. şi-a retras declaraţia dată împotriva inculpatului A., menţionând, exact aşa cum fusese instruită anterior, că acuzaţiile aduse acestuia au fost rezultatul geloziei şi dorinţei de răzbunare, pe fondul unei relaţii amoroase cu cel din urmă .

S-a menţionat că, deşi la momentul audierii persoana vătămată nu a menţionat explicit că inculpatul BB., care a asistat-o atât în simulata procedură de mediere, cât şi în faţa organelor judiciare, ar fi luat la cunoştinţă, în mod explicit, de motivele pentru care a decis să-şi retragă declaraţiile date împotriva inculpatului A., succesiunea evenimentelor din cursul lunii iunie 2014, aşa cum au fost descrise anterior, dar şi evenimentele derulate ulterior, începând cu luna mai 2017, când inculpatul BB. şi-a reluat rolul de "apărător" al victimelor inculpatului A., care, în mod paradoxal, îl acuzau toate pe nedrept, din gelozie, de comiterea unor fapte extreme de grave, dovedesc conivenţa infracţională a celor doi inculpaţi şi demersurile intense ale avocatului victimelor, soldate cu retragerea de către acestea a acuzaţiilor aduse abuzatorului lor.

Demersurile inculpaţilor A. şi BB. în raport cu această victimă au fost reiniţiate în cursul lunii ianuarie 2018, urmare a arestării inculpatului A., în baza mandatului european de arestare emis de autorităţile judiciare germane. Acţionând şi de această dată în interesul exclusiv al inculpatului A., în perioada ianuarie- februarie 2018, avocatul BB. a reluat strategia de contracarare a investigaţiilor declanşate de D.I.I.C.O.T. faţă de A. în dosarul nr. x/2015 şi, cu sprijinul celorlalţi membri ai familiei ..., a determinat-o pe clienta sa, victima C., să dea o nouă declaraţie, de această dată notarială, în care să menţioneze că aspectele declarate în faţa autorităţilor judiciare spaniole şi române cu privire la inculpatul A. (valorificate în dosarul nr. x/2014 - reunit la dosarul nr. x/2015 al D.I.I.C.O.T.) sunt nereale.

Toate aceste aspecte au rezultat inclusiv în urma analizării datelor furnizate de operatorii de telefonie mobilă, din care a rezultat că în perioada 25.01.2018 - 07.02.2018, inculpatul BB. a purtat mai multe convorbiri şi comunicări telefonice de la postul telefonic cu numărul de apel x cu victima C., ce utilizează postul telefonic cu numărul de apel x.

Din coroborarea acestor date cu aspectele rezultate în urma punerii în aplicare a măsurilor de supraveghere tehnică, a rezultat că scopul inculpatului BB. a fost acela de a-şi procura o declaraţie notarială, în cuprinsul căreia victima C. să menţioneze că declaraţiile date împotriva inculpatului A. (în faţa organelor judiciare române şi spaniole) au fost nereale. Această declaraţie notarială (autentificată sub nr. x/28.02.2018 de notar public RRR.) a fost ridicată de la victima C. În cuprinsul acesteia, dincolo de infirmarea propriilor sale declaraţii date anterior împotriva inculpatului A., victima încerca să acrediteze ideea că şi plângerile victimei B. au fost formulate tot din gelozie, cea din urmă fiind, ca şi ea de altfel, într-o relaţie de iubire cu inculpatul.

S-a remarcat că această declaraţie a fost dată după încarcerarea inculpatului A. în baza mandatului european de arestare, când acesta, împreună cu inculpaţii BB., Y. şi X. au intensificat demersurile de determinare a victimelor traficului de persoane (identificate anterior de cel de-al doilea inculpat, prin studierea, în condiţii de nelegalitate, a dosarului nr. x/2015 al D.I.I.C.O.T.), pentru a le determina să-şi retracteze declaraţiile, în scopul de a zădărnici urmărirea penală desfăşurată de autorităţile judiciare române şi germane. Toate aceste aspecte au rezultat din coroborarea discuţiilor telefonice şi în mediul ambiental purtate de inculpaţi în cursul lunii februarie 2018, redate anterior, care atestă atât cooperarea tuturor inculpaţilor în abordarea victimelor care formulaseră acuzaţii împotriva inculpatului A., cât şi interesul nefiresc al inculpatului BB. de a obţine, din partea clientei sale C., o declaraţie notarială în favoarea primului.

Aceasta în contextul în care menirea inculpatului BB., ca "apărător" al victimei, se încheiase la momentul în care aceasta şi-a retractat declaraţiile în cauza instrumentată de D.I.I.C.O.T., neexistând nicio justificare legală a demersurilor avocatului, de a o determina să dea o nouă declaraţie, în care să consemneze, încă o dată, că acuzaţiile aduse inculpatului A., atât de ea, cât şi de victima B., au fost urmarea unui conflict amoros.

Aceste aspecte au rezultat inclusiv din declaraţia victimei C., care a recunoscut că toate faptele reclamate iniţial în faţa autorităţilor judiciare spaniole, reiterate ulterior la momentul audierii în cadrul dosarului nr. x/2014 al D.I.I.C.O.T. sunt reale, aceasta declarând că a fost victimă a traficului de persoane comis de A. şi că şi-a retractat declaraţia din cauza stării de teamă insuflate de acesta şi pentru dobândirea liniştii sale şi a familiei. Inculpata a recunoscut că avocatul BB. a reprezentat-o formal în faţa D.I.I.C.O.T. şi a mediatorului în vederea retragerii plângerii formulate împotriva inculpatului A., fiind angajat şi plătit de cel din urmă. De asemenea, a recunoscut că a primit de la A. diverse sume de bani, care i-au fost remise disimulat tocmai în vederea retragerii declaraţiilor împotriva acestuia. S-a apreciat că este evident, în lumina probelor administrate în cauză, că inculpatul BB. era însărcinat de A. să reprezinte formal victime ale infracţiunilor comise de cel din urmă, victime care, "sub îndrumarea avocatului", îşi retrăgeau, invariabil, declaraţiile date în cauză.

Cooperarea frauduloasă între inculpaţii BB. şi A. a rezultat din discuţia pe care cei doi au purtat-o la data de 22.02.2018, între orele 16:59 - 17:37, în Arestul Central Bucureşti (C.R.A.P. nr. 1), situat în Bucureşti, când A., care demarase deja acţiunile de influenţare a victimelor, îi solicită avocatului să găsească o soluţie de a împiedica predarea sa către autorităţile germane, pentru a duce la bun sfârşit planul ilicit de năruire a probatorului administrat împotriva sa:

În cuprinsul aceleiaşi discuţii, purtate de inculpatul A. cu numiţii B., SSS., AA. şi JJJ., care s-au prezentat pentru vizita aprobată la inculpatul aflat în stare de arest preventiv, acesta i-a instruit pe cei prezenţi, şi în special pe B., să abordeze victimele care au dat declaraţii împotriva sa (inclusiv victima C., anterior menţionată), pentru a le convinge "să-l ajute", prin retragerea declaraţiilor, fie la notar, fie în faţa organelor judiciare

S-a constatat că în discuţie inculpatul A. face referire la victimele infracţiunii de trafic de persoane comise de acesta pe parcursul anilor 2012 - 2017, respectiv I. ("I."), C. ("C."), F. ("F."), G. ("G."), în încercarea de a le a găsi şi de a le determina "să-l ajute", prin retractarea declaraţiilor date împotriva sa.

După terminarea vizitei din arestul poliţiei, la ora 14:10:57, victima B. l-a contactat telefonic pe inculpatul BB., pe care l-a întrebat la ce oră se întâlneşte cu fata (referindu-se la victima C.), acesta solicitându-i să vină cu ea la arestul central . Ulterior, la ora 16:23.48, inculpatul BB. a discutat cu Y. (concubina lui A.), căreia, de asemenea, i-a cerut să vină cu fata la arest, referindu-se la aceeaşi C. .

La ora 16:37.13, pe parcursul unei discuţii telefonice cu JJJ., inculpatul BB. i-a confirmat acestuia că se duce la arest, la A., loc în care va veni şi C. .

Instanţa de fond a reţinut că, din coroborarea tuturor acestor probe, a rezultat implicarea inculpatului BB. în acţiuni care nu numai că exced deontologiei profesionale şi conflictului de interese (prin asigurarea asistenţei juridice atât a autorului, cât şi a victimei infracţiunii), dar se circumscriu conţinutului constitutiv al infracţiunii de favorizare a infractorului.

Astfel, începând cu data de 12.06.2014, dată la care a reprezentat-o în faţa D.I.I.C.O.T., în dosarul nr. x/2014, pe victima C., acesta a acţionat în sensul exonerării de răspundere penală a persoanei cercetate A., toate acţiunile inculpatului BB. în referire la această victimă excedând unei strategii de apărare legitime, avocatul urmărind în mod constant perturbarea activităţii organelor judiciare, prin încercarea de a influenţa victimele traficului de persoane comis de A., pentru a le determina să-şi retracteze depoziţiile, toate în scopul de a zădărnici urmărirea penală desfăşurată în dosarele instrumentate împotriva acestuia.

S-a precizat că inculpatele X. şi Y. şi-au adus, la rândul lor, contribuţia la încercarea de determinare a victimei de a da depoziţii false în faţa organelor judiciare, pentru a-l dezincrimina pe inculpatul A. În plus, ulterior dispunerii faţă de ea a măsurii preventive a controlului judiciar, inclusiv pentru activitatea infracţională desfăşurată la data de 22.02.2018 în raport de victima C., inculpata Y., cu nesocotirea obligaţiilor impuse pe parcursul acestei măsuri (printre care şi aceea de a nu comunica cu victima C.) a abordat-o din nou pe victimă, la data de 14.08.2018, în timp ce aceasta se afla în magazinul TTT. situat în Bucureşti, şos . . . . . . . . . .

Astfel, în data de 14.08.2018, în jurul orelor 18:55, ofiţeri de poliţie judiciară delegaţi în cauză au fost contactaţi telefonic de persoana vătămată C., care a comunicat faptul că în jurul orelor 18:40, în timp ce se afla în magazinul TTT., după ieşirea din incinta standului UUU., a fost abordată de către inculpata Y.

Potrivit procesului-verbal întocmit la aceeaşi dată de ofiţerii de poliţie judiciară delegaţi în cauză, persoana vătămată C. a precizat că inculpata Y. i-a spus că ea ar fi rămas singura persoană care îl mai incriminează pe A. în dosarul penal aflat în lucru la D.I.I.C.O.T., Structura Centrală, restul persoanelor vătămate retrăgându-şi declaraţiile, drept pentru care ar fi bine să şi-o retragă şi ea. Inculpata Y. ar fi relatat că doreşte ca A. să fie eliberat din închisoare, deoarece au copii mici de crescut împreună.

Persoana vătămată C. a mai comunicat că Y. i-a transmis că, dacă doreşte să facă acest lucru, să ia legătura cu un bărbat numit "VVV.", care se ocupă cu vânzarea de legume în Piaţa Rahova, astfel ca în continuare să se găsească un avocat pentru a o reprezenta pe aceasta la sediul D.I.I.C.O.T., unde să îşi retragă declaraţia dată împotriva inculpatului A.

Faţă de aspectele conţinute în procesul-verbal întocmit de ofiţerii de poliţie judiciară delegaţi în cauză, prin ordonanţa din data de 15.08.2018 s-a dispus predarea, de către complexul comercial TTT. din Şos. x, a imaginilor surprinse de camerele video ale magazinului în data de 14.08.2018, în intervalul 17:30 - 19:30.

Procedându-se la vizionarea imaginilor astfel ridicate, la ora 18:39:25, s-a observat pe înregistrări persoana vătămată C., care era îmbrăcată cu un maiou de culoare deschisă şi pantaloni scurţi de culoare închisă, venind dinspre standul farmaciei WWW., oprindu-se pe culoarul central la standul cu accesorii pentru telefoane mobile din faţa standului UUU. unde a socializat cu lucrătorul comercial de sex masculin câteva secunde apoi a intrat în standul UUU. la ora 18:39:47. În interior, chiar la intrare se afla un stand de pe care aceasta a luat un formular pe care părea să se uite, discutând apoi şi cu lucrătorul de la standul cu accesorii pentru telefoane mobile care a intrat şi el în standul UUU.

În timp ce se afla în faţa acestui stand, la orele 18:42:42, a fost observată inculpata Y. care era îmbrăcată cu un maiou de culoare galben şi fustă de culoare închisă, având în mână două sacoşe de culoare deschisă (albă), ce a intrat în raza acestei camere de supraveghere dinspre casele de marcat aferente supermarket-ului TTT. A părut să o fi observat dinainte pe C., întrucât s-a deplasat direct spre aceasta, deşi cea din urmă era cu spatele spre intrarea în magazin. După ce a abordat-o pe C., inculpata Y. i-a făcut semn cu mâna acesteia să iasă din magazin, pe culoarul central pentru a sta de vorbă (18:42:53). Până la ora 18:52:16, când cele două s-au despărţit, au purtat discuţii pe culoarul central al supermarket-ului, între standurile WWW. şi UUU. La un moment dat, persoana vătămată C. a încercat să plece, dar inculpata Y. s-a aşezat în faţa ei pentru a o împiedica (procese-verbale, filele x d.u.p.).

Coroborându-se aceste probe cu declaraţia persoanei vătămate C., s-a constatat că inculpata Y. nu numai că a încălcat obligaţiile controlului judiciar, măsură preventivă sub care se găsea la acel moment, dar a săvârşit o nouă infracţiune de influenţarea declaraţiilor în raport cu această victimă, împrejurare care a stat ulterior la înlocuirea măsurii preventive a controlului judiciar cu cea a arestării.

2. Din aceeaşi perspectivă a favorizării infractorului, a fost privită şi "asistarea", unei alte victime a inculpatului - B. - care la data de 16.05.2017 şi-a retras declaraţia dată împotriva inculpatului A. în dosarul nr. x/2015 al D.I.I.C.O.T. şi fusese deja convinsă de acesta, prin corupere, să se deplaseze în Germania pentru a-şi retracta şi depoziţia dată în faţa autorităţilor judiciare german.

Astfel, în cursul lunii mai 2017, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a avut în instrumentare dosarul nr. x/2015, aflat la acea dată în faza urmăririi penale in rem, în care se efectuau cercetări faţă de o posibilă grupare infracţională, din care ar fi făcut parte numiţii A., T. ş.a., sub aspectul comiterii infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, proxenetism şi trafic de persoane. În cauză, la data de 09.11.2016, la propria lor solicitare, persoanele vătămate B. şi K. au fost audiate cu asigurarea măsurilor de protecţie inerente statutului de martor ameninţat sub pseudonimele "RR." şi "SS." şi au dat declaraţii ample în care au relevat maniera în care au fost exploatate de inculpaţii A. şi, respectiv, T., în favoarea cărora au fost obligate să practice prostituţia.

Întrucât la scurt timp de la acest moment persoana vătămată K. s-a împăcat cu inculpatul T. şi i-a povestit acestuia că atât ea, cât şi B. au dat declaraţii la D.I.I.C.O.T. împotriva sa şi respectiv a lui A., cel din urmă a decis să apeleze din nou la serviciile avocatului "BB.", pe care l-a angajat din nou să o "asiste" pe victima sa B., pentru ca aceasta să-şi retragă declaraţiile date împotriva sa. În prealabil, tot prin corupere, acesta o determinase pe victimă să-şi retracteze acuzaţiile formulate împotriva sa în cauza instrumentată de D.I.I.C.O.T.

Potrivit indicaţiilor inculpatului BB., la data de 16.05.2017, victima B. s-a prezentat la sediul D.I.I.C.O.T., însoţită de avocatul BB. şi a solicitat să-şi retragă declaraţia dată la 09.11.2016 împotriva acestuia. În acest context, prin ordonanţa nr. 511/D/P/2015 din 16.05.2017, s-a dispus încetarea măsurilor de protecţie dispuse anterior şi s-a procedat la audierea victimei în calitate de martor, ocazie cu care B. a declarat că aspectele relatate la momentul primei audieri nu sunt adevărate, declaraţiile sale împotriva inculpatului A. fiind date din gelozie şi răzbunare .

Din analiza registrului de intrări-ieşiri al D.I.I.C.O.T. a rezultat că victima B. şi avocatul BB. au intrat în sediul D.I.I.C.O.T. în ziua de 16.05.2017 la ora10:23 şi au părăsit sediul acestei instituţii la ora 13:29, respectiv 13:31. Audierea propriu-zisă a victimei a avut loc între orele 11:30 - 11:45, astfel cum rezultă din aspectele consemnate în declaraţia acesteia. Imediat după audiere, la ora 12:25:18, B., aflată la postul telefonic cu numărul x a fost apelată de la postul telefonic cu numărul x de inculpatul A., căruia i-a comunicat că "a terminat acolo" şi i-a dat să discute cu inculpatul BB., care se afla cu ea în acel moment. La rândul său, avocatul-inculpat BB. l-a asigurat pe inculpatul A. că B. şi-a schimbat declaraţia, avertizându-l, totodată, să aibă grijă, întrucât "este în vizor rău de tot".

A fost apreciat relevant faptul că în momentul în care victima B. a fost determinată de inculpatul A. să-şi retragă declaraţiile date împotriva sa în dosarul nr. x/2015 al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, aceasta fusese deja audiată de autorităţile judiciare germane, în dosarul nr. x al Parchetului Wuppertal, în care se efectuau cercetări inclusiv faţă de acelaşi inculpat (cauză în care urmărirea penală a fost preluată ulterior de D.I.I.C.O.T.) şi a dat declaraţii ample atât împotriva acestuia, cât şi împotriva celorlalte persoane cercetate. Declaraţiile victimei, date în perioada 06.03.2017 - 04.04.2017 au fost considerate revelatorii pentru probarea activităţii infracţionale a inculpaţilor cercetaţi în prezenta cauză. Fără a avea cunoştinţă de împrejurarea că este cercetat şi în cadrul unui dosar instrumentat de autorităţile judiciare germane, inculpatul A. s-a rezumat, la acel moment, la determinarea victimei B. doar la retragerea acuzaţiilor formulate împotriva sa în dosarul nr. x/2015 al D.I.I.C.O.T.

S-a menţionat că împrejurarea că victima B. a fost determinată de inculpatul A. să-şi retragă declaraţiile date în dosarul nr. x/2015 al D.I.I.C.O.T. este atestată şi de convorbirea telefonică purtată de cei doi în dimineaţa zilei de 16.05.2017, ora 09:31:13, când de altfel victima s-a şi prezentat la D.I.I.C.O.T. şi şi-a retractat depoziţia anterioară, în care cea dintâi precizează că avocatul întârzie, iar cel din urmă îi reaminteşte "Şi spune acolo ce trebuie, nu-ţi face nimic ţie! Te sperii tu, că face că drege.Ai înţeles?"

În plus, convorbirea purtată de victimă la data de 16.05.2017, la ora 12:01:54 cu sora sa, martora XXX., a atestat că avocatul care o asistase la momentul retractării declaraţiilor era de fapt mesagerul inculpatului A. .

Ulterior acestui moment, la data de 24.08.2017, în dosarul nr. x al Parchetului Wuppertal a fost emis, de către Judecătoria Wuppertal, un mandat de arestare împotriva numiţilor A., T., TT., R., L., U. şi W., cercetaţi pentru infracţiuni de trafic de persoane, proxenetism şi vătămare corporală, acuzaţiile împotriva inculpatului A. vizând inclusiv exploatarea victimei B.

La 26.10.2017, organele de poliţie au pus în aplicare mandatele de arestare emise de autorităţile germane pe numele persoanelor menţionate anterior, ocazie cu care au fost depistaţi inculpaţii U., T. şi R. Numitul TT. a fost depistat şi arestat de către autorităţile austriece, iar, la sfârşitul lunii decembrie 2017, inculpaţii A. şi W. au fost depistaţi şi arestaţi preventiv, în vederea predării către autorităţilor judiciare germane.

În ianuarie 2018, Curtea de Apel Bucureşti, prin sentinţa penală nr. 13/F din 23.01.2018, a admis sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi a dispus punerea în executare a mandatului european de arestare emis la data de 18.09.2017 de către Parchetul Wuppertal în baza hotărârii din 24.08.2017 a Judecătoriei Wuppertal, pe numele persoanei solicitate A. De asemenea, a dispus amânarea predării persoanei solicitate către autorităţile germene, cu respectarea drepturilor conferite de regula specialităţii, până la finalizarea procedurii de transfer al urmăririi penale solicitate în dosarul nr. x/2015 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, ori până la soluţionarea definitivă a cauzei de către instanţa de judecată, în caz de respingere a transferului procedurii, şi executarea eventualei pedepse aplicate. A dispus arestarea persoanei solicitate, în vederea predării, pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data încetării motivelor pentru care s-a dispus amânarea şi punerea în libertate a persoanei solicitate.

Împrejurarea că inculpatul A. a invocat, în procedura de extrădare, faptul că este cercetat în dosarul nr. x/2015 al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală (care se afla în faza urmăririi penale in rem, astfel încât nicio acuzaţie concretă nu fusese adusă la cunoştinţa sa) dovedeşte, o dată în plus, că acesta avea cunoştinţă de existenţa acestei cauze, în care la data de 16.05.2017, victima B. fusese determinate să-şi retragă plângerea formulată împotriva sa.

De altfel, aşa cum a rezultat din înscrisurile ridicate la momentul percheziţiei domiciliare de la locuinţa inculpatului A., în dosarul nr. x/2017 al Curţii de Apel Bucureşti, inculpatul BB., cel care "le apărase" anterior şi pe victimele celui dintâi, C. şi B., a formulat o contestaţie împotriva punerii în executare a mandatului de arestare emis de autorităţile germane pentru infracţiuni de trafic de persoane comise şi în referire la ultima victimă, reprezentându-l de această dată chiar pe A.

Invocând existenţa, pe rolul autorităţilor judiciare române, a unei cauze care îl viza şi în care era cercetat pentru fapte similar celor care ar fi determinat predarea sa, inculpatul A. a reuşit în această cauză, cu sprijinul inculpatului BB., să obţină amânarea predării către autorităţile judiciare germane şi rămânerea sa în libertate, pentru ca, ulterior acestui moment, să pună în aplicare planul de demontare a probelor existente împotriva sa, prin coruperea victimelor sale şi determinarea lor să-şi retragă declaraţiile acuzatoare date împotriva sa.

S-a subliniat că toată această cronologie a evenimentelor a dovedit, o dată în plus, conivenţa infracţională dintre inculpaţii A. şi BB., cel din urmă invocând în faţa Curţii de Apel Bucureşti, în procedura extrădării primului şi ca avocat al acestuia, tocmai existenţa cauzei în care el fusese apărător al unei victime, deşi era evidentă contrarietatea de interese, iar obligaţiile legale îi impuneau să păstreze secretul activităţilor de urmărire penală la care asistase anterior în faţa D.I.I.C.O.T.

De la data arestării inculpaţilor în cauza instrumentată împotriva lor de autorităţile judiciare germane, aceştia au studiat dosarul penal, constatând că victima B. a dat declaraţii ample, prin care a dezvăluit activitatea infracţională desfăşurată atât pe teritoriul Germaniei, cât şi anterior, pe teritoriile Italiei şi Spaniei. Acesta a fost momentul în care atât inculpatul A., cât şi fratele său T., cu sprijinul inculpatelor Y. (concubina primului) şi X. (soţia celui din urmă) au demarat acţiuni concertate de abordare a tuturor victimelor infracţiunilor comise de aceştia, menţionate în dosarul instrumentat de autorităţile judiciare germane, pentru a le determina, prin orice mijloace, fie să-şi retragă acuzaţiile date împotriva lor, fie să nu dea declaraţii incriminatoare.

Revenind la victima B., probele administrate în cauză au dovedit că, imediat după arestarea sa provizorie în baza mandatului European de arestare emis de autorităţile judiciare germane, inculpatul A. a încercat în mod constant să ia legătura cu aceasta, pentru a o convinge să revină asupra acuzaţiilor extreme de grave formulate împotriva lui în Germania.

S-a menţionat că toate acţiunile întreprinse în acest scop de inculpatul A. au rezultat din cuprinsul procesului-verbal nr. x/2018, întocmit de ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul D.G.P.M.B., Serviciul Grupuri Infracţionale Violente, care, în urma unor activităţi de cooperare internaţională desfăşurate cu autorităţile judiciare din Germania, au fost informaţi că numita B. a fost victimă a traficului de persoane într-un dosar instrumentat la nivelul procuraturii din Wuppertal-Germania, fiind exploatată de membrii unei grupări infracţionale în cadrul căreia sunt cercetaţi T., L., TT., U., A., W. şi R. Întrucât numita B. a afirmat că se teme de membrii grupului infracţional, autorităţile germane i-au comunicat acesteia numărul de telefon al unui ofiţer de poliţie judiciară din cadrul Serviciului Grupuri Infracţionale Violente, pentru a fi anunţat de către aceasta despre eventuale presiuni din partea acestor persoane.

La 19.12.2017, victima B. l-a contactat pe ofiţerul de poliţie de la postul telefonic cu numărul de apel x şi i-a comunicat faptul că numitul "BB.", ce foloseşte postul telefonic cu numărul de apel x, având calitatea de avocat al inculpatului A., a contactat-o telefonic şi i-a cerut să meargă împreună cu el şi să mai dea o declaraţie, din care să reiasă că doreşte să-şi retragă plângerea depusă sau că nu îşi mai susţine declaraţiile date anterior, prin care incrimina persoanele cercetate. Victima nu s-a întâlnit cu această persoană şi nu a dat declaraţia respectivă în faţa organelor judiciare.

La 29.01.2018, victima B. l-a contactat din nou pe ofiţerul de poliţie, de la postul telefonic cu numărul de apel x, ocazie cu care i-a comunicat faptul că, în urmă cu o seară, a fost informată de către sora sa despre faptul că, în seara aceleiaşi zile, a fost contactată de către un vecin, care i-a spus că are mai multe haine de vânzare, invitând-o la domiciliul lui, pentru a-i prezenta hainele. În momentul în care sora victimei - identificată ca fiind martora XXX. - a ajuns la domiciliul persoanei respective a constatat că acolo se afla inculpatul A., care i-a cerut să vorbească cu B., pentru a-i cere să îşi schimbe declaraţiile date în dosarul penal aflat în lucru în Germania, fiind dispus să-i cumpere acesteia o locuinţă şi un autoturism în schimbul modificării declaraţiilor anterioare. Martora XXX. i-a spus surorii sale că nu doreşte să fie implicată în aceste discuţii şi i-a transmis să rezolve problema cu inculpatul A., temându-se de acesta.

În cadrul aceleiaşi convorbiri telefonice, ofiţerul de poliţie i-a cerut victimei B. să se prezinte la sediul D.G.P.M.B., în vederea formulării unei plângeri penale, iar aceasta i-a confirmat că se va prezenta. A doua zi a contactat-o telefonic, în vederea prezentării acesteia pentru redactarea plângerii penale, dar victima i-a comunicat că nu se poate prezenta, pentru că este însărcinată şi trebuie să meargă la un control medical.

Ulterior, ofiţerul de poliţie a contactat-o din nou pe victima B. în acelaşi scop, dar aceasta i-a comunicat că nu este hotărâtă să formuleze o plângere penală împotriva inculpatului A.

La 31.01.2018, ora 15:07, ofiţerul de poliţie a fost din nou contactat, de la postul telefonic cu numărul de apel x, de către concubinul victimei B., respectiv martorul YYY., care i-a comunicat faptul că, la 30.01.2017, în jurul orei 20:30, a fost sunat de la postul telefonic cu numărul de apel x de către inculpatul A., care i-a cerut să vină împreună cu victima B., pentru a se întâlni cu el. Martorul YYY. a întrebat-o pe victima B. dacă doreşte să se întâlnească cu A., dar aceasta a refuzat, astfel că martorul a coborât singur din locuinţă şi s-a întâlnit cu inculpatul în faţa sediului Poliţiei Bragadiru, jud. Ilfov, constatând că acesta din urmă sosise cu un autoturism marca x cu numărul de înmatriculare x, fiind însoţit de martorul ZZZ. Cu ocazia acestei întâlniri, inculpatul A. i-a spus martorului YYY. să-i transmită victimei B. că îi va remite suma de 20.000 euro şi o locuinţă, dacă îşi va schimba declaraţiile date în dosarul penal instrumentat de autorităţile germane, cerându-i acestuia să o convingă pe B. să facă acest lucru, motivând că nu este dispus să execute o posibilă pedeapsă cu închisoarea.

Martorul YYY. i-a spus inculpatului A. că B. nu este de acord cu acest lucru şi va lăsa instanţa de judecată să aplice legea, iar dacă ar minţi în faţa organelor judiciare germane va fi trasă la răspundere penală pentru acest lucru. În acest context, inculpatul A. i-a spus martorului YYY. că va achita contravaloarea unei eventuale amenzi penale care i-ar fi aplicată victimei B., în cazul în care ar fi condamnată pentru declaraţiile mincinoase.

Martorul YYY. i-a comunicat ofiţerului de poliţie faptul că numărul de telefon x şi autoturismul marca x cu numărul de înmatriculare x aparţin martorului ZZZ., fiind folosit de A. pentru a-l contacta în legătură cu B., el cunoscând că acesta este un prieten apropiat al lui A.

De asemenea, martorul YYY. i-a spus ofiţerului de poliţie că discuţia avută cu inculpatul A. în faţa sediului poliţiei Bragadiru din data de 30.01.2018 a durat aproximativ 30 de minute, în intervalul orar 20:30-21:00 (declaraţii, filele x d.u.p., filele x ds. fond).

Toate aspectele rezultate din cuprinsul procesul-verbal nr. x/2018, întocmit de ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul D.G.P.M.B. - Serviciul Grupuri Infracţionale Violente au stat la baza constituirii dosarului nr. x/2018 al D.I.I.C.O.T., reunit la prezenta cauză. Opţiunea organelor judiciare de a constitui noua cauză penală, în care să fie analizat comportamentul ilicit al inculpatului A. şi al unui avocat pe nume "BB." în raport cu victima B. a fost determinată de împrejurarea că, la 08.01.2018, D.I.I.C.O.T. solicitase Tribunalului Bucureşti transferul urmăririi penale privind pe A., T., TT., R., L., U. Şi W., cercetaţi în dosarul nr. x/2015 al aceleiaşi unităţi de parchet către autorităţile judiciare germane - Poliţia Dusseldorf - dosar nr. x - Procuratura oraşului Wuppertal, în vederea continuării cercetărilor pentru comiterea infracţiunilor de trafic de persoane, proxenetism ş.a., întrucât aceste autorităţi procedaseră deja la arestarea sus-numiţilor, pentru aceleaşi fapte ca şi cele care erau cercetate în dosarul instrumentat de D.I.I.C.O.T.

Prin urmare, întrucât prin solicitarea de transfer al procedurii penale Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism s-a desesizat de instrumentarea cauzei, s-a apreciat că aspectele semnalate în cuprinsul procesului-verbal nr. x/2018, întocmit de ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul D.G.P.M.B. - Serviciul Grupuri Infracţionale Violente, nu mai pot fi analizate în cadrul dosarului nr. x/2015, urmând a fi abordate în cadrul unei cauze distincte, motiv pentru care a fost format dosarul nr. x/2018, în care au fost demarate cercetări sub aspectul comiterii infracţiunilor de favorizarea făptuitorului, prevăzută de art. 269 alin. (1) C. pen., şi influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., existând indicii rezonabile cu privire la un comportament ilicit al avocatului BB. şi al inculpatului A., acţiunile acestora fiind menite să o determine pe B. (victimă a traficului de persoane comis de cel din urmă) să-şi schimbe declaraţiile în cauzele penale desfăşurate împotriva acestuia (în România şi Germania), pentru a împiedica tragerea la răspundere penală a celui din urmă.

În consecinţă, urmare a actelor de urmărire penală efectuate în cauza nou constituită s-a stabilit că, consecutiv acţiunilor ilicite soldate cu determinarea victimei B., la data de 16.05.2017, să-şi schimbe declaraţiile date împotriva inculpatului A. în dosarul nr. x/2015 al D.I.I.C.O.T. (dată la care inculpatul BB. s-a prezentat în calitate de apărător al victimei, depunând la dosar delegaţia seria x nr. x din 16.05.2017, acţionând însă în mod vădit în conivenţă şi în interesul persoanei cercetate A.), acelaşi avocat a continuat activitatea de determinare a victimei, pentru a o convinge să adopte aceeaşi poziţie şi în privinţa declaraţiilor date de aceasta în faţa autorităţilor judiciare germane, scopul final fiind acela de a nărui probatoriul celor din urmă şi de a împiedica, astfel, tragerea la răspundere penală a inculpatului A., cercetat de Parchetul Wuppertal pentru comiterea infracţiunilor de trafic de persoane, proxenetism şi vătămare corporală, inclusiv în referire la această victimă.

S-a stabilit, astfel, implicarea relevantă a inculpatului BB. în demersurile de influenţare a victimelor traficului de persoane comis de inculpatul A., pentru a le determina să-şi retragă declaraţiile date împotriva acestuia, fie în dosarul nr. x/2015 al D.I.I.C.O.T., fie în cel instrumentat, pentru aceleaşi fapte, de autorităţile judiciare germane, aspecte care rezultă din cuprinsul proceselor-verbale de redare a convorbirilor telefonice şi în mediul ambiental, interceptate în cauză, care atestă că pretinsul apărător al victimei B. era remunerat considerabil de inculpatul A., pentru a-l ajuta în "instruirea" celei din urmă şi pentru a o determina să-şi retragă declaraţiile date împotriva acestuia, avocatul "furnizându-i" varianta de depoziţie prin care urma să-l disculpe pe cel din urmă.

Acţiunile ilicite ale avocatului inculpat BB. au fost relevate şi pe parcursul soluţionării, de către Tribunalul Bucureşti, a dosarului nr. x/2018, având ca obiect solicitarea D.I.I.C.O.T. de transfer, către autorităţile germane, al urmăririi penale ce forma obiectul dosarului x/2015, modul de soluţionare a cauzei având implicaţii masive în privinţa inculpatului A., a cărui arestare provizorie, în vederea predării către autorităţile germane emitente ale mandatului european de arestare împotriva acestuia, fusese suspendată până la pronunţarea unei hotărâri sub acest aspect.

Cu această ocazie a fost devoalată strategia infracţională concepută de cei doi inculpaţi (A. şi BB.), constând în abordarea tuturor victimelor traficului de persoane comis de inculpatul A., ce fuseseră audiate de autorităţile judiciare germane şi erau indicate în cuprinsul solicitării de punere în executare a mandatului european de arestare emis de Judecătoria Wuppertal împotriva acestuia. La momentul soluţionării, de către Curtea de Apel Bucureşti, a cererii de punere în executare a acestui mandat (dosar nr. x/2017), inculpatul BB. a reuşit fotografierea sau notarea datelor acestor victime, care au fost transmise inculpatului A., pentru ca acesta să încerce să le determine să-şi retracteze declaraţiile, în scopul de a demonta probatoriul administrat împotriva sa. Ulterior, prin intervenţia inculpatului BB., victimele urmau să se prezinte în faţa organelor judiciare şi să declare că au avut simple relaţii amoroase cu inculpatul A., fără a fi exploatate de acesta, iar declaraţiile date împotriva lui erau izvorâte din gelozie şi dorinţa de răzbunare.

Astfel, anterior termenului stabilit de Tribunalul Bucureşti pentru soluţionarea cererii D.I.I.C.O.T. de transfer, către autorităţile germane, al urmăririi penale ce forma obiectul dosarului x/2015, avocatul BB. i-a solicitat insistent inculpatului A. să discute cu victimele infracţiunii de trafic de persoane, pentru a se asigura de intenţia reală a acestora de a-şi retracta declaraţiile date în faţa organelor judiciare. De asemenea, BB. voia să se asigure şi că declaraţia victimei B. dată la D.I.I.C.O.T., în prezenţa sa, la data de 16.05.2017, prin care aceasta îşi retractase acuzaţiile aduse inculpatului A. în dosarul nr. x/2015, se regăsea la dosarul de urmărire penală transmis judecătorului din cadrul Tribunalului Bucureşti. Acest aspect rezultă cu claritate din cuprinsul unei convorbiri telefonice purtate de cei doi la data de 06.02.2018, la ora 16:15:18, când inculpatul A. îl contactează pe inculpatul BB. . Pe parcursul acestei discuţii, inculpatul BB. i-a comunicat voalat inculpatului A. că aştepta să discute cu B., pentru a stabili detaliile viitoarei deplasări a acesteia în Germania, unde urma să-şi retracteze declaraţiile incriminatorii date împotriva primului inclusiv în cauza instrumentată de autorităţile germane.

Împrejurarea că persoana la care fac referire cei doi ca fiind plecată în Germania este victima B. a rezultat din cuprinsul altor procese-verbale de redare a convorbirilor telefonice, coroborate cu rezultatele investigaţiilor efectuate de lucrătorii de poliţie judiciară delegaţi în cauză şi procesele-verbale întocmite în urma vizionării unor imagini, care atestă că în ziua de 03.02.2018, la agenţia de turism AAAA., situată în incinta magazinului TTT., în jurul orei 11:00 s-a prezentat numitul JJJ. (nepotul inculpatului A.) care a achiziţionat un bilet de avion pentru data de 05.02.2018, cu destinaţia Dusseldorf, Germania, pe numele victimei B. Ulterior, la 05.02.2018, ora 14:19, inculpatul A. a fost observat în incinta aeroportului Otopeni, la volanul autoturismului marca x cu nr. de înmatriculare x, fiind însoţit de B., pe care a condus-o în incinta aeroportului, în zona terminalului "Plecări", aceasta îmbarcându-se de la poarta nr. 26.

Alte paragrafe ale discuţiei purtate de cei doi inculpaţi au devoalat modul în care victima B. a ajuns să plece în Germania, fără a fi citată de aceste autorităţi, adică în urma planului conceput de inculpatul A., de a determina victimele să-şi retracteze declaraţiile date împotriva sa, pentru ca apoi să le trimită în faţa autorităţilor, unde acestea să formuleze, "din proprie iniţiativă", cereri de a fi audiate în respectivele cauze, pentru a-şi retrage acuzaţiile anterior formulate. Urmând acelaşi tipar, inculpatul A. a trimis-o pe victima B. în Germania, aşa cum procedase şi anterior când a trimis-o în faţa organelor judiciare din cadrul D.I.I.C.O.T. (la 16.05.2017), loc în care aceasta urma să solicite reaudierea în cauză, pentru a-şi retrage declaraţiile date împotriva inculpatului.

Din toate probele administrate în cauză a mai rezultat că, în perioada imediat anterioară plecării în Germania, inculpatul A. i-a oferit victimei B. (care la acel moment nu era încă convinsă să-şi retracteze depoziţia dată împotriva acestuia), prin intermediul surorii acesteia, martora XXX., o sumă de bani, suportând, totodată, integral costurile deplasării şi cazării acesteia în Germania .

Întrucât, în acea perioadă, victima B. nu a reuşit să obţină audierea de către autorităţile germane, aceasta a plecat din nou în Germania la data de 25.02.2018, unde a rămas până în 28.02.2018. Împrejurarea că şi de această dată plecarea victimei a fost urmarea acţiunilor ilicite ale inculpatului A. a rezultat inclusiv din percheziţia informatică a terminalului mobil marca x aparţinând inculpatei Y., care a revelat că, la 27.02.2018, ora 19:55, aceasta a expediat prin aplicaţia x, către contactul "BBBB." alocat numitului JJJ., fotografia cărţii de identitate a victimei B., iar la ora 20:07 a recepţionat prin intermediul aceleiaşi aplicaţii, de la acelaşi contact, documente privind bookingul efectuat victimei B. pentru zborul Dusseldorf Otopeni din 28.02.2018. În plus, în acelaşi terminal mobil au fost identificate conversaţii purtate de inculpata Y. în perioada 25.02.2018-28.02.2018, care confirmă integral cele reţinute. Datele astfel identificate au fost inserate în procesul-verbal din 30.05.2018 ataşat la dosar .

Tot în acest terminal mobil au fost identificate conversaţii purtate de inculpata Y. cu inculpatul BB. la 26.02.2018, orele 16:28 şi 16:29, prin intermediul aplicaţiei x, când cel din urmă i-a expediat inculpatei 2 ataşamente foto, reprezentând rezumatul dosarului penal în care era cercetat A. în Germania, în legătură cu victimele F., I. şi B., toate aceste date şi imagini fiind inserate în procesul-verbal din 30.05.2018, ataşat la dosar, evidenţiind încă o dată că BB. (al cărui număr de telefon era salvat în agenda telefonică a inculpatei Y. cu numele "avocat BB.") acţiona în interesul inculpatului A.

Împrejurarea că inculpatul A. i-a oferit victimei B. bunuri şi sume de bani în schimbul retractării depoziţiilor date împotriva sa a rezultat şi din depoziţiile martorilor YYY., XXX., CCCC. şi ZZZ., care au confirmat integral aspectele relatate în cuprinsul procesului-verbal nr. x/2018, întocmit de ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul D.G.P.M.B. - Serviciul Grupuri Infracţionale Violente, ce a stat la baza formării dosarului penal nr. x/2018 al D.I.I.C.O.T.

Astfel, în cuprinsul declaraţiei sale, martorul ZZZ. a precizat că a asistat personal la momentul în care inculpatul A. s-a întâlnit cu sora victimei B., martora XXX., şi i-a cerut să-i transmită oferta sa financiară, în vederea retractării depoziţiilor date împotriva lui. La rândul său, martora CCCC. a confirmat întâlnirea dintre A. şi martora XXX., care a avut loc în locuinţa sa. Martora XXX. a recunoscut întâlnirea cu A. şi obiectul acesteia, precizând că cel din urmă a rugat-o să-i transmită surorii sale B. că este dispus să-i ofere ce doreşte, doar pentru a se întâlni şi a discuta despre declaraţia data de cea din urmă în Germania.

Şi martorul YYY. a confirmat tentativele inculpatului A. de a discuta cu victima B., inclusiv oferta financiară ce le-a fost adresată, pentru ca aceasta să meargă în Germania "şi să-şi rezolve problemele". În plus, martorul a dezvăluit implicarea inculpatului BB. în încercarea de determinare a victimei B. de a-şi retrage declaraţiile date împotriva inculpatului A., precum şi solicitarea celei de urmă, adresată acestui avocat, de a fi lăsată în pace.

Pe de altă parte, în urma analizării datelor furnizate de operatorii de telefonie mobilă au rezultat probe certe privind localizarea inculpaţilor A. şi BB. la întâlnirile cu victima B., atât anterior determinării acesteia de a-şi schimba poziţia procesuală adoptată în dosarul instrumentat de autorităţile judiciare germane, dar şi ulterior acestui moment. S-a apreciat că aceste elemente conferă deplină veridicitate declaraţiilor martorilor YYY., ZZZ. şi XXX., în sensul că, în perioada decembrie 2017- ianuarie 2018, au existat acţiuni concertate ale celor doi inculpaţi, în sensul de a reuşi să stea de vorbă cu victima B. Toate aceste demersuri s-au soldat cu readucerea victimei B. sub dominaţia inculpatului A., care a reuşit să o determine din nou să-şi retragă declaraţiile date împotriva sa în faţa autorităţilor judiciare, de această dată germane, motiv pentru care, la 03.02.2018, inculpatul i-a achiziţionat acesteia, prin intermediul nepotului său JJJ., biletul de avion cu destinaţia Dusseldorf, Germania, pentru ca, la data de 05.02.2018, el personal să o conducă la aeroport, în zona terminalului "Plecări", aceasta îmbarcându-se de la poarta nr. 26.

Ulterior acestui moment, conivenţa dintre victima B. şi inculpatul A. a fost relevată de o discuţie telefonică purtată de cei doi la data de 07.02.2018, ora 23:49:06, când aceasta se afla deja în Germania şi, prin intermediul unui avocat angajat de inculpat, încerca să obţină reaudierea sa în dosarul instrumentat de aceste autorităţi. Pe parcursul convorbirii, conduse de inculpat în direcţia unor acuzaţii false ce-i fuseseră aduse în mod nedrept de victima sa, inculpatul A. încearcă să se asigure de fapt că B. îl va susţine în demersul său ilicit şi va avea curajul de a-şi retracta depoziţia dată, chiar cu riscul unei acuzaţii pentru comiterea infracţiunii de mărturie mincinoasă .

Relevantă în vederea stabilirii conduitei infracţionale de natură să ducă la favorizarea inculpatului A. prin zădărnicirea urmăririi penale a fost considerată discuţia telefonică purtată la 08.02.2018, ora 16:40:33, când BB. i-a transmis inculpatului A. că a făcut tot posibilul pentru a intra în posesia datelor de identitate ale victimelor traficului de persoane comis de acesta, astfel cum figurau în dosarul înregistrat la Curtea de Apel Bucureşti, privind executarea mandatului european de arestare emis de autorităţile germane împotriva celui din urmă. Cu prilejul aceleiaşi discuţii, avocatul i-a comunicat inculpatului că nu poate studia dosarul instrumentat de D.I.I.C.O.T., îşi manifestă din nou nemulţumirea că nu a putut discuta cu B. anterior plecării în Germania, pentru a-i furniza propria variantă juridică a viitoarei declaraţii pe care aceasta urma să o dea în faţa acelor autorităţi. În mod absolut paradoxal, deşi era apărător al victimei B. în dosarul instrumentat de D.I.I.C.O.T., avocatul îi transmite inculpatului A. să se asigure că aceasta va fi "corectă" şi îşi va retrage acuzaţiile împotriva acestuia, la momentul audierii de către autorităţile germane .

Mai mult, la termenul acordat de instanţă la 12.02.2018, în dosarul nr. x/2018 având ca obiect transferul procedurii penale solicitat de D.I.I.C.O.T., fiind prezent în sala de şedinţă alături de inculpatul A. şi victima B. (pe care o reprezenta în dosarul nr. x/2015 conform delegaţiei seria x nr. x din 16.05.2017), inculpatul BB. l-a sfătuit pe A. să solicite amânarea cauzei în vederea angajării unui apărător, fiind remunerat de acesta din urmă pentru intervenţia sa, soldată implicit cu amânarea punerii în executare a mandatului european de arestare, care depindea de soluţia data cererii de transfer. La acel moment a fost pe deplin devoalată conivenţa inculpatului BB. (pretins avocat al victimei B.) cu inculpatul A., fiind evident că, departe de a susţine interesele clientului său, apărătorul acţiona exclusiv în favoarea celui din urmă, în scopul de a zădărnici urmărirea penală a acestuia de către autorităţile germane emitente ale mandatului european de arestare, primind sume de bani de la el, în absenţa unui contract legal de asistenţă juridică şi în baza unor strategii ce excedau cadrului legal.

Aceste au rezultat din cuprinsul proceselor-verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate de inculpatul BB. la data de 12.02.2018, coroborate cu aspectele rezultate în urma supravegherii, prin fotografiere, a acestuia.

Astfel, la 12.02.2018, ora 09:37:35, BB. a discutat cu o doamnă căreia îi povesteşte despre succesul "răsunător" obţinut în faţa Tribunalului Bucureşti, prin care a reuşit amânarea predării inculpatului A. către autorităţile judiciare germane, care era condiţionată de soluţionarea definitivă a dosarului nr. x/2018 ce avea ca obiect cererea de transfer al urmăririi penale formulate de D.I.I.C.O.T., confirmând totodată că urma să primească o sumă de bani de la acesta .

Imediat după această convorbire, la ora 09:43:29, inculpatul BB. a purtat o altă conversaţie telefonică, cu o doamnă, din cuprinsul convorbirii rezultând în mod evident că reprezentarea victimei B. era formală şi că aceasta fusese deja determinată să acţioneze în folosul inculpatului A. .

S-a subliniat că toate aceste convorbiri telefonice se coroborează cu aspectele semnalate ofiţerilor de poliţie judiciară de către victima B. anterior coruperii sale de către inculpaţii BB. şi A. (astfel cum au fost detaliate în procesul-verbal nr. x/2018, întocmit de ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul D.G.P.M.B., Serviciul Grupuri Infracţionale Violente) şi cu depoziţia martorului YYY., inclusiv convorbirea telefonică purtată de acesta la 05.02.2018, ora 18:19:07, când a confirmat că inculpatul A. i-a oferit bani victimei B. pentru a-şi retrage plângerea împotriva acestuia, avocatul care a însoţit-o în acest scop fiind plătit tot de inculpat .

S-a mai menţionat că, din analiza agendelor inculpatului BB. şi a înscrisurilor ridicate de la acesta cu ocazia percheziţiilor domiciliare, a rezultat că acesta acţiona în interesul inculpatului A., "reprezentând" pur formal victimele infracţiunilor comise de acesta şi încercând, prin toate mijloacele, să producă, pentru cel din urmă inculpat, date din dosarul nr. x/2015 al D.I.I.C.O.T., inclusiv să acţioneze în aceeaşi manieră şi în raport cu alte victime ale traficului de persoane (identificate în urma studierii dosarului autorităţilor judiciare germane), care urmau a fi instruite în acelaşi sens (conform procesului-verbal ataşat la dosarul cauzei, filele x d.u.p.).

Astfel, pe pagina aferentă datei 15.01.2018 a fost identificată menţiunea 511/D/P/2015 D.I.I.C.O.T., început up; 367 alin. (1), (3) C. pen. 210, 213 cu 38, DDDD., proc EEEE.; în 08.01.2018 s-a solicitat transferul u p, Dusseldorf 10 J s 685/15, iar pe pagina aferentă datei de 16.01.2018, au fost identificate menţiunile: 103 alin. (8) şi 10 din Legea nr. 02/2004, 101 al 5 lit. A) Legea nr. 302/2004; art. 98 Motiv de refuz, punctul 2, poate refuză; lit. b) când persoana care face obiectul mandatului este supusă unei proceduri penale în România pentru aceeaşi faptă care a motivat mandatul; B. a vorbit după celelalte fete.

De asemenea, pe pagina aferentă datei de 22.01.2018 au fost identificate mai multe menţiuni: 30.09.2015- FFFF.; 29.09.2015 OO.; 9.11.2016 audiat SS.; 9.11.2016 RR.; 20.01.2017 FFF.; 30.01.2017- F.; 15.02.2017 F. ...; Pt A. 433/3/2012 T 12.02.2018, procuror EEEE. 22.06.2015-î u p, T. zis T. şi A. şi Y.; grup; 2014-FFFF.; 5.05 audiere FFFF.; ... o obliga pe B., C., FFFF. în an 2013... lui C.; C. nu a dorit să depună plângere; 29.09.2015 audiată m lui B.

S-a precizat că aceste menţiuni privind date şi nume reprezintă data audierii şi numele persoanelor audiate în cadrul dosarului penal cu nr. x/2015, aflat, la acel moment, în faza nepublică a urmăririi penale "in rem".

Datele notate în agenda inculpatului au corespuns cu datele la care aceste persoane au fost audiate de către organele de urmărire penală în dosarul nr. x/2015, fiind evident că, sub aparenţa reprezentării victimelor, inculpatul BB. acţiona în interesul inculpatului A., prin identificarea, în cadrul dosarului de urmărire penală, a tuturor persoanelor vătămate, demers total inexplicabil pentru un pretins apărător al victimelor infracţiunilor ce erau cercetate în cadrul acelui dosar.

Practic, deşi studiase complet dosarul instrumentat de organele judiciare germane (ridicat de la locuinţa sa în momentul percheziţiei domiciliare), în care erau inclusiv declaraţiile victimei B., audiată nu mai puţin de 8 ori de către aceste autorităţi, dată fiind amploarea informaţiilor furnizate, deşi din lecturarea acestor depoziţii ale propriei sale cliente erau devoalate ororile la care a fost supusă de inculpatul A. pe parcursul a mai bine de 4 ani, totuşi, inculpatul BB. a ales să-i propună acestuia o strategie de apărare constând în abordarea tuturor victimelor infracţiunilor de trafic de persoane ce îi erau imputate, pentru a le determina să-şi retragă depoziţiile, urmând ca el să le "asiste" în faţa autorităţilor, la momentul retractării acuzaţiilor. Toate aceste aspecte rezultă inclusiv din coroborarea discuţiilor telefonice şi în mediul ambiental purtate de inculpaţii A. şi BB., între ei sau cu alte persoane, convorbiri care dovedesc planul infracţional riguros conceput şi cooperarea lor frauduloasă, desfăşurată sub aparenţa unei relaţii avocat-client.

Astfel, la 19.02.2018, ora 16:40.10, pe parcursul unei discuţii telefonice cu inculpatul A., BB. i-a propus, drept strategie, ca în dosarul aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti, privind cererea D.I.I.C.O.T. de transfer al urmăririi penale ce forma obiectului dosarului x/2015 către autorităţile germane, să vină în faţa judecătorului cu fetele (referire la persoanele care figurau în acel dosar ca victime ale traficului de persoane), pentru ca ulterior acestea să formuleze plângeri pentru inducerea în eroare a instanţei, referindu-se în acest ultim caz la Elena şi C.- n.o.: B. şi C.- .

Planul inculpaţilor de a se folosi de solicitarea de transfer al urmăririi penale pentru a bloca predarea inculpatului A. către autorităţile judiciare germane a fost parţial dejucat de împrejurarea că această cauză a fost soluţionată la 14.02.2018, dată la care a fost admisă solicitarea formulată de D.I.I.C.O.T., de transfer al urmăririi penale ce forma obiectul dosarului nr. x/2015, către autorităţile judiciare germane. Încheierea Tribunalului Bucureşti (pronunţată în dosarul nr. x/2018) a rămas definitivă prin necontestare la 21.02.2018, dată la care s-a procedat la arestarea inculpatului A., în baza mandatului european de arestare emis la 18.09.2017 de către Parchetul Wuppertal în baza hotărârii din 24.08.2017 a Judecătoriei Wuppertal (dosar nr. x/2017 al Curţii de Apel Bucureşti).

Ulterior, la 21.02.2018, ora 22:26.43, imediat după încarcerarea inculpatului A., victima B. a discutat cu inculpatul BB., căruia i-a transmis că a vorbit cu C. (victima C.) şi a rămas ca aceasta să se întâlnească cu el la ora 5:00 .

În ziua următoare, la 22.02.2018, începând cu ora 10:00, în camera de vizită nr. 3 a Centrului de Reţinere şi Arestare Preventivă nr. 1 (Arestul Central), situat în Bucureşti, s-au prezentat numiţii B., SSS., AA. şi JJJ. pentru vizita aprobată la inculpatul A., aflat în stare de arest preventiv. Cu această ocazie, inculpatul i-a instruit pe cei prezenţi, şi în special pe B., să abordeze victimele care au dat declaraţii împotriva sa (inclusiv victima C., anterior menţionată), pentru a le convinge "să-l ajute", prin retragerea declaraţiilor, fie la notar, fie în faţa organelor judiciare .

S-a remarcat că toate prenumele feminine la care face referire inculpatul A. pe parcursul discuţiei precedente au aparţinut victimelor infracţiunii de trafic de persoane comise de acesta pe parcursul anilor 2012-2017, respectiv I. ("I."), C. ("C."), F. ("F."), G. ("G."), fiind evidentă încercarea disperată a acestuia de a le a găsi şi de a le determina "să-l ajute", prin retractarea declaraţiilor date împotriva sa.

Din acel moment, inculpatele B. (care între timp a revenit sub autoritatea inculpatului, şi-a retractat toate declaraţiile date împotriva acestuia şi a început să urmeze cu stricteţe indicaţiile acestuia, menite să-l absolve de răspunderea penală), Y. şi X. au început acţiuni de abordare şi convingere a victimelor care figurau în dosarul instrumentat împotriva acestuia de autorităţile judiciare germane, pentru a le convinge să-şi retracteze acuzaţiile formulate împotriva inculpatului, acţiunile ilicite ale acestora fiind stopate doar de intervenţia organelor judiciare.

Un argument suplimentar în sensul coordonării victimei B. de către inculpatul A. a fost oferit de împrejurarea că, o fotocopie a cererii formulate de aceasta prin care solicita să fie audiată în dosarul nr. x/2015 al D.I.I.C.O.T. (înregistrată pe rolul acestei instituţii sub nr. 331 la 21.02.2018, deci la un moment în care urmărirea penală se desfăşura încă in rem) a fost găsită şi ridicată din locuinţa inculpatului A., efectuată la 01.03.2018, alături de un alt înscris olograf, reprezentând scheletul unei declaraţii olografe ce reprezenta viitoare declaraţie a victimei B. în faţa organelor judiciare. Conţinutul acestui înscris olograf s-a regăsit, aproape integral, în cuprinsul declaraţiei autentificate sub nr. x/21.02.2018 de BNP RRR., dată de B., prin care aceasta şi-a retractat declaraţiile date în dosarul nr. x al Parchetului Wuppertal, arătând că le-a dat din răzbunare. Şi această declaraţie a fost ridicată din locuinţa inculpatului A. la momentul percheziţiei domiciliare.

Urmare a determinării de către inculpatul A., la 22.02.2018, inculpata B., însoţită de inculpata Y. (concubina primului), s-au deplasat la locuinţa victimei F. pe care au încercat să o convingă să-şi retragă declaraţiile date împotriva acestuia, în schimbul unor foloase materiale.

Acelaşi comportament ilicit a fost reiterat la 24.02.2018, când inculpata Y., însoţită de această dată de inculpata X. (cumnata inculpatului A.) i-au cerut din nou victimei F. să dea o declaraţie notarială, în cuprinsul căreia să menţioneze că a avut o relaţie amoroasă cu inculpatul A., fără a fi agresată sau exploatată de acesta, urmând să fie "cinstită" pentru ajutorul solicitat. Toate aceste aspecte au rezultat din cuprinsul proceselor-verbale întocmite de ofiţerii de poliţie judiciară delegaţi în cauză, ale proceselor-verbale de redare a convorbirilor telefonice şi a celor în mediu ambiental interceptate, precum şi din declaraţiile persoanei vătămate F.

Astfel, fiind audiată în cauză, persoana vătămată a declarat că în ziua de 22.02.2018, în jurul orei 22:00, la uşa locuinţei sale s-au prezentat inculpatele B. şi Y., care i-au spus că inculpatul A. este arestat şi i-au cerut să meargă zilele următoare la un notar public pentru a da o declaraţie despre inculpat, din care să reiasă că acesta nu a bătut-o în Germania, că nu a exploatat-o şi că relaţia ei cu acesta a fost una de iubire pasageră, în care nu au existat aspecte legate de practicarea prostituţiei şi bani proveniţi din această activitate. Sus numitele i-au spus victimei F. că sunt dispuse să-i ofere sume de bani sau bunuri dacă va accepta să dea o astfel de declaraţie.

Persoana vătămată F. a menţionat că nu le-a răspuns imediat la această solicitare, cerându-le numărul de telefon pentru a le contacta. Inculpata Y. i-a comunicat acesteia numărul său de telefon, respectiv x, spunându-i să o sune indiferent de decizia luată .

S-a menţionat că depoziţia persoanei vătămate este susţinută de procesul-verbal de redare a convorbirii purtate în mediul ambiental la 24.02.2018, începând cu ora 14:00, în incinta unei cafenele din GGGG. situat în Bucureşti, unde persoana vătămată F. s-a întâlnit cu inculpatele Y. şi X. Cu această ocazie, cele două inculpate au încercat să o determine pe victimă să meargă la notar, pentru a da o declaraţie în favoarea inculpatului A., în care să ateste că nu a fost victimă a traficului de persoane comis de cel din urmă, ci a avut cu acesta o relaţie amoroasă, toate în schimbul unor beneficii materiale. Cu aceeaşi ocazie, cele două inculpate au confirmat că aceeaşi poziţie a fost adoptată şi de B., care în cursul zilei următoare urma să se deplaseze în Germania pentru a-şi retrage declaraţiile, discutând inclusiv despre exploatarea masivă, prin violenţă, a celei din urmă .

Tot ulterior arestării sale în vederea predării către autorităţile judiciare germane, urmată de punerea sa în libertate de către Curtea de Apel Bucureşti, la începutul anului 2018, inculpatul A. a abordat-o şi pe victima I., iniţial prin intermediul mamei sale HHHH. şi, apoi, prin intermediul aplicaţiei x, căreia i-a solicitat să se deplaseze în Germania, unde să dea o declaraţie mincinoasă, în cuprinsul căreia să infirme aspectele declarate de B. şi să adauge, suplimentar, că nici ea şi nici cea din urmă nu au fost agresate fizic şi că nu îi dădeau lui sumele de bani obţinute din practicarea prostituţiei. Ulterior, tot în cursul lunilor ianuarie sau februarie 2018, inculpatul A. s-a deplasat personal la domiciliul victimei I. din Călăraşi şi a reiterat "rugămintea" adresată acesteia, oferindu-i, în acest scop, dar aparent dezinteresat, suma de 1.500 de euro. La 09.02.2018, inculpatul A. a contactat telefonic victima şi i-a solicitat din nou să meargă în Germania pentru a da declaraţia mincinoasă, achiziţionându-i, în acest scop, inclusiv biletul de avion.

Deşi victima I. a primit de la inculpatul A. suma de 1.500 de euro, totuşi nu a dat curs cererii acestuia şi nu s-a deplasat în Germania, iar, la momentul audierii în prezenta cauză, aceasta a confirmat atât exploatarea sa de către inculpat, cât şi încercarea acestuia de a o convinge să dea declaraţii false în faţa organelor judiciare .

S-a arătat că declaraţia victimei I. se coroborează cu cea a mamei sale, martora HHHH., precum şi cu procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate în cauză, care au atestat că, în cursul lunii februarie 2018, inculpatul A. a discutat telefonic cu cea din urmă, în încercarea de a o convinge pe fiica martorei să se deplaseze în Germania şi să dea o declaraţie în favoarea sa.

Astfel, fiind audiată în cauză, martora HHHH. a declarat că i se spune şi "HHHH." şi că a fost contactată telefonic de inculpatul A., chiar în ziua în care fiica sa trebuia să plece în Germania pentru a da o declaraţie în favoarea acestuia, amintindu-şi că inculpatul îi cumpărase în acest scop şi un bilet de avion fiicei sale, care, însă, a refuzat să plece .

S-a subliniat că aceste susţineri au fost confirmate de convorbirile purtate de inculpatul A. cu martorele I. şi HHHH. la 09.02.2018 şi 10.02.2018, care au atestat încercările disperate ale acestuia de a o convinge pe victima sa, inclusiv prin intermediul mamei acesteia, de a se deplasa în Germania, pentru a da declaraţii în favoarea sa în dosarul instrumentat de autorităţile judiciare germane. Convorbirile au fost semnificative şi pentru a demonstra extraordinara capacitate de manipulare a inculpatului, care pe parcursul discuţiilor cu victima se transformă din nou în "curtezanul" care a înşelat-o prin false promisiuni de iubire, încercând să o convingă din nou de realitatea sentimentelor sale, în scopul vădit de a o determina să acţioneze, şi de această dată, în propriul său interes .

De asemenea, din cuprinsul convorbirii telefonice din data de 09.02.2018 ora 16:45:47 (purtate de inculpat cu B.) rezultă că, la acea dată, când inculpatul A. a discutat şi cu victima I., inculpata X. se afla în Germania împreună cu victima B., trimisă şi ea să-şi retracteze declaraţiile împotriva inculpatului.

Faptul că inculpata B. s-a aflat în Germania în perioada 05.02.2018 - 10.02.2018, a rezultat şi din cuprinsul proceselor-verbale întocmite în urma supravegherii, prin fotografiere, a inculpaţilor, din cuprinsul cărora a reieşit că la 05.02.2018, ora 15:53, inculpatul A. împreună cu B. au fost observaţi în zona "Plecări" din incinta aeroportului Bucureşti "Henri Coandă", pentru ca, la ora 16:09.58, B. să fie observată singură în zona Porţii de îmbarcare nr. 27 pentru destinaţia Dusseldorf. La 10.02.2018, ora 01:40, inculpata B. a fost observată în timp ce ieşea din terminalul "Sosiri" al aeroportului Bucureşti "Henri Coandă". Aceleaşi aspecte a rezultat şi din succesiunea de convorbiri purtate de inculpaţii A. şi B., fiind cert că cea din urmă se afla în acea perioadă în Germania, loc în care se afla şi inculpata X.

În ceea ce o priveşte pe victima I., s-a menţionat că împrejurarea că inculpatul A. îi achiziţionase deja un bilet de avion către Germania pentru data de 10.02.2018 a rezultat şi din cuprinsul convorbirii telefonice purtate la aceeaşi dată de inculpat cu martora HHHH., discuţia confirmând atât declaraţia celei din urmă, cât şi depoziţia martorei I. Au fost relevate încă o dată încercările disperate ale inculpatului A. de a-şi convinge victima, inclusiv prin intermediul mamei acesteia, să se deplaseze în Germania, pentru a da declaraţia care trebuia să-l dezincrimineze.

Astfel, în ziua de 10.02.2018, ora 15:04:34, inculpatul A., utilizator al postului telefonic x, a luat legătura cu HHHH., aflată la postul telefonic x, căreia i se adresează cu apelativul "HHHH." şi pe care încearcă să o convingă în mod repetat de necesitatea de a vorbi cu fiica sa, pentru ca aceasta să-l ajute şi să se deplaseze în Germania, pentru a da "declaraţia" în faţa unui avocat .

Totodată, din probele administrate în cauză, a rezultat că, în cursul lunii decembrie 2016, prin corupere, inculpatul T. a determinat-o pe victima K., persoană vătămată în dosarul nr. x/2015 al D.I.I.C.O.T. şi audiată în această cauză cu asigurarea măsurilor de protecţie inerente statutului de martor ameninţat, să-şi retragă declaraţiile date împotriva sa în această cauză; urmare a acţiunii inculpatului T., la data de 06.02.2017, persoana vătămată şi-a retras depoziţia data în cauză împotriva acestuia.

Astfel, din analiza înscrisurilor existente la dosarul cauzei s-a constatat că, la 09.11.2016, victima K. a fost audiată în dosarul nr. x/2015 al D.I.I.C.O.T. (reunit la prezenta cauză), cu acordarea măsurilor de protecţie prevăzute de lege pentru martorul ameninţat, având pseudonimul "SS.", ocazie cu care a declarat că a practicat prostituţia în Germania în folosul inculpatului T., fiind şi agresată fizic, cel puţin o dată, de către acesta. Ulterior acestui moment, în cursul lunii decembrie 2016, urmare a cererii inculpatului T. de a-şi retrage această declaraţie, pentru a-l scăpa de răspundere penală, cerere dublată de promisiunea acestuia că îi va cumpăra o casă, victima a acceptat să îl ajute, fiind de acord să se prezinte la D.I.I.C.O.T. pentru a reveni asupra depoziţiei iniţiale.

În baza celor stabilite, la 06.02.2017, victima K. s-a prezentat din proprie iniţiativă la D.I.I.C.O.T. şi a solicitat să fie audiată în cauză. La acel moment, după ce s-a dispus încetarea măsurilor de protecţie anterior acordate, victima a fost audiată în cauză, retractându-şi declaraţia anterioară, cu motivarea că acea depoziţie nu reflectă adevărul, ci a fost dată din dorinţa sa de a răzbuna pe T., din gelozie. Audierea a avut loc între orele 13:40 - 14:20, declaraţia fiind consemnată în prezenţa apărătorului ales al acesteia, avocat IIII.

Imediat după audiere, în jurul orei 14:30, victima K. a părăsit sediul D.I.I.C.O.T. împreună cu apărătorul acesteia, după care s-a urcat într-un taximetru înmatriculat cu nr. x, destinaţia acestuia fiind centrul comercial JJJJ. În jurul orelor 14:45, persoana vătămată K. a coborât din taximetru şi a intrat în incinta complexului comercial JJJJ., după care, în jurul orei 14:55, s-a urcat într-un alt taxi, având nr. de înmatriculare x, cu care s-a deplasat înspre cartierul Rahova. În jurul orei 15:30, persoana vătămată K. a intrat în restaurantul x situat în mun. Bucureşti, loc în care s-a întâlnit cu inculpatul T., care se afla deja acolo împreună cu fratele său, inculpatul A. Victima K. a intrat în incinta restaurantului respectiv, de unde a ieşit în jurul orei 16:40, împreună cu inculpaţii T. zis T., A. şi alte două persoane neidentificate. Victima K. s-a urcat în autoturismul marca x cu nr. de înmatriculare x condus de inculpatul T. zis T., cei doi părăsind zona.

Toate aceste aspecte au rezultat din procesul-verbal întocmit în urma punerii în aplicare a măsurilor de supraveghere tehnică, care s-a coroborat cu declaraţia persoanei vătămate K.

Astfel, la momentul unei noi audieri în cauză, persoana vătămată K. a relatat maniera în care, la aproximativ 2 luni de la audierea sa ca victimă în dosarul nr. x/2015 al D.I.I.C.O.T., a fost determinată de inculpatul T. să-şi retragă această declaraţie, sub promisiunea acestuia că va cumpăra o casă pe numele lor în schimbul acestui ajutor. Inculpatul a sfătuit-o să declare că aspectele relatate anterior sunt neadevărate şi că a dat acea declaraţie din gelozie şi dorinţa de răzbunare. Victima a descris modalitatea în care, împreună cu inculpatul T., au apelat la serviciile unui avocat, care a însoţit-o la D.I.I.C.O.T., loc în care a dat declaraţia solicitată, în care a menţionat, în mod neadevărat, că nu a fost exploatată de inculpat. A mai precizat victima că anterior acestui moment, în baza promisiunii că vor cumpăra împreună o casă, a fost împreună cu inculpatul T. în Bragadiru şi au decis să achiziţioneze un apartament pe str. x a fost achiziţionat în final doar pe numele inculpatului T., întrucât acesta era căsătorit, iar victima nu a dorit să împartă casa cu soţia celui din urmă.

S-a apreciat că în deplină concordantă cu depoziţia martorei a fost şi verificarea efectuată în cauză cu privire la bunurile deţinute de inculpatul T., din care a rezultat că acesta avea în proprietate mai multe imobile, printre care şi un apartament cu două camere situat în oraş Bragadiru, jud. Ilfov, dobândit conform contractului de vânzare nr. x/16.12.2016 emis de către BNP GG..

Raportat la data încheierii acestui contract de vânzare-cumpărare, instanţa a considerat că este evident că determinarea martorei K. la retractarea depoziţiei date la 09.11.2016 împotriva inculpatului T. în dosarul nr. x/2015 a avut loc în cursul lunii decembrie 2016, perioadă în care inculpatul a achiziţionat apartamentul promis iniţial victimei.

Ulterior acestui moment, în cursul lunii decembrie 2017, în timp ce era arestat preventiv pe teritoriul Germaniei în cauza instrumentată de autorităţile judiciare cu privire la comiterea infracţiunii de trafic de persoane în care numita K. avea calitatea de victimă, inculpatul T. a determinat-o pe soţia sa, inculpata X., să încerce, la rândul său să o determine, prin corupere, pe victimă, să nu dea declaraţii împotriva sa, în faţa autorităţilor judiciare germane şi române.

Astfel, din exploatarea datelor obţinute ca urmare a efectuării percheziţiei informatice asupra terminalului mobil marca x aparţinând inculpatei X., au rezultat probe concrete care atestă coordonarea membrilor familiei ... în sensul influenţării victimelor traficului de persoane comis de inculpaţii A. şi T., pentru a le determina să-şi retragă sau, după caz, să nu dea declaraţii incriminatoare împotriva lor. Au fost apreciate ca fiind relevante în acest sens fotografiile identificate în telefonul mobil al inculpatei X. (ataşate la procesele-verbale întocmite în urma analizării datelor informatice), printre care au fost regăsite 2 scrisori ce i-au fost transmise de inculpatul T., în cuprinsul cărora acesta o învaţă pe soţia sa cum să-i ofere diferite bunuri victimei K., pentru ca aceasta să dezmintă acuzaţiile de trafic de persoane formulate împotriva sa, indicându-i cu precizie ce anume va trebui să declare aceasta la momentul audierii de către organele judiciare.

Împrejurarea că apelativul "K." era utilizat pentru desemnarea victimei K. rezultă atât din conţinutul scrisorilor menţionate, cât şi din analiza datelor de stare civilă ale celei din urmă, care atestă că prenumele tatălui acesteia este KKKK. De asemenea, inculpatul T. i se mai adresa victimei K. cu apelativul "x", făcând referire la oraşul de domiciliu al acesteia, aspect recunoscut chiar de către victimă, care a declarat la momentul audierii că are porecla "x".

S-a mai stabilit că persoana indicată cu apelativul "B." în cuprinsul scrisorii este victima B., aspect care rezultă, de asemenea, din coroborarea datelor rezultate în urma efectuării percheziţiilor informatice autorizate în cauză. Astfel, la rubrica "Contacte" din cartela SIM cu seria x, aparţinând martorei OO. (mama victimei B.), la poziţia 49 a fost identificat numărul de telefon x, alocat contactului salvat cu numele "B.". De asemenea, la poziţia 54 a fost identificat numărul de telefon x alocat contactului salvat, de asemenea, cu numele "B.". Totodată, verificând terminalul mobil cu seria x, aparţinând martorei XXX., la rubrica "Contacte", la poziţia 76, a fost identificat numărul de apel x alocat contactului salvat cu numele "..." .

Având în vedere aceste aspecte, prin raportare la conţinutul scrisorilor adresate inculpatei X. de către soţul ei, inculpatul T. a rezultat că apelativul "B." a fost folosit pentru desemnarea victimei B., fiind o preluare după apelativul folosit în familie pentru desemnarea tatălui acesteia. Aceleaşi aspecte a rezultat şi din declaraţia martorei XXX. (sora victimei B.) care a confirmat că tatălui său i se spune "B.".

Urmare a acţiunii de determinare a inculpatului T., inculpata X. a contactat-o pe victima K., cerându-i să meargă atât la D.I.I.C.O.T., cât şi în Germania, pentru a da declaraţii în care să dezmintă că a fost exploatată de inculpat, pentru a-l ajuta în acest mod să fie eliberat din închisoare. S-a reiterat faptul că, la acel moment, inculpatul T. era arestat preventiv în Germania, în dosarul instrumentat de autorităţile judiciare ale acestui stat, pentru comiterea inclusiv a infracţiunii de trafic de persoane cu referire la victima K.

În schimbul acestei declaraţii, inculpata X. i-a promis victimei K. că îi va oferi tot ceea ce va dori aceasta, înţelegerea finală fiind ca cea din urmă să primească suma de 10.000 de euro şi un autoturism marca x.

S-a arătat că situaţia de fapt menţionată a rezultat din declaraţia persoanei vătămate K., care se coroborează cu rezultatul percheziţiei informatice efectuate asupra terminalului mobil marca x cu seria x, aparţinând inculpatei X. şi cu declaraţiile martorei LLLL.

Astfel, fiind audiată ca în cauză, victima K. a declarat că, la sfârşitul anului 2017, în timp ce inculpatul T. era arestat urmare a dosarului instrumentat de autorităţile judiciare germane, a fost contactată de inculpata X., care, prin corupere, a încercat să o determine să dea declaraţii nereale în faţa organelor judiciare române şi germane, declaraţii în cuprinsul cărora să arate, în mod nereal, că nu a fost victima unei exploatări din partea inculpatului. Scopul acestei declaraţii era acela de a evita tragerea la răspundere penală a inculpatului T. În schimbul acestei depoziţii, victimei i s-a promis un autoturism x şi suma de 10.000 de euro.

În deplină concordanţă cu declaraţia martorei a fost şi rezultatul percheziţiei informatice asupra terminalului mobil marca x cu seria x, aparţinând inculpatei X., dispozitiv în care au fost identificate 4 fişiere create la 21.12.2017, conţinând înregistrări audio-video ale unor discuţii purtate de inculpată cu o persoană de sex feminin ce figurează în agenda telefonică a acesteia sub numele "MMMM." şi căreia i se adresează cu apelativul "Ana" - identificată ca fiind LLLL. (vara victimei K. - astfel cum rezultă din declaraţia acesteia din urmă).

Din cuprinsul acestor discuţii, purtate la data de 21.12.2017, a reieşit cu evidenţă scopul remiterii, de către inculpata X., către victima K., a autoturismului marca x şi a sumei de 10.000 de euro, respectiv retragerea, de către aceasta din urmă, a declaraţiilor date împotriva inculpatului T.

S-a subliniat că toate acţiunile inculpatei X. în sensul determinării victimei K. de a-şi schimba declaraţiile date în faţa autorităţilor judiciare române şi germane au fost în deplină concordanţă cu solicitările soţului său, inculpatul T., solicitări adresate prin intermediul scrisorilor identificate, de asemenea, în telefonul mobil al celei dintâi.

Fiind audiată în cauză, martora LLLL. a confirmat că, la sfârşitul lunii octombrie 2017, la solicitarea persoanei vătămate K. (vara sa) a acceptat să se întâlnească cu o femeie despre care i s-a spus că se numeşte "Oana" şi că este soţia fostului iubit al acesteia pe nume "T.", pentru a lua de la aceasta un autoturism marca x de culoare neagră, cu numărul de înmatriculare având combinaţia de litere "x". Tot martora ar fi trebuit să se deplaseze la un notar pentru a legaliza tranzacţia privind acest autoturism, după care urma să-l ducă în Germania verişoarei sale. Martora a menţionat că, potrivit celor afirmate de verişoara sa, acest autoturism ar fi reprezentat contraprestaţia pentru sumele de bani câştigate de cea din urmă din practicarea prostituţiei, care îi fuseseră luate integral de acel bărbat pe nume "T.". Martora a precizat că a discutat telefonic cu această femeie pe nume "Oana" şi a stabilit să se întâlnească cu aceasta la un restaurant x din Bucureşti, însă aceasta nu a mai răspuns la telefon.

S-a arătat că, în sprijinul eforturilor concertate ale inculpaţilor T. şi X. de a o determina, prin corupere, pe victima K. să dea declaraţii mincinoase în faţa organelor judiciare, pentru a-l disculpa pe inculpatul T., sunt şi alte elemente descoperite cu ocazia percheziţiei informatice efectuate asupra aceluiaşi terminal mobil aparţinând inculpatei X., în care au fost identificate capturi foto reprezentând pasaje din conversaţii purtate prin intermediul aplicaţiilor x, cu persoane având apelativele "NNNN.", "K." şi "Am", prima persoană fiind identificată ca fiind mama victimei K., pe nume NNNN., iar cea din urmă fiind chiar victima.

Prima dintre fotografii a reprezentat o conversaţie purtată de NNNN. (contact salvat cu denumirea "NNNN.") cu inculpatul T., în cuprinsul căreia mama victimei îi reproşează inculpatului exploatarea fiicei sale (victima K.) şi îl avertizează că aceasta din urmă l-a reclamat la D.I.I.C.O.T.

Ultima fotografie a reprezentat captura unei conversaţii purtate la 01.11.2017 de către victima K. cu inculpata X., în care prima îi solicită imperativ să nu o mai caute şi o atenţionează că a dat declaraţii în faţa organelor judiciare.

Împrejurarea că victima K. i-a solicitat imperativ inculpatei X. să nu o mai caute şi că aceasta din urmă dorea să-i ofere o sumă de bani a rezultat şi din cuprinsul unei discuţii telefonice purtate la data de 09.02.2018, ora 16:45:47, între inculpatul A. şi victima sa B., care la acea dată se afla în Germania, unde fusese determinată să se ducă pentru a-şi retracta declaraţiile date împotriva celui din urmă. În acest sens, s-a făcut trimitere la probele expuse cu prilejul analizării infracţiunii de influenţarea declaraţiilor comise în referire la victima I., din care rezultă că victima B. se afla în Germania împreună cu inculpata X. Pe parcursul acestei convorbiri telefonice, care ilustrează eforturile inculpaţilor A. şi B. de a contracara, prin declaraţiile false ale celei din urmă, investigaţiile declanşate de autorităţile judiciare germane, cei doi discută despre propriile eforturi ale inculpatei X. (al cărei soţ, inculpatul T., era arestat preventiv în Germania, pentru acuzaţia de trafic de persoane în referire la victima K.) de a o convinge pe K. să dea declaraţii favorabile inculpatului T., precum şi despre refuzul acesteia de a mai discuta cu inculpata X., aspecte care s-au coroborat cu fotografiile conversaţiilor telefonice identificate în telefonul celei din urmă, anterior evocate .

S-a menţionat că referirea la victima K. din cuprinsul discuţiei este evidentă, inculpatul A. vorbind despre aceasta folosind apelativul "năsoasa", relativ la un defect fizic al acesteia, corectat ulterior printr-o operaţie estetică (aspect care rezultă chiar din declaraţia victimei).

Toate aspectele expuse au dovedit, cu putere de certitudine, că inculpaţii T. şi X. au acţionat constatat în sensul determinării victimei K., prin corupere, să nu dea declaraţii sau să-şi retragă declaraţiile date împotriva acestuia.

La rândul său, inculpatul A., singurul aflat în libertate după punerea în executare a mandatelor de arestare emise de autorităţile judiciare germane (urmare a amânării predării sale, dispuse de Curtea de Apel Bucureşti până la soluţionarea dosarului nr. x/D/P/2015 aflat pe rolul D.I.I.C.O.T.) a decis, la începutul anului 2018, să-şi aducă contribuţia la determinarea victimei K., pentru ca aceasta să nu dea declaraţii incriminatorii împotriva fratelui său, inculpatul T. Astfel, în cursul lunilor ianuarie sau februarie 2018, A. a abordat-o, la rândul său, pe victima K. şi i-a oferit suma de 15.000 de euro, plătibilă în trei tranşe, în schimbul promisiunii de a da declaraţii favorabile tuturor inculpaţilor din dosarul instrumentat de autorităţile judiciare germane. Din această sumă, inculpatul i-a remis victimei suma de 5.000 de euro, în benzinăria OOOO. situată în Bucureşti, zona Băneasa, bani pe care victima i-a primit în prezenţa martorului PPPP. şi i-a depus în contul bancar al mătuşii sale - martora QQQQ., prin intermediul martorei RRRR.

S-a menţionat că aceste aspecte au rezultat din declaraţia persoanei vătămate K., care s-au coroborat cu cele ale martorilor PPPP., SSSS., RRRR. şi QQQQ., precum şi cu rezultatul investigaţiilor financiare efectuate cu privire la sumele de bani aflate în conturile celei din urmă .

Fiind audiată cu privire la acest aspect, persoana vătămată K. a menţionat că, ulterior discuţiilor cu inculpata X., care i-a promis un autoturism marca x şi suma de 10.000 de euro pentru a da declaraţii favorabile inculpatului T., la începutul anului 2018 a fost abordată de fratele celui din urmă, care i-a promis, în acelaşi scop, suma de 15.000 de euro, din care i-a remis efectiv 5.000 de euro într-o benzinărie OOOO. din Băneasa. A mai precizat persoana vătămată că la momentul primirii banilor era însoţită de martorul PPPP., iar banii i-a depus la o agenţie a TTTT. din zona Aviaţiei, prin intermediul unei cunoştinţe, în contul mătuşii sale pe nume QQQQ. deschis la aceeaşi unitate bancară.

Martorul PPPP. a confirmat că, la începutul anului 2018, posibil în luna februarie, a însoţit-o pe victima K. la benzinăria OOOO. situată în zona Băneasa, unde aceasta s-a întâlnit cu un băiat pe nume "..." şi a primit de la acesta suma de 5.000 de euro, în bancnote de 50 de euro, bani pe care K. i-a depus în contul mătuşii sale pe nume QQQQ., prin intermediul bunicii martorului, pe nume RRRR. A mai precizat martorul că, anterior întâlnirii cu "...", persoana vătămată K. discuta cu acesta la telefon, prin intermediul aplicaţiei x şi a aflat de la aceasta că suma de bani pe care trebuia să o primească reprezenta contravaloarea unui serviciu pe care urma să i-l facă lui "...", constând în retragerea unei plângeri pe care ea o făcuse împotriva fratelui acestuia, pe nume "T.", arestat în acel moment în Germania.

Martora RRRR., bunica martorului PPPP., a recunoscut că, în cursul lunii februarie 2018, a însoţit-o pe persoana vătămată K., care venise la ea acasă împreună cu nepotul său, pe nume SSSS., la o agenţie a TTTT., unde aceasta a depus într-un cont, prin intermediul său, suma de 5.000 de euro.

La rândul său, martorul SSSS. a confirmat că persoana vătămată K. a ajuns prin intermediul său în casa bunicii sale pe nume RRRR., lucru care s-a întâmplat la începutul anului 2018.

În deplină concordanţă cu aceste declaraţii a fost şi declaraţia martorei QQQQ., mătuşa persoanei vătămate K., care a arătat că, la solicitarea celei din urmă, a deschis un cont în euro la o TTTT. Sucursala Bârlad, declaraţie care se coroborează cu informaţiile primite de la TTTT. în baza mandatului de supraveghere obţinut cu privire la conturile acesteia, din cuprinsul procesului-verbal întocmit în baza acestora a rezultat că, la data de 12.02.2018, în contul cu nr. IBAN x deschis pe numele martorei QQQQ. la TTTT. a fost virată suma de 5.000 de euro de către RRRR. .

III. Referitor la infracţiunile de spălare de bani, reţinute a fi săvârşite de către inculpaţii A. şi T., cu complicitatea inculpaţilor X., Y., Z. şi AA., Curtea a reţinut cu relevanţă în cauză următoarele aspecte:

Cu titlu prealabil, conform celor statuate în încheierea de şedinţă din 20.05.2020, instanţa a constatat că A., T., X., Y., Z. şi AA. au fost trimişi în judecată pentru fapte incriminate de art. 29 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 656/2002, care a fost abrogată prin Legea nr. 129/2019, publicată în Monitorul Oficial nr. 589 din 18 iulie 2019, considerent în raport de care, activităţile inculpaţilor incriminate iniţial în dispoziţiile legii vechi au fost recalificate potrivit legii noi, respectiv în art. 49 alin. (1) lit. a), b) din Legea nr. 129/2019, nefiind vorba, însă, de o lege penală mai favorabilă, câtă vreme prevederile din cele două legi succesive sunt identice atât sub aspectul conţinutului constitutiv, cât şi al sancţionării.

S-a menţionat că, în rapoartele de constatare tehnico-ştiinţifică din datele de 14.06.2018 şi 28.11.2018, s-au constatat mai multe tranzacţii ce cad sub incidenţa legii spălării banilor, astfel:

1. În 11.05.2012 (ora 13:00:00), C. a transferat, prin AAA., suma de 999,00 euro, din Pistorio Sebastiano, către Y., iar aceasta i-a retras în numerar, în 12.05.2012 (ora 04:36:00), de la UUUU.

2. În 04.06.2012 (ora 04:17:00), C. a transferat, prin AAA., suma de 999,00 euro, din Pistorio Sebastiano, către A., iar acesta i-a retras în numerar, în 04.06.2012 (ora 18:17:00), de la VVVV. S R L.

3. În 25.06.2012 (ora 04:33:00), C. a transferat, prin AAA., suma de 999,00 euro, din Pistorio Sebastiano, către A., iar acesta i-a retras în numerar, în 25.06.2012 (ora 08:16:00), de la UUUU.

4. În 23.07.2012 (ora 04:12:00), B. a transferat, prin AAA., suma de 999,00 euro, din Pistorio Sebastiano, către T., iar acesta i-a retras în numerar, în 24.07.2012 (ora 09:42:00), de la TTTT.

5. În 25.02.2013 (ora 04:58:00), B. a transferat, prin AAA., suma de 700,00 euro, din WWWW., către A., iar acesta i-a retras în numerar, în 25.02.2013 (ora 06:02:00), de la XXXX.

6. În 28.02.2013 (ora 09:05:00), B. a transferat, prin AAA., suma de 400,00 euro, din WWWW., către A., iar acesta i-a retras în numerar, în 28.02.2013 (ora 09:30:00), de la YYYY., Sos. x Nr. 16 Bll4, Bucureşti, Ro.

7. În 12.03.2013 (ora 10:08:00), B. a transferat, prin AAA., suma de 550,00 euro, din WWWW., către Y., iar aceasta i-a retras în numerar, în 12.03.2013 (ora 10:28:00), de la TTTT.

8. În 14.03.2013 (ora 10:27:00), B. a transferat, prin AAA., suma de 550,00 euro, din WWWW., către Y., iar aceasta i-a retras în numerar, în 14.03.2013 (ora 10:54:00), de la YYYY.

9. În 18.03.2013 (ora 10:11:00), B. a transferat, prin AAA., suma de 750,00 euro, din WWWW., către Y., iar aceasta i-a retras în numerar, în 18.03.2013 (ora 10:45:00), de la YYYY.

10. În 15.04.2013 (ora 09:25:00), A. a transferat, prin AAA., suma de 1000,00 euro, din WWWW., către Y., iar aceasta i-a retras în numerar, în 15.04.2013 (ora 10:28:00), de la ZZZZ.

11. În 22.04.2013 (ora 09:48:00), A. a transferat, prin AAA., suma de 1000,00 euro, din AAAAA., către Y., iar aceasta i-a retras în numerar, în 22.04.2013 (ora 09:55:00), de la BBBBB.

12. În 26.04.2013 (ora 04:49:00), A. a transferat, prin AAA., suma de 1500,00 euro, din AAAAA., către Y., iar aceasta i-a retras în numerar, în 26.04.2013 (ora 05:14:00), de la BBBBB.

13. În 07.10.2013 (ora 09:37:00), B. a transferat, prin AAA., suma de 1500,00 euro, din WWWW., către A., iar acesta i-a retras în numerar, în 07.10.2013 (ora 09:46:00), de la CCCCC. S A.

14. În 10.10.2013 (ora 09:55:00), B. a transferat, prin AAA., suma de 900,00 euro, din WWWW., către A., iar acesta i-a retras în numerar, în 10.10.2013 (ora 11:06:00), de la ZZZZ.

15. În 14.10.2013 (ora 04:56:00), B. a transferat, prin AAA., suma de 1000,00 euro, din WWWW., către A., iar acesta i-a retras în numerar, în 14.10.2013 (ora 06:02:00), de la CCCCC. S A.

16. În 21.11.2013 (ora 08:58:00), A. a transferat, prin AAA., suma de 500,00 euro, din DDDDD., către Y., iar aceasta i-a retras în numerar, în 21.11.2013 (ora 09:28:00), de la TTTT.

17. În 21.11.2013 (ora 08:56:00), A. a transferat, prin AAA., suma de 2000,00 euro, din DDDDD., către Y., iar aceasta i-a retras în numerar, în 21.11.2013 (ora 09:32:00), de la TTTT.

18. În 29.11.2013 (ora 03:45:00), A. a transferat, prin AAA., suma de 1800,00 EURO, din DDDDD., către Y., iar aceasta i-a retras în numerar, în 29.11.2013 (ora 04:14:00), de la CCCCC. S A.

19. În 29.11.2013 (ora 03:42:00), A. a transferat, prin AAA., suma de 2000,00 euro, din DDDDD., către Y., iar aceasta i-a retras în numerar, în 29.11.2013 (ora 04:21:00), de la CCCCC. S A.

20. În 29.11.2013 (ora 03:41:00), A. a transferat, prin AAA., suma de 2000,00 euro, din DDDDD., către Y., iar aceasta i-a retras în numerar, în 29.11.2013 (ora 04:56:00), de la ZZZZ.

21. În 02.12.2013 (ora 04:07:00), A. a transferat, prin AAA., suma de 2000,00 euro, din DDDDD., Către AA., iar acesta i-a retras în numerar, în 02.12.2013 (ora 04:24:00), de la ZZZZ.

22. În 02.12.2013 (ora 09:08:00), B. a transferat, prin AAA., suma de 5700,00 euro, din AAAAA., către Y., iar aceasta i-a retras în numerar, în 02.12.2013 (ora 09:14:00), de la YYYY.

23. În 02.12.2013 (ora 07:26:00), B. a transferat, prin AAA., suma de 2000,00 euro, din DDDDD., către AA., iar acesta i-a retras în numerar, în 02.12.2013 (ora 07:54:00), de la CCCCC. S A.

24. În 10.12.2013 (ora 08:50:00), B. a transferat, prin AAA., suma de 1500,00 euro, din DDDDD., către Y., iar aceasta i-a retras în numerar, în 10.12.2013 (ora 09:04:00), de la ZZZZ.

25. În 13.12.2013 (ora 08:47:00), B. a transferat, prin AAA., suma de 900,00 EURO, din DDDDD., către A., iar acesta i-a retras în numerar, în 13.12.2013 (ora 09:30:00), de la ZZZZ.

26. În 16.12.2013 (ora 08:14:00), B. a transferat, prin AAA., suma de 700,00 euro, din WWWW., către A., iar acesta i-a retras în numerar, în 16.12.2013 (ora 08:53:00), de la ZZZZ.

27. În 27.03.2014 (ora 09:38:21), B. a transferat, prin XX., suma de 3000,00 euro, din EEEEE., către Y., iar aceasta i-a retras în numerar, în 27.03.2014 (ora 10:07:20), de la FFFFF. Lipscani.

28. În 28.03.2014 (ora 09:26:03), B. a transferat, prin XX., suma de 3000,00 euro, din EEEEE., către Y., iar aceasta i-a retras în numerar, în 28.03.2014 (ora 09:44:50), de la FFFFF. Lipscani.

29. În 17.04.2014 (ora 04:25:00), Z. a transferat, prin AAA., suma de 300,00 euro, din DDDDD., către Y., iar aceasta i-a retras în numerar, în 17.04.2014 (ora 05:09:00), de la DDDDD.

30. În 27.05.2014 (ora 05:54:19), B. a transferat, prin XX., suma de 2000,00 euro, din EEEEE., către Y., iar aceasta i-a retras în numerar, în 27.05.2014 (ora 07:31:25), de la FFFFF.

31. În 19.01.2015 (ora 04:13:39), A. a transferat, prin XX., suma de 1500,00 euro, din EEEEE., către Y., iar aceasta i-a retras în numerar, în 19.01.2015 (ora 04:46:15), de la FFFFF. Rahova.

32. În 02.02.2015 (ora 06:03:34), Z. a transferat, prin XX., suma de 2500,00 euro, din EEEEE., către Y., iar aceasta i-a retras în numerar, în 02.02.2015 (ora 06:22:48), de la FFFFF. .

33. În 07.07.2015 (ora 07:28:28), B. a transferat, prin XX., suma de 2000,00 euro, din EEEEE., către A., iar acesta i-a retras în numerar, în 07.07.2015 (ora 07:56:29), de la FFFFF. Rahova.

34. În 18.09.2015 (ora 08:27:22), B. a transferat, prin XX., suma de 2000,00 euro, din EEEEE., către A., iar acesta i-a retras în numerar, în 18.09.2015 (ora 08:36:38), de la FFFFF. Rahova.

35. În 09.12.2015 (ora 06:13:57), B. a transferat, prin XX., suma de 1500,00 euro, din EEEEE., către A., iar acesta i-a retras în numerar, în 09.12.2015 (ora 07:21:55), de la GGGGG.

36. În 15.02.2016 (ora 06:45:51), B. a transferat, prin XX., suma de 2000,00 euro, din EEEEE., către A., iar acesta i-a retras în numerar, în 15.02.2016 (ora 07:54:05), de la GGGGG.

37. În 22.07.2016 (ora 06:36:19), B. a transferat, prin XX., suma de 5000,00 euro, din EEEEE., către A., iar acesta i-a retras în numerar, în 22.07.2016 (ora 10:19:52), de la GGGGG.

Ulterior etapei de plasare, prin transferarea banilor în ţară în modalitatea arătată, tot în scopul de a ascunde adevărata natură a provenienţei acestor sume de bani şi pentru a realiza "albirea" acestora, în perioada 05.06.2012-01.03.2018, inculpatul A. a efectuat mai multe operaţiuni ce se circumscriu etapelor de stratificare şi integrare ale procesului de spălare a banilor, realizând, astfel, separarea veniturilor ilicite de sursa lor (constituirea de depozite bancare, achiziţionarea de active financiare şi dobândirea de bunuri mobile sau imobile,) şi apoi revenirea la dispoziţia sa a sumelor de bani obţinute ilicit, fie prin răscumpărarea activelor financiare sau revânzarea bunurilor dobândite, fie prin păstrarea, într-o manieră simulată, prin intermediul interpuşilor săi, a dreptului de proprietate asupra acestora (30 acte materiale de disimulare a adevăratei naturi a provenienţei sumelor de bani obţinute din comiterea infracţiunilor de trafic de persoane şi proxenetism), după cum urmează:

I. în perioada 06.02.2014 - 15.03.2016 a achiziţionat active la Eurofond de la BBBBB. administrat de HHHHH. în valoare de 19.075 euro, pe care le-a răscumpărat la data de 23.11.2017, când a încasat suma de 20.839 euro, din care concubina sa Y., împuternicită pe cont, a retras în numerar suma de 20.700 de euro şi a dispus schimbul valutar al sumei de 100 de euro, prin următoarele tranzacţii:

1. În 04.06.2014, inculpatul A. a depus în numerar, în contul IBAN x deschis la BBBBB., suma de 4.000 Euro şi a achiziţionat active la Eurofond de la BBBBB. Administrat De HHHHH., în valoare de 4.000 Euro.

2. În 08.01.2015, inculpatul A. a depus în numerar, în contul IBAN x deschis la BBBBB., suma de 4.000 Euro şi a achiziţionat active la Eurofond de la BBBBB. Administrat De HHHHH., în valoare de 4.000 Euro.

3. În 13.01.2015, inculpatul A. a depus în numerar, în contul IBAN x deschis la BBBBB., suma de 2.000 Euro şi a achiziţionat active la Eurofond de la BBBBB. Administrat De HHHHH., În Valoare De 2.000 Euro.

4. În 07.12.2015, inculpatul A. a transferat din contul sau x suma de 2.500 Euro în contul IBAN x deschis la BBBBB., şi a achiziţionat active la Eurofond de la BBBBB. Administrat De HHHHH., în valoare de 2.500 Euro.

5. În 09.12.2015, inculpatul A. a depus în numerar 2.230 Euro în contul IBAN x deschis la BBBBB. şi a achiziţionat active la Eurofond de la BBBBB. administrat de HHHHH., în valoare de 2.225 EURO.

6. În 08.02.2016, inculpatul A. a depus în numerar 500 Euro în contul IBAN x deschis la BBBBB. şi a achiziţionat active la EUROFOND de la BBBBB. administrat De HHHHH., în valoare de 500 Euro.

7. În 15.03.2016, inculpatul A. a depus în numerar 2.200 Euro în contul IBAN x deschis la BBBBB., iar în 17.03.2016, a depus în numerar în acelaşi cont 1.850 Euro şi a achiziţionat active la Eurofond de la BBBBB. Administrat De HHHHH., în valoare de 3.850 Euro.

8. În 23.11.2017, inculpata Y. - împuternicită pe cont, a retras în numerar 20.700 Euro şi a dispus schimbul valutar al sumei de 100 Euro (la casa de schimb a băncii BBBBB.). Aceste operaţiuni s-au efectuat, după răscumpărarea din Eurofond, respectiv încasarea sumei de 20.839,57 Euro de la BBBBB. administrat de HHHHH.

II. în perioada 05.06.2012 - 01.03.2018, a depus în conturile sale deschise la BBBBB., atât personal, cât şi prin intermediul inculpatelor B., X. şi Y., suma totală de 28.585 euro, bani care fie au fost retraşi ulterior în numerar, fie au fost utilizaţi pentru efectuarea de plăţi către comercianţi şi a depus, în contul IBAN x, deschis la CCCCC. pe numele fratelui său, inculpatul T., suma totală de 8.000 de euro, retrăgând ulterior, din acelaşi cont, suma de 9.990 euro (2.000 de euro fiind preexistenţi în acel cont), prin următoarele tranzacţii:

1. În 05.06.2012, inculpatul A. a depus în numerar în contul IBAN x deschis la BBBBB. suma de 10.000 Euro - deschidere smart cont, iar în perioada 30.06.2012 - 31.08.2013, a încasat dobânzi aferente soldului creditor, în valoare de 272,26 Euro.

2. În 14.08.2013, din soldul creditor existent al contului IBAN x deschis la BBBBB. inculpatul A. a retras în numerar 8.000 Euro.

3. În 04.06.2014, din soldul creditor existent al contului IBAN x deschis la BBBBB., inculpatul A. a transferat suma de 80 Euro în contul sau curent x.

4. în 08.01.2015, inculpatul A. a depus în numerar în contul IBAN x, deschis la CCCCC. pe numele fratelui său, inculpatul T. (cont pe care era împuternicit) suma de 4.000 Euro;

5. în 13.01.2015, inculpatul A. a depus în numerar în contul IBAN x, deschis la CCCCC. pe numele fratelui său, inculpatul T. (cont pe care era împuternicit) suma de 4.000 Euro;

6. în 07.12.2015, inculpatul A. a depus în numerar în contul IBAN x deschis la BBBBB. 2.500 Euro şi a i-a transferat în contul sau curent x.

7. în perioada 06.02.2013 - 16.04.2013, în contul IBAN x deschis la BBBBB., inculpatul A. a depus în numerar 6.715 Euro şi a retras în numerar la ATM-uri şi a făcut plăţi cu cardul la comercianţi în valoare de 6.583,65 Euro.

8. În perioada 13.01.2015 - 22.02.2015, în contul IBAN x deschis la BBBBB., inculpatul A. a depus în numerar 1.000 Euro şi a retras în numerar la ATM-uri şi a făcut plăţi cu cardul la comercianţi în valoare de 703,93 Euro.

9. În perioada 09.12.2015 - 17.02.2016, în contul IBAN x deschis la BBBBB., inculpatul A. a depus în numerar 270 EURO şi a retras în numerar la ATM-uri şi a făcut plăţi cu cardul la comercianţi în valoare de 317,14 Euro.

10. în 08.06.2017, inculpatul A. a retras în numerar din contul IBAN x, deschis la CCCCC. pe numele fratelui său, inculpatul T. (cont pe care era împuternicit) suma de 9.900 Euro (din care suma de 8.000 de Euro provenea din depuneri anterioare efectuate personal de inculpat la datele de 08.01.2015 şi 13.01.2015, iar suma de 2.000 de Euro exista în cont din depuneri anterioare efectuate de inculpatul T.);

11. În perioada 23.08.2016 - 01.03.2018, în contul IBAN x deschis la BBBBB. aparţinând inculpatului A., s-a depus în numerar suma totală de 8.100 EURO (A. - 2.500 Euro, B. - 1.000 Euro, X. - 1.100 Euro Şi Y. - 3.500 Euro) şi a retras în numerar la ATM-uri şi a făcut plăţi cu cardul la comercianţi în valoare totală de 7.849,85 Euro.

III. în perioada 14.01.2014 - 04.10.2017, a decis achiziţionarea de bunuri mobile şi imobile, pe numele său sau al părinţilor săi - inculpaţii Z. şi AA., bunuri care fie au fost revândute, fie păstrate în patrimoniul acestuia, prin următoarele tranzacţii:

1. la data de 27.08.2013 a achiziţionat pe numele mamei sale, inculpata Z. autoturismul marca x, serie şasiu x, cu nr. de înmatriculare x, înstrăinat la data de 01.03.2015;

2. la data de 14.01.2014 a achiziţionat autoturismul marca x, serie şasiu x, cu nr. de înmatriculare x, înstrăinat ulterior la data de 15.02.2017;

3. la data de 01.03.2015 a achiziţionat pe numele mamei sale, inculpata Z. autoturismul marca x, serie şasiu x, cu nr. de înmatriculare x, înstrăinat la data de 07.10.2015;

4. la data de 17.03.2015 a achiziţionat pe numele mamei sale, inculpata Z. autoturismul marca x, serie şasiu x, cu nr. de înmatriculare x;

5. la data de 28.01.2016 a achiziţionat autoturismul marca x, serie şasiu x, cu nr. de înmatriculare x înstrăinat ulterior la data de 14.02.2018;

6. la data de 05.08.2016 a achiziţionat pe numele tatălui său, inculpatul AA., imobilul situat în Bucureşti, sector 5 (teren intravilan şi construcţii cu valoare de impunere de 270.169 RON);

7. la data de 01.09.2016 a achiziţionat pe numele mamei sale, inculpata Z. autoturismul marca x, serie şasiu x, cu nr. de înmatriculare x, înstrăinat la data de 29.01.2018;

8. la data de 16.11.2016 a achiziţionat pe numele tatălui său, inculpatul AA. autoturismul marca x, serie şasiu x şi nr. de înmatriculare x, pe care l-a înstrăinat la data de 06.04.2017;

9. la data de 25.04.2017 a achiziţionat pe numele tatălui său, inculpatul AA. autoturismul marca x, serie şasiu x şi nr. de înmatriculare x;

10. la data de 16.06.2017 a achiziţionat pe numele mamei sale, inculpata Z., imobilul (construcţie şi teren) situat în situat în Bucureşti, valoare de impunere 30.272 RON.

11. la data de 04.10.2017, inculpatul a dobândit imobilul situat în mun. Călăraşi, str. x, jud. Călăraşi, înscrise în cărţile funciare nr. x şi nr. x a localităţii Călăraşi, imobil pe care ulterior l-a înstrăinat în 30.01.2018 contra sumei de 10.000 de euro.

Instanţa de fond a mai reţinut că, în 18.04.2014 (ora 08:32:00), Z. a transferat, prin AAA., suma de 300,00 Euro, din DDDDD., către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 18.04.2014 (ora 08:42:00), de la ZZZZ.

În 15.05.2014 (ora 15:28:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 120,00 euro, din DDDDD., către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 16.05.2014 (ora 04:30:00), de la TTT.

În 27.05.2014 (ora 06:40:00), Z. a transferat, prin AAA., suma de 5000,00 Euro, din AAAAA., către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 27.05.2014 (ora 07:16:00), de la UUUU.

În 03.06.2014 (ora 07:18:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 2000,00 euro, către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 03.06.2014 (ora 07:32:00), de la CCCCC. S.A.

În 12.06.2014 (ora 14:25:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 1000,00 Euro, către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 13.06.2014 (ora 04:28:00), de la CCCCC. S.A.

În 16.06.2014 (ora 13:11:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 1000,00 Euro, către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 17.06.2014 (ora 03:35:00), de la CCCCC. S A.

În 20.06.2014 (ora 08:12:00), Z. a transferat, prin AAA., suma de 2000,00 Euro, din DDDDD., către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 20.06.2014 (ora 08:25:00), de la CCCCC. S A.

În 23.06.2014 (ora 13:47:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 1000,00 euro, Către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 24.06.2014 (ora 02:28:00), de la CCCCC. S A.

În 28.06.2014 (ora 14:34:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 1000,00 Euro, către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 29.06.2014 (ora 07:56:00), de la ZZZZ.

În 04.07.2014 (ora 05:41:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 1000,00 Euro, către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 04.07.2014 (ora 05:56:00), de la CCCCC. S A.

În 08.07.2014 (ora 14:00:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 970,80 Euro, către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 09.07.2014 (ora 04:27:00), de la CCCCC. S A.

În 13.07.2014 (ora 12:45:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 1000,00 euro, către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 14.07.2014 (ora 04:15:00), de la CCCCC. S A.

În 16.07.2014 (ora 13:24:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 1068,00 Euro, către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 17.07.2014 (ora 05:37:00), de la CCCCC. S A.

În 20.07.2014 (ora 15:44:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 1100,00 Euro, către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 21.07.2014 (ora 04:43:00), de la CCCCC. S A.

În 25.07.2014 (ora 15:43:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 1150,00 Euro, către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 26.07.2014 (ora 03:51:00), de la ZZZZ.

În 29.07.2014 (ora 12:43:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 1200,00 Euro, către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 29.07.2014 (ora 13:14:00), de la ZZZZ.

În 02.08.2014 (ora 11:30:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 1000,00 euro, către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 03.08.2014 (ora 05:43:00), de la ZZZZ.

În 04.08.2014 (ora 09:10:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 1250,00 Euro, către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 04.08.2014 (ora 09:21:00), de la TTTT.

În 07.08.2014 (ora 13:38:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 850,00 EURO, către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 07.08.2014 (ora 14:01:00), de la ZZZZ.

În 10.08.2014 (ora 12:21:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 85,00 Euro, către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 10.08.2014 (ora 12:37:00), de la TTT.

În 15.08.2014 (ora 14:43:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 550,00 Euro, către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 16.08.2014 (ora 04:10:00), de la ZZZZ.

În 20.08.2014 (ora 05:50:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 50,00 Euro, către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 20.08.2014 (ora 06:19:00), de la TTT.

În 21.08.2014 (ora 15:31:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 45,00 Euro, către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 22.08.2014 (ora 02:43:00), de la TTT.

În 22.08.2014 (ora 08:17:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 400,00 Euro, către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 22.08.2014 (ora 08:27:00), de la BBBBB.

În 27.08.2014 (ora 15:22:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 400,00 Euro, către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 28.08.2014 (ora 03:54:00), de la IIIII.

În 28.08.2014 (ora 12:23:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 400,00 Euro, către JJJJJ., iar aceasta i-a retras în numerar, în 28.08.2014 (ora 13:09:00), de la ZZZZ.

În 28.09.2014 (ora 16:14:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 92,00 Euro, către JJJJJ., iar aceasta i-a retras în numerar, în 29.09.2014 (ora 06:04:00), de la CCCCC. S A.

În 05.10.2014 (ora 10:19:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 1000,00 Euro, către JJJJJ., iar aceasta i-a retras în numerar, în 06.10.2014 (ora 05:56:00), de la TTTT. Sa.

În 14.10.2014 (ora 12:18:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 1050,00 Euro, către JJJJJ., iar aceasta i-a retras în numerar, în 15.10.2014 (ora 03:34:00), de la BBBBB.

În 20.10.2014 (ora 14:52:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 1300,00 Euro, către JJJJJ., iar aceasta i-a retras în numerar, în 21.10.2014 (ora 11:51:00), de la ZZZZ.

În 29.04.2015 (ora 04:31:59), T. a transferat prin XX., suma de 200,00 EURO, din EEEEE., către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 29.04.2015 (ora 04:48:29), de la FFFFF. Rahova.

În 23.06.2015 (ora 06:38:21), T. a transferat prin XX., suma de 100,00 Euro, din EEEEE., către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 23.06.2015 (ora 07:19:15), de la FFFFF. Rahova.

În 01.09.2015 (ora 06:43:36), B. a transferat, prin XX., suma de 450,00 Euro, din EEEEE., către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 01.09.2015 (ora 07:40:47), de la FFFFF. Rahova.

În 04.09.2015 (ora 11:02:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 450,00 Euro, către KKKKK., iar aceasta i-a retras în numerar, în 04.09.2015 (ora 12:00:00), de la ZZZZ.

În 09.09.2015 (ora 05:06:11), B. a transferat, prin XX., suma de 3000,00 euro, din EEEEE., către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 09.09.2015 (ora 08:53:21), de la FFFFF. Rahova.

În 13.11.2015, T., aflat în localitatea Krefeld din Germania a transferat personal către X., care se deplasase în aceeaşi localitate, suma de 9.800 de euro, bani ce au fost depistaţi asupra acesteia în aeroportul Bucureşti - Otopeni.

În 22.11.2015 (ora 08:10:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 330,00 Euro, către KKKKK., iar aceasta i-a retras în numerar, în 22.11.2015 (ora 08:40:00), de la ZZZZ.

În 27.11.2015 (ora 07:02:45), T. a transferat prin XX., suma de 60,00 Euro, din EEEEE., către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 27.11.2015 (ora 07:32:04), de la FFFFF. Rahova.

În 01.12.2015 (ora 14:20:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 220,00 Euro, către KKKKK., iar aceasta i-a retras în numerar, în 02.12.2015 (ora 02:25:00), de la CCCCC. S A.

În 10.12.2015 (ora 13:20:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 100,00 Euro, către KKKKK., iar aceasta i-a retras în numerar, în 11.12.2015 (ora 04:00:00), de la CCCCC. S A.

În 17.12.2015 (ora 15:53:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 300,00 Euro, către KKKKK., iar aceasta i-a retras în numerar, în 18.12.2015 (ora 05:41:00), de la CCCCC. S A.

În 15.03.2016 (ora 08:13:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 150,00 Euro, către KKKKK., iar aceasta i-a retras în numerar, în 15.03.2016 (ora 08:51:00), de la CCCCC. S A.

În 26.04.2016 (ora 08:33:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 450,00 Euro, din Rekcell Kg, către JJJJJ., iar aceasta i-a retras în numerar, în 26.04.2016 (ora 09:51:00), de la BBBBB.

În 11.05.2016 (ora 06:32:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 300,00 euro, către KKKKK., iar aceasta i-a retras în numerar, în 11.05.2016 (ora 07:29:00), de la CCCCC. S A.

În 23.05.2016 (ora 14:16:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 200,00 Euro, către KKKKK., iar aceasta i-a retras în numerar, în 24.05.2016 (ora 03:41:00), de la CCCCC. S A.

În 01.06.2016 (ora 07:20:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 183,00 Euro, către KKKKK., iar aceasta i-a retras în numerar, în 01.06.2016 (ora 08:24:00), de la CCCCC. S A.

În 08.06.2016 (ora 08:11:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 100,00 Euro, către KKKKK., iar aceasta i-a retras în numerar, în 08.06.2016 (ora 09:20:00), de la CCCCC. S A.

În 13.06.2016 (ora 08:45:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 100,00 Euro, către JJJJJ., iar aceasta i-a retras în numerar, în 13.06.2016 (ora 09:18:00), de la BBBBB.

Ulterior etapei de plasare, ce a avut loc prin transferarea banilor în ţară, inculpatul T. a trecut la faza de stratificare, în scopul de a curma orice legătură între banii "murdari" şi sursa de provenienţă a acestora şi a decis alimentarea conturilor sale bancare cu suma de 27.004 euro, precum şi achiziţionarea de bunuri mobile şi imobile, pe numele său şi al inculpatei X. (soţia sa), realizând, astfel, etapa finală a procesului de spălare a banilor, respectiv integrarea, constând în revenirea la dispoziţia sa a sumelor de bani obţinute în mod nelegal, prin revânzarea bunurilor mobile şi imobile sau prin păstrarea, uneori într-o manieră simulată, a dreptului de proprietate asupra acestora (5 acte materiale de disimulare a adevăratei naturi a provenienţei sumelor de bani obţinute din comiterea infracţiunilor de trafic de persoane şi proxenetism), după cum urmează:

I. la data de 16.12.2016 a depus în numerar, în contul IBAN x, deschis la LLLLL. suma totală de 27.004 euro.

II. în perioada 26.02.2015 - 14.11.2017, inculpatul T. a decis achiziţionarea de bunuri mobile şi imobile, pe numele său şi al soţiei sale X., bunuri care fie au fost revândute, fie păstrate în patrimoniul acestuia, prin următoarele tranzacţii;

1. la data de 26.02.2015 a achiziţionat pe numele soţiei sale, inculpata X., autoturismul marca x, serie şasiu x, nr. de înmatriculare x, înstrăinat la data de 27.02.2018;

2. la data de 24.09.2015 a achiziţionat împreună cu soţia sa, inculpata X., imobilul situat în Bucureşti str. x, (teren şi construcţie având valoare de impunere de 19.047 RON), dobândit în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. x/2015 autentificat de Biroul Notarial FF.;

3. la data de 16.12.2016 a achiziţionat, împreună cu inculpata X., imobilul situat în oraşul Bragadiru, str. x B, lot. 1, jud. Ilfov, cu terenul aferent şi cota indiviză de 5,77%, respectiv 25,5 mp din Lotul nr. x situat la aceeaşi adresă, cu destinaţia de acces şi loc de parcare (contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/16.12.2016 de Societatea Profesională Notarială MMMMM.,), preţul de 27.000 de euro fiind achitat prin 2 plăţi în valoare de 10.800 de euro şi 16.200 de euro efectuate către vânzătorii NNNNN. şi OOOOO. din contul IBAN x, deschis la LLLLL. pe numele inculpatului;

4. la data de 14.11.2017 a achiziţionat pe numele soţiei sale, inculpata X., autoturismul marca x, Tip 346C, cu nr. de înmatriculare x, serie şasiu x.

Curtea a mai reţinut, deopotrivă, că materialul probator administrat în cauză a relevat fără putinţă de tăgadă faptul că inculpaţii A. şi T. au obţinut importante sume de bani din traficarea şi desfăşurarea activităţii de prostituţie a victimelor B., C., D., E., F., G., H., I. şi, respectiv, K. în perioada 2012 - noiembrie 2016, au transferat succesiv sumele de bani provenite din aceste activităţi către Y. (concubina inculpatului A.) şi X. (concubina inculpatului T.), precum şi al părinţilor lor - inculpaţii AA. şi Z., care fie le-au retras în numerar, fie au achiziţionat bunuri mobile şi/sau imobile în scopul disimulării originii ilicite a acestora.

Referitor la apărările formulate de către sus-numiţii inculpaţi, potrivit cărora lipseşte intenţia de a disimula provenienţa banilor, instanţa de fond a reţinut că, potrivit art. 49 alin. (4) din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, cunoaşterea, intenţia sau scopul, ca elemente ale infracţiunii de spălarea banilor, rezultă din circumstanţele faptice obiective. Or, raportat la împrejurările obiective în care faptele deduse judecăţii s-au săvârşit, s-a apreciat că este evident că inculpaţii au realizat că sumele de bani transferate în conturi şi apoi retrase în numerar sau folosite pentru achiziţionarea de bunuri mobile şi/sau imobile au provenit din traficul de persoane, cu atât mai mult cu cât aceştia au fost participanţi inclusiv la comiterea acestor fapte, astfel cum s-a reţinut în precedent.

S-a apreciat că este exclus ca inculpaţii X., Y., AA. şi Z., în sarcina cărora s-a reţinut forma de participaţie a complicităţii, să nu fi avut reprezentarea faptului că acţiunile lor au caracter infracţional, cu atât mai mult cu cât valoarea sumelor rulate şi folosite pentru achiziţionarea de diferite bunuri a fost un element de natură să ridice suspiciuni oricărei persoane de bună-credinţă. Mai mult decât atât, numărul mare de retrageri de sume de bani şi intervalul foarte scurt de timp în care acestea s-au realizat (uneori mai multe retrageri în cursul aceleiaşi zile, cum au fost cele din 21.11.2013, ora 8:56, când A. îi transferă lui Y. 20000 euro prin AAA., iar în aceeaşi zi, la ora 8:58 i-a transferă în aceeaşi modalitate 500 Euro - fila x d.u.p., sau la un interval foarte scurt de timp- în 5.11.2013 inculpatul T. i-a transferat inculpatei X. 1000 euro, prin AAA., în 8.11.2013 1700 Euro, iar în 11.11.2013, 2000 Euro - fila x d.u.p.) de către inculpaţi au reprezentat împrejurări care la rândul lor au evidenţiat că aceştia au cunoscut originea ilicită a sumelor de bani.

Din aceeaşi perspectivă, a fost privită şi împrejurarea că inculpata Z., mama inculpaţilor A. şi T., despre care aceştia au afirmat că lucra ca bucătăreasă în străinătate a transferat către inculpata X. în decurs de o lună de zile suma de 7000 Euro (5.000 euro în 27.05.2014 şi 2.000 euro în 20.06.2014), respectiv 8.350 euro (4.000 euro în 11.11.2014 şi 4.350 euro în 10.12.2014) sau 12.130 euro către diferite persoane, printre care şi inculpatul AA. (6.000 euro în 2.02.2015, 6.000 euro în 17.02.2015, 130 euro în 23.02.2015- fila x d.u.p.), deşi a fost evident că aceste sume nu se pot justifica, aşa cum s-a încercat de către inculpaţi.

S-a apreciat că relevantă pentru dovedirea faptului că inculpata Z. avea cunoştinţă de unde proveneau sumele de bani pe care le primea sau le trimitea altora este discuţia purtată de aceasta la data de 24.11.2015 cu nepotul său - inculpatul R. - în timp ce ambii se aflau în localitatea Krefeld din Germania, în care inculpata şi-a manifestat dezaprobarea faţă de violenţele fizice aplicate victimelor de către inculpatul A. şi chiar faţă de împrejurarea că acesta le ia toţii banii obţinuţi din practicarea prostituţiei, refuzând să le procure şi acestora un minim confort financiar, după o exploatare îndelungată.

În ceea ce priveşte contribuţia inculpatei X. la comiterea infracţiunii de spălarea banilor, s-a evidenţiat cunoaşterea certă, de către aceasta, a activităţii de trafic de persoane desfăşurată de inculpatul T. în referire la victima K., aspect care a rezultat din cuprinsul convorbirilor telefonice interceptate în cauză, care dovedesc conivenţa infracţională a celor doi soţi şi interesul comun în obţinerea de fonduri ilicite de pe urma victimei.

Astfel, pe parcursul unei discuţii telefonice purtate de inculpată la data de 21.10.2015, la ora 09:33:45, cu inculpata Y., aceasta discută despre exploatarea, de către cel din urmă, a victimei K. (denumită drept "x" în unele convorbiri, pentru motivele detaliate la momentul analizării situaţiei de fapt cu privire la această victimă), despre care cunoştea că practică prostituţia în folosul soţului său.

Aspecte similare au rezultat din cuprinsul unei convorbiri telefonice purtate de inculpata X. cu inculpatul T. la data de 10.11.2015, la ora 09:33:45, după o discuţie aprinsă avută de cel din urmă cu victima K. (purtată la ora 02:32:03), care i-a reproşat că banii dobândiţi din prostituţie ajung la soţia acestuia .

Din cuprinsul altor convorbiri telefonice ale inculpatei purtate în zilele următoare a rezultat, o dată în plus, că aceasta avea cunoştinţă despre provenienţa sumelor de bani pe care urma să le transporte în România pentru soţul său, respectiv faptul că acestea i-au fost procurate din activităţile de proxenetism desfăşurate, în folosul acestuia, de victima K. .

Urmare a celor stabilite, la 11.11.2015, inculpata X. a plecat în Germania cu zborul nr. x al companiei PPPPP., pe ruta Bucureşti - Koln (conform adresei nr. x/09.12.2015 a Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră) şi a revenit în ţară la data de 13.11.2015, cu un zbor al aceleiaşi companii aeriene, aterizând pe aeroportul Otopeni - Henri Coandă, unde a fost depistată având asupra sa, în numerar, suma de 9.800 de euro. Fiind interogată de către lucrătorii de poliţie din cadrul Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, Centrul de Supraveghere şi Controlul Trecerii Frontierei Aeroportul Bucureşti Otopeni, cu privire la provenienţa acestei sume de bani, inculpata a declarat la acel moment că a fost în Germania pentru a-şi achiziţiona un autoturism, banii fiind destinaţi acestui scop, însă, negăsind nicio maşină care să coincidă dorinţelor sale, s-a întors cu banii în ţară. A mai menţionat inculpata că soţul ei este în Germania, unde este internat în spital, întrucât a fost lovit cu un topor. Aceste aspecte au fost inserate în cuprinsul adresei nr. x/07.12.2015 a Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră - Centrul de Supraveghere şi Controlul Trecerii Frontierei Aeroportul Bucureşti Otopeni.

Împrejurarea că a fost supusă controlului de securitate la momentul revenirii în România şi că asupra sa a fost găsită suma de 9.900 de euro, precum şi explicaţiile hilare furnizate la acel moment lucrătorilor de poliţie a fost descrisă chiar de inculpată pe parcursul unei convorbiri telefonice purtate chiar în ziua revenirii sale în ţară cu inculpatul T. .

S-a subliniat că toate aceste mijloace de probă au dovedit sprijinul acordat de inculpata X. inculpatului T. în procesul de ascundere a adevăratei naturi a provenienţei sumelor de bani obţinute de cel din urmă din comiterea, pe teritoriul Germaniei, a infracţiunilor de trafic de persoane şi proxenetism în raport cu victima K., activităţi ilicite de care inculpata avea cunoştinţă. Sub acest ultim aspect, în afara dovezilor analizate, s-a arătat că şi alte discuţii ulterioare ale inculpatei au atestat că aceasta cunoştea că soţul său obţine sume de bani din practicarea prostituţiei de către victima

Inculpaţii nu au putut justifica în cursul procesului nici de ce persoane precum B., P., K., C., D., victime ale traficului de persoane şi care au recunoscut că au practicat prostituţia, trimiteau în mod repetat diferite sume de bani nu numai inculpaţilor A. şi T., dar şi soţiilor/concubinelor acestora, inculpatele X. şi Y., precum şi inculpaţilor AA. şi Z., cu care, aparent, nu aveau nicio legătură.

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul AA., s-a arătat că susţinerile sale, potrivit cărora achiziţionarea bunurilor susmenţionate pe numele său s-a făcut cu bunuri din economii, lucrând ca şofer pe camioane şi fiind administrator al unei societăţi comerciale (declaraţie fila x ds.fond), au fost infirmate de analiza situaţiei financiare a inculpatului AA. care a relevat că, în perioada 2012 - 2018, acesta a declarat la ANAF suma de 28 de RON provenită din dividende, nefiind înregistrat ca fiind dobânditor al altor venituri fiscalizate. În plus, aceeaşi analiză nu a evidenţiat înstrăinarea, în perioada de referinţă, a vreunor bunuri care să-i permită obţinerea sumei de 88.000 de euro, plătită drept preţ al vânzării anterior menţionate.

S-a arătat că, pe aceeaşi filiaţie de idei, respectiv că adevăraţii beneficiari ai sumelor de bani primiţi de inculpata Y. şi X. erau inculpaţii A. şi T., se situează şi analiza situaţiei financiare a inculpatelor, care a relevat că, în perioada de referinţă, acestea nu au înregistrat venituri din activităţi lucrative sau ca deţinătoare a unor bunuri mobile sau imobile care să justifice obiectiv sumelor de bani depuse/retrase de către acestea.

Astfel, în perioada 2012-2018, inculpata X. a realizat venituri din salarii de 102.175 RON (aproximativ 16.029 RON pe an, adică circa 1.500 de RON lunar), neexistând nicio justificare obiectivă a sumelor de bani folosite pentru achiziţionarea tuturor bunurilor mobile/imobile deţinute de aceasta, inclusiv a sumei de 20.000 de euro, în numerar, ridicată de la domiciliul acesteia la momentul percheziţiei domiciliare, iar inculpata Y. în perioada de referinţă, nu a fost înregistrată fiscal ca deţinătoare a unor venituri din activităţi lucrative sau ca deţinătoare a unor bunuri mobile sau imobile, neexistând nicio justificare obiectivă a sumelor de bani depuse în conturile inculpatului şi nici a celor transferate de acesta sau retrase din conturile lui bancare.

Aceeaşi analiză efectuată cu privire la veniturile inculpatului T. a reliefat că, în perioada 2012 - 2018, singurele venituri legale ale acestuia au fost reprezentate de suma de 2.680 RON, provenită din dobânzi.

Toate aceste mijloace de probă au dovedit conivenţa infracţională a inculpaţilor A., Z. şi Y. şi scopul comun al celor din urmă de a-i asigura primului, într-o manieră disimulată, produsul infracţional, prin acceptarea efectuării, prin intermediul lor, a unor operaţiuni financiare menite să curme orice legătură a fondurilor băneşti cu sursa lor ilicită, constatându-se aceeaşi conduită infracţională şi în cazul inculpaţilor T. şi X.

Sintetizând, s-au relevat, în cazul inculpaţilor A. şi T., toate cele 3 etape clasice ale procesului de spălare a banilor (plasarea, stratificarea şi integrarea), aceştia reuşind să disimuleze în final, prin intermediul complicilor menţionaţi, adevărata natură a provenienţei fondurilor astfel "albite".

Transferurile au fost efectuate fie personal de către cei doi inculpaţi, fie de victimele acestora sau de mama lor, inculpata Z., care, potrivit declaraţiilor persoanelor vătămate şi ale proceselor-verbale de redare a convorbirilor telefonice, s-a aflat adesea alături de ei în localitatea Krefeld din Germania, unde i-a sprijinit în activitatea de exploatare a victimelor.

Instanţa de fond a reţinut că, în această etapă a plasării, inculpaţii au reuşit "să scape" de numerarul obţinut din activitatea ilegală, prin deplasarea fizică a sumelor de bani, în scopul de a separa fondurile obţinute de sursa lor, pentru a evita ingerinţa autorităţilor şi confiscarea banilor.

Ulterior etapei de plasare, prin transferarea în ţară a fondurilor ilicite, inculpaţii au efectuat mai multe operaţiuni ce se circumscriu etapei de stratificare din cadrul procesului de spălare a banilor, realizând "mişcarea" banilor, prin depuneri de numerar în conturile bancare şi achiziţionarea de active financiare la fondurile de investiţii bancare, în scopul de a masca originea acestora. Analiza tranzacţiilor financiare ale celor doi inculpaţi a relevat că, în perioada 2012-2016, doar prin intermediul conturilor bancare, aceştia au rulat suma de aproximativ 100.000 de euro, în condiţiile în care, în perioada de referinţă, niciunul dintre ei nu a obţinut venituri din activităţi lucrative.

După epuizarea acestor două prime etape ale procesului de spălare a banilor inculpaţii au trecut la faza de integrare a fondurilor şi au ales să "investească" banii pe piaţa imobiliară şi a autoturismelor de lux, realizând, astfel, reintegrarea banilor în circuitul economic legal, prin dobândirea de bunuri în nume propriu sau pe numele părinţilor lor, folosiţi ca "interpuşi" în operaţiunea de disimulare a originii infracţionale a fondurilor. În acelaşi scop, cele mai multe dintre autoturismele de lux astfel achiziţionate au fost revândute de inculpaţi, care şi-au procurat fonduri cu aparenţă legală şi o "justificare irefutabilă" banilor spălaţi, acesta fiind de fapt şi obiectivul acestei faze finale a mecanismului de spălare a banilor.

Având în vedere probele menţionate, dar şi cele dispuse prin încheierea de şedinţă din data de 20.05.2020, când s-a dispus schimbarea încadrării juridice referitor la unele infracţiuni, încheiere care a fost anterior analizată, Curtea a reţinut că, în drept:

I.1. Fapta inculpatului A., care în cursul anului 2008, folosind metoda "lover boy", a recrutat-o pe victima B., minoră la acea dată, în scopul exploatării ulterioare a acesteia prin obligare la practicarea prostituţiei, iar, în cursul lunii ianuarie 2012, după ce victima a devenit majoră, împreună cu R., acesta a transportat-o în Italia, regiunea Catania, a cazat-o într-o locuinţă închiriată de numitul L. şi, prin acte de violenţă fizică, a obligat-o să se prostitueze în folosul său, activitate care s-a derulat până în cursul lunii decembrie 2012; în perioada decembrie 2012- ianuarie 2013 numitul A. a transportat-o pe victimă în Spania, Valencia, unde, de asemenea, a fost cazată într-o locuinţă închiriată de acesta şi obligată, prin acte de violenţă fizică, să se prostitueze în folosul său. În cursul lunii februarie 2013 victima a fost transportată în localitatea Krefeld din Germania, unde, de asemenea, a fost cazată în locuinţe închiriate de numitul A. şi obligată să se prostitueze în folosul acestuia până în cursul lunii septembrie 2016. În luna octombrie 2016, victima a fost transportată în localitatea Viena din Austria, unde, de asemenea, a fost obligată să practice prostituţia în folosul numitului A., activitate derulată până la începutul lunii noiembrie 2016, când victima a reuşit să fugă şi s-a reîntors în România,

- la începutul anului 2012, prin inducere în eroare, folosind metoda "lover boy", a recrutat-o pe victima C., în scopul exploatării acesteia prin obligare la practicarea prostituţiei, după care a transportat-o în Italia, regiunea Catania, a cazat-o într-o locuinţă închiriată şi, prin acte de violenţă fizică, a obligat-o să se prostitueze în folosul său. Exploatarea numitei C. a avut loc de la începutul anului 2012 până în luna decembrie 2012, iar toate sumele de bani astfel obţinute de victimă au revenit numitului A. În perioada decembrie 2012 - ianuarie 2013 numitul A. a transportat-o pe victimă în Spania, Valencia, unde, de asemenea, a fost cazată într-o locuinţă închiriată de acesta şi obligată, prin acte de violenţă fizică, să se prostitueze în folosul său,

- în baza unei rezoluţii infracţionale unice, la începutul anului 2014, prin inducere în eroare, folosind metoda "lover boy", a recrutat-o pe victima D., în scopul exploatării acesteia prin obligare la practicarea prostituţiei, după care a transportat-o în Germania, în localitatea Krefeld, a cazat-o într-o locuinţă închiriată şi, prin acte de violenţă fizică, a obligat-o să se prostitueze în folosul său. Exploatarea numitei D. a avut loc de la începutul anului 2014 până la începutul anului 2015, iar toate sumele de bani astfel obţinute de victimă au revenit numitului A.,

- la începutul anului 2014, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, tot prin inducere în eroare, sub promisiunea falsă că îi poate facilita practicarea, pe cont propriu, a prostituţiei a recrutat-o pe victima E., în scopul exploatării acesteia prin obligare la practicarea prostituţiei. În luna iulie 2014, după ce victima a ajuns în Germania, A., împreună cu R. a transportat-o din aeroportul Dusseldorf în localitatea Krefeld, a cazat-o într-o locuinţă închiriată şi, prin acte de violenţă fizică, a obligat-o să se prostitueze în folosul său. Exploatarea numitei E. a avut loc din luna iulie 2014 până în luna aprilie 2015, iar toate sumele de bani astfel obţinute de victimă au revenit numitului A.,

- în cursul lunii decembrie 2014, folosind metoda "lover boy", a recrutat-o pe victima F., în scopul exploatării acesteia prin obligare la practicarea prostituţiei, după care, în cursul lunii aprilie 2015, a transportat-o în Germania, localitatea Krefeld, a cazat-o într-o locuinţă închiriată de numitul T., şi, prin acte de violenţă fizică, a obligat-o să se prostitueze în folosul său. Exploatarea numitei F. a avut loc din aprilie 2015 până în cursul lunii iunie 2015, iar toate sumele de bani astfel obţinute de victimă au revenit numitului A.,

- în baza unei rezoluţiuni infracţionale unice, în cursul lunii februarie 2016, prin inducere în eroare, folosind metoda "lover boy", a recrutat-o pe victima G., în scopul exploatării ulterioare a acesteia prin obligare la practicarea prostituţiei. După câştigarea încrederii victimei, în cursul lunii mai 2016, inculpatul a determinat-o pe victimă să se deplaseze în Germania, sub promisiunea asigurării unui loc de muncă şi a unui viitor comun împreună. Victima a sosit în Germania, în localitatea Dusseldorf, în cursul lunii mai 2016, fiind transportată de inculpaţii A. şi TT. în localitatea Krefeld, unde a fost cazată într-o locuinţă închiriată, împreună cu numita QQ., care la acel moment practica prostituţia în folosul ui TT. Ulterior acestui moment, prin intermediul ui TT., victimei i-au fost procurate hainele necesare practicării prostituţiei, după care a fost dusă în clubul II. şi, prin acte de violenţă fizică, a fost obligată să se prostitueze în folosul inculpatului A. Exploatarea numitei G. a avut loc din luna mai 2016 până în jurul datei de 12.07.2016, când victima a reuşit să fugă, iar toate sumele de bani astfel obţinute de victimă au revenit numitului A.,

- în cursul lunii mai 2016, în baza aceleiaşi rezoluţiuni infracţionale unice, prin inducere în eroare, folosind metoda "lover boy", a recrutat-o pe victima H., în scopul exploatării ulterioare a acesteia prin obligare la practicarea prostituţiei. După câştigarea încrederii victimei, aceasta a fost cazată într-o locuinţă închiriată de numitul A. în localitatea Krefeld, Germania (Kolner Strasee nr. 234) şi, sub imperiul falselor promisiuni de iubire ale inculpatului şi cu speranţa unui viitor alături de acesta, victima a început să practice prostituţia în clubul II. în folosul acestuia, fiind ulterior supusă şi unor acte de violenţă fizică. Exploatarea numitei H. a avut loc din luna mai 2016 până în cursul lunii septembrie 2016, iar toate sumele de bani astfel obţinute de victimă au revenit numitului A.,

- în cursul lunii iulie 2016, folosind metoda "lover boy", a recrutat-o pe victima I., în scopul exploatării acesteia prin obligare la practicarea prostituţiei, după care, în cursul aceleiaşi luni, a adăpostit-o pe aceasta într-un imobil închiriat de el în localitatea Krefeld din Germania, şi, prin false promisiuni de iubire şi periodice acte de violenţă fizică, a obligat-o să se prostitueze în folosul său. Ulterior, în cursul lunii octombrie 2016, numitul A. a transportat-o pe aceasta şi pe victima B. în localitatea Viena din Austria, unde, de asemenea, persistând în falsele promisiuni de dragoste şi prin periodice acte de violenţă fizică, numita I. a fost obligată să practice prostituţia în folosul său. Exploatarea numitei I. a avut loc din iulie 2016 până în cursul lunii august 2017, iar toate sumele de bani astfel obţinute de victimă au revenit numitului A., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii trafic de persoane, în formă continuată, prevăzută de art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 182 lit. c) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (8 acte materiale).

2. Fapta inculpatului A. care, în cursul lunii decembrie 2016, cunoscând că victima J. fusese recrutată, prin inducere în eroare, de inculpatul W. (nepotul său) în scopul exploatării prin obligare la practicarea prostituţiei, a adăpostit-o pe aceasta într-un imobil închiriat din localitatea Krefeld, Germania şi a transportat-o, în câteva rânduri, în locurile în care victima, prin acte de violenţă fizică, a fost obligată să se prostitueze în folosul inculpatului W. întruneşte elementele constitutive ale complicităţii la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 182 lit. c) C. pen.

3. Fapta inculpatului A. care, atât în perioada mai 2014 - ianuarie 2015, cât şi în perioada martie 2015-primăvara anului 2016, cunoscând că victima K. fusese recrutată, prin inducere în eroare, de inculpatul T. în scopul exploatării prin obligare la practicarea prostituţiei, a transportat-o, periodic, în locurile în care victima, prin false promisiuni de iubire şi periodice acte de violenţă fizică, a fost obligată să se prostitueze în folosul inculpatului T., întruneşte elementele constitutive ale complicităţii la comiterea infracţiunii de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 182 lit. c) C. pen.

4. Fapta inculpatului A. care:

- în cursul lunii mai 2017, prin corupere, a determinat-o pe victima B., persoană vătămată în dosarul nr. x/2015 al D.I.I.C.O.T., să-şi retragă declaraţiile date împotriva sa în această cauză; urmare a acţiunii numitului A., la data de 16.05.2017, persoana vătămată şi-a retras depoziţia data în cauză împotriva acestuia,

- în perioada decembrie 2017 - februarie 2018, în baza aceleiaşi rezoluţiuni infracţionale, prin corupere a determinat-o pe victima B., persoană vătămată în dosarul nr. x al Poliţiei Dusseldorf - Procuratura oraşului Wuppertal, să-şi retragă declaraţiile date împotriva sa în această cauză, iar urmare a acţiunii inculpatului, la data de 26.02.2018, persoana vătămată şi-a retras depoziţia data în cauză împotriva acestuia şi care, pe lângă faptul că i-a oferit victimei B., prin intermediul martorei XXX. (sora victimei) o sumă de bani, tot el fiind cel care a suportat costurile deplasării şi cazării acesteia în Germania, atât în perioada 05.02.2018 - 10.02.2018 (când victima s-a deplasat în Germania şi a făcut solicitarea de reaudiere de către autorităţile judiciare germane), cât şi în perioada 25.02.2018-26.02.2018 (când victima a fost citată şi efectiv audiată de aceste autorităţi) i-a promis victimei, care era însărcinată la acel moment şi se afla într-o relaţie de concubinaj cu martorul YYY., că îi va adopta copilul ce se va naşte, deşi acesta nu este al său, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de influenţarea declaraţiilor în formă continuată, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale).

5. Fapta inculpatului A. care, în cursul lunii februarie 2018, a determinat-o pe B. să o abordeze pe numita F., persoană vătămată în dosarul nr. x/2015 al D.I.I.C.O.T. şi totodată identificată ca victimă a traficului de persoane comis de A., faptă cercetată în dosarul nr. x al Poliţiei Dusseldorf - Procuratura oraşului Wuppertal) să încerce să o determine, prin corupere, să-şi schimbe declaraţiile date împotriva sa în faţa organelor judiciare, iar urmare a acţiunii inculpatului A., la data de 22.02.2018, inculpata B., însoţită de inculpata Y., s-au deplasat la locuinţa persoanei vătămate şi i-au promis o recompensă materială, în schimbul retragerii declaraţiilor date împotriva lui A., după care, în acelaşi scop, la data de 24.02.2018, inculpatele Y. şi X. s-au reîntâlnit cu persoana vătămată şi i-au solicitat să dea o declaraţie notarială, în cuprinsul căreia să menţioneze că a avut o relaţie amoroasă cu A., fără a fi agresată sau exploatată de acesta, urmând să fie "cinstită" pentru ajutorul solicitat întruneşte elementele constitutive ale instigării la comiterea infracţiunii de influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 47 C. pen. raportat la art. 272 alin. (1) C. pen.

6. Fapta inculpatului A. care:

- în perioada mai - iunie 2014, prin corupere, a determinat-o pe victima C., persoană vătămată în dosarul nr. x/2014 (reunit la dosarul nr. x/2015 al D.I.I.C.O.T.), să-şi retragă declaraţiile date împotriva sa în această cauză, iar urmare a acţiunii inculpatului A., la data de 03.06.2014, victima C., asistată formal de inculpatul BB. a încheiat, cu inculpatul A., contractul de mediere nr. x/03.06.2014, depus ulterior la dosarul penal anterior menţionat, având ca obiect stingerea tuturor conflictelor şi disputelor avute între ea şi A. pe teritoriul Spaniei şi României, în decursul anilor 2013-2014, în urma cărora a formulat mai multe plângeri penale, iar la data de 12.06.2014, fiind audiată de organele judiciare, aceasta şi-a retras declaraţia dată împotriva inculpatului A. în această cauză şi în faţa autorităţilor judiciare spaniole, în care relatase maniera în care a fost victimă a traficului de persoane comis de acesta,

- în perioada ianuarie- februarie 2018, în baza aceleiaşi rezoluţiuni infracţionale, în scopul de a contracara investigaţiile declanşate de D.I.I.C.O.T. împotriva sa în dosarul nr. x/2015, prin corupere, a determinat-o pe victima C. să dea o nouă declaraţie, de această dată notarială, în care să menţioneze că aspectele declarate în faţa autorităţilor judiciare spaniole şi române cu privire la persoana sa (valorificate în dosarul nr. x/2014 - reunit la dosarul nr. x/2015 al D.I.I.C.O.T.) sunt nereale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de influenţarea declaraţiilor, în formă continuată, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale).

7. Fapta inculpatului A. care, la începutul anului 2018, prin corupere, a încercat să o determine pe martora I., victimă în dosarul nr. x al Parchetului Wuppertal, să dea declaraţii mincinoase în faţa autorităţilor judiciare germane care efectuau cercetări faţă de inculpat în dosarul anterior menţionat pentru comiterea, în principal, a infracţiunii de trafic de persoane şi care i-a remis martorei I. suma de 1.500 de euro şi i-a solicitat să declare, în mod mincinos, că nu a exploatat-o sexual, nici pe ea şi nici pe victima B. şi că nu a agresat-o fizic în acest scop pe cea din urmă, ci că aceasta practica de bună-voie prostituţia, fără a-i remite lui nicio sumă de bani întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen.

8. Fapta inculpatului A. care, la începutul anului 2018, prin corupere, a încercat să o determine pe victima K. - victimă a traficului de persoane comis de fratele său, inculpatul T., să dea declaraţii mincinoase în cauzele instrumentate împotriva lor în dosarul instrumentat împotriva lor de autorităţile judiciare române şi germane şi care în acest scop i-a promis victimei suma de 15.000 de euro, din care i-a remis efectiv suma de 5.000 de euro, la o benzinărie OOOO. din Bucureşti, zona aeroportului Băneasa întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen.

9. Fapta inculpatului A. care:

- în perioada 04.06.2012 - 22.07.2016 a dispus transferarea, personal sau prin intermediul victimelor B. şi C. şi al mamei sale Z., prin servicii de transfer rapid de numerar, a sumei totale de 38.149 euro, către concubina sa Y. şi către tatăl său AA., pentru a ascunde adevărata natură a provenienţei banilor obţinuţi pe teritoriile Italiei, Spaniei, Austriei şi Germaniei din comiterea infracţiunilor de trafic de persoane şi proxenetism (23 acte materiale de transferare, art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019), după cum urmează:

1. În 11.05.2012 (ora 13:00:00), C. a transferat, prin AAA., suma de 999,00 Euro, din Pistorio Sebastiano, către Y., iar aceasta i-a retras în numerar, în 12.05.2012 (ora 04:36:00), de la UUUU.

2. În 04.06.2012 (ora 04:17:00), C. a transferat, prin AAA., suma de 999,00 Euro, din Pistorio Sebastiano, către A., iar acesta i-a retras în numerar, în 04.06.2012 (ora 18:17:00), de la VVVV. S R L.

3. În 25.06.2012 (ora 04:33:00), C. a transferat, prin AAA., suma de 999,00 Euro, din Pistorio Sebastiano, către A., iar acesta i-a retras în numerar, în 25.06.2012 (ora 08:16:00), de la UUUU.

4. În 23.07.2012 (ora 04:12:00), B. a transferat, prin AAA., suma de 999,00 Euro, din Pistorio Sebastiano, către T., iar acesta i-a retras în numerar, în 24.07.2012 (ora 09:42:00), de la TTTT.

5. În 25.02.2013 (ora 04:58:00), B. a transferat, prin AAA., suma de 700,00 Euro, din WWWW., către A., iar acesta i-a retras în numerar, în 25.02.2013 (ora 06:02:00), de la XXXX.

6. În 28.02.2013 (ora 09:05:00), B. a transferat, prin AAA., suma de 400,00 Euro, din WWWW., către A., iar acesta i-a retras în numerar, în 28.02.2013 (ora 09:30:00), de la YYYY.

7. În 12.03.2013 (ora 10:08:00), B. a transferat, prin AAA., suma de 550,00 Euro, din WWWW., către Y., iar aceasta i-a retras în numerar, în 12.03.2013 (ora 10:28:00), de la TTTT.

8. În 14.03.2013 (ora 10:27:00), B. a transferat, prin AAA., suma de 550,00 Euro, din WWWW., către Y., iar aceasta i-a retras în numerar, în 14.03.2013 (ora 10:54:00), de la YYYY.

9. În 18.03.2013 (ora 10:11:00), B. a transferat, prin AAA., suma de 750,00 Euro, din WWWW., către Y., iar aceasta i-a retras în numerar, în 18.03.2013 (ora 10:45:00), de la YYYY.

10. În 15.04.2013 (ora 09:25:00), A. a transferat, prin AAA., suma de 1000,00 Euro, din WWWW., către Y., iar aceasta i-a retras în numerar, în 15.04.2013 (ora 10:28:00), de la ZZZZ.

11. În 22.04.2013 (ora 09:48:00), A. a transferat, prin AAA., suma de 1000,00 Euro, din AAAAA., către Y., iar aceasta i-a retras în numerar, în 22.04.2013 (ora 09:55:00), de la BBBBB.

12. În 26.04.2013 (ora 04:49:00), A. a transferat, prin AAA., suma de 1500,00 Euro, din AAAAA., către Y., iar aceasta i-a retras în numerar, în 26.04.2013 (ora 05:14:00), de la BBBBB.

13. În 07.10.2013 (ora 09:37:00), B. a transferat, prin AAA., suma de 1500,00 Euro, din WWWW., către A., iar acesta i-a retras în numerar, în 07.10.2013 (ora 09:46:00), de la CCCCC. S A.

14. În 10.10.2013 (ora 09:55:00), B. a transferat, prin AAA., suma de 900,00 Euro, din WWWW., către A., iar acesta i-a retras în numerar, în 10.10.2013 (ora 11:06:00), de la ZZZZ.

15. În 14.10.2013 (ora 04:56:00), B. a transferat, prin AAA., suma de 1000,00 Euro, din WWWW., către A., iar acesta i-a retras în numerar, în 14.10.2013 (ora 06:02:00), de la CCCCC. S A.

16. În 21.11.2013 (ora 08:58:00), A. a transferat, prin AAA., suma de 500,00 euro, din DDDDD., către Y., iar aceasta i-a retras în numerar, în 21.11.2013 (ora 09:28:00), de la TTTT.

17. În 21.11.2013 (ora 08:56:00), A. a transferat, prin AAA., suma de 2000,00 Euro, din DDDDD., către Y., iar aceasta i-a retras în numerar, în 21.11.2013 (ora 09:32:00), de la TTTT.

18. În 29.11.2013 (ora 03:45:00), A. a transferat, prin AAA., suma de 1800,00 Euro, din DDDDD., către Y., iar aceasta i-a retras în numerar, în 29.11.2013 (ora 04:14:00), de la CCCCC. S A.

19. În 29.11.2013 (ora 03:42:00), A. a transferat, prin AAA., suma de 2000,00 Euro, din DDDDD., către Y., iar aceasta i-a retras în numerar, în 29.11.2013 (ora 04:21:00), de la CCCCC. S A.

20. În 29.11.2013 (ora 03:41:00), A. a transferat, prin AAA., suma de 2000,00 Euro, din DDDDD., către Y., iar aceasta i-a retras în numerar, în 29.11.2013 (ora 04:56:00), de la ZZZZ.

21. În 02.12.2013 (ora 04:07:00), A. a transferat, prin AAA., suma de 2000,00 Euro, din DDDDD., către AA., iar acesta i-a retras în numerar, în 02.12.2013 (ora 04:24:00), de la ZZZZ.

22. În 02.12.2013 (ora 09:08:00), B. a transferat, prin AAA., suma de 5700,00 Euro, din AAAAA., către Y., iar aceasta i-a retras în numerar, în 02.12.2013 (ora 09:14:00), de la YYYY.

23. În 02.12.2013 (ora 07:26:00), B. a transferat, prin AAA., suma de 2000,00 Euro, din DDDDD., către AA., iar acesta i-a retras în numerar, în 02.12.2013 (ora 07:54:00), de la CCCCC. S A.

24. În 10.12.2013 (ora 08:50:00), B. a transferat, prin AAA., suma de 1500,00 Euro, din DDDDD., către Y., iar aceasta i-a retras în numerar, în 10.12.2013 (ora 09:04:00), de la ZZZZ.

25. În 13.12.2013 (ora 08:47:00), B. a transferat, prin AAA., suma de 900,00 Euro, din DDDDD., către A., iar acesta i-a retras în numerar, în 13.12.2013 (ora 09:30:00), de la ZZZZ.

26. În 16.12.2013 (ora 08:14:00), B. a transferat, prin AAA., suma de 700,00 EURO, din WWWW., către A., iar acesta i-a retras în numerar, în 16.12.2013 (ora 08:53:00), de la ZZZZ.

27. În 27.03.2014 (ora 09:38:21), B. a transferat, prin XX., suma de 3000,00 Euro, din EEEEE., către Y., iar aceasta i-a retras în numerar, în 27.03.2014 (ora 10:07:20), de la FFFFF. Lipscani.

28. În 28.03.2014 (ora 09:26:03), B. a transferat, prin XX., suma de 3000,00 Euro, din EEEEE., către Y., iar aceasta i-a retras în numerar, în 28.03.2014 (ora 09:44:50), de la FFFFF. Lipscani.

29. În 17.04.2014 (ora 04:25:00), Z. a transferat, prin AAA., suma de 300,00 Euro, din DDDDD., către Y., iar aceasta i-a retras în numerar, în 17.04.2014 (ora 05:09:00), de la DDDDD.

30. În 27.05.2014 (ora 05:54:19), B. a transferat, prin XX., suma de 2000,00 Euro, din EEEEE., către Y., iar aceasta i-a retras în numerar, în 27.05.2014 (ora 07:31:25), de la FFFFF.

31. În 19.01.2015 (ora 04:13:39), A. a transferat, prin XX., suma de 1500,00 Euro, din EEEEE., către Y., iar aceasta i-a retras în numerar, în 19.01.2015 (ora 04:46:15), de la FFFFF. Rahova.

32. În 02.02.2015 (ora 06:03:34), Z. a transferat, prin XX., suma de 2500,00 Euro, din EEEEE., către Y., iar aceasta i-a retras în numerar, în 02.02.2015 (ora 06:22:48), de la FFFFF. Rahova.

33. În 07.07.2015 (ora 07:28:28), B. a transferat, prin XX., suma de 2000,00 Euro, din EEEEE., către A., iar acesta i-a retras în numerar, în 07.07.2015 (ora 07:56:29), de la FFFFF. Rahova.

34. În 18.09.2015 (ora 08:27:22), B. a transferat, prin XX., suma de 2000,00 Euro, din EEEEE., către A., iar acesta i-a retras în numerar, în 18.09.2015 (ora 08:36:38), de la FFFFF. Rahova.

35. În 09.12.2015 (ora 06:13:57), B. a transferat, prin XX., suma de 1500,00 Euro, din EEEEE., către A., iar acesta i-a retras în numerar, în 09.12.2015 (ora 07:21:55), de la GGGGG.

36. În 15.02.2016 (ora 06:45:51), B. a transferat, prin XX., suma de 2000,00 Euro, din EEEEE., către A., iar acesta i-a retras în numerar, în 15.02.2016 (ora 07:54:05), de la GGGGG.

37. În 22.07.2016 (ora 06:36:19), B. a transferat, prin XX., suma de 5000,00 Euro, din EEEEE., către A., iar acesta i-a retras în numerar, în 22.07.2016 (ora 10:19:52), de la GGGGG.

şi care:

- ulterior etapei de plasare, prin transferarea banilor în ţară astfel cum s-a arătat anterior, tot în scopul de a ascunde adevărata natură a provenienţei acestor sume de bani şi pentru a realiza "albirea" acestora, în perioada 05.06.2012-01.03.2018, inculpatul A. a efectuat mai multe operaţiuni ce se circumscriu etapelor de stratificare şi integrare ale procesului de spălare a banilor, realizând astfel separarea veniturilor ilicite de sursa lor (constituirea de depozite bancare, achiziţionarea de active financiare şi dobândirea de bunuri mobile sau imobile) şi apoi revenirea la dispoziţia sa a sumelor de bani obţinute ilicit, fie prin răscumpărarea activelor financiare sau revânzarea bunurilor dobândite, fie prin păstrarea, într-o manieră simulată, prin intermediul interpuşilor săi, a dreptului de proprietate asupra acestora (30 acte materiale de disimulare a adevăratei naturi a provenienţei sumelor de bani obţinute din comiterea infracţiunilor de trafic de persoane), după cum urmează:

I. în perioada 06.02.2014 - 15.03.2016 a achiziţionat active la Eurofond de la BBBBB. administrat de HHHHH. în valoare de 19.075 euro, pe care le-a răscumpărat la data de 23.11.2017, când a încasat suma de 20.839 euro, din care concubina sa Y., împuternicită pe cont, a retras în numerar suma de 20.700 de euro şi a dispus schimbul valutar al sumei de 100 de euro, prin următoarele tranzacţii:

1. În 04.06.2014, inculpatul A. a depus în numerar, în contul IBAN x deschis la BBBBB., suma de 4.000 Euro şi a achiziţionat active la EUROFOND de la BBBBB. Administrat De HHHHH., în valoare de 4.000 Euro.

2. În 08.01.2015, inculpatul A. a depus în numerar, în contul IBAN x deschis la BBBBB., suma de 4.000 Euro şi a achiziţionat active la EUROFOND de la BBBBB. administrat de HHHHH., în valoare de 4.000 Euro.

3. În 13.01.2015, inculpatul A. a depus în numerar, în contul IBAN x deschis la BBBBB., suma de 2.000 Euro şi a achiziţionat active la EUROFOND de la BBBBB. administrat de HHHHH., în valoare de 2.000 Euro.

4. În 07.12.2015, inculpatul A. a transferat din contul sau x suma de 2.500 Euro în contul IBAN x deschis la BBBBB., şi a achiziţionat active la EUROFOND de la BBBBB. administrat de HHHHH., în valoare de 2.500 EURO.

5. În 09.12.2015, inculpatul A. a depus în numerar 2.230 Euro în contul IBAN x deschis la BBBBB. şi a achiziţionat active la EUROFOND de la BBBBB. administrat de HHHHH., în valoare de 2.225 EURO.

6. În 08.02.2016, inculpatul A. a depus în numerar 500 Euro în contul IBAN x deschis la BBBBB. şi a achiziţionat active la EUROFOND de la BBBBB. administrat de HHHHH., în valoare de 500 EURO.

7. În 15.03.2016, inculpatul A. a depus în numerar 2.200 Euro în contul IBAN x deschis la BBBBB., iar în 17.03.2016, a depus în numerar în acelaşi cont 1.850 Euro şi a achiziţionat active la EUROFOND de la BBBBB. administrat de HHHHH., în valoare de 3.850 Euro.

8. În 23.11.2017, inculpata Y. - împuternicită pe cont, a retras în numerar 20.700 EURO şi a dispus schimbul valutar al sumei de 100 Euro(la casa de schimb a băncii BBBBB.). Aceste operaţiuni s-au efectuat, după răscumpărarea din EUROFOND, respectiv încasarea sumei de 20.839,57 Euro de la BBBBB. administrat de HHHHH.

II. în perioada 05.06.2012-01.03.2018, a depus în conturile sale deschise la BBBBB., atât personal, cât şi prin intermediul inculpaţilor B., X. şi Y. suma totală de 28.585 euro, bani care fie au fost retraşi ulterior în numerar, fie au fost utilizaţi pentru efectuarea de plăţi către comercianţi şi a depus, în contul IBAN x, deschis la CCCCC. pe numele fratelui său, inculpatul T., suma totală de 8.000 de euro, retrăgând ulterior, din acelaşi cont, suma de 9.990 euro (2.000 de euro fiind preexistenţi în acel cont), prin următoarele tranzacţii:

1. În 05.06.2012, inculpatul A. a depus în numerar în contul IBAN x deschis la BBBBB. suma de 10.000 Euro - deschidere smart cont, iar în perioada 30.06.2012 - 31.08.2013, a încasat dobânzi aferente soldului creditor, în valoare de 272,26 EURO.

2. În 14.08.2013, din soldul creditor existent al contului IBAN x deschis la BBBBB. inculpatul A. a retras în numerar 8.000 Euro.

3. În 04.06.2014, din soldul creditor existent al contului IBAN x deschis la BBBBB., inculpatul A. a transferat suma de 80 Euro în contul sau curent x.

4. în 08.01.2015, inculpatul A. a depus în numerar în contul IBAN x, deschis la CCCCC. pe numele fratelui său, inculpatul T. (cont pe care era împuternicit) suma de 4.000 Euro;

5. în 13.01.2015, inculpatul A. a depus în numerar în contul IBAN x, deschis la CCCCC. pe numele fratelui său, inculpatul T. (cont pe care era împuternicit) suma de 4.000 Euro;

6. în 07.12.2015, inculpatul A. a depus în numerar în contul IBAN x deschis la BBBBB. 2.500 Euro şi a i-a transferat în contul sau curent x.

7. în perioada 06.02.2013 - 16.04.2013, în contul IBAN x deschis la BBBBB., inculpatul A. a depus în numerar 6.715 EURO şi a retras în numerar la ATM-uri şi a făcut plăţi cu cardul la comercianţi în valoare de 6.583,65 Euro.

8. În perioada 13.01.2015 - 22.02.2015, în contul IBAN x deschis la BBBBB., inculpatul A. a depus în numerar 1.000 EURO şi a retras în numerar la ATM-uri şi a făcut plăţi cu cardul la comercianţi în valoare de 703,93 Euro.

9. În perioada 09.12.2015 - 17.02.2016, în contul IBAN x deschis la BBBBB., inculpatul A. a depus în numerar 270 EURO şi a retras în numerar la ATM-uri şi a făcut plăţi cu cardul la comercianţi în valoare de 317,14 Euro.

10. în 08.06.2017, inculpatul A. a retras în numerar din contul IBAN x, deschis la CCCCC. pe numele fratelui său, inculpatul T. (cont pe care era împuternicit) suma de 9.900 Euro (din care suma de 8.000 de euro provenea din depuneri anterioare efectuate personal de inculpat la datele de 08.01.2015 şi 13.01.2015, iar suma de 2.000 de euro exista în cont din depuneri anterioare efectuate de inculpatul T.);

11. În perioada 23.08.2016 - 01.03.2018, în contul IBAN x deschis la BBBBB. aparţinând inculpatului A., s-a depus în numerar suma totală de 8.100 EURO (A. - 2.500 Euro, B. - 1.000 Euro, X. - 1.100 Euro şi Y. - 3.500 Euro) şi a retras în numerar la ATM-uri şi a făcut plăţi cu cardul la comercianţi în valoare totală de 7.849,85 Euro.

III. în perioada 14.01.2014 - 04.10.2017, a decis achiziţionarea de bunuri mobile şi imobile, pe numele său sau al părinţilor săi - inculpaţii Z. şi AA., bunuri care fie au fost revândute, fie păstrate în patrimoniul acestuia, prin următoarele tranzacţii:

1. la data de 27.08.2013 a achiziţionat pe numele mamei sale, inculpata Z. autoturismul marca x D, serie şasiu x, cu nr. de înmatriculare x, înstrăinat la data de 01.03.2015;

2. la data de 14.01.2014 a achiziţionat autoturismul marca x, serie şasiu x, cu nr. de înmatriculare x, înstrăinat ulterior la data de 15.02.2017;

3. la data de 01.03.2015 a achiziţionat pe numele mamei sale, inculpata Z. autoturismul marca x, serie şasiu x, cu nr. de înmatriculare x, înstrăinat la data de 07.10.2015;

4. la data de 17.03.2015 a achiziţionat pe numele mamei sale, inculpata Z. autoturismul marca x, serie şasiu x, cu nr. de înmatriculare x;

5. la data de 28.01.2016 a achiziţionat autoturismul marca x, serie şasiu x, cu nr. de înmatriculare x înstrăinat ulterior la data de 14.02.2018;

6. la data de 05.08.2016 a achiziţionat pe numele tatălui său, inculpatul AA., imobilul situat în Bucureşti, sector 5 (teren intravilan şi construcţii cu valoare de impunere de 270.169 RON);

7. la data de 01.09.2016 a achiziţionat pe numele mamei sale, inculpata Z. autoturismul marca x, serie şasiu x, cu nr. de înmatriculare x, înstrăinat la data de 29.01.2018;

8. la data de 16.11.2016 a achiziţionat pe numele tatălui său, inculpatul AA. autoturismul marca x, serie şasiu x şi nr. de înmatriculare x, pe care l-a înstrăinat la data de 06.04.2017;

9. la data de 25.04.2017 a achiziţionat pe numele tatălui său, inculpatul AA. autoturismul marca x, serie şasiu x şi nr. de înmatriculare x;

10. la data de 16.06.2017 a achiziţionat pe numele mamei sale, inculpata Z., imobilul (construcţie şi teren) situat în situat în Bucureşti, valoare de impunere 30272 RON.

11. la data de 04.10.2017, inculpatul a dobândit imobilul situat în mun. Călăraşi, str. x, jud. Călăraşi, înscrise în cărţile funciare nr. x şi nr. x a localităţii Călăraşi, imobil pe care ulterior l-a înstrăinat în 30.01.2018 contra sumei de 10.000 de euro.

întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de spălarea banilor în formă continuată, prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. a), b) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (67 acte materiale).

Întrucât inculpatul a comis infracţiunile menţionate anterior înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre acesta, în sarcina sa au fost reţinute dispoziţiile art. 38 alin. (1) C. pen., privind concursul real de infracţiuni.

II. 1. Fapta inculpatului L. care:

- în cursul lunii august 2014, folosind metoda "lover boy", a recrutat-o pe victima M., în scopul exploatării acesteia prin obligare la practicarea prostituţiei, după care a cazat-o într-o locuinţă închiriată din localitatea Krefeld, Germania şi, prin acte de violenţă fizică, a obligat-o să se prostitueze în folosul său, exploatarea victimei M. având loc iniţial din luna august 2014 până la finalul anului 2014, toate sumele de bani astfel obţinute de victimă revenind inculpatului, după care, la finalul anului 2015 victima a reintrat sub controlul inculpatului, practicând din nou prostituţia în folosul acestuia şi fiind agresată fizic în mod constant, pentru a-i procura sume de bani în această manieră întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane, prevăzută de art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 182 lit. c) C. pen.;

- în cursul lunii august 2015, folosind metoda "lover boy", a recrutat-o pe victima N., în scopul exploatării acesteia prin obligare la practicarea prostituţiei, după care a cazat-o într-o locuinţă închiriată în localitatea Krefeld, Germania şi a determinat-o, prin false promisiuni de iubire, să se prostitueze în folosul său, recurgând ulterior şi la acte de violenţă fizică, exploatarea victimei N. prin obligare la practicarea prostituţiei în localitatea Krefeld, Germania (în cluburile JJ. şi II.) având loc spre finalul lunii decembrie 2015, iar toate sumele de bani astfel obţinute de victimă revenind inculpatului, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane, în formă continuată, prevăzută de art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 182 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale).

2. Fapta inculpatului L. care:

- în perioada 2011 - decembrie 2012 şi în perioada 2014 - noiembrie 2017 a obţinut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către numita O., care a desfăşurat această activitate iniţial în Italia, regiunea Catania (2011 - 2012) şi apoi în localitatea Krefeld din Germania (2014 - 2017) şi care în perioada practicării prostituţiei în localitatea Krefeld din Germania (2014 - 2017) a determinat-o pe numita O. să continue practicarea prostituţiei în folosul său prin constrângere,

- în perioada ianuarie 2012 - mai 2012, a obţinut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către numita P., care a desfăşurat această activitate în Italia, regiunea Catania în folosul principal al inculpatului R., iar în perioada practicării prostituţiei în localitatea Catania din Italia, jumătate din sumele de bani câştigate de numita P. din practicarea prostituţiei au revenit inculpatului L.

- în perioada octombrie 2015 - noiembrie 2017, a obţinut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către numita Q., care a desfăşurat această activitate în localitatea Krefeld din Germania, fiind determinată de inculpat să continue practicarea prostituţiei în folosul său prin constrângere, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de proxenetism, în formă continuată, prevăzută de art. 213 alin. (1), (2), (4) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (5 acte materiale).

3. Fapta inculpatului L. care, în perioada iulie 2014 - aprilie 2015, l-a sprijinit pe inculpatul A. în acţiunea de exploatare a victimei E., prin aceea că a supravegheat-o în absenţa inculpatului A., ajutându-l pe cel din urmă în menţinerea controlului asupra acesteia întruneşte elementele constitutive ale complicităţii la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 182 lit. c) C. pen.

4. Fapta inculpatului L. care, în cursul lunii decembrie 2016, i-a sprijinit pe inculpaţii A. şi W. în acţiunea de exploatare a victimei J., prin aceea că a transportat-o pe aceasta din clubul KK. din Krefeld, unde a fost obligată să practice prostituţia, către locuinţa în care aceasta fusese cazată de cei din urmă, ajutându-i pe inculpaţii A. şi W. în menţinerea controlului asupra acesteia, întruneşte elementele constitutive ale complicităţii la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 182 lit. c) C. pen.

5. Fapta inculpatului L. care, la începutul lunii ianuarie 2012, cunoscând că victima B. fusese recrutată, prin inducere în eroare, de inculpatul A., în scopul obligării la practicarea prostituţiei, l-a sprijinit pe acesta în acţiunea de exploatare a victimei, pe care a adăpostit-o într-un imobil închiriat de el din localitatea Krefeld, Germania şi a transportat-o, în câteva rânduri, în locurile în care victima, prin acte de violenţă fizică, a fost obligată să se prostitueze în folosul inculpatului A. întruneşte elementele constitutive ale complicităţii la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 182 lit. c) C. pen.

Întrucât inculpatul a comis infracţiunile menţionate anterior înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre acesta, în sarcina sa au fost reţinute dispoziţiile art. 38 alin. (1) C. pen., privind concursul real de infracţiuni.

III. 1. Fapta inculpatului R. care, la începutul lunii ianuarie 2012, cunoscând că victima B., fusese recrutată, prin inducere în eroare, de inculpatul A., în scopul obligării la practicarea prostituţiei, l-a sprijinit pe acesta în acţiunea de transportare a victimei în Italia, regiunea Catania, unde aceasta, prin acte de violenţă fizică, a fost obligată să se prostitueze în folosul inculpatului A., iar în cursul lunii aprilie 2015, după ce victima fusese transferată în localitatea Krefeld din Germania, a transportat-o, în câteva rânduri, în locurile în care aceasta, în aceeaşi manieră, a fost obligată să se prostitueze în folosul inculpatului A. întruneşte elementele constitutive ale complicităţii la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 182 lit. c) C. pen.

2. Fapta inculpatului R. care, în perioada iulie 2014 - aprilie 2015, l-a sprijinit pe inculpatul A. în acţiunea de exploatare a victimei E., prin aceea că a participat la transportul acesteia din aeroportul Dusseldorf în localitatea Krefeld, unde victima a fost cazată de inculpatul A. într-o locuinţă închiriată şi, prin acte de violenţă fizică, a fost obligată să se prostitueze în folosul său şi care, de asemenea, a transportat victima, în câteva rânduri, în locurile în care era obligată să practice prostituţia şi a supravegheat-o în absenţa inculpatului A., ajutându-l pe cel din urmă în menţinerea controlului asupra acesteia întruneşte elementele constitutive ale complicităţii la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 182 lit. c) C. pen.

3. Fapta inculpatului R. care:

- în cursul lunii ianuarie 2014, prin false promisiuni de iubire a transportat-o pe victima P. în localitatea Krefeld din Germania, în scopul exploatării acesteia prin obligare la practicarea prostituţiei, după care a cazat-o într-o locuinţă închiriată de inculpatul A. şi, sub imperiul falselor sale promisiuni de iubire şi cu speranţa unui viitor alături de acesta, a determinat-o să practice prostituţia în clubul II. în folosul său, victima fiind supusă în acest scop inclusiv unor acte de violenţă fizică, exploatarea acesteia având loc din luna ianuarie 2014 până în cursul lunii noiembrie 2017, iar toate sumele de bani astfel obţinute de victimă revenind inculpatului,

- în cursul lunii ianuarie 2015, folosind metoda "lover boy", a recrutat-o pe victima S., în scopul exploatării acesteia prin obligare la practicarea prostituţiei, după care a cazat-o într-o locuinţă închiriată în localitatea Krefeld, Germania şi a determinat-o, prin false promisiuni de iubire, să se prostitueze în folosul său, recurgând ulterior şi la acte de violenţă fizică, exploatarea victimei prin obligare la practicarea prostituţiei în localitatea Krefeld, Germania (în cluburile II. şi parţial în clubul HHH.) având loc până în cursul lunii septembrie 2016, iar toate sumele de bani astfel obţinute de victimă revenind inculpatului, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane, în formă continuată, prevăzută de art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 182 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale).

4. Fapta inculpatului R. care, la sfârşitul lunii mai 2014, cunoscând că victima K. fusese recrutată, prin inducere în eroare, de inculpatul T., în scopul obligării la practicarea prostituţiei, l-a sprijinit pe acesta în acţiunea de exploatare a victimei, pe care a găzduit-o într-o locuinţă închiriată de el în localitatea Krefeld din Germania, iar în perioada martie 2015 până în primăvara anului 2016 a transportat-o, în câteva rânduri, în locurile din localitatea anterior menţionată, în care victima, prin false promisiuni de iubire şi periodice acte de violenţă fizică, a fost obligată să se prostitueze în folosul inculpatului T. întruneşte elementele constitutive ale complicităţii la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 182 lit. c) C. pen.

5. Fapta inculpatului R. care, în cursul lunii iunie 2015, cunoscând că victima F. fusese recrutată, prin inducere în eroare, de inculpatul A., în scopul exploatării prin obligare la practicarea prostituţiei, a transportat-o în locul în care era obligată să practice prostituţia, ajutându-l pe cel din urmă în menţinerea controlului asupra victimei întruneşte elementele constitutive ale complicităţii la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 182 lit. c) C. pen.

6. Fapta inculpatului R. care, la data de 23.07.2016, cunoscând că victima I. fusese recrutată, prin inducere în eroare, de inculpatul A., în scopul exploatării prin obligare la practicarea prostituţiei, a transportat-o în locul în care era obligată să practice prostituţia, ajutându-l pe cel din urmă în menţinerea controlului asupra victimei întruneşte elementele constitutive ale complicităţii la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 182 lit. c) C. pen.

Întrucât inculpatul a comis infracţiunile menţionate anterior înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre acesta, în sarcina sa au fost reţinute dispoziţiile art. 38 alin. (1) C. pen., privind concursul real de infracţiuni.

IV.1. Fapta inculpatului T. zis "T." care, în cursul lunii aprilie 2014, folosind metoda "lover boy", a recrutat-o pe victima K., în scopul exploatării acesteia prin obligare la practicarea prostituţiei, după care, la sfârşitul lunii mai 2014, a transportat-o în Germania, localitatea Krefeld, a cazat-o într-o locuinţă închiriată de inculpatul R. şi a determinat-o, prin false promisiuni de iubire, să se prostitueze în folosul său, recurgând ulterior şi la acte de violenţă fizică, exploatarea victimei prin obligare la practicarea prostituţiei în localitatea Krefeld, Germania (club II.) având loc până la începutul lunii ianuarie 2015, fiind reluată la sfârşitul lunii martie 2015 şi având loc până în primăvara anului 2016, când victima a practicat prostituţia în cluburile JJ., HHH. şi KK. din Krefeld, iar toate sumele de bani astfel obţinute de victimă au revenit inculpatului, după care, din primăvara anului 2016 şi până în luna noiembrie 2016 a determinat-o pe victimă să continue prostituţia în această modalitate în clubul MM. din Viena (Austria), şi de această dată tot în folosul său material, victima fiind şi de această dată supusă unor agresiuni fizice periodice întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane, prevăzută de art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 182 lit. c) C. pen.

2. Fapta inculpatului T. zis "T." care, în cursul lunii aprilie 2015, cunoscând că victima F., fusese recrutată, prin inducere în eroare, de inculpatul A., în scopul exploatării prin obligare la practicarea prostituţiei, a adăpostit-o pe aceasta într-un imobil închiriat de el în localitatea Krefeld din Germania şi a transportat-o, în câteva rânduri, în locurile în care era obligată să practice prostituţia, ajutându-l pe cel din urmă în menţinerea controlului asupra victimei întruneşte elementele constitutive ale complicităţii la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 182 lit. c) C. pen.

3. Fapta inculpatului T. zis "T." care, în cursul lunii aprilie 2015, l-a sprijinit pe inculpatul A. în acţiunea de exploatare a victimei E., prin aceea că a transportat-o pe aceasta din Bucureşti în localitatea Krefeld din Germania, deşi cunoştea că victima fusese recrutată anterior de A. prin inducere în eroare şi că era obligată de acesta să practice prostituţia în folosul său întruneşte elementele constitutive ale complicităţii la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 182 lit. c) C. pen.

4. Fapta inculpatului T. zis "T." care, în cursul lunii decembrie 2016, prin corupere, a determinat-o pe victima K., persoană vătămată în dosarul nr. x/2015 al D.I.I.C.O.T. şi audiată în această cauză cu asigurarea măsurilor de protecţie inerente statutului de martor ameninţat, să-şi retragă declaraţiile date împotriva sa în această cauză, iar urmare a acţiunii inculpatului, la data de 06.02.2017, persoana vătămată şi-a retras depoziţia data în cauză împotriva acestuia întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen.

5. Fapta inculpatului T. zis "T." care, în cursul lunii decembrie 2017, a determinat-o pe inculpata X. să încerce, la rândul său să o determine, prin corupere, pe victima K. - victimă a traficului de persoane comis de inculpat - să nu dea declaraţii împotriva acestuia, în faţa autorităţilor judiciare germane şi române întruneşte elementele constitutive ale instigării la infracţiunea de influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 47 C. pen. raportat la art. 272 alin. (1) C. pen.

6. Fapta inculpatului T. zis "T." care:

- în perioada 18.04.2014-13.06.2016, în timp ce se afla în localitatea Krefeld din Germania exploatând-o pe victima K. prin obligare la practicarea prostituţiei a transferat personal sau a dispus transferarea, de către mama sa Z. (aflată de asemenea în Krefeld unde îl sprijinea atât pe el, cât şi pe inculpatul A. în acţiunile de exploatare a victimelor din prezenta cauză) sau de către victima B. (care la acel moment era, de asemenea, în localitatea Krefeld, fiind exploatată de fratele său A. prin obligare la practicarea prostituţiei) către soţia sa X., a sumei totale de 39.148, 80 euro, precum şi a sumei totale de 6.725 de euro transferaţi celei din urmă prin interpuşi (prin soacra inculpatei KKKKK. şi cumnata sa JJJJJ.), pentru a ascunde adevărata natură a provenienţei banilor obţinuţi pe teritoriul Germaniei din comiterea infracţiunilor de trafic de persoane şi proxenetism (48 acte materiale de transferare, art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2018), după cum urmează:

1. În 18.04.2014 (ora 08:32:00), Z. a transferat, prin AAA., suma de 300,00 Euro, din DDDDD., către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 18.04.2014 (ora 08:42:00), de la ZZZZ.

2. În 15.05.2014 (ora 15:28:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 120,00 Euro, din DDDDD., către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 16.05.2014 (ora 04:30:00), de la TTT.

3. În 27.05.2014 (ora 06:40:00), Z. a transferat, prin AAA., suma de 5.000,00 Euro, din AAAAA., către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 27.05.2014 (ora 07:16:00), de la UUUU.

4. În 03.06.2014 (ora 07:18:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 2.000,00 Euro, către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 03.06.2014 (ora 07:32:00), de la CCCCC. S A.

5. În 12.06.2014 (ora 14:25:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 1.000,00 Euro, către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 13.06.2014 (ora 04:28:00), de la CCCCC. S A.

6. În 16.06.2014 (ora 13:11:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 1.000,00 Euro, către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 17.06.2014 (ora 03:35:00), de la CCCCC. S A.

7. În 20.06.2014 (ora 08:12:00), Z. a transferat, prin AAA., suma de 2.000,00 Euro, din DDDDD., către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 20.06.2014 (ora 08:25:00), de la CCCCC. S A.

8. În 23.06.2014 (ora 13:47:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 1.000,00 Euro, către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 24.06.2014 (ora 02:28:00), de la CCCCC. S A.

9. În 28.06.2014 (ora 14:34:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 1.000,00 Euro, către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 29.06.2014 (ora 07:56:00), de la ZZZZ.

10. În 04.07.2014 (ora 05:41:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 1.000,00 Euro, către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 04.07.2014 (ora 05:56:00), de la CCCCC. S A.

11. În 08.07.2014 (ora 14:00:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 970,80 Euro, către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 09.07.2014 (ora 04:27:00), de la CCCCC. S A.

12. În 13.07.2014 (ora 12:45:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 1.000,00 Euro, către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 14.07.2014 (ora 04:15:00), de la CCCCC. S A.

13. În 16.07.2014 (ora 13:24:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 1.068,00 Euro, către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 17.07.2014 (ora 05:37:00), de la CCCCC. S A.

14. În 20.07.2014 (ora 15:44:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 1.100,00 Euro, către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 21.07.2014 (ora 04:43:00), de la CCCCC. S A.

15. În 25.07.2014 (ora 15:43:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 1.150,00 Euro, către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 26.07.2014 (ora 03:51:00), de la ZZZZ.

16. În 29.07.2014 (ora 12:43:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 1.200,00 Euro, către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 29.07.2014 (ora 13:14:00), de la ZZZZ.

17. În 02.08.2014 (ora 11:30:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 1.000,00 Euro, către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 03.08.2014 (ora 05:43:00), de la ZZZZ.

18. În 04.08.2014 (ora 09:10:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 1.250,00 Euro, către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 04.08.2014 (ora 09:21:00), de la TTTT.

19. În 07.08.2014 (ora 13:38:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 850,00 Euro, către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 07.08.2014 (ora 14:01:00), de la ZZZZ.

20. În 10.08.2014 (ora 12:21:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 85,00 Euro, către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 10.08.2014 (ora 12:37:00), de la TTT.

21. În 15.08.2014 (ora 14:43:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 550,00 Euro, către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 16.08.2014 (ora 04:10:00), de la ZZZZ.

22. În 20.08.2014 (ora 05:50:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 50,00 Euro, către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 20.08.2014 (ora 06:19:00), de la TTT.

23. În 21.08.2014 (ora 15:31:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 45,00 Euro, către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 22.08.2014 (ora 02:43:00), de la TTT.

24. În 22.08.2014 (ora 08:17:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 400,00 Euro, către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 22.08.2014 (ora 08:27:00), de la BBBBB.

25. În 27.08.2014 (ora 15:22:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 400,00 Euro, către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 28.08.2014 (ora 03:54:00), de la IIIII.

26. în 28.08.2014 (ora 12:23:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 400,00 Euro, către JJJJJ., iar aceasta i-a retras în numerar, în 28.08.2014 (ora 13:09:00), de la ZZZZ.

27. În 28.09.2014 (ora 16:14:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 92,00 Euro, către JJJJJ., iar aceasta i-a retras în numerar, în 29.09.2014 (ora 06:04:00), de la CCCCC. S A.

28. În 05.10.2014 (ora 10:19:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 1.000,00 Euro, către JJJJJ., iar aceasta i-a retras în numerar, în 06.10.2014 (ora 05:56:00), de la TTTT. Sa.

29. În 14.10.2014 (ora 12:18:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 1.050,00 Euro, către JJJJJ., iar aceasta i-a retras în numerar, în 15.10.2014 (ora 03:34:00), de la BBBBB.

30. În 20.10.2014 (ora 14:52:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 1.300,00 Euro, către JJJJJ., iar aceasta i-a retras în numerar, în 21.10.2014 (ora 11:51:00), de la ZZZZ.

31. În 29.04.2015 (ora 04:31:59), T. a transferat prin XX., suma de 200,00 Euro, din EEEEE., către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 29.04.2015 (ora 04:48:29), de la FFFFF. Rahova.

32. În 23.06.2015 (ora 06:38:21), T. a transferat prin XX., suma de 100,00 Euro, din EEEEE., către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 23.06.2015 (ora 07:19:15), de la FFFFF. Rahova.

33. În 01.09.2015 (ora 06:43:36), B. a transferat, prin XX., suma de 450,00 Euro, din EEEEE., către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 01.09.2015 (ora 07:40:47), de la FFFFF. Rahova.

34. În 04.09.2015 (ora 11:02:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 450,00 Euro, către KKKKK., iar aceasta i-a retras în numerar, în 04.09.2015 (ora 12:00:00), de la ZZZZ.

35. În 09.09.2015 (ora 05:06:11), B. a transferat, prin XX., suma de 3.000,00 Euro, din EEEEE., către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 09.09.2015 (ora 08:53:21), de la FFFFF. Rahova.

36. În 13.11.2015, T., aflat în localitatea Krefeld din Germania a transferat personal către X., care se deplasase în aceeaşi localitate, suma de 9.800 de euro, bani ce au fost depistaţi asupra acesteia în aeroportul Bucureşti - Otopeni.

37. În 22.11.2015 (ora 08:10:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 330,00 Euro, către KKKKK., iar aceasta i-a retras în numerar, în 22.11.2015 (ora 08:40:00), de la ZZZZ.

38. În 27.11.2015 (ora 07:02:45), T. a transferat prin XX., suma de 60,00 Euro, din EEEEE., către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 27.11.2015 (ora 07:32:04), de la FFFFF. Rahova.

39. În 01.12.2015 (ora 14:20:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 220,00 Euro, către KKKKK., iar aceasta i-a retras în numerar, în 02.12.2015 (ora 02:25:00), de la CCCCC. S A.

40. În 10.12.2015 (ora 13:20:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 100,00 Euro, către KKKKK., iar aceasta i-a retras în numerar, în 11.12.2015 (ora 04:00:00), de la CCCCC. S A.

41. În 17.12.2015 (ora 15:53:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 300,00 Euro, către KKKKK., iar aceasta i-a retras în numerar, în 18.12.2015 (ora 05:41:00), de la CCCCC. S A.

42. În 15.03.2016 (ora 08:13:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 150,00 Euro, către KKKKK., iar aceasta i-a retras în numerar, în 15.03.2016 (ora 08:51:00), de la CCCCC. S A.

43. În 26.04.2016 (ora 08:33:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 450,00 Euro, din Rekcell Kg, către JJJJJ., iar aceasta i-a retras în numerar, în 26.04.2016 (ora 09:51:00), de la BBBBB.

44. În 11.05.2016 (ora 06:32:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 300,00 Euro, către KKKKK., iar aceasta i-a retras în numerar, în 11.05.2016 (ora 07:29:00), de la CCCCC. S A.

45. În 23.05.2016 (ora 14:16:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 200,00 Euro, către KKKKK., iar aceasta i-a retras în numerar, în 24.05.2016 (ora 03:41:00), de la CCCCC. S A.

46. În 01.06.2016 (ora 07:20:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 183,00 Euro, către KKKKK., iar aceasta i-a retras în numerar, în 01.06.2016 (ora 08:24:00), de la CCCCC. S A.

47. În 08.06.2016 (ora 08:11:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 100,00 Euro, către KKKKK., iar aceasta i-a retras în numerar, în 08.06.2016 (ora 09:20:00), de la CCCCC. S A.

48. În 13.06.2016 (ora 08:45:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 100,00 Euro, către JJJJJ., iar aceasta i-a retras în numerar, în 13.06.2016 (ora 09:18:00), de la BBBBB.

şi care, ulterior etapei de plasare, ce a avut loc prin transferarea banilor în ţară a trecut la faza de stratificare, în scopul de a curma orice legătură între banii "murdari" şi sursa de provenienţă a acestora şi a decis alimentarea conturilor sale bancare cu suma de 27.004 euro, precum şi achiziţionarea de bunuri mobile şi imobile, pe numele său şi al inculpatei X. (soţia sa), realizând astfel etapa finală a procesului de spălare a banilor, respectiv integrarea, constând în revenirea la dispoziţia sa a sumelor de bani obţinute în mod nelegal, prin revânzarea bunurilor mobile şi imobile sau prin păstrarea, uneori într-o manieră simulată, a dreptului de proprietate asupra acestora (5 acte materiale de disimulare a adevăratei naturi a provenienţei sumelor de bani obţinute din comiterea infracţiunilor de trafic de persoane), după cum urmează:

I. 1. la data de 16.12.2016 a depus în numerar, în contul IBAN x, deschis la LLLLL. suma totală de 27.004 euro.

II. în perioada 26.02.2015 - 14.11.2017, inculpatul T. a decis achiziţionarea de bunuri mobile şi imobile, pe numele său şi al soţiei sale X., bunuri care fie au fost revândute, fie păstrate în patrimoniul acestuia, prin următoarele tranzacţii:

1. la data de 26.02.2015 a achiziţionat pe numele soţiei sale, inculpata X., autoturismul marca x, serie şasiu x, nr. de înmatriculare x, înstrăinat la data de 27.02.2018;

2. la data de 24.09.2015 a achiziţionat împreună cu soţia sa, inculpata X., imobilul situat în Bucureşti str. x, (teren şi construcţie având valoare de impunere de 19.047 RON), dobândit în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. x/2015 autentificat de Biroul Notarial FF.;

3. la data de 16.12.2016 a achiziţionat, împreună cu inculpata X., imobilul situat în oraşul Bragadiru, str. x B, lot. 1, jud. Ilfov, cu terenul aferent şi cota indiviză de 5,77%, respectiv 25,5 mp din Lotul nr. x situat la aceeaşi adresă, cu destinaţia de acces şi loc de parcare (contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/16.12.2016 de Societatea Profesională Notarială MMMMM.,), preţul de 27.000 de euro fiind achitat prin 2 plăţi în valoare de 10.800 de euro şi 16.200 de euro efectuate către vânzătorii NNNNN. şi OOOOO. din contul IBAN x, deschis la LLLLL. pe numele inculpatului;

4. la data de 14.11.2017 a achiziţionat pe numele soţiei sale, inculpata X., autoturismul marca x, Tip 346C, cu nr. de înmatriculare x, serie şasiu x, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălarea banilor, în formă continuată, prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. a), b) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (53 acte materiale).

Întrucât inculpatul a comis infracţiunile menţionate anterior înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre acesta, în sarcina sa au fost reţinute dispoziţiile art. 38 alin. (1) C. pen., privind concursul real de infracţiuni.

V.1. Fapta inculpatului U. care, în perioada iulie 2014 - aprilie 2015, l-a sprijinit pe inculpatul A. în acţiunea de exploatare a victimei E., prin aceea că a supravegheat-o în absenţa inculpatului A., ajutându-l pe cel din urmă în menţinerea controlului asupra acesteia întruneşte elementele constitutive ale complicităţii la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen.

2. Fapta inculpatului U. care, în cursul anului 2014, l-a sprijinit pe inculpatul L. în acţiunea de exploatare a victimei M., prin aceea că a transportat-o pe aceasta, în câteva rânduri, în locurile în care era obligată să practice prostituţia, ajutându-l pe cel din urmă în menţinerea controlului asupra victimei întruneşte elementele constitutive ale complicităţii la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen.

3. Fapta inculpatului U. care, în perioada noiembrie- decembrie 2015, cunoscând că victima N. fusese recrutată, prin inducere în eroare, de inculpatul L. în scopul exploatării prin obligare la practicarea prostituţiei, a transportat-o, periodic, în locurile în care victima, prin false promisiuni de iubire şi periodice acte de violenţă fizică, a fost obligată să se prostitueze în folosul inculpatului L. întruneşte elementele constitutive ale complicităţii la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen.

4. Fapta inculpatului U. care, în cursul anului 2014, folosind metoda "lover boy", a recrutat-o pe victima V., în scopul exploatării acesteia prin obligare la practicarea prostituţiei, după care a cazat-o într-o locuinţă închiriată în localitatea Krefeld, Germania şi, în cursul lunii aprilie 2015, a determinat-o, prin false promisiuni de iubire, să se prostitueze în folosul său, recurgând ulterior şi la acte de violenţă fizică, exploatarea victimei prin obligare la practicarea prostituţiei în localitatea Krefeld, Germania (atât pe stradă, cât şi în cluburile JJ., HHH. şi II.) având loc până în cursul lunii septembrie 2017, toate sumele de bani astfel obţinute de victimă revenind inculpatului întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane, prevăzută de art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 182 lit. c) C. pen.

5. Fapta inculpatului U. care, în perioada martie 2015 până în primăvara anului 2016, cunoscând că victima K. fusese recrutată, prin inducere în eroare, de inculpatul T., care o obliga la practicarea prostituţiei, l-a sprijinit pe acesta în acţiunea de exploatare a victimei, pe care a transportat-o, în câteva rânduri, în locurile din localitatea Krefeld, Germania, în care victima, prin false promisiuni de iubire şi periodice acte de violenţă fizică, a fost obligată să se prostitueze în folosul inculpatului T. întruneşte elementele constitutive ale complicităţii la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen.

Întrucât inculpatul a comis infracţiunile menţionate anterior înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre acesta, în sarcina sa au fost reţinute dispoziţiile art. 38 alin. (1) C. pen., privind concursul real de infracţiuni.

VI.1. Fapta inculpatului W. care, în cursul lunii aprilie 2015, în stare de minoritate, cunoscând că victima F. fusese recrutată, prin inducere în eroare, de inculpatul A., în scopul exploatării prin obligare la practicarea prostituţiei, l-a ajutat pe acesta din urmă în acţiunea de menţinere a controlului asupra victimei, participând la transportul acesteia în localitatea Krefeld din Germania şi locuind împreună cu aceasta într-un imobil închiriat de inculpatul T. întruneşte elementele constitutive ale complicităţii la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 182 lit. c) C. pen. cu aplicarea art. 113 alin. (2) C. pen.

2. Fapta inculpatului W. care, în cursul lunii noiembrie 2016, în stare de minoritate, folosind metoda "lover boy", a recrutat-o pe victima J., în scopul exploatării acesteia prin obligare la practicarea prostituţiei, după care, la data de 23.12.2016, a transportat-o în Germania, localitatea Krefeld, a cazat-o într-o locuinţă închiriată de inculpatul A. şi, prin acte de violenţă fizică, a obligat-o să se prostitueze în folosul său, exploatarea victimei având loc pe o durată de aproximativ 7 zile (sfârşitul lunii decembrie 2016 - începutul lunii ianuarie 2017), toate sumele de bani astfel obţinute de victimă revenind inculpatului întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane, prevăzută de art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 182 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 113 alin. (3) C. pen.

Întrucât inculpatul a comis infracţiunile menţionate anterior înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre acesta, în sarcina sa au fost reţinute dispoziţiile art. 38 alin. (1) C. pen., privind concursul real de infracţiuni.

VII. 1. Fapta inculpatei X. care, în cursul lunii noiembrie 2016, cunoscând că victima J. fusese recrutată, prin inducere în eroare, de inculpatul W. (fiul său vitreg) în scopul exploatării prin obligare la practicarea prostituţiei, a adăpostit-o pe aceasta în imobilul din Bucureşti, (proprietatea sa şi a inculpatului T.), iar la data de 23.12.2016 a transportat-o pe aceasta la aeroportul Otopeni, loc din care victima, însoţită de inculpatul W., a plecat în Germania, unde, prin acte de violenţă fizică, a fost obligată să se prostitueze în folosul celui din urmă întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane, prevăzută de art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 182 lit. c) C. pen.

2. Fapta inculpatei X. care, la data de 24.02.2018, împreună cu inculpata Y., s-a întâlnit cu victima F. (persoană vătămată în dosarul nr. x/2015 al D.I.I.C.O.T. şi victimă a traficului de persoane comis de A. în dosarul nr. x al Poliţiei Dusseldorf - Procuratura oraşului Wuppertal) şi i-au solicitat să dea o declaraţie notarială, în cuprinsul căreia să menţioneze că a avut o relaţie amoroasă cu inculpatul A., fără a fi agresată sau exploatată de acesta, urmând să fie "cinstită" pentru ajutorul solicitat, după ce anterior, la data de 22.02.2018, B., care fusese determinată de inculpatul A., s-a deplasat împreună cu inculpata Y. la locuinţa aceleiaşi victime, pe care de asemenea au încercat să o convingă să-şi retragă declaraţiile date împotriva inculpatului A., în schimbul unor foloase materiale întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen.

3. Fapta inculpatei X. care, în cursul lunii decembrie 2017, fiind determinată anterior de soţul său, inculpatul T., a încercat la rândul său să o determine prin corupere pe victima K. - victimă a traficului de persoane comis de inculpatul T. - să nu dea declaraţii împotriva acestuia, în faţa autorităţilor judiciare germane şi române întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen.

4. Fapta inculpatei X. care:

- în perioada 15.05.2014-13.06.2016, primind pe numele său suma totală de 39.148,80 euro, transferată personal de inculpatul A., de către mama acestuia - inculpata Z. sau de către victima B., aceasta l-a ajutat pe inculpatul T. să ascundă adevărata natură a provenienţei acestor sume de bani (sume dobândite din exploatarea, de către inculpatul T., a victimei K. prin obligare la practicarea prostituţiei pe teritoriul Germaniei) şi să realizeze astfel "albirea" acestora (31 acte materiale), după cum urmează:

1. În 18.04.2014 (ora 08:32:00), Z. a transferat, prin AAA., suma de 300,00 Euro, din DDDDD., către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 18.04.2014 (ora 08:42:00), de la ZZZZ.

2. În 15.05.2014 (ora 15:28:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 120,00 Euro, din DDDDD., către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 16.05.2014 (ora 04:30:00), de la TTT.

3. În 27.05.2014 (ora 06:40:00), Z. a transferat, prin AAA., suma de 5.000,00 Euro, din AAAAA., către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 27.05.2014 (ora 07:16:00), de la UUUU.

4. În 03.06.2014 (ora 07:18:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 2.000,00 Euro, către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 03.06.2014 (ora 07:32:00), de la CCCCC. S A.

5. În 12.06.2014 (ora 14:25:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 1.000,00 Euro, către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 13.06.2014 (ora 04:28:00), de la CCCCC. S A.

6. În 16.06.2014 (ora 13:11:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 1.000,00 Euro, către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 17.06.2014 (ora 03:35:00), de la CCCCC. S A.

7. În 20.06.2014 (ora 08:12:00), Z. a transferat, prin AAA., suma de 2.000,00 Euro, din DDDDD., către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 20.06.2014 (ora 08:25:00), de la CCCCC. S A.

8. În 23.06.2014 (ora 13:47:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 1.000,00 Euro, către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 24.06.2014 (ora 02:28:00), de la CCCCC. S A.

9. În 28.06.2014 (ora 14:34:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 1.000,00 Euro, către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 29.06.2014 (ora 07:56:00), de la ZZZZ.

10. În 04.07.2014 (ora 05:41:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 1.000,00 Euro, către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 04.07.2014 (ora 05:56:00), de la CCCCC. S A.

11. În 08.07.2014 (ora 14:00:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 970,80 Euro, către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 09.07.2014 (ora 04:27:00), de la CCCCC. S A.

12. În 13.07.2014 (ora 12:45:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 1.000,00 Euro, către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 14.07.2014 (ora 04:15:00), de la CCCCC. S A.

13. În 16.07.2014 (ora 13:24:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 1.068,00 Euro, către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 17.07.2014 (ora 05:37:00), de la CCCCC. S A.

14. În 20.07.2014 (ora 15:44:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 1.100,00 Euro, către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 21.07.2014 (ora 04:43:00), de la CCCCC. S A.

15. În 25.07.2014 (ora 15:43:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 1.150,00 Euro, către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 26.07.2014 (ora 03:51:00), de la ZZZZ.

16. În 29.07.2014 (ora 12:43:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 1.200,00 Euro, către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 29.07.2014 (ora 13:14:00), de la ZZZZ.

17. În 02.08.2014 (ora 11:30:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 1.000,00 Euro, către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 03.08.2014 (ora 05:43:00), de la ZZZZ.

18. În 04.08.2014 (ora 09:10:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 1.250,00 Euro, către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 04.08.2014 (ora 09:21:00), de la TTTT.

19. În 07.08.2014 (ora 13:38:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 850,00 Euro, către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 07.08.2014 (ora 14:01:00), de la ZZZZ.

20. În 10.08.2014 (ora 12:21:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 85,00 Euro, către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 10.08.2014 (ora 12:37:00), de la TTT.

21. În 15.08.2014 (ora 14:43:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 550,00 Euro, către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 16.08.2014 (ora 04:10:00), de la ZZZZ.

22. În 20.08.2014 (ora 05:50:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 50,00 Euro, către X., Bragadiru, Ro, iar aceasta i-a retras în numerar, în 20.08.2014 (ora 06:19:00), de la TTT.

23. În 21.08.2014 (ora 15:31:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 45,00 Euro, către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 22.08.2014 (ora 02:43:00), de la TTT.

24. În 22.08.2014 (ora 08:17:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 400,00 Euro, către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 22.08.2014 (ora 08:27:00), de la BBBBB.

25. În 27.08.2014 (ora 15:22:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 400,00 Euro, către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 28.08.2014 (ora 03:54:00), de la IIIII.

26. În 29.04.2015 (ora 04:31:59), T. a transferat prin XX., suma de 200,00 Euro, din EEEEE., către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 29.04.2015 (ora 04:48:29), de la FFFFF. Rahova.

27. În 23.06.2015 (ora 06:38:21), T. a transferat prin XX., suma de 100,00 Euro, din EEEEE., către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 23.06.2015 (ora 07:19:15), de la FFFFF. Rahova.

28. În 01.09.2015 (ora 06:43:36), B. a transferat, prin XX., suma de 450,00 Euro, din EEEEE., către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 01.09.2015 (ora 07:40:47), de la FFFFF. Rahova.

29. În 09.09.2015 (ora 05:06:11), B. a transferat, prin XX., suma de 3.000,00 Euro, din EEEEE., către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 09.09.2015 (ora 08:53:21), de la FFFFF. Rahova.

30. În 13.11.2015, T., aflat în localitatea Krefeld din Germania a transferat personal către X., care se deplasase în aceeaşi localitate, suma de 9.800 de euro, bani ce au fost depistaţi asupra acesteia în aeroportul Bucureşti - Otopeni.

31. În 27.11.2015 (ora 07:02:45), T. a transferat prin XX., suma de 60,00 Euro, din EEEEE., către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 27.11.2015 (ora 07:32:04), de la FFFFF. Rahova.

şi care, la datele de 26.02.2015, 24.09.2015, 16.12.2016 şi 14.11.2017 a înmatriculat pe numele său două autoturisme de lux şi a achiziţionat împreună cu inculpatul T. două imobile, situate pe raza mun. Bucureşti şi a oraşului Bragadiru, toate acţiunile inculpatei, prin care a dobândit, aparent pe numele său sau în stare de indiviziune, bunurile anterior menţionate fiind menite şi de această dată să-l ajute pe inculpatul T. să ascundă adevărata natură a sumelor de bani dobândite de acesta prin comiterea infracţiunilor de trafic de persoane şi proxenetism şi să redobândească produsul infracţional într-o formă aparent licită (4 acte materiale de disimulare a adevăratei naturi a provenienţei sumelor de bani obţinute din comiterea infracţiunilor de trafic de persoane), după cum urmează:

1. la data de 26.02.2015 inculpata a înmatriculat pe numele său autoturismul marca x, serie şasiu x, cu nr. de înmatriculare x, înstrăinat ulterior la data de 27.02.2018;

2. la data de 24.09.2015, inculpata a achiziţionat împreună cu inculpatul T. imobilul situat în Bucureşti str. x, sector 5 (teren şi construcţie având valoare de impunere de 19.047 RON), dobândit în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. x/2015 autentificat de Biroul Notarial FF.;

3. la data de 16.12.2016 inculpata a achiziţionat împreună cu inculpatul T. imobilul situat în oraşul Bragadiru, str. x B, lot. 1, jud. Ilfov, cu terenul aferent şi cota indiviză de 5,77%, respectiv 25,5 mp din Lotul nr. x situat la aceeaşi adresă, cu destinaţia de acces şi loc de parcare (contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/16.12.2016 de Societatea Profesională Notarială MMMMM.,), preţul de 27.000 de euro fiind achitat prin 2 plăţi în valoare de 10.800 de euro şi 16.200 de euro efectuate către vânzătorii NNNNN. şi OOOOO. din contul IBAN x, deschis la LLLLL. pe numele inculpatului T.

4. la data de 14.11.2017 inculpata a înmatriculat pe numele său autoturismul marca x, Tip 346C, cu nr. de înmatriculare x, serie şasiu x, întrunesc elementele constitutive ale complicităţii la infracţiunea de spălarea banilor, în formă continuată, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (35 de acte materiale).

Întrucât inculpata a comis infracţiunile menţionate anterior înainte de a fi condamnată definitiv pentru vreuna dintre acesta, în sarcina sa au fost reţinute dispoziţiile art. 38 alin. (1) C. pen., privind concursul real de infracţiuni.

VIII.1. Fapta inculpatei Y. care, în cursul lunii aprilie 2015, cunoscând că victima E. este exploatată în Germania de concubinul său, inculpatul A., prin obligare la practicarea prostituţiei, a adăpostit-o câteva zile în casa lor din Bucureşti, ajutându-l pe cel din urmă în menţinerea controlului asupra victimei întruneşte elementele constitutive ale complicităţii la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen.

2. Fapta inculpatei Y. care, la data de 22.02.2018, împreună cu inculpata B., care fusese determinată anterior de inculpatul A., s-a deplasat la locuinţa victimei F. (persoană vătămată în dosarul nr. x/2015 al D.I.I.C.O.T. şi victimă a traficului de persoane comis de A. în dosarul nr. x al Poliţiei Dusseldorf - Procuratura oraşului Wuppertal), pe care au încercat să o convingă să-şi retragă declaraţiile date împotriva acestuia, în schimbul unor foloase materiale, iar în acelaşi scop, la data de 24.02.2018, însoţită de această dată de inculpata X. s-au reîntâlnit cu persoana vătămată şi i-au solicitat să dea o declaraţie notarială, în cuprinsul căreia să menţioneze că a avut o relaţie amoroasă cu inculpatul A., fără a fi agresată sau exploatată de acesta, urmând să fie "cinstită" pentru ajutorul solicitat întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen.

3. Fapta inculpatei Y. care, la data de 14.08.2018, în timp ce se afla în complexul comercial TTT. din Bucureşti, şos. x, prin încălcarea obligaţiei impuse pe parcursul măsurii preventive a controlului judiciar de a nu lua legătura cu victima C., a abordat-o pe victimă în timp ce aceasta se afla în magazinul UUU. din centrul comercial sus-menţionat, i-a solicitat să iasă afară din magazin şi, prin corupere, a încercat să o determine să-şi retragă declaraţiile date împotriva inculpatului A. în dosarul nr. x/2015 al D.I.I.C.O.T., în cuprinsul cărora victima a descris maniera în care cel din urmă a exploatat-o prin obligare la practicarea prostituţiei întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen.

4. Fapta inculpatei Y. care:

- în perioada 11.05.2012 - 27.05.2014, primind pe numele său, prin servicii de transfer rapid de numerar, suma totală de 34.149 euro, transferată personal de inculpatul A., de către mama acestuia - inculpata Z. sau de către victimele B. şi C. şi cunoscând că acesta sume provin din comiterea, de către inculpatul A., a infracţiunilor de trafic de persoane şi proxenetism în raport cu cele două victime anterior menţionate, care erau obligate la practicarea prostituţiei pe teritoriile Italiei, Spaniei, Germanii şi Austriei l-a ajutat pe inculpatul A. să ascundă adevărata natură a provenienţei acestor sume de bani şi să realizeze astfel "albirea" acestora (20 acte materiale), după cum urmează:

1. În 11.05.2012 (ora 13:00:00), C. a transferat, prin AAA., suma de 999,00 Euro, din Pistorio Sebastiano, către Y., iar aceasta i-a retras în numerar, în 12.05.2012 (ora 04:36:00), de la UUUU.

2. În 12.03.2013 (ora 10:08:00), B. a transferat, prin AAA., suma de 550,00 Euro, din WWWW., către Y., iar aceasta i-a retras în numerar, în 12.03.2013 (ora 10:28:00), de la TTTT.

3. În 14.03.2013 (ora 10:27:00), B. a transferat, prin AAA., suma de 550,00 Euro, din WWWW., către Y., iar aceasta i-a retras în numerar, în 14.03.2013 (ora 10:54:00), de la YYYY.

4. În 18.03.2013 (ora 10:11:00), B. a transferat, prin AAA., suma de 750,00 Euro, din WWWW., către Y., iar aceasta i-a retras în numerar, în 18.03.2013 (ora 10:45:00), de la YYYY.

5. În 15.04.2013 (ora 09:25:00), A. a transferat, prin AAA., suma de 1.000,00 Euro, din WWWW., către Y., iar aceasta i-a retras în numerar, în 15.04.2013 (ora 10:28:00), de la ZZZZ.

6. În 22.04.2013 (ora 09:48:00), A. a transferat, prin AAA., suma de 1.000,00 Euro, din AAAAA., către Y., iar aceasta i-a retras în numerar, în 22.04.2013 (ora 09:55:00), de la BBBBB.

7. În 26.04.2013 (ora 04:49:00), A. a transferat, prin AAA., suma de 1.500,00 Euro, din AAAAA., către Y., iar aceasta i-a retras în numerar, în 26.04.2013 (ora 05:14:00), de la BBBBB.

8. În 21.11.2013 (ora 08:58:00), A. a transferat, prin AAA., suma de 500,00 Euro, din DDDDD., către Y., iar aceasta i-a retras în numerar, în 21.11.2013 (ora 09:28:00), de la TTTT.

9. În 21.11.2013 (ora 08:56:00), A. a transferat, prin AAA., suma de 2.000,00 Euro, din DDDDD., către QQQQQ., iar aceasta i-a retras în numerar, în 21.11.2013 (ora 09:32:00), de la TTTT.

10. În 29.11.2013 (ora 03:45:00), A. a transferat, prin AAA., suma de 1.800,00 EURO, din DDDDD., către Y., iar aceasta i-a retras în numerar, în 29.11.2013 (ora 04:14:00), de la CCCCC. S A.

11. În 29.11.2013 (ora 03:42:00), A. a transferat, prin AAA., suma de 2.000,00 Euro, din DDDDD., către Y., iar aceasta i-a retras în numerar, în 29.11.2013 (ora 04:21:00), de la CCCCC. S A.

12. În 29.11.2013 (ora 03:41:00), A. a transferat, prin AAA., suma de 2.000,00 Euro, din DDDDD., către Y., iar aceasta i-a retras în numerar, în 29.11.2013 (ora 04:56:00), de la ZZZZ.

13. În 02.12.2013 (ora 09:08:00), B. a transferat, prin AAA., suma de 5.700,00 Euro, Din AAAAA., către Y., iar aceasta i-a retras în numerar, în 02.12.2013 (ora 09:14:00), de la YYYY.

14. În 10.12.2013 (ora 08:50:00), B. a transferat, prin AAA., suma de 1.500,00 Euro, din DDDDD., către Y., iar aceasta i-a retras în numerar, în 10.12.2013 (ora 09:04:00), de la ZZZZ.

15. În 27.03.2014 (ora 09:38:21), B. a transferat, prin XX., suma de 3.000,00 Euro, din EEEEE., către Y., iar aceasta i-a retras în numerar, în 27.03.2014 (ora 10:07:20), de la FFFFF. Lipscani.

16. În 28.03.2014 (ora 09:26:03), B. a transferat, prin XX., suma de 3.000,00 Euro, din EEEEE., către Y., iar aceasta i-a retras în numerar, în 28.03.2014 (ora 09:44:50), de la FFFFF. Lipscani.

17. În 17.04.2014 (ora 04:25:00), Z. a transferat, prin AAA., suma de 300,00 Euro, Din DDDDD., către Y., iar aceasta i-a retras în numerar, în 17.04.2014 (ora 05:09:00), de la DDDDD.

18. În 27.05.2014 (ora 05:54:19), B. a transferat, prin XX., suma de 2.000,00 Euro, din EEEEE., către Y., iar aceasta i-a retras în numerar, în 27.05.2014 (ora 07:31:25), de la FFFFF.

19. În 19.01.2015 (ora 04:13:39), A. a transferat, prin XX., suma de 1.500,00 Euro, din EEEEE., către Y., iar aceasta i-a retras în numerar, în 19.01.2015 (ora 04:46:15), de la FFFFF. Rahova.

20. În 02.02.2015 (ora 06:03:34), Z. a transferat, prin XX., suma de 2.500,00 Euro, din EEEEE., către Y., iar aceasta i-a retras în numerar, în 02.02.2015 (ora 06:22:48), de la FFFFF. Rahova.

şi care,

- la datele de 24.10.2016, 07.12.2016, 24.04.2017, 25.10.2017 şi 27.11.2017 a depus personal, în contul IBAN x deschis de inculpat la BBBBB., suma totală de 3.500 de euro, ajutându-l pe acesta în faza de stratificare din procesul de spălare a banilor, iar la data de 23.11.2017, fiind împuternicită pe cont, a retras în numerar 20.700 Euro şi a dispus schimbul valutar al sumei de 100 Euro (la casa de schimb a băncii BBBBB.), operaţiuni efectuate, după răscumpărarea din EUROFOND, respectiv încasarea sumei de 20.839,57 EURO de la BBBBB. administrat de HHHHH., ajutându-l şi în această formă pe inculpatul A. să ascundă adevărata natură a sumelor de bani dobândite de acesta prin comiterea infracţiunilor de trafic de persoane şi proxenetism şi să redobândească banii într-o formă aparent licită (6 acte materiale de disimulare a adevăratei naturi a provenienţei sumelor de bani obţinute din comiterea infracţiunilor de trafic de persoane), după cum urmează:

I. În perioada 24.10.2016 - 27.11.2017, a depus în numerar suma totală de 3.500 EURO în contul IBAN x deschis la BBBBB. pe numele inculpatului A., bani care ulterior fie au fost retraşi în numerar la ATM-uri, fie au fost utilizaţi pentru efectuarea de plăţi cu cardul la comercianţi, prin următoarele tranzacţii (cinci acte materiale):

1. la data de 24.10.2016, inculpata Y. a depus în contul IBAN x deschis la BBBBB. pe numele inculpatului A. suma de 500 euro;

2. la data de 07.12.2016, inculpata Y. a depus în contul IBAN x deschis la BBBBB. pe numele inculpatului A. suma de 900 euro;

3. la data de 24.04.2017, inculpata Y. a depus în contul IBAN x deschis la BBBBB. pe numele inculpatului A. suma de 1.000 euro;

4. la data de 25.10.2017, inculpata Y. a depus în contul IBAN x deschis la BBBBB. pe numele inculpatului A. suma de 100 euro;

5. la data de 27.11.2017, inculpata Y. a depus în contul IBAN x deschis la BBBBB. pe numele inculpatului A. suma de 1.000 euro;

II. La data de 23.11.2017, fiind împuternicită pe contul x deschis la BBBBB. pe numele inculpatului A., a retras în numerar 20.700 Euro şi a dispus schimbul valutar al sumei de 100 Euro (la casa de schimb a băncii BBBBB.), operaţiuni efectuate, după răscumpărarea din EUROFOND, respectiv încasarea sumei de 20.839,57 EURO de la BBBBB. ADMINISTRAT DE HHHHH. (active în valoare de 19.075 euro achiziţionate de inculpatul A. în perioada 06.02.2014 - 15.03.2016 (un act material), întruneşte elementele constitutive ale complicităţii la infracţiunea de spălarea banilor în formă continuată, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (26 de acte materiale).

Întrucât inculpata a comis infracţiunile menţionate anterior înainte de a fi condamnată definitiv pentru vreuna dintre acesta, în sarcina sa au fost reţinute dispoziţiile art. 38 alin. (1) C. pen., privind concursul real de infracţiuni.

IX.1. Fapta inculpatului BB., de profesie avocat, care în perioada 03.06.2014 - februarie 2018, l-a ajutat în mod constant pe inculpatul A., prin încercarea de a le influenţa pe C. şi B. - victime ale traficului de persoane comis de acesta - pentru a le determina să-şi retracteze depoziţiile, toate în scopul de a zădărnici urmărirea penală desfăşurată în dosarele instrumentate împotriva inculpatului A. şi care, în concret:

- la data de 03.06.2014 a asistat-o, în procedura de mediere, pe victima C., la încheierea, cu inculpatul A., a contractului de mediere nr. x/03.06.2014, depus ulterior la dosarul nr. x/2014 - reunit la dosarul nr. x/2015 al D.I.I.C.O.T., având ca obiect stingerea tuturor conflictelor şi disputelor avute între ea şi A. pe teritoriul Spaniei şi României, în decursul anilor 2013 - 2014, în urma cărora a formulat mai multe plângeri penale,

- la data de 12.06.2014, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale a "asistat-o" în faţa D.I.I.C.O.T. pe victima C., dată la care aceasta şi-a retras declaraţia dată împotriva inculpatului A. în această cauză şi în faţa autorităţilor judiciare spaniole, în care relatase maniera în care a fost victimă a traficului de persoane comis de acesta,

- începând cu data de 16.05.2017 (dată la care a reprezentat-o în faţa D.I.I.C.O.T., în dosarul nr. x/2015, pe victima B.) şi până în luna februarie 2018 inclusiv l-a ajutat în mod constant pe inculpatul A. (faţă de care, în dosarul anterior menţionat, existau indicii rezonabile în sensul că este autor al unor infracţiuni de trafic de persoane, inclusiv în referire la această victimă şi faţă de care, la data de 24.08.2017 Judecătoria Wuppertal - Germania a emis un mandat european de arestare pentru fapte de trafic de persoane cercetate în dosarul nr. x al Poliţiei Dusseldorf - Procuratura oraşului Wuppertal, una dintre victime fiind şi în acest caz B.), prin încercarea de a influenţa victimele traficului de persoane comis de acesta, pentru a le determina să-şi retracteze depoziţiile, toate în scopul de a zădărnici urmărirea penală desfăşurată în dosarele instrumentate împotriva inculpatului A. (2 acte materiale)

- în perioada ianuarie- februarie 2018, tot în scopul de a contracara investigaţiile declanşate de D.I.I.C.O.T. faţă de inculpatul A. în dosarul nr. x/2015 a determinat-o pe victima C. să dea o nouă declaraţie, de această dată notarială, în care să menţioneze că aspectele declarate în faţa autorităţilor judiciare spaniole şi române cu privire la A. (valorificate în dosarul nr. x/2014 - reunit la dosarul nr. x/2015 al D.I.I.C.O.T.) sunt nereale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de favorizarea făptuitorului, în formă continuată, prevăzută de art. 269 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (5 acte materiale).

X. 1. Fapta inculpatei B. care:

- la data de 16.05.2017, fiind audiată în dosarul nr. x/2015 al D.I.I.C.O.T., în scopul de a împiedica tragerea la răspundere a inculpatului A., şi-a retras declaraţia dată în cauză împotriva acestuia la data de 09.11.2016 (declaraţie luată cu asigurarea măsurilor de protecţie inerente statutului de martor ameninţat) în care relatase maniera în care a fost victimă a traficului de persoane comis de acesta,

- la data de 26.02.2018, fiind audiată în dosarul nr. x al Poliţiei Dusseldorf - Procuratura oraşului Wuppertal, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, respectiv în scopul de a împiedica tragerea la răspundere a inculpatului A., şi-a retras declaraţia dată în cauză împotriva acestuia, în care relatase maniera în care a fost victimă a traficului de persoane comis de acesta, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de favorizarea făptuitorului, în formă continuată, prevăzută de art. 269 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale).

2. Fapta inculpatei B. care, la data de 22.02.2018, fiind determinată anterior de inculpatul A., împreună cu inculpata Y. s-a deplasat la locuinţa victimei F. (persoană vătămată în dosarul nr. x/2015 al D.I.I.C.O.T. şi victimă a traficului de persoane comis de inculpatul A. în dosarul nr. x al Poliţiei Dusseldorf - Procuratura oraşului Wuppertal), pe care au încercat să o convingă să-şi retragă declaraţiile date împotriva acestuia, în schimbul unor foloase materiale întruneşte constitutive ale infracţiunii de influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen.

Întrucât inculpata a comis infracţiunile menţionate anterior înainte de a fi condamnată definitiv pentru vreuna dintre acesta, în sarcina sa au fost reţinute dispoziţiile art. 38 alin. (1) C. pen., privind concursul real de infracţiuni.

XI.1. Fapta inculpatei Z. care, în perioada august 2014 - septembrie 2014, cunoscând că victima K. fusese recrutată, prin inducere în eroare, de inculpatul T. care o obliga, prin acte de violenţă fizică, la practicarea prostituţiei în localitatea Krefeld din Germania, l-a sprijinit pe acesta din urmă în acţiunea de exploatare a victimei, pe care a încurajat-o să continue practicarea prostituţiei şi, în acest scop, pentru a împiedica plecarea victimei de la inculpatul T., a găzduit-o în imobilul din Bucureşti, întruneşte elementele constitutive ale complicităţii la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen.

2. Fapta inculpatei Z. care, în primăvara anului 2015, cunoscând că victima F. fusese recrutată, prin inducere în eroare, de inculpatul A. care o obliga, prin acte de violenţă fizică, la practicarea prostituţiei în localitatea Krefeld din Germania, l-a sprijinit pe acesta din urmă în acţiunea de exploatare a victimei, prin încurajarea acesteia să practice prostituţia şi oferirea de indicaţii cu privire la modul în care trebuie desfăşurată această activitate întruneşte elementele constitutive ale complicităţii la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen.

3. Fapta inculpatei Z. care:

- în perioada 21.02.2014-17.02.2015, transferând personal, din dispoziţia inculpaţilor A. şi T. suma totală de 10.100 euro, către inculpatele Y. (2.800 euro) şi X. (7.300 euro) şi suma totală de 3.200 de euro direct acestora (1.200 de euro inculpatului T. şi 2.000 de euro inculpatului A.), primind totodată pe numele său suma de 3.000 de euro ce i-a fost transferată de victima D. (ce era exploatată de inculpatul A. în localitatea Krefeld, prin obligare la practicarea prostituţiei) Z. i-a ajutat pe inculpaţii A. şi T. să ascundă adevărata natură a provenienţei a acestor sume de bani (sume dobândite din exploatarea, de către inculpaţi, a victimelor din prezenta cauză, prin obligare la practicarea prostituţiei pe teritoriul Germaniei) şi să realizeze astfel "albirea" acestora (8 acte materiale), după cum urmează:

1 În 21.02.2014 (ora 05:08:09), D. a transferat, prin XX., suma de 3.000,00 Euro, din EEEEE., către Z., iar aceasta i-a retras în numerar, în 21.02.2014 (ora 06:06:44), de la FFFFF. Lipscani.

2. În 02.04.2014 (ora 11:54:00), Z. a transferat, prin AAA., suma de 1.200,00 Euro, către T., iar acesta i-a retras în numerar, în 02.04.2014 (ora 13:05:00), de la ZZZZ.

3. În 17.04.2014 (ora 04:25:00), Z. a transferat, prin AAA., suma de 300,00 Euro, din DDDDD., către Y., iar aceasta i-a retras în numerar, în 17.04.2014 (ora 05:09:00), de la DDDDD.

4. În 18.04.2014 (ora 08:32:00), Z. a transferat, prin AAA., suma de 300,00 Euro, din DDDDD., către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 18.04.2014 (ora 08:42:00), de la ZZZZ.

5. În 27.05.2014 (ora 06:40:00), Z. a transferat, prin AAA., suma de 5.000,00 Euro, din AAAAA., către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 27.05.2014 (ora 07:16:00), de la UUUU.

6. În 20.06.2014 (ora 08:12:00), Z. a transferat, prin AAA., suma de 2.000,00 Euro, din DDDDD., către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 20.06.2014 (ora 08:25:00), de la CCCCC. S A.

7. În 02.02.2015 (ora 06:03:34), Z. A transferat, prin XX., suma de 2.500,00 Euro, din EEEEE., către Y., iar aceasta i-a retras în numerar, în 02.02.2015 (ora 06:22:48), de la FFFFF. Rahova.

8. În 17.02.2015 (ora 06:00:14), Z. a transferat, prin XX., suma de 2.000,00 Euro, din EEEEE., către A., iar acesta i-a retras în numerar, în 17.02.2015 (ora 07:17:05), de la FFFFF. Rahova.

şi care la data de 27.08.2013 a achiziţionat pe numele său, pentru inculpatul A., autoturismul marca x D, serie şasiu x, cu nr. de înmatriculare x, înstrăinat la data de 01.03.2015; la data de 01.03.2015 a achiziţionat pe numele său pentru inculpatul A. autoturismul marca x, serie şasiu x, cu nr. de înmatriculare x, înstrăinat la data de 07.10.2015; la data de 17.03.2015 a achiziţionat pe numele său, pentru inculpatul A., autoturismul marca x, serie şasiu x, cu nr. de înmatriculare x; la data de 01.09.2016 a achiziţionat pe numele său, pentru inculpatul A., autoturismul marca x D, serie şasiu x, cu nr. de înmatriculare x, înstrăinat la data de 29.01.2018; la data de 16.06.2017 a achiziţionat pe numele său, pentru inculpatul A., imobilul (construcţie şi teren) situat în situat în Bucureşti, valoare de impunere 30.272 RON, sprijinindu-l şi de această dată pe inculpatul A. în demersul acestuia de a rupe orice legătură între banii "murdari" şi sursa de provenienţă a acestora şi de a ascunde astfel adevărata natură a provenienţei sumelor de bani obţinute prin comiterea infracţiunilor de trafic de persoane şi proxenetism, ajutându-l să redobândească produsul infracţional într-o formă aparent licită, sub aparenţa unor bunuri mobile dobândite aparent într-o manieră licită, pe care acesta le deţine într-o manieră simulată, prin intermediul mamei sale (5 acte materiale de disimulare a adevăratei naturi a provenienţei sumelor de bani obţinute din comiterea infracţiunilor de trafic de persoane şi proxenetism), după cum urmează:

1. la data de 27.08.2013 inculpatul A. a achiziţionat pe numele mamei sale, Z. autoturismul marca x D, serie şasiu x, cu nr. de înmatriculare x, înstrăinat la data de 01.03.2015;

2. la data de 01.03.2015 inculpatul A. a achiziţionat pe numele mamei sale, Z. autoturismul marca x, serie şasiu x, cu nr. de înmatriculare x, înstrăinat la data de 07.10.2015;

3. la data de 17.03.2015 inculpatul A. a achiziţionat pe numele mamei sale, Z. autoturismul marca x, serie şasiu x, cu nr. de înmatriculare x;

4. la data de 01.09.2016 inculpatul A. a achiziţionat pe numele mamei sale, Z. autoturismul marca x, serie şasiu x, cu nr. de înmatriculare x, înstrăinat la data de 29.01.2018;

5. la data de 16.06.2017 inculpatul A. a achiziţionat pe numele mamei sale, Z., imobilul (construcţie şi teren) situat în situat în Bucureşti, valoare de impunere 30272 RON.

întruneşte elementele constitutive ale complicităţii la infracţiunea de spălarea banilor, în formă continuată, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (13 de acte materiale).

Întrucât inculpata a comis infracţiunile menţionate anterior înainte de a fi condamnată definitiv pentru vreuna dintre acesta, în sarcina sa au fost reţinute dispoziţiile art. 38 alin. (1) C. pen., privind concursul real de infracţiuni.

XII.1. Fapta inculpatului AA. care:

- în perioada 02.12.2013 - 21.02.2014, primind pe numele său suma de 4.000 de euro ce i-a fost transferată de victima B. (ce era exploatată de inculpatul A. în localitatea Krefeld, prin obligare la practicarea prostituţiei) şi de inculpatul A., l-a ajutat pe cel din urmă să ascundă adevărata natură a provenienţei a acestor sume de bani (sume dobândite din exploatarea, de către inculpat, a victimelor din prezenta cauză, prin obligare la practicarea prostituţiei pe teritoriul Germaniei) şi să realizeze astfel "albirea" acestora (2 acte materiale), după cum urmează:

1. În 02.12.2013 (ora 07:26:00), B. a transferat, prin AAA., suma de 2.000,00 Euro, din DDDDD., către AA., iar acesta i-a retras în numerar, în 02.12.2013 (ora 07:54:00), de la CCCCC. S A.

2. În 02.12.2013 (ora 04:07:00), A. a transferat, prin AAA., suma de 2.000,00 Euro, din DDDDD., către AA., iar acesta i-a retras în numerar, în 02.12.2013 (ora 04:24:00), de la ZZZZ.

şi care, la data de 05.08.2016, a achiziţionat pe numele său, pentru inculpatul A., imobilul situat în Bucureşti, sector 5 (teren intravilan şi construcţii cu valoare de impunere de 270.169 RON); la data de 16.11.2016 a achiziţionat pe numele său, pentru inculpatul A., autoturismul marca x, serie şasiu x şi nr. de înmatriculare x, pe care l-a înstrăinat la data de 06.04.2017; la data de 25.04.2017 a achiziţionat pe numele său, pentru inculpatul A., autoturismul marca x, serie şasiu x şi nr. de înmatriculare x., sprijinindu-l pe inculpatul A. în demersul acestuia de a rupe orice legătură între banii "murdari" şi sursa de provenienţă a acestora şi de a ascunde astfel adevărata natură a provenienţei sumelor de bani obţinute prin comiterea infracţiunilor de trafic de persoane şi proxenetism, ajutându-l să redobândească produsul infracţional într-o formă aparent licită, sub aparenţa unor bunuri mobile/imobile dobândite aparent într-o manieră licită, pe care acesta le deţine într-o manieră simulată, prin intermediul tatălui său (3 acte materiale de disimulare a adevăratei naturi a provenienţei sumelor de bani obţinute din comiterea infracţiunilor de trafic de persoane), după cum urmează:

1. la data de 05.08.2016 inculpatul A. a achiziţionat pe numele tatălui său, AA., imobilul situat în Bucureşti, sector 5 (teren intravilan şi construcţii cu valoare de impunere de 270.169 RON);

2. la data de 16.11.2016 inculpatul A. a achiziţionat pe numele tatălui său, AA. autoturismul marca x, serie şasiu x şi nr. de înmatriculare x, pe care l-a înstrăinat la data de 06.04.2017;

3. la data de 25.04.2017 inculpatul A. a achiziţionat pe numele tatălui său, AA. autoturismul marca x, serie şasiu x şi nr. de înmatriculare x.

întruneşte elementele constitutive ale complicităţii la infracţiunea de spălarea banilor, în formă continuată, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (5 de acte materiale).

În urma analizării coroborate a materialului probator administrat în cauză, atât în cursul urmăririi penale, cât şi al cercetării judecătoreşti, Curtea a dispus cu privire la toţi inculpaţii soluţii de condamnare.

La individualizarea pedepselor aplicate, Curtea a avut în vedere criteriile generale de individualizare enumerate în art. 74 C. pen., inclusiv cele relative la persoana inculpaţilor, dând relevanţa cuvenită împrejurării că infracţiunea reprezintă, în ultima instanţă, o manifestare a persoanei făptuitorului.

În acest sens, cercetând cu atenţie personalitatea, toate datele biologice, psihologice şi sociale privind persoana inculpatului A., la aplicarea pedepselor Curtea a dat relevanţa cuvenită caracterului său de "lider", cuantificat în numărul mare de acte materiale ce compun ilicitul penal, dar şi în rolul său de iniţiator şi organizator, manifestat în raport de activitatea infracţională a unora dintre ceilalţi inculpaţi. Totodată, Curtea a avut în vedere şi potenţialul criminogen ridicat al inculpatului concretizat în condamnări la diferite pedepse în străinătate pentru infracţiuni precum insultă, calomnie şi fraudă .

În cazul inculpaţilor L., T., R., X., Y., AA. şi Z. în procesul de individualizare judiciară, Curtea a valorizat atât gradul de pericol social ridicat al faptelor, având în vedere importanţa valorilor sociale ocrotite prin normele de incriminare, dar şi complexitatea manoperelor utilizate pentru îndeplinirea rezoluţiei infracţionale, numărul mare de acte materiale reţinute şi intervalul de timp îndelungat în care acestea au fost săvârşite, dar şi datele personale ale inculpaţilor, inculpaţii L. şi R. nefiind la primul contact cu legea penală (fişe cazier, filele x d.u.p.), iar inculpatele X. şi Y., încercând să zădărnicească aflarea adevărului într-o cercetare penală în curs de judecată, manifestând desconsiderare cu privire la actul de justiţie.

Nu a fost ignorată nici recrudescenţa fenomenului infracţional legat de traficul de persoane şi spălarea banilor, care reprezintă adevărate flagele al societăţii româneşti contemporane, astfel încât s-a arătat că pedepsele care au fost aplicate inculpaţilor trebuie să reflecte necesitatea de descurajare a unor astfel de acţiuni în viitor, adică să asigure atât prevenţia generală, cât şi prevenţia specială.

Curtea a apreciat că se impune şi aplicarea de pedepse complementare şi accesorii, reţinând că natura faptelor săvârşite a dus la concluzia existenţei unei nedemnităţi în exercitarea drepturilor de natură electorală, prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat - activităţi ce presupun responsabilitatea sa civică, încrederea publică sau exerciţiul autorităţii -, motiv pentru care exerciţiul acestora va fi interzis pe perioada executării pedepsei şi ulterior, pe o anumită durată de timp pentru toţi inculpaţii.

Referitor la inculpatul W., având în vedere că infracţiunile ce fac obiectul cauzei au fost săvârşite în stare de minoritate, inculpatul având vârsta de 17 ani la data comiterii faptelor, s-a reţinut aplicarea art. 113 alin. (3) C. pen.

În ceea ce priveşte tratamentul juridic al inculpatului, Curtea a reţinut că faţă de acesta sunt incidente dispoziţiile art. 125 alin. (1) şi (2) teza C. pen., în condiţiile în care a comis o faptă pentru care legea prevede închisoarea mai mică de 20 de ani, sens în care a avut în vedere şi cele reţinute, sub acest aspect, prin decizia nr. 55/RC din 10 februarie 2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Faţă de gravitatea infracţiunilor reţinute în sarcina acestuia, corelată cu posibilităţile scăzute de reeducare în mediul familial şi de reinserţie socială, Curtea a apreciat că măsura educativă a internării într-un centru de detenţie reflectă periculozitatea inculpatului şi este singura în măsură să asigure scopul acestora.

În ceea ce îi priveşte pe inculpaţii BB. şi B., la aprecierea tratamentului sancţionator, Curtea a dat semnificaţia cuvenită circumstanţelor personale, vârstă, stare de sănătate, în cazul inculpatei existenţa unui copil minor în întreţinere, dar şi împrejurării că aceştia au fost de acord să presteze muncă în folosul societăţii, în ipoteza în care ar fi găsiţi vinovaţi în ce privesc acuzaţiile din actul de inculpare.

Dintr-o asemenea perspectivă, Curtea a apreciat că se impune aplicarea unor pedepse privative de libertate a căror executare să fie suspendată sub supraveghere- în cazul inculpatei B., făcând şi aplicarea dispoziţiilor concursului de infracţiuni - urmând ca, pe parcursul termenului de supraveghere, stabilit potrivit art. 92 C. pen., inculpaţii să presteze muncă în folosul societăţii, consecinţă a acordului dat expres în acest întrucât asemenea pedeapse ar fi în măsură să-şi atingă scopul preventiv - sancţionator şi să aibă, de asemenea, şi acel caracter de exemplaritate care să preîntâmpine săvârşirea de fapte similare.

În acest context, pedepsele nu ar reprezenta nicio represiune, dar nicio clemenţă excesivă, ci s-ar justifica atât pentru reeducarea lor într-un cadru instituţionalizat, cât şi pentru apărarea societăţii civile prin descurajarea încălcării legii penale de către alte persoane şi, deci, menţinerea ordinii de drept.

În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, instanţa a constatat că limitele acesteia sunt determinate de cererile persoanelor vătămate formulate fie în faza de urmărire penală, fie în cea a judecăţii.

Astfel, partea civilă F. a solicitat 50.000. euro daune morale, C. 100.000 euro, E. 80.000 euro, K. 100000 euro, iar M. 35.000 euro daune morale . Celelalte persoane vătămate nu au formulat pretenţii civile.

Raportându-se la dispoziţiile art. 1349 C. civ., art. 1357 - art. 1371 C. civ., care reglementează condiţiile răspunderii civile, Curtea a reţinut că au fost dovedite faptele ilicite ale inculpaţilor A., R., T., W. şi Z. faţă de victima traficului de persoane F., ale inculpatului A. faţă de victima traficului de persoane C., ale inculpaţilor A., L., R., T. Şi Y. faţă de victima E., ale inculpatului L. faţă de victima M. şi ale inculpaţilor A., R., T. Şi Z. faţă de victima K. urmarea imediată a infracţiunii (provocarea de suferinţe fizice şi morale, de traume psihice prin folosirea victimelor ca obiecte sexuale), legătura de cauzalitate intermediară dintre acestea (raportare realizată strict la urmările infracţiunii, determinarea prejudiciilor urmând a fi analizat subsecvent, în planul raporturilor civile), vinovăţia inculpaţilor.

Deşi instanţa reţinuse şi participaţia infracţională a inculpatului U. cu privire la victimele E., M. şi K., dat fiind decesul acestuia şi solidaritatea ce operează între inculpaţi în ce priveşte prejudiciul, Curtea a considerat că aceştia îşi pot valorifica eventualele pretenţii printr-o acţiune în regres împotriva moştenitorilor acestuia.

Privitor la condiţia prejudiciului, instanţa a reţinut că aceasta implică, pentru îndeplinire, ca existenţa lui să fie sigură, neîndoielnică, astfel încât să poată fi stabilită întinderea sa în prezent. Astfel, caracterul cert al prejudiciului este condiţionat de stabilirea existenţei, cât şi a întinderii sale, prejudiciul eventual neputând fi supus reparaţiunii.

Aşa fiind, sub aspectul prejudiciului moral, instanţa a considerat că acesta reprezintă o satisfacţie echitabilă destinată a compensa material suferinţele de ordin moral ale părţilor civile. În aprecierea instanţei, suferinţele suferite de părţile civile, ca urmare a traumatismelor suferite, reprezintă un moment foarte dificil care nu poate fi depăşit uşor. Prin urmare, suferinţa părţilor civile se concretizează într-un prejudiciu nepatrimonial care trebuie acoperit de către inculpaţi. Referitor la cuantumul daunelor morale solicitate, acestea nu sunt supuse unor criterii legale prestabilite, ci determinarea lor în concret este lăsată la libera apreciere a instanţei.

Spre deosebire de despăgubirile pentru daune materiale, care se stabilesc pe bază de probe, despăgubirile pentru daune morale se stabilesc pe baza evaluării instanţei de judecată. În cazul infracţiunilor contra persoanei, evaluarea despăgubirilor pentru daune morale - în scopul de a nu fi una pur subiectivă sau de a nu tinde către o îmbogăţire fără just temei - trebuie să ţină seama de suferinţele morale susceptibil în mod rezonabil a fi fost cauzate prin fapta săvârşită de inculpat care a avut drept consecinţă pierderea vieţii unei persoane.

Astfel, cu privire la daunele morale, instanţa a apreciat că nu se poate stabili un preţ al suferinţei cauzate persoanelor vătămate, însă a ţinut cont de modificările produse în viaţa acestora. Totodată, a arătat că, la stabilirea cuantumului daunelor morale, nu are nici o importanţă starea materială a victimei, a inculpatului sau a părţilor civile, fiind evidenţiat şi aceea că nu trebuie realizată o confuzie între daunele morale şi despăgubirile menite să acopere cheltuielile necesare îngrijirii medicale, restabilirii sănătăţii persoanei vătămate prin acţiunea ilicită a inculpatului, precum şi a celor determinate de sporirea nevoilor de viaţă ale celui păgubit care intră în conţinutul strict al daunelor materiale.

Din această perspectivă, Curtea, în baza art. 397 alin. (1) C. proc. pen. şi art. 25 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 1349 alin. (1) şi (2) C. civ. şi art. 1357 C. civ., a admis în parte acţiunea civilă formulată de părţile civile F., C., E., M. şi K., obligându-i pe inculpaţi la plata către acestea a sumelor menţionate în dispozitivul hotărârii, conform distincţiilor acolo arătate.

A constatat că persoanele vătămate D. şi J. nu au formulat pretenţii civile în cauză.

Pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care fac obiectul confiscării sau pot servi la garantarea executării cheltuielilor judiciare şi a reparării pagubei produse prin infracţiune, în baza art. 404 alin. (4) lit. C). proc. pen., a fost menţinută măsura sechestrului instituit asupra următoarelor mobile şi imobile:

1. Imobilul înscris în cartea funciară sub numărul x a localităţii Bucureşti, reprezentând teren intravilan în suprafaţă de 1640 mp, nr. cadastral x şi construcţie cu două camere şi dependinţe, fără a fi precizată suprafaţa acestor, nr. cadastral x, situat în Bucureşti, cotă 1/1, dobândit conform contractului de vânzare autentificat sub numărul x/16.06.2017 la CC. şi DD., cu valoare de impunere de 30.272 RON, aflat în proprietatea inculpatei Z.

2. Imobilul situat în Bucureşti, format din teren în suprafaţă de 500 mp şi o construcţie, cu valoare de impunere de 193.200 RON, aflat în proprietatea inculpatei Z.

3. Imobilul înscris în cartea funciară nr. x a localităţii Bucureşti, reprezentând teren intravilan, în suprafaţă de 400 mp, nr. cadastral x şi construcţii după cum urmează: construcţie în suprafaţă construită la sol de 15 mp, locuinţă parter o cameră, nr. cadastral x; construcţie în suprafaţă construită la sol de 82 mp, locuinţă parter 4 camere plus dependinţe, nr cadastral x; construcţie cu suprafaţa construită la sol de 32 mp, locuinţă parter o cameră plus dependinţe, nr. cadastral x; construcţie cu suprafaţa construită la sol de 8 mp, magazie, nr. cadastral x şi construcţie cu suprafaţa construită la sol de 33 mp, garaj, număr cadastral x, toate acestea situate în Bucureşti, dobândite conform contractului de vânzare autentificat sub numărul x/05.08.2016 de către BIN EE., cu valoare estimativă de 171.280 euro, aflat în proprietatea inculpatului AA.

4. Imobilul situat în Bucureşti, Str. Vălişoara nr. 6, cu valoare estimativă de 75.600 euro, aflat în proprietatea inculpatului AA.

5. Imobilul înscris în cartea funciară nr. x a localităţii Bucureşti, reprezentând teren în suprafaţă de 200 mp, cu număr cadastral x şi construcţie - casă de locuit compusă din trei camere, bucătărie şi marchiză, în suprafaţă totală de 41,23 mp cu nr. cadastral x, bucătărie de vară în suprafaţă utilă de 8,49 mp, cu număr cadastral x şi magazie în suprafaţă utilă de 8,14 mp, cu număr cadastral x, situate în Bucureşti, dobândit în baza contractului de vânzare autentificat sub numărul x/24.09.2015 de către BNP FF., cu valoare estimativă de 100.8000 euro pentru teren şi valoare de impunere 19.047 RON pt. construcţie, aflat în proprietatea inculpatului T. şi a inculpatei X.

6. Imobilul înscris în cartea funciară nr. x a localităţii Bragadiru, reprezentând teren intravilan, nr. cadastral x, în suprafaţă de 322 mp, cotă 486/10.000, situat în oraş Bragadiru, jud. Ilfov, dobândit conform contractului de vânzare nr. x/16.12.2016 emis de către BNP GG., aflat în proprietatea inculpatului T. şi a inculpatei X.

7. Imobilul înscris în cartea funciară nr. x a localităţii Bragadiru reprezentând apartament cu două camere în suprafaţă de 55,52 mp, nr. cadastral x, cotă 1/1, situat în oraş Bragadiru, jud. Ilfov, dobândit conform contractului de vânzare nr. x/16.12.2016 emis de către BNP GG., având o valoarea impozabilă de 28.520 euro, aflat în proprietatea inculpatului T. şi a inculpatei X.

8. Imobilul înscris în cartea funciară nr. x a localităţii Bragadiru, reprezentând teren intravilan, nr. cadastral x, în suprafaţă de 442 mp, cotă 577/10.000, situat în oraş Bragadiru, jud. Ilfov, dobândit conform contractului de vânzare nr. x/16.12.2016 emis de către BNP GG., aflat în proprietatea inculpatului T. şi a inculpatei X.

9. Imobilul situat în Bucureşti, Şos. x, având valoare de impunere de 170.016 RON, aflat în proprietatea inculpatului T. şi a inculpatei X.

10. Imobilul situat în Bucureşti, Şos Vârtejului nr. 141B, sector 5 şi teren în suprafaţă de 799.71 mp, cu valoare de impunere de 110.000 RON pentru construcţie şi aproximativ 69.574 euro, aflat în proprietatea inculpatului A.

- bunuri mobile ridicate de la adresa din Bucureşti - locuinţa inculpatului A. şi a inculpatei Y., după cum urmează: o pereche de cercei de formă rotundă cu pietricele albe cu diametrul de aproximativ 7 cm din material de culoare galbenă; o pereche de cercei rotunzi de formă cilindrică cu diametrul de aproximativ 7 cm din material de culoare galbenă; un inel din material de culoare galbenă cu piatră de culoare albă; un inel din material de culoare galbenă având aplicate mai multe pietricele albe montate pe un sistem care se roteşte, având montată în partea superioară o piatră de culoare albă; un inel din material de culoare galbenă, având montate în partea superioară mai multe pietricele de culoare albă; o brăţară din material de culoare galbenă cu zale rotunde mici şi mari, cu pandantiv în formă de inimă, având în mijloc o biluţă; un lănţişor din material de culoare galbenă cu zale ovale, mari şi rotunde mici şi mari, având trei pandantive în formă de inimă cu o biluţă în mijloc, fiecare; o pereche de cercei din material de culoare galbenă, tip fir, având aplicate câte trei pătrate cu pietre de culoare albă; o brăţară din material de culoare galbenă cu zale ovale mici şi mari, ruptă; un lanţ din material de culoare galbenă cu zale mici, rotunde şi trei pandantive având forma literei "M", chipul lui Isus Hristos, respectiv forma unei libelule; un lanţ din material de culoare argintie cu zale mici, rotunde şi pandantiv de forma unui craniu confecţionat din material de culoare neagră în partea superioară şi material de culoare argintie în partea inferioară, cu inscripţia x; un fragment de lanţ din material de culoare argintie din zale rotunde, mici, cu o lungime de aproximativ 10 cm; ceas de mână inscripţionat "x" din material de culoare galbenă cu seria x; un lanţ din material de culoare galbenă şi albă, cu zale de formă ovală, duble, fiind prins la mijloc cu un cap de leu (lanţ tip x);

- Autoturismul marca x cu seria de şasiu x, cu numărul de înmatriculare x, înmatriculat la data de 17.10.2016, proprietatea inculpatei Z.

- Autoturismul marca x cu seria de şasiu x, cu numărul de înmatriculare x, înmatriculat la data de 25.04.2017, proprietatea inculpatului AA.

- Autoturismul marca x seria x cu nr. de înmatriculare x şi seria şasiu x, aflat în proprietatea numitului HH., deţinut în realitate de inculpatul L.;

1. suma de 20.000 euro ridicată de la adresa din Bucureşti, şos. x, sector 5 - locuinţa inculpatei X., în următoarele cupiuri:

- 3 bancnote x euro; 1 bancnotă x euro; 20 bancnote x euro; 326 bancnote x euro.

2. suma de 10.000 RON, suma de 47.600 RON şi suma de 50.000 euro, ridicate de la adresa din Bucureşti - locuinţa inculpatului A. şi a inculpatei Y., după cum urmează:

- suma de 10.000 RON în următoarele cupiuri: 100 bancnote x RON;

- suma de 47.600 RON în următoarele cupiuri: 100 bancnote x RON; 276 bancnote x RON;

- suma de 50.000 euro în următoarele cupiuri: 56 bancnote x euro; 10 bancnote x euro; 100 bancnote x euro; 200 bancnote x euro;

3. suma de 29.500 (douăzeci şi nouă de mii cinci sute) RON, ridicată de la adresa din Bucureşti - locuinţa inculpatului A. şi a inculpatei Y., în următoarele cupiuri:

- 462 bancnote x RON şi 64 bancnote x RON;

4. suma de 9.900 (nouă mii nouă sute) RON, ridicată de la adresa din Mun. Bucureşti, Şos. x, sector 5 - locuinţa inculpatului R., în următoarele cupiuri:

- 1 bancnotă x RON, 27 bancnote x RON, 75 bancnote x RON, 311 bancnote x10 RON, 28 bancnote x RON.

Întrucât din analiza probelor administrate în cauză, inclusiv investigaţiile financiare efectuate în cauză, a rezultat că inculpatul A. a obţinut din exploatarea acestora prin obligare la practicarea prostituţiei o considerabilă suma de bani, s-a dispus să facă obiectul confiscării speciale, potrivit art. 112 lit. e) C. pen., suma de 60.318 euro şi 450 RON, rămasă după despăgubirea părţilor civile.

Curtea nu a împărtăşit punctul de vedere al Ministerului Public potrivit căruia s-ar impune confiscarea sumei de 1.577.480 euro ca produs al infracţiunilor de proxenetism şi trafic de persoane comise de inculpatul A. în perioada 2012 - noiembrie 2016 şi a sumei de 697.000 euro de la inculpatul T.

Astfel, confiscarea specială, ca măsură de siguranţă, impune dovedirea fără echivoc că sumele respective au fost obţinute din activitatea infracţională, iar nu aproximarea speculativă că numita B. "ar fi putut sa obţină" în cursul anului 2015 suma maxima de aproximativ 365000 euro, D. aproximativ 273.750 euro, C. aproximativ 328.000 euro (proces-verbal, filele x d.u.p.), cu atât mai mult cu cât, fără excepţie, toate victimele au precizat că o parte din banii obţinuţi erau cheltuiţi pe întreţinere (chirie, mâncare, îmbrăcăminte, cosmetice etc).

Curtea a avut în vedere, pe de altă parte, şi împrejurarea că mare parte din sumele de bani, aşa cum s-a dovedit, au fost investiţi de către inculpaţi, în general, prin intermediari, în bunuri mobile şi/sau imobile şi urmează să facă obiectul confiscării extinse, standardul de probă fiind total diferit.

Pentru aceleaşi considerente, în baza art. 112 lit. e) C. pen., a aplicat măsura de siguranţă a confiscării speciale cu privire la inculpatul T. pentru suma de 59.689 euro şi 200 RON, rămasă după despăgubirea părţilor civile, iar referitor la inculpatul L. pentru suma de 28.921 euro şi 3.336,45 RON, rămasă după despăgubirea părţilor civile.

Cu privire la inculpaţii W. şi R., deşi s-a solicitat confiscarea specială unor sume de bani, analiza făcută în raport de actele şi lucrările dosarului de către judecător a relevat că sumele de bani astfel obţinute, au servit exclusiv la despăgubirea părţilor civile.

Referitor la măsura de siguranţă a confiscării extinse, Curtea a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. *1121 C. pen. şi, în acord cu jurisprudenţa constantă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dar şi cu cea a CEDO (Riela şi alţii contra Italiei, Bongiorno şi alţii contra Italiei), examinând faptele într-o modalitate obiectivă, dincolo de orice dubiu, analizând situaţiile financiare ale inculpaţilor A., T., R., X., Y., Z. şi AA. a constatat că valoarea bunurilor dobândite de către aceştia într-o perioadă anterioară de 5 ani, depăşeşte în mod vădit veniturile obţinute de către aceştia în mod licit, ceea ce îndreptăţeşte concluzia că bunurile în discuţie nu puteau fi obţinute decât graţie folosirii unor venituri ilicite, în speţă, din activităţi de trafic de persoane şi proxenetism.

Apărările inculpaţilor potrivit cărora au desfăşurat diferite activităţi cu caracter lucrativ nu au fost reţinute drept sincere şi cu relevanţă, câtă vreme, pe de o parte, din probe a rezultat că unii dintre aceştia (respectiv A., R., Y., AA., Z.) nu desfăşurau niciun fel de activităţi, iar în cazul altora (X. şi T.), veniturile realizate nu aveau puterea necesară achiziţionării bunurilor menţionate.

Ca urmare, art. *1121 lit. b) şi, după caz, lit. d) C. pen., Curtea a dispus confiscarea de la inculpaţii menţionaţi în dispozitiv a bunurilor acolo menţionate.

Curtea a apreciat că nu se impune, aşa cum s-a solicitat de către Ministerul Public în baza art. 25 alin. (3) C. proc. pen., anularea contractelor de asistenţă juridică seria x nr. x/10.05.2017 încheiat între avocatul BB. şi B. şi a contractului de asistenţă juridică seria x nr. x/29.05.2014, încheiat între avocatul BB. şi C., precum şi a împuternicirii avocaţiale aferente, pe considerentul au fost încheiate prin vicierea consimţământului victimelor, fiind simulate, întrucât, pe de-o parte această solicitare excedează exigenţelor art. 371 C. proc. pen. referitoare la obiectul judecăţii (inculpatul nefiind trimis în judecată pentru săvârşirea unor infracţiuni de fals), iar, pe de altă parte, activitatea de favorizare a făptuitorului nu a fost condiţionată de întocmirea acestor înscrisuri şi nu s-a desfăşurat în raport cu acestea, prezenţa avocatului alături de victimele B. şi C. în faţa organelor de urmărire penală, când şi-au retractat acuzaţiile faţă de inculpatul A., având exclusiv rolul de a le susţine moral şi de a le încuraja.

Prin încheierea din 03 iulie 2020, în baza art. 278 C. proc. pen., Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, a dispus îndreptarea erorilor materiale evidente din minuta dosarului nr. x/2019 în sensul că, urmare a aplicării dispoziţiilor art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., pedeapsa ce rezultă în cazul inculpatului A. este de 13 ani şi 10 luni (1/3 din 19 ani şi 18 luni este de 6 ani şi 10 luni), iar în baza art. 91 alin. (1) C. pen. în cazul inculpaţilor BB. şi B. s-a menţionat că suspendarea sub supraveghere se face pentru pedepsele aplicate în cuantum de 3 ani (BB.), respectiv 2 ani şi 4 luni (B.).

Împotriva sentinţei penale nr. 122/F din 01 iulie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din 03 iulie 2020, în termen legal, au declarat apel inculpaţii L., W., Y., Z., R., B., BB., AA., T., A., X. şi părţile civile K. şi C.

Prin memoriul conţinând motivele de apel, depus la dosar la 06 ianuarie 2021, inculpatul L., prin apărătorul desemnat din oficiu, a formulat critici cu privire la greşita sa condamnare pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de persoane (victime M. şi N.), proxenetism (cu referire la exploatarea sexuală a victimelor O., P. şi Q.) şi de complicitate la trafic de persoane (3 infracţiuni în raport cu victimele E., J. şi B.), ca urmare a interpretării eronate a probatoriului, în special a declaraţiilor sale şi a celor ale persoanelor vătămate. În consecinţă, în principal, a solicitat achitarea sa pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de persoane (cu privire la victimele M. şi N.) şi complicitate la trafic de persoane (2 infracţiuni - vizând victimele E. şi J.) - în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., întrucât faptele nu există, pentru infracţiunea de proxenetism (cu referire la exploatarea sexuală a victimelor O., P. şi Q.) - conform art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., deoarece fapta descrisă în rechizitoriu nu este prevăzută de legea penală, şi pentru complicitate la infracţiunea trafic de persoane (în raport cu victima B.) - în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a C. proc. pen., dat fiind că lipseşte latura subiectivă a infracţiunii.

În subsidiar, a solicitat reindividualizarea pedepselor aplicate, având în vedere că, faţă de probele administrate, pericolul social al faptelor imputate este unul redus.

Totodată, a criticat sentinţa penală atacată sub aspectul obligării eronate la plata, în solidar cu alţi inculpaţi, a daunelor morale în cuantum de 10.000 euro către partea civilă E., apreciind că acestea nu au fost dovedite, precum şi al greşitei dispuneri a măsurii confiscării autoturismului marca x seria x cu nr. de înmatriculare x, arătând că proprietarul acestuia este numitul HH.

Ulterior, la 06 ianuarie 2022, inculpatul L., prin apărător ales, a depus un nou memoriu conţinând motive de apel, în cuprinsul căruia a invocat:

- nulitatea absolută a modului de preluare a urmăririi penale de către autorităţile române de la organele judiciare din Germania, respectiv Parchetul Wuppertal, cu consecinţa înlăturării tuturor mijloacelor de probă folosite în dosarul nr. x şi pe baza cărora s-a întemeiat hotărârea de condamnare. Sub acest aspect, s-a subliniat că, urmare a clasării cauzei de către autorităţile judiciare germane, nu a fost parcursă procedura transferului reglementată de Legea nr. 302/2004 şi nici cea prevăzută de art. 335 C. proc. pen., privind redeschiderea urmăririi penale, dosarul fiind preluat printr-o procedură administrativă, respectiv la solicitarea D.I.I.C.O.T. adresată autorităţilor din Germania. Această manieră de lucru a fost sancţionată de Tribunalul Bucureşti care, prin încheierea din 16 aprilie 2020 pronunţată în dosarul nr. x/2019 privindu-l pe TT., ale cărui fapte au fost disjunse din prezenta cauză, a constatat, în temeiul art. 282 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 131 din Legea nr. 302/2004, nelegalitatea ordonanţei de preluare a urmăririi penale din 13 iunie 2018 ce priveşte întreaga cauză penală şi, pe cale de consecinţă, a exclus probele administrate atât de autorităţile germane ce nu puteau fi supuse cenzurii în cadrul procedurii interne, precum şi pe cele administrate de organele judiciare române ulterior datei de 13 iunie 2018. A apreciat că această soluţie vizează întreaga cauză, fiind vorba de un singur dosar, cu atât mai mult cu cât dispoziţia de disjungere a vizat situaţia particulară a inculpatului TT. a cărui depistare nu a fost posibilă până la data emiterii în dosarul nr. x/2015

- încălcarea dispoziţiilor art. 10 alin. (5) C. proc. pen. referitoare la dreptul la apărare, precum şi a celor ale art. 6 paragraful 3 lit. b) şi c) din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, prin nedepunerea la dosarul cauzei a suporţilor optici certificaţi pe care se află înregistrările convorbirilor telefonice purtate în străinătate, ceea ce atrage imposibilitatea inculpaţilor şi apărătorilor de a verifica autorizarea legală în baza căreia s-au realizat aceste interceptări. În acest sens, a arătat că dispoziţiile art. 139 şi urm. C. proc. pen. stabilesc condiţii riguroase în care se realizează supravegherea tehnică, a căror respectare nu poate fi verificată de vreme ce organele de urmărire penală române au depus la dosar doar procesele-verbale de redare a convorbirilor, certificate de un grefier din cadrul D.I.I.C.O.T., aşadar nu de nu traducător independent, CD-ul înaintat de parchet în procedura de cameră preliminară conţinând doar acte redactate în limba germană, nu şi fişiere audio. A precizat că în dosarul disjuns Tribunalul Bucureşti a sancţionat această manieră de lucru a parchetului. Pentru acest motiv, a solicitat admiterea apelului şi constatarea nulităţii mijloacelor de probă constând în procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice care au stat la baza pronunţării hotărârii de condamnare;

- greşita sa condamnare pentru toate infracţiunile reţinute în sarcină în raport cu probele administrate nemijlocit în cursul cercetării judecătoreşti, în contextul în care întreg probatoriul administrat în cursul urmăririi penale este lovit de nulitate.

Astfel, s-a solicitat achitarea inculpatului L., în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de proxenetism, în ceea ce priveşte pe victimele O., P. şi Q., arătându-se că, aşa cum rezultă din declaraţiile date în cauză, acesta nu se face vinovat de comiterea faptelor, întrucât cele trei persoane practicau prostituţia încă dinainte de a-l cunoaşte, ca o sursă de venituri pentru sine şi familie, o modalitate de acoperire a unor nevoi financiare pentru care nu întrevedeau altă soluţie, şi că deşi erau tinere aveau destulă experienţă în relaţiile cu bărbaţii, fiind plecate de acasă de mai mulţi ani, astfel că este exclusă ipoteza că vorbele frumoase şi declaraţiile de iubire ale acestuia ar fi fost suficiente pentru a le deturna de la intenţiile reale ale lui L. Mai mult decât atât, persoanele vătămate au continuat să rămână sub puterea lui L. timp de luni sau ani, fără a denunţa autorităţilor abuzurile la care susţin că au fost supuse, doar la insistenţele lui B. adresându-se cu plângeri autorităţilor germane. În plus, s-a arătat că victimele nu au putut oferi indicii concrete în legătură cu modalitatea în care desfăşurau activitatea în club şi cu tarifele practicate, iar sumele de bani obţinute erau folosite în mod constant şi la acoperirea cheltuielilor de întreţinere în străinătate, fiind imposibil de cuantificat beneficiul obţinut de L. din activitatea de exploatare a acestora.

Totodată, s-a solicitat achitarea inculpatului, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., şi sub aspectul săvârşirii celor două infracţiuni de trafic de persoane, prevăzute de art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen., în legătură cu victimele M. şi N. şi al complicităţii la infracţiunea de trafic de persoane în ceea ce o priveşte pe victima B.

În acest sens, s-a învederat că, potrivit declaraţiei sale, M. a menţionat că banii din prostituţie îi foloseau împreună, iar din interceptarea redată în hotărârea de condamnare rezultă caracterul benevol şi conştient al prestării activităţii, fără a exista constrângere sau inducere în eroare. În plus, faptul că după o perioadă în care a desfăşurat activitatea în discuţie pe cont propriu în toamna anului 2015 şi-a reluat benevol activitatea în folosul lui L. infirmă susţinerile din rechizitoriu în sensul că ar fi fost exploatată de acesta, cu atât mai mult cu cât starea de vulnerabilitate nici nu a fost dovedită.

Referitor la N., s-a arătat că, potrivit declaraţiilor date în cauză, aceasta era într-o relaţie reală de concubinaj cu inculpatul L., care persistă şi în prezent, acesta din urmă având adresa de domiciliu în oraş Măgurele, str. x, la mama persoanei vătămate, iar eventualele neînţelegeri dintre cei doi s-au datorat acceselor de gelozie, neputând fi subsumate constrângerii specifice traficului de persoane. În plus, persoana vătămată a desfăşurat activitatea de prostituţie cu caracter legal, de pe urma acesteia achiziţionându-şi un apartament în Bucureşti, Valea Doftanei.

În ceea ce o priveşte pe B., a subliniat că împrejurarea că a cazat-o pe aceasta şi pe A. până la găsirea unei locuinţe proprii nu poate reprezenta o activitate de complicitate la trafic de persoane, în condiţiile în care a avut percepţia că cei doi se aflau într-o relaţie de concubinaj.

Totodată, a solicitat achitarea în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. pentru săvârşirea complicităţii la infracţiunea de trafic de persoane privind-o pe victima E., arătând că în actul de sesizare nu se precizează care este, în concret, ajutorul acordat lui A. şi în ce măsură presupusul ajutor ar fi ajutat la realizarea prezumtivelor scopuri ilicite ale acestuia din urmă.

În temeiul aceloraşi dispoziţii a solicitat achitarea şi cu privire la complicitatea la infracţiunea de trafic de persoane vizând-o pe victima J., arătând că transportarea acesteia de la clubul KK. la imobilul în care locuia nu poate fi subsumată ilicitului penal, ci reprezintă un simplu gest de amabilitate din partea inculpatului L. care, venind să o ia pe N. cu autoturismul personal, a luat-o şi pe J., care nu avea alt mijloc de transport pentru a ajunge în oraş, fiind şi o oră târzie. A subliniat că toate persoanele vătămate au declarat că o asemenea modalitate de lucru era o practică comună, întrucât distanţa de la club la locuinţă era de 60 km, neputând fi parcursă cu mijloacele de transport în comun mai ales la orele târzii.

Aceste motive de apel au fost susţinute şi cu prilejul dezbaterilor, când s-a solicitat, în plus, schimbarea încadrării juridice din trei fapte de complicitate la infracţiunea de trafic de persoane, în legătură cu victimele E., J. şi B., într-una singură, în formă continuată, având în vedere că există un raţionament unic cu privire la toate aceste persoane, fapte pentru care se impune achitarea inculpatului în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., întrucât activităţile reţinute nu se circumscriu unor acte de complicitate.

În temeiul aceloraşi dispoziţii procesuale s-a solicitat achitarea inculpatului L. şi sub aspectul celorlalte infracţiuni reţinute în sarcină, arătându-se că, pentru a exista infracţiunea de trafic de persoane, recrutarea, transportarea, adăpostirea unei persoane, prin inducere în eroare, constrângere sau profitând de imposibilitate acesteia de a se apăra, trebuie să fie făcută în scopul exploatării sexuale, cerinţe esenţiale care nu sunt îndeplinite în speţă.

Totodată, s-a invocat greşita soluţionare a laturii civile, atât în ceea ce priveşte obligarea inculpatului L., în solidar cu alţi inculpaţi, la plata daunelor morale către părţile civile M. şi E., cât şi sub aspectul confiscării eronate a autoturismului marca x, care nu a fost destinat săvârşirii infracţiunilor, aşa încât nu sunt incidente dispoziţiile art. 112 lit. b) C. pen.

Inculpatul W. a criticat hotărârea atacată sub aspectul nelegalităţii, generată de faptul că se întemeiază în mod determinat pe mijloace de probă obţinute în mod nelegal, dar şi al netemeiniciei, ca urmare a greşitei interpretări a probatoriului şi a individualizării eronate a măsurii educative aplicate.

În ceea ce priveşte nelegalitatea hotărârii, în temeiul art. 102 alin. (3) raportat la art. 281 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., a solicitat excluderea tuturor mijloacelor de probă preluate de organele de urmărire penală române din dosarul nr. x al Parchetului din Wuppertal, apreciind că acestea au fost administrate de către un organ necompetent prin raportare la obiectul şi competenţa de efectuare a urmăririi penale în dosarul nr. x/2015 al D.I.I.C.O.T. Sub acest aspect, a învederat că dosarul de anchetă întocmit de autorităţile judiciare germane nu a fost transmis în original sau în copie legalizată, aşa cum impune Convenţia europeană privind transferul de proceduri în materie penală, adoptată la Strasbourg la 15 mai 1972, ratificată de România prin O.G. nr. 77/1999, aprobată prin Legea nr. 34/2000, iar la prezenta cauză nu se regăsesc ataşaţi suporţii audio în original, pe care să se afle rezultatul măsurilor de supraveghere tehnică dispuse de autorităţile germane, pentru ca înregistrările efectuate să fie redate în procese-verbale certificate pentru autenticitate de către procuror, aşa încât nu se poate verifica dacă s-au respectat competenţa materială a organului judiciar care a administrat probele şi toate condiţiile de formă şi procedurale prevăzute de Legea nr. 302/2004 în această situaţie, aspect de natură a încălca dreptul la un proces echitabil.

Totodată, s-a învederat că, din probatoriul administrat în cauză, nu rezultă, dincolo de orice dubiu rezonabil, că inculpatul W. l-ar fi ajutat pe A. în acţiunea de menţinere a controlului asupra victimei F., având în vedere că, în aprilie 2015, când au avut loc pretinsele fapte de complicitate, acesta avea doar 15 ani. De altfel, participarea sa la transportul victimei în localitatea Krefeld din Germania a fost una formală, concretizată în faptul că s-a aflat în acelaşi autoturism cu aceasta, iar faptul că a locuit împreună cu partea civilă, dar şi cu tatăl său, T., nu a fost alegerea sa liberă în scopul de a-l ajuta pe acesta din urmă, ci a fost singura variantă disponibilă pentru a locui în Germania. Aceste modalităţi concrete în care se reţine în sarcina inculpatului că s-ar fi materializat activitatea de complicitate nu constituie acţiuni de ajutorare a autorului infracţiunii de trafic de persoane, nefiind necesare sau utile pentru desfăşurarea pretinsei activităţi infracţionale.

Aceeaşi este situaţia şi în ceea ce priveşte infracţiunea de trafic de persoane reţinută în sarcina sa, prin raportare la victima J., căci probele administrate în cauză nu confirmă decât faptul că, la începutul anului 2017, inculpatul W., minor la acea vreme, s-a deplasat în Germania împreună cu o fată de 19 - 20 de ani, însă nu şi faptul că aceasta a fost forţată de inculpat să practice prostituţia. Inclusiv diferenţa de vârstă dintre cei doi şi relaţia existentă între ei în perioada de referinţă (aşa cum rezultă din convorbirile telefonice înregistrate) infirmă teza acuzării în sensul că victima ar fi fost racolată prin metoda "lover-boy", aceasta neaflându-se într-o stare de vulnerabilitate de care să profite inculpatul. Prin urmare, s-a apreciat că fapta, aşa cum a fost descrisă, nu există în materialitatea ei, iar, dacă se consideră în sens contrar, aceasta nu este tipică, neexistând probe care să dovedească constrângerea exercitată asupra victimei pentru a practica prostituţia.

Pe de altă parte, s-a arătat că internarea inculpatului într-un centru de detenţie pentru o perioadă de 5 ani constituie o măsură excesivă, vădit disproporţionată cu scopul urmărit, atât prin raportare la gravitatea concretă a faptei, aşa cum este conturată de circumstanţele reale de comitere, cât şi la circumstanţele personale ale acestuia, în special vârsta sa la data faptelor (17 ani). Totodată, s-a solicitat se ţine seama şi de împrejurarea că inculpatul nu are antecedente penale, a urmat cursurile şcolare, nu a mai săvârşit fapte de natură penală, context în care s-a apreciat că măsura internării într-un centru educativ pe o durată orientată spre minim este aptă să asigure reeducarea acestuia şi, implicit, să conducă la atingerea scopului instituit de legiuitor.

Cu prilejul dezbaterilor, inculpatul W. susţinut, în plus, că este incidentă o cauză de neimputabilitate, respectiv minoritatea, având în vedere că la data săvârşirii presupusei activităţi de complicitate la trafic de persoane în privinţa persoanei vătămate F. avea 15 ani şi 10 luni şi nu s-a făcut dovada existenţei discernământului, condiţii în care a solicitat achitarea în temeiul art. 16 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. raportat la art. 27 C. pen.

În subsidiar, a solicitat achitarea în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., deoarece niciuna din acţiunile ce i-au fost imputate (participarea la transportarea victimei F. în localitatea Krefeld, Germania, şi împrejurarea că a locuit cu aceasta, cu T. şi cu K.) nu se circumscriu unor veritabile acte de complicitate la infracţiunea de trafic de persoane, pe de o parte întrucât a fost un simplu pasager în maşina cu care s-a deplasat în Germania, iar, pe de altă parte, deoarece faptul că a locuit cu persoanele vătămate în acelaşi apartament, care, însă, nu era închiriat de tatăl său T., ci de un alt coinculpat, nu se încadrează în noţiunea de adăpostire la care face trimitere norma de incriminare.

De asemenea, a criticat sentinţa penală atacată şi sub aspectul greşitei obligări la plata daunelor morale către partea civilă F., considerând că nu există legătură de cauzalitate între acţiunile imputate şi faptele vătămătoare în raport cu care s-a făcut constituirea de parte civilă.

Prin motivele de apel formulate, inculpata Y. a formulat critici cu privire la:

- incompatibilitatea judecătorului care a soluţionat fondul cauzei în sensul art. 64 alin. (1) lit. b) şi f) C. proc. pen., întrucât este soţul unui procuror care-şi desfăşoară activitatea în cadrul D.I.I.C.O.T., Structura Centrală, unitate de parchet care a emis actul de sesizare în dosar. S-a apreciat că legătura de familie este de natură să genereze suspiciuni cu privire la imparţialitatea magistratului, cu atât mai mult cu cât acesta a respins cererile şi excepţiile ridicate în procedura de cameră preliminară, cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor imputate, precum şi apărările formulate pe parcursul procesului. S-a subliniat că inclusiv audierea părţilor, persoanelor vătămate şi a martorilor a fost marcată de conduita subiectivă a magistratului, care a adresat întrebări nuanţate de o manieră care să încurajeze relatarea de către persoanele vătămate ale unor împrejurări nefavorabile inculpatei Y., iar consemnarea declaraţiilor s-a realizat prin trecerea frazelor rostite prin filtrul judecătorului, astfel încât în multe situaţii sensul şi conţinutul declaraţiilor a fost modificat. S-a apreciat că, în această situaţie, singurul remediu îl reprezintă desfiinţarea în întregime a sentinţei penale apelate şi a încheierii de cameră preliminară din 11 februarie 2019 şi trimiterea cauzei spre rejudecare în procedura camerei preliminare;

- încălcarea dispoziţiilor art. 10 alin. (5) C. proc. pen., privind dreptul la apărare al inculpatei Y., precum şi a dispoziţiilor art. 6 paragraf 3 lit. b) şi c) din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, ca urmare a nedepunerii la dosarul cauzei a suporţilor optici certificaţi pe care se află înregistrările convorbirilor telefonice purtate în străinătate, fapt ce a atras imposibilitatea inculpaţilor şi apărătorilor de a verifica autorizarea legală în baza căreia s-au realizat aceste interceptări. În acest sens, a arătat că dispoziţiile art. 139 şi urm. C. proc. pen. stabilesc condiţii riguroase în care se realizează supravegherea tehnică, a căror respectare nu poate fi verificată de vreme ce organele de urmărire penală române au depus la dosar doar procesele-verbale de redare a convorbirilor, certificate de un grefier din cadrul D.I.I.C.O.T., aşadar nu de nu traducător independent, CD-ul înaintat de parchet în procedura de cameră preliminară conţinând doar acte redactate în limba germană, nu şi fişiere audio. Această manieră de lucru a fost sancţionată de Tribunalul Bucureşti în dosarul disjuns. Pentru acest motiv, s-a solicitat admiterea apelului şi constatarea nulităţii mijloacelor de probă constând în procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice care au stat la baza pronunţării hotărârii de condamnare;

- netemeinicia încheierii din 20 mai 2020 prin care s-a dispus respingerea cererii de schimbare a încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpatei Y., în sensul reţinerii faţă de aceasta a două infracţiuni de influenţarea declaraţiilor în locul unei singure infracţiuni de influenţarea declaraţiilor în formă continuată în raport cu F. şi C., soluţie care a fost motivată lapidar. S-a arătat că, în opinia apărării, se impune reţinerea unei singure astfel de infracţiuni având în vedere că rezoluţia infracţională a fost unică, scopul acţiunilor inculpatei fiind acela de a-şi ajuta soţul prin contactarea martorelor sau persoanelor vătămate din dosar, intervalul infracţional a fost unul scurt, iar discuţiile purtate identice;

- nelegalitatea pedepselor aplicate inculpatei Y. pentru fiecare dintre infracţiunile deduse judecăţii în raport cu materialul probator de la dosar.

Sub acest aspect, a învederat că din cercetarea judecătorească nu a rezultat în ce măsură faptul că persoana vătămată E. a rămas două nopţi la adresa din str. x, unde se afla şi inculpata, l-ar fi ajutat pe A., care nu era prezent, să păstreze controlul asupra victimei, în condiţiile în care decizia de găzduire le-a aparţinut soţilor AA. şi Z., proprietarii locuinţei şi părinţii inculpatului, iar nu lui Y. De altfel, chiar persoana vătămată a solicitat să fie cazată în respectiva locuinţă, întrucât venea din Italia şi se ducea la munte, nu i s-a interzis să îşi contacteze familia sau apropiaţii ori să sesizeze autorităţile în legătură cu faptul că este exploatată sexual şi a părăsit imobilul atunci când a dorit. Ca urmare, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., a solicitat achitarea sub aspectul săvârşirii complicităţii la infracţiunea de trafic de persoane.

În ceea ce priveşte infracţiunea de influenţarea declaraţiilor în raport cu martora F., s-a arătat că aceasta s-a adresat autorităţilor germane pentru a-şi retrage plângerea fără a fi fost contactată de Y. În plus în faţa autorităţilor române a avut o poziţie oscilantă, afirmând fie că a fost obligată de A. la practicarea prostituţiei ori că a fost maltratată fizic de acesta, fie revenind asupra acestor declaraţii. De altfel, persoana vătămată a declarat că Y. nu a făcut niciun fel de demersuri explicite în sensul de a o determina să-şi retragă declaraţiile iniţiale şi nu i-a făcut oferte financiare în acest sens. Persoana vătămată a mai arătat că a cunoscut-o pe Y. doar când a fost vizitată la domiciliu de aceasta, de B. şi de C., prilej cu care cea din urmă a afirmat că este sora lui A. şi a rugat-o insistent să îşi retragă plângerea şi să îl ajute pe "fratele ei". În raport cu aceste aspecte a solicitat achitarea în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.

Aceeaşi soluţie a apreciat că se impune şi în ceea ce priveşte infracţiunea de influenţarea declaraţiilor în legătură cu C., sens în care a făcut trimitere la declaraţiile acesteia şi ale inculpatului BB., din care rezultă că, timp de 4 ani, cea dintâi a făcut mai multe demersuri pentru a-şi modifica poziţia procesuală în raport cu acuzaţiile aduse lui A., sens în care s-a adresat unor avocaţi, s-a deplasat la D.I.I.C.O.T. pentru a declara că nu a fost exploatată sexual de acesta, a preluat iniţiativa contactării unei alte victime (F.), pentru ca şi aceasta să revină asupra declaraţiilor date, întocmind inclusiv o declaraţie notarială şi un contract de mediere în acest sens, deşi i se comunicase de către avocaţi că pentru faptele în discuţie nu se prevede posibilitatea împăcării părţilor. A subliniat că perseverenţa părţii civile a continuat şi după ce a fost pusă sub învinuire şi plasată sub control judiciar, iar demersurile sale au fost însoţite de cereri repetate de bani adresate inculpatei Y. şi unei rude a acesteia.

Totodată, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a C. proc. pen., s-a solicitat achitarea şi sub aspectul infracţiunii de spălarea banilor, învederând că nu au fost administrate probe din care să rezulte că inculpata Y. cunoştea modalitatea de obţinere a sumelor de bani ce au fost transferate pe numele său şi că nu a achiziţionat în nume propriu autoturisme ori bunuri imobile, toate investiţiile fiind făcute direct fie în patrimoniul lui A., fie în cel al părinţilor sau fraţilor acestuia. Inculpata a declarat că toate sumele de bani transmise erau ţinute la dispoziţia concubinului său şi nu ştia modul în care erau repartizate, cu excepţia sumei de 2500 euro trimisă de soacra sa Z. care a fost destinată achitării unor costuri cu tratamentul lui JJJ., fratele inculpatului A., care a suferit de o boală incurabilă şi care, între timp, a decedat.

- greşita soluţionare a laturii civile prin obligarea inculpatei Y. la plata daunelor morale către partea civilă E., având în vedere că prin găzduirea celei din urmă timp de o noapte sau două în locuinţa socrilor săi, părinţii inculpatului A., nu i-a cauzat acesteia nicio vătămare, partea civilă venind neînsoţită la adresă şi plecând singură, aşa încât activitatea respectivă nu a fost de natură a-i produce vreun prejudiciu. De altfel, din probele administrate în cauză a rezultat că inculpata şi persoana vătămată se cunoşteau, acesta fiind şi motivul pentru care cea din urmă a solicitat permisiunea de a rămâne peste noapte în respectiva locaţie între două deplasări în interese personal. S-a mai arătat că partea civilă s-a prezentat o singură dată în faţa instanţei înainte de începerea cercetării judecătoreşti, prilej cu care, la îndemnul avocatului său, a declarat în mod formal că se constituie parte civilă, însă nu a putut fi audiată nemijlocit în legătură cu această chestiune. Ca urmare, s-a apreciat că obligarea inculpatei Y. la plata despăgubirilor civile este vădit neîntemeiată şi s-a solicitat desfiinţarea sentinţei sub acest aspect.

- greşita dispunere a măsurii confiscării extinse faţă de inculpată în legătură cu bunuri dobândite de aceasta într-o perioadă mult anterioară perioadei presupus infracţionale, cu privire la care nu există indicii că provin din comiterea unor fapte penale (bijuterii de uz personal), precum şi a sumelor de bani ridicate cu ocazia percheziţiilor domiciliare. S-a solicitat desfiinţarea sentinţei penale atacate sub acest aspect, ca urmare a nerespectării dispoziţiilor art. *1121 alin. (2) lit. a) C. pen., instanţa de fond nestabilind intervalul de timp în care au fost dobândite bunurile şi sumele de bani găsite la locuinţa inculpatului A. şi a concubinei acestuia Y., care trebuie să fie de maxim 5 ani anterior faptelor deduse judecăţii. Or, multe din bunurile ridicate la percheziţie (bijuterii, ceas de mână) au fost primite de inculpată încă din copilărie, mare parte chiar de la mama sa care a declarat că a ajutat-o permanent cu diverse sume de bani, fiind singurul său copil, şi s-a preocupat ca aceasta să aibă un mod de viaţă civilizat şi fără lipsuri.

Aceste motive de apel au fost susţinute şi cu prilejul dezbaterilor, când s-a solicitat schimbarea încadrării juridice din cele două infracţiuni de influenţarea declaraţiilor în raport cu persoanele vătămate F. şi C. într-o singură infracţiune, susţinându-se că, în măsura în care se identifică o acţiune ilicită, rezoluţia infracţională a fost unică, iar, pe fond, achitarea inculpatei Y., în principal, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., iar, în subsidiar, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a C. proc. pen., lipsind reprezentarea subiectivă.

Aceleaşi critici, referitoare la incompatibilitatea judecătorului care a soluţionat fondul cauzei în sensul art. 64 alin. (1) lit. b) şi f) C. proc. pen., la nulitatea absolută a modului de preluare a urmăririi penale de către autorităţile române de la organele judiciar din Germania, respectiv Parchetul Wuppertal, cu consecinţa înlăturării tuturor mijloacelor de probă folosite în dosarul nr. x şi pe baza cărora s-a întemeiat hotărârea de condamnare (arătându-se că preluarea cauzei de la autorităţile germane nu a urmat procedura reglementată de Legea nr. 302/2004 şi Legea nr. 34/2000 şi că reluarea urmăririi penale în dosarul primit din Germania s-a dispus de procurorul român prin referat, deşi o asemenea procedură nu este prevăzută de lege, aspect ce a fost sancţionat în dosarul nr. x/2019 al Tribunalului Bucureşti privind pe TT. şi RRRRR., însă nu şi în prezentul dosar) şi la încălcarea dispoziţiilor art. 10 alin. (5) C. proc. pen. privind dreptul la apărare, precum şi a celor ale art. 6 paragraful 3 lit. b) şi c) din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, constând în nedepunerea la dosarul cauzei a suporţilor optici certificaţi pe care se află înregistrările convorbirilor telefonice purtate în străinătate, ceea ce a atras imposibilitatea inculpaţilor şi apărătorilor de a verifica autorizarea legală în baza căreia s-au realizat aceste interceptări, au fost invocate şi de inculpatul A.

În plus, acesta a mai criticat hotărârea atacată din perspectiva:

- încălcării dispoziţiilor art. 9 C. pen. şi art. 10 C. pen., referitoare la personalitatea şi realitatea legii penale cu consecinţa directă a nulităţii absolute a actelor urmărire penală efectuate de procuror în dosarul nr. x l/D/P/2015.

Sub acest aspect, s-a arătat că, în cauză, infracţiunile de trafic de persoane (reţinute în forma autoratului şi a complicităţii) au fost săvârşite în afara teritoriului României, în contextul în care persoanele vătămate s-au deplasat pe teritoriile unor state europene, Italia, Germania şi Spania, fiind obligate să practice prostituţia în beneficiul său ori, după caz, al inculpatului L., presupusa activitate de exploatare sexuală realizându-se în străinătate. Această situaţie se regăseşte şi în ceea ce priveşte infracţiunea de spălarea banilor şi unele acte materiale din conţinutul infracţiunii de influenţare a declaraţiilor. A arătat că, în atare situaţie, investigarea acestor fapte penale nu putea fi realizată decât cu avizul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care se emite, conform art. 9 alin. (3) C. pen., pe durată determinată, autorizare care, însă, nu există.

De asemenea, potrivit art. 10 alin. (2) C. pen., şi punerea în mişcare a acţiunii penale trebuia realizată cu autorizarea prealabilă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, atunci când fapta nu face obiectul procedurii judiciare în statul pe teritoriul căruia s-a comis. Or, în cauză, procedura judiciară în Germania s-a finalizat la 06 aprilie 2018, dată la care s-a dispus clasarea cauzei, prin anularea urmăririi penale, moment în care autorităţile judiciare române aveau nevoie de respectivul aviz pentru a putea continua cercetările în dosarul din România.

S-a apreciat că, dată fiind încălcarea acestor dispoziţii legale, singurul remediu este desfiinţarea atât a sentinţei penale atacate, cât şi a încheierilor de cameră preliminară.

- nelegalităţii aplicării pedepsei rezultante, modificată printr-o încheiere de îndreptare eroare materială. Astfel, s-a arătat că, iniţial, prin minuta sentinţei s-a stabilit ca inculpatul A. să execute o pedeapsă rezultantă de 13 ani şi 6 luni închisoare, calculată conform art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., prin adăugarea la pedeapsa cea mai severă de 7 ani închisoare (aplicată pentru comiterea infracţiunii de trafic de persoane) a unei treimi din suma celorlalte pedepse. Ulterior, prin încheierea de îndreptare eroare materială din 03 iulie 2020, judecătorul fondului a considerat că pedeapsa rezultantă trebuie să fie de 13 ani şi 10 luni închisoare, fiind remediate cu acelaşi prilej nereguli de judecată şi în privinţa inculpaţilor BB. şi B., deşi acest lucru nu este permis după emiterea minutei. A subliniat că, prin pronunţarea încheierii de îndreptare eroare materială, judecătorul fondului a îndreptat în realitate erori de judecată, căci dispoziţia privind cuantumul pedepsei principale şi procedeul de contopire al pedepselor reprezintă chestiuni majore de judecată, iar nu erori materiale care să poată fi corectate în procedura reglementată de art. 278 C. proc. pen... S-a apreciat că aceste aspecte de nelegalitate nu pot fi îndreptate direct cu ocazia judecării apelului, remediul procedural fiind admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei şi trimiterea cauzei în vederea rejudecării la prima instanţă.

- nelegalităţii pedepselor aplicate inculpatului A. pentru fiecare dintre infracţiunile deduse judecăţii în raport de materialul probator care a stat la baza pronunţării pedepselor.

În acest sens, s-a arătat că inculpatul A. nu se consideră vinovat de acuzaţiile ce i-au fost aduse, acesta recunoscând că a avut relaţii intime cu inculpata B., ca şi cu persoanele vătămate C., E., I., G., SSSSS., mai puţin cu E., a locuit împreună cu ele diferite perioade de timp, iar sumele de bani oferite erau destinate în principal acoperirii cheltuielilor comune, respectiv plata întreţinerii şi chiriilor în apartamentele în care stăteau, pentru procurarea alimentelor, a obiectelor de îmbrăcăminte şi fiecare dintre ei îşi ajuta familiile rămase în ţară cu diferite sume.

În legătură cu toate aceste victime, inculpatul a declarat că se întreţineau din practicarea prostituţiei cu mult anterior momentului în care le-a cunoscut, prin urmare nu a determinat-o pe niciuna dintre ele să practice prostituţia şi nici nu a desfăşurat acţiuni de recrutare sau transport al acestora, deplasările dintr-un loc în altul fiind convenite de fiecare dată în urma discuţiilor purtate.

Inculpatul a declarat că nu a exercitat niciodată acţiuni violente asupra acestor tinere, cu unele dintre ele a avut într-adevăr discuţii contradictorii, de cele mai multe ori pe fondul geloziei întrucât se crease un ataşament între ei şi fiecare accepta cu greu alte relaţii.

Inculpatul A. a declarat nu se face vinovat de săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane, având în vedere că toate fetele menţionate se prostituau cu mult înainte de a le cunoaşte, iar cele care desfăşurau această activitate în străinătate erau autorizate în acest sens, cunoşteau regulile de intrare în cluburi şi, evident, îşi asumau practicarea prostituţiei.

Cu privire la acuzaţia de spălare a banilor, inculpatul a declarat că a transferat mai multe sume de bani prin AAA., beneficiari fiind atât familiile fetelor, cât şi copiii şi părinţii săi. Banii care ajungeau în ţară şi erau retraşi, rămâneau în păstrarea inculpatei Y. până când A. venea în Bucureşti, iar el repartiza aceste sume fie pentru plata unor datorii personale şi ale fetelor, fie le înmâna rudelor acestora.

De asemenea, inculpatul a declarat că nu se face vinovat de influenţarea declaraţiilor, considerând că fetele care au dorit să-şi retragă plângerile, au făcut acest lucru de bunăvoie, cele mai multe s-au consultat cu un avocat, iar în declaraţiile date au relatat adevărul. Chiar dacă ulterior au revenit asupra acestor declaraţii, acest lucru s-a întâmplat după ce şi ele au fost puse sub învinuire şi, evident, au dorit să se protejeze.

În continuare, a fost prezentat contextul în care inculpatul A. le-a cunoscut pe toate persoanele vătămate, precum şi activitatea pe care acestea au desfăşurat-o, fără a fi obligate de inculpat, în străinătate, care, în Germania era chiar reglementată, precizându-se că acesta nu a obţinut niciodată bani de pe urma practicării prostituţiei de către victime, ci acestea au folosit sumele de bani fie pentru achitarea cheltuielilor curente, inclusiv chiriile locuinţelor pentru care aveau contracte de închiriere încheiate pe numele lor şi în care locuiau împreună cu inculpatul, fie le-au trimis în ţară, chiar şi prin intermediul acestuia, pentru acoperirea nevoilor lor financiare şi ale familiilor lor. De altfel, în străinătate inculpatul a desfăşurat în mod constant activităţi lucrative, în construcţii, amenajări grădini ori reparaţii auto.

Totodată, inculpatul a declarat că niciodată nu a încercat să le determine pe persoanele vătămate să revină asupra declaraţiilor sau să-şi retragă plângerile depuse împotriva lui, dimpotrivă, acestea l-au căutat în mod insistent atât pe el, cât şi pe inculpata Y., concubina sa, pretinzând sume mari de bani şi autoturisme, în vederea retragerii plângerilor, iar unora dintre victime le-a oferit sume mult mai mici decât cele cerute, considerând că este şantajat de acestea.

S-a arătat că toate susţinerile inculpatului au fost confirmate de către martorii şi părţile civile audiate în cauză, fiind făcute trimiteri punctuale în acest sens prin indicarea declaraţiilor relevante date pe parcursul procesului penal.

Prin urmare, în urma analizării probatoriului administrat în cursul cercetării judecătoreşti, inculpatul A. a concluzionat că situaţia de fapt descrisă în rechizitoriu nu corespunde cu realitatea faptelor, chiar dacă, în esenţă, aspectele legate de prezenţa sa şi a victimelor este reală, după cum este real şi faptul că acestea practicau prostituţia, sumele de bani fiind împărţite cu inculpatul.

Având în vedere aceste aspecte, apelantul inculpat A. a solicitat a se constata că instanţa de fond a aplicat pedepse nelegale, de vreme ce faptele de care este învinuit nu există, în acest sens fiind dispusă şi soluţia Parchetului Wuppertal de anulare a urmăririi penale.

- greşitei condamnări a inculpatului A. pentru toate infracţiunile reţinute în sarcina sa în raport de probatoriile administrate nemijlocit în cursul cercetării judecătoreşti, în contextul în care întreg probatoriul administrat în cursul urmăririi penale este lovit de nulitate.

S-a solicitat achitarea inculpatului, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de proxenetism, arătându-se că, aşa cum rezultă din declaraţiile părţilor civile şi persoanelor vătămate, în cauză nu sunt întrunite elementele de tipicitate prevăzute de norma de incriminare, întrucât inculpatul nu le-a determinat pe acestea la practicarea prostituţiei, nu le-a înlesnit desfăşurarea acestei activităţi şi nici nu a urmărit să obţină foloase materiale de pe urma lor. S-a arătat că, din declaraţiile victimelor, a rezultat că niciuna dintre acestea nu avea o pregătire şcolară sau profesională care să le permită desfăşurarea oricărei activităţi pe teritoriul unui stat străin, nu cunoşteau limba ţării, indiferent că era vorba de Germania sau Italia şi toate aveau probleme financiare grave în ţară, respectiv copii minori lăsaţi în grija familiilor, părinţi bolnavi sau rude arestate. Faptul că toate persoanele vătămate au acceptat practicarea acestei activităţi perioade lungi de timp reprezintă dovada că fiecare dintre ele a înţeles prostituţia drept o sursă de venituri pentru sine şi familie şi o modalitate de acoperire a unor nevoi financiare pentru care nu întrevedeau o altă soluţie.

S-a subliniat că niciuna dintre persoanele vătămate nu s-a adresat autorităţilor judiciare străine, cu excepţia inculpatei B., care a avut o relaţie de concubinaj de 9 ani cu inculpatul A. şi care a formulat plângere la autorităţile germane în contextul în care acesta începuse o relaţie cu o altă tânără româncă şi decisese să pună capăt legăturii cu inculpata.

Din conţinutul dosarului a mai rezultat că toate celelalte tinere care au formulat plângeri au fost îndemnate de inculpata B. să-i susţină declaraţiile, acestea arătând că, deşi erau nemulţumite de comportamentul inculpatului, nu intenţionau să îl denunţe, invocând starea de temere pe care acestea le-o inspira.

Partea civilă C. a declarat că a decis şi ea să-l denunţe pe inculpat autorităţilor spaniole, dar acest lucru s-a petrecut după ce practicase prostituţia timp de 1 an pe teritoriul a trei state, declaraţiile sale atestând faptul că dorea şi ea să-şi rezolve probleme materiale, întrucât avea tatăl bolnav şi un copil rămas în grija părinţilor.

S-a mai arătat că, deşi este real că toate persoanele vătămate au susţinut că îi remiteau majoritatea banilor obţinuţi inculpatului A. sau la îndemnul acestuia expediau bani în ţară pe numele familiei inculpatului sau ale altor apropiaţi, din aceleaşi declaraţii rezultă că din banii obţinuţi erau acoperite cheltuielile curente, fiind plătită chiria, cartelele telefonice, mesele la restaurant, obiectele vestimentare şi produsele cosmetice, inclusiv taxele de intrare în club care erau de 80 - 100 euro zilnic. De asemenea, persoanele vătămate au arătat că aveau datorii în ţară care au fost plătite fie direct de inculpatul A., fie de ele însele prin sume trimise familiilor sau remise de rudele inculpatului A. aflate în ţară.

S-a menţionat că este imposibil de cuantificat folosul obţinut de inculpatul A. de pe urma practicării prostituţiei, fiind neverosimilă teza acestora că obţineau sume de până la 1.000 euro pe noapte, indiferent de statul în care practicau prostituţia.

S-a subliniat, totodată, că cercetarea judecătorească nu a reuşit să stabilească dacă presupusele acţiuni de constrângere exercitate de inculpat, constând în folosirea unui limbaj violent şi agresiunii fizice, erau determinate de refuzul victimelor de a continua practicarea prostituţiei sau de situaţii personale apărute între ele şi inculpat, în contextul în care fiecare dintre acestea şi-a exprimat dezamăgirea în legătură cu faptul că inculpatul avea o relaţie stabilă cu inculpata B. şi refuza să pună capăt acestei relaţii, fapt ce a determinat scene de gelozie şi o stare conflictuală aproape permanentă.

S-a mai arătat că niciuna dintre aceste tinere nu avea actele reţinute de inculpat şi fiecare dintre ele dispunea de sume de bani, având spre folosinţă telefoane mobile, că nu au relatat niciodată familiilor sau autorităţilor că sunt victimele unor fapte penale comise de inculpat şi că nu au încercat să părăsească ţările pe teritoriul cărora se aflau şi, cu excepţia inculpatei B. şi a lui C., nu au formulat plângere împotriva acestuia.

Neîntemeiate au fost considerate şi acuzaţiile de complicitate la trafic de persoane, activitatea de transport efectuată de A. neavând nicio relevanţă sub aspectul derulării acţiunilor de exploatare sexuală la care ar fi fost supusă victima K. de către T. Aceeaşi este situaţia şi în ceea ce o priveşte pe numita J., presupus a fi fost exploatată de către W., care era nepotul său, cazarea şi transportul persoanei vătămate neputând fi circumscrise unui ajutor la săvârşirea de infracţiuni, căci A. a avut doar intenţia de a face un serviciu rudei sale.

Deopotrivă, s-a arătat că nu poate fi reţinută nici infracţiunea de influenţarea declaraţiilor martorei B., căci aceasta şi-a modificat, din proprie iniţiativă, declaraţiile iniţiale date în faţa autorităţilor române şi germane, implicându-se, ulterior, pentru influenţarea altor presupuse victime ale inculpatului A. pentru ca acestea să îşi retragă plângerile formulate. A apreciat relevant, sub acest aspect, faptul că, din actul de sesizare, rezultă cu evidenţă că între inculpaţii A. şi B. a existat o reală relaţie de concubinaj care a durat cca 10 ani, relaţie în cadrul căreia aceştia s-au deplasat în mai multe ţări şi şi-au asigurat veniturile curente din practicarea prostituţiei de către cea din urmă.

S-a apreciat că, în aceste circumstanţe, modificarea declaraţiilor de către inculpata B. ar trebui raportată la propria sa percepţie în legătură cu inculpatul A. şi la sentimentele reciproce pe care le nutreau, revenirea asupra declaraţiilor iniţiale fiind rezultatul convingerii sale că de fapt inculpatul nutreşte faţă de ea sentimente de afecţiune, prin urmare nu se impune derularea procedurilor judiciare faţă de inculpat. Cu privire la această persoană nu există indicii că inculpatul ar fi convins-o, oferindu-i sume de bani, să-şi retragă declaraţiile iniţiale şi de altfel nici rechizitoriul nu conţine niciun fel de referire la vreo astfel de acţiune din partea inculpatului.

Ca urmare, pentru toate aceste acuzaţii s-au apreciat a fi incidente dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., faptele imputate nefiind prevăzute de lege.

În ceea ce priveşte instigarea la infracţiunea de influenţarea declaraţiilor martorei F., inculpatul A. a apreciat incidente dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., având în vedere că, din probele administrate în cauză, nu a rezultat că lui i-ar fi aparţinut iniţiativa ca martora să dea declaraţie notarială în sensul că îşi retrage plângerile formulate în faţa autorităţilor germane şi române, toate demersurile aparţinând inculpatelor Y. (concubina sa, cu care are 3 copii) şi B., care au colaborat încercând să îi creeze o situaţie juridică favorabilă.

Acelaşi temei juridic a fost considerat incident şi cu referire la presupusa activitate de influenţare a declaraţiilor părţii civile C., în condiţiile în care în rechizitoriu nu au fost indicate, în concret, în ce anume au constat demersurile inculpatului A. în acest sens, iar cercetarea judecătorească nu a relevat existenţa unor acţiuni ale acestuia care să determine schimbarea de atitudine a părţii civile. S-a subliniat că, fiind audiată la 28 aprilie 2020, partea civilă a a susţinut că toate demersurile le-a făcut în mod voluntar, că nu i-au fost oferite sume de bani sau alte avantaje de către inculpatul A. sau de familia acestuia, dimpotrivă ea a fost cea care, în mod repetat şi insistent, i-a solicitat inculpatei Y., atât direct, cât şi prin intermediul numitului VVV., unchiul celei din urmă, să-i remită sume de bani. De altfel, după cum a rezultat din probatoriile administrate, C. s-a implicat în mod direct şi voluntar şi în acţiunea de determinare a victimei F. pentru ca şi aceasta să revină asupra declaraţiilor, s-a prezentat ca fiind sora inculpatului A. şi a vizitat-o, în acelaşi scop, atât împreună cu inculpatele Y. şi B., cât şi singură.

Totodată, s-a apreciat că dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. sunt incidente şi în ceea ce priveşte infracţiunile de influenţarea declaraţiilor martorelor I. şi K., sens în care s-a arătat că inculpatul A. nu a discutat niciodată în mod direct cu acestea, ci ele au fost abordate de terţi. S-a subliniat că în acea perioadă inculpatul A. se afla în stare de arest şi nu există nicio dovadă că acesta le-ar fi contactat şi le-ar fi solicitat să îşi schimbe depoziţiile.

În ceea ce priveşte infracţiunea de spălarea banilor, s-au apreciat incidente dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a C. proc. pen., arătându-se că, din probatoriul administrat în cauză, nu a rezultat intenţia inculpatului de a ascunde sau disimula provenienţa banilor transferaţi, cu atât mai mult cu cât, dacă s-ar fi urmărit un asemenea de scop, acesta putea apela la alte mijloace (trimiterea banilor prin curse autocar) care făceau practic imposibilă depistarea expeditorului, frecvenţa trimiterilor şi totalul sumelor de bani. S-a mai învederat că, din probele administrate în cauză, a rezultat că, în perioada presupus infracţională, nu au fost trimişi în ţară mai mult de 200.000 euro.

- netemeiniciei încheierii din 20 mai 2020 prin care s-a dispus respingerea cererii de schimbare a încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpatului A., din infracţiunea de trafic de persoane, în formă continuată (8 acte materiale), în cea de proxenetism, în formă continuată (8 acte materiale), din 2 fapte de complicitate la infracţiunea de trafic de persoane într-o singură infracţiune în formă continuată (în raport cu victimele J. şi K.), din 5 infracţiuni de influenţarea declaraţiilor şi, respectiv, instigare la influenţarea declaraţiilor, în concurs real, într-o singură infracţiune de influenţarea declaraţiilor, în formă continuată, în raport cu B., F., C., I. şi K.

Sub acest aspect, s-a arătat că, raportat la aspectele ce rezultă din declaraţiile persoanelor vătămate, în sensul că începerea activităţii a fost determinată prin persuasiune, iar nu prin constrângere, încadrarea juridică corectă a faptelor este infracţiunea prevăzută de art. 213 C. pen., care prevede ca modalităţi alternative de comitere determinarea sau înlesnirea practicării prostituţiei de către victime, alternativ cu obţinerea de foloase patrimoniale de către autorul faptei, infracţiunea de trafic de persoane presupunând, în mod obligatoriu, o acţiune de constrângere sau de inducere în eroare a victimei pentru a desfăşura respectiva activitate.

Totodată, având în vedere modalitatea de săvârşire a activităţii infracţionale circumscrisă complicităţii la trafic de persoane cu referire la exploatarea sexuală a victimelor J. şi K., s-a apreciat că se impune reţinerea unei singure infracţiuni de proxenetism, în formă continuată, care să includă şi actele de complicitate, în forma prevăzută de art. 213 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (10 acte materiale).

Deopotrivă, dat fiind faptul că rezoluţia de a determina persoanele vătămate să îşi modifice depoziţiile a fost unică, s-a considerat că trebuie reţinută o singură infracţiune prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 C. pen., care să conţină 7 acte materiale, forma autoratului urmând a include şi instigarea săvârşită în raport cu victima F.

- greşitei soluţionări a laturii civile prin obligarea inculpatului A. la plata daunelor morale către părţile civile din cauză, deşi acestea nu au dovedit prejudiciul moral suferit. Apărarea a învederat că trebuie avut în vedere faptul că unele din părţile civile practicau prostituţia de mai mulţi ani, că au continuat să desfăşoare această activitate în folosul propriu, că acestea nu aveau nicio pregătire profesională, nu cunoşteau limba ţării unde s-au deplasat, toate susţinând că au sperat să fie întreţinute de A. care le promisese o viaţă fericită, cu toate că o parte din ele aveau cunoştinţă că acesta se afla deja într-o relaţie de concubinaj.

În ceea ce o priveşte pe F., a solicitat a se avea în vedere că inculpatul a achitat datoriile de aproximativ 100 euro pe care aceasta le avea în România, cheltuielile acesteia de spitalizare în Germania pentru problemele renale de care suferea de mai mult timp, precum şi biletul de avion pentru întoarcerea în ţară şi i-a şi remis 500 euro bani de buzunar. De asemenea, partea civilă, din banii primiţi de la inculpat pe parcursul şederii în Germania, şi-a cumpărat obiecte de îmbrăcăminte, produse cosmetice, un telefon mobil, având permanent asupra sa sume de bani pe care nu le-a cuantificat. În plus, inculpatul s-a oferit să suporte eventualele cheltuieli în legătură cu o potenţială intervenţie chirurgicală sau de spitalizare în ţară, aspect de natură a contrazice susţinerile părţii civile că acesta a agresat-o. Prin urmare nu se justifică constituirea acesteia ca parte civilă cu suma de 30.000 euro.

Deopotrivă, a solicitat a se ţine seama că E. nu s-a prezentat la judecată pentru a-şi susţine cererea de constituire de parte civilă, precum şi că C., fiind, potrivit propriilor susţineri, o persoană educată, avea reprezentarea realităţii şi credibilităţii afirmaţiilor unui bărbat despre care cunoştea că se află într-o relaţie stabilă de concubinaj cu o fostă colegă din şcoala generală. În plus, C. s-a implicat în negocierea împăcării dintre inculpat şi victimele F. şi B., semnând ea însăşi un acord de mediere în care arăta că primele declaraţii date sunt nereale şi nu are niciun fel de pretenţii de la inculpat.

Totodată, s-a subliniat că, fiind audiată, partea civilă K. a declarat că a avut reprezentarea că se afla într-o relaţie veritabilă de concubinaj cu T., cu care a locuit timp de 4 ani în Germania şi cu care îşi petrecea vacanţele şi sărbătorile, iar cererea de constituire parte civilă îl priveşte doar pe acesta, neexistând nicio menţiune cu referire la A. De altfel, aceasta a recunoscut că, la iniţiativa actualului concubin, a solicitat suma de 30.000 euro de la familia ... şi, întrucât aceştia au susţinut că nu dispun de respectiva sumă, a solicitat la schimb un autoturism marca x.

- greşitei dispuneri a măsurii confiscării extinse faţă de inculpat în legătură cu bunuri dobândite de concubina sa într-o perioadă mult anterioară perioadei presupus infracţionale, cu privire la care nu există indicii că provin din comiterea unor fapte penale (bijuterii de uz personal), precum şi a sumelor de bani ridicate cu ocazia percheziţiilor domiciliare.

Sub acest aspect, a apreciat că instanţa de fond a încălcat dispoziţiile art. *1121 alin. (2) lit. a) C. pen., întrucât nu a avut în vedere intervalul de timp în care au fost dobândite bunurile şi sumele de bani găsite la locuinţa sa cu ocazia percheziţiei domiciliare, deşi, potrivit legii, măsura poate fi dispusă exclusiv a bunurilor dobândite de persoana condamnată într-un interval de maxim 5 ani anterior comiterii faptelor deduse judecăţii.

A învederat că la percheziţia domiciliară au fost ridicate bijuterii de folosinţă personală, câteva inele, 3 perechi de cercei, 2 lănţişoare şi un ceas de mână primite de concubina sa Y. în copilărie şi chiar la botez, iar în legătură cu acestea nu s-a administrat niciun mijloc de probă pentru a stabili momentul dobândirii ori pretinsa legătură cu faptele penale deduse judecăţii. Dimpotrivă, mama inculpatei Y. a declarat că aceasta este unicul său copil, că o ajuta permanent cu diverse sume de bani, că s-a preocupat ca ea să aibă un mod de viaţă civilizat şi fără lipsuri, precum şi că multe dintre bijuterii i le-a dăruit cu diverse ocazii, acestea având o vechime de 10 - 12 ani.

A susţinut că nici în ceea ce priveşte sumele de bani ridicate la percheziţia domiciliară nu s-a administrat nicio probă, ignorându-se faptul că A. a susţinut că, de-a lungul timpului, s-a ocupat cu vânzarea de autoturisme la mâna a doua pe care le aducea din Germania, reparate, revopsite şi tranzacţionate la preţuri mai mari decât cele de achiziţie, aspect dovedit de contractele de vânzare cumpărare autovehicule găsite de organele judiciare, dar cu privire la care în actul de sesizare nu se face nicio referire.

Pentru motivele expuse, inculpatul A. a solicitat desfiinţarea dispoziţiei de confiscare extinsă a bijuteriilor şi sumelor de bani menţionate în sentinţă, ridicarea măsurilor asigurătorii şi restituirea bunurilor.

Aceste motive au fost susţinute şi cu prilejul dezbaterilor, inculpatul solicitând admiterea apelului declarat şi, în principal, desfiinţarea sentinţei atacate şi a încheierilor de cameră preliminară şi trimiterea cauzei la prima instanţă pentru reluarea procedurii de cameră preliminară. În măsura în care nu se va da eficienţă motivelor ce conduc în opinia apărării la soluţia anterior arătată, s-a solicitat desfiinţarea sentinţei penale atacate şi a încheierii de îndreptare eroare materială cu consecinţa trimiterii cauzei la prima instanţă pentru rejudecare în fond.

Totodată, a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptelor din trafic de persoane în infracţiunea de proxenetism, prevăzută de art. 213 alin. (2) C. pen., şi achitarea sa în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală. În baza aceluiaşi temei a solicitat achitarea şi pentru actele de complicitate reţinute în legătură cu victimele J. şi K., după schimbarea calificării juridice din două infracţiuni într-una singură, considerând că activitatea de transport şi găzduire nu are relevanţă penală.

În ceea ce priveşte infracţiunile de influenţarea declaraţiilor a solicitat şi de această dată schimbarea încadrării juridice într-o singură infracţiune, pentru care să se dispună achitarea în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., întrucât faptele nu există.

Achitarea a fost solicitată şi sub aspectul acuzaţiei de spălarea banilor, arătându-se că în niciun moment acesta nu a avut reprezentarea subiectivă că, prin transferarea sumelor de bani, săvârşeşte o infracţiune.

Prin motivele formulate în scris, inculpatul R. a invocat, la rândul său, incompatibilitatea judecătorului care a soluţionat fondul cauzei în sensul art. 64 alin. (1) lit. b) şi f) C. proc. pen., nulitatea absolută a modului de preluare a urmăririi penale de către autorităţile române de la organele judiciar din Germania, respectiv Parchetul Wuppertal, cu consecinţa înlăturării tuturor mijloacelor de probă folosite în dosarul nr. x şi pe baza cărora s-a întemeiat hotărârea de condamnare, încălcarea dispoziţiilor art. 10 alin. (5) C. proc. pen. privind dreptul la apărare, precum şi a celor ale art. 6 paragraful 3 lit. b) şi c) din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, constând în nedepunerea la dosarul cauzei a suporţilor optici certificaţi pe care se află înregistrările convorbirilor telefonice purtate în străinătate, ceea ce a atras imposibilitatea inculpaţilor şi apărătorilor de a verifica autorizarea legală în baza căreia s-au realizat aceste interceptări, precum şi nesocotirea prevederilor art. 9 C. pen. şi art. 10 C. pen. cu privire la personalitatea şi realitatea legii penale cu consecinţa directă a nulităţii absolute a actelor de urmărire penală efectuate de procuror în dosarul nr. x/2015 (ignorându-se faptul că infracţiunile au fost săvârşite exclusiv în afara teritoriului ţării).

Totodată, inculpatul R. a invocat:

- nelegalitatea pedepselor aplicate pentru fiecare dintre infracţiunile deduse judecăţii în raport cu materialul probator care a stat la baza pronunţării hotărârii de condamnare. În acest sens, a arătat că, în diferite perioade de timp, a locuit cu două din presupusele victime, iar sumele de bani obţinute de acestea erau destinate acoperirii cheltuielilor comune (întreţinere, chirie, procurare alimente, obiecte de îmbrăcăminte), fiecare ajutându-şi familiile rămase în ţară cu diferite sume. A subliniat, deopotrivă, că persoanele vătămate se întreţineau din practicarea prostituţiei cu mult înainte de a le fi cunoscut, astfel că nu le-a determinat pe niciuna dintre ele să desfăşoare respectiva activitate, nu le-a recrutat în acest sens şi nici nu a exercitat acţiuni violente asupra lor, discuţiile contradictorii fiind purtate, de cele mai multe ori, pe fondul geloziei. Prin urmare, a considerat că instanţa de fond i-a aplicat pedepse nelegale, de vreme ce faptele imputate nu există, în acest sens fiind dispusă şi soluţia Parchetului Wuppertal de anulare a urmăririi penale.

- greşita sa condamnare pentru toate infracţiunile reţinute în sarcină în raport cu probele administrate nemijlocit în cursul cercetării judecătoreşti, în contextul în care întreg probatoriul administrat în cursul urmăririi penale este lovit de nulitate. A subliniat că faptul că toate persoanele vătămate au acceptat practicarea prostituţiei pe perioade lungi de timp dovedeşte că acestea au înţeles această activitate ca fiind o sursă de venituri pentru sine şi familie şi o modalitate de acoperire a unor nevoi financiare pentru care nu întrevedeau altă soluţie.

Pentru toate aceste motive, a solicitat achitarea sa în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen.

Prin cererea de schimbare a încadrării juridice depusă la dosar la 02 decembrie 2021, inculpatul R., în completarea motivelor de apel, a solicitat reţinerea unei singure infracţiuni de complicitate la trafic de persoane, în formă continuată, sens în care a invocat cele statuate prin decizia nr. 368 din 30 mai 2017 a Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 17 iulie 2017, precum şi schimbarea calificării juridice din infracţiunea de trafic de persoane în cea de proxenetism în ceea ce le priveşte pe P. şi S., arătând că, din probele administrate în cauză coroborate cu faptul că acestea nu s-au constituit părţi civile, rezultă că nu le-a constrâns să practice prostituţia, activitate pe care au desfăşurat-o în mod liber şi conştient, chiar şi înainte de a le cunoaşte. De asemenea, din probatoriul administrat, nu rezultă intenţia inculpatului de a le exploata în scopuri ilegale ori că acesta ar fi acţionat urmărind să deţină controlul absolut asupra victimelor pentru ca ele să îi îndeplinească cererile, P. trimiţând bani familiei acasă, iar amândouă considerând că se aflau într-o relaţie cu inculpatul.

Deopotrivă, în ceea ce priveşte acuzaţiile de complicitate la infracţiunea de trafic de persoane în raport cu B., E., K., F. şi I., a solicitat schimbarea încadrării juridice într-o singură infracţiune de complicitate la proxenetism, în formă continuată, urmând a se avea în vedere că activitatea desfăşurată de inculpat nu se circumscrie ilicitului penal, întrucât nu există nicio legătură de cauzalitate între acesta şi ultimele trei, iar acuzatul doar l-a însoţit pe A. atunci când cel din urmă le-a aşteptat pe aeroport pe primele două.

Aceste motive de apel au fost susţinute şi cu prilejul dezbaterilor în cauză, ocazie cu care inculpatul R. a solicitat achitarea în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a C. proc. pen., subliniindu-se că acesta nu le-a forţat/determinat pe victime să practice prostituţia.

În memoriul conţinând motivele de apel, inculpaţii T. şi X. au solicitat, la rândul lor:

- constatarea nulităţii absolute a modului de preluare a urmăririi penale de către autorităţile române de la organele judiciare din Germania (Parchetul din Wuppertal), conform art. 281 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., cu consecinţa înlăturării tuturor mijloacelor de probă folosite în dosarul nr. x/2015 şi pe baza cărora s-a întemeiat hotărârea de condamnare, împrejurare ce determină, potrivit art. 280 alin. (2) C. proc. pen., nulitatea absolută a tuturor actelor de urmărire penală şi inclusiv a actului de sesizare a instanţei.

În acest sens, au arătat că, urmare a soluţiei de anulare a urmăririi penale dispusă prin ordonanţa procurorului de la Parchetul din Wuppertal la data de 06 aprilie 2018 în dosarul nr. x, actele din acest dosar nu au urmat procedura transferului, ci au fost preluate printr-o procedură administrativă la solicitarea D.I.I.C.O.T. adresată autorităţilor judiciare germane, ulterior dispunându-se reluarea urmăririi penale prin referatul din 14 iunie 2018, cu toate că o asemenea procedură nu este prevăzută de lege. Sub acest aspect, au subliniat că mijlocul procedural prevăzut de legea română şi care se aplică doar în sistemul judiciar naţional prin care se poate dispune redeschiderea urmăririi penale după pronunţarea unei soluţii de clasare este cel reglementat de art. 335 C. proc. pen., respectiv ordonanţa procurorului ierarhic superior celui care a dispus soluţia de clasare, ordonanţă care trebuie supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară, în termen de 3 zile. Cum în speţă o asemenea procedură nu a fost urmată, iar legislaţia română nu reglementează posibilitatea cenzurării soluţiilor pronunţate de organele judiciare dintr-un stat străin, s-a considerat că activităţile efectuate în dosar ca urmare a preluării cauzei de la Parchetul din Wuppertal sunt lovite de nulitate şi trebuie înlăturate din materialul probator, sancţiune care se aplică şi actelor de anchetă şi probelor administrate de autorităţile judiciare germane.

Deşi aceste critici au fost invocate şi în procedura de cameră preliminară, judecătorul le-a respins fără o motivare solidă, însă ele au fost valorificate în dosarul nr. x/2019 al Tribunalului Bucureşti, privind pe TT. şi RRRRR., dispunându-se anularea ordonanţei procurorului de preluare a urmăririi penale nr. x/II/5/2018 din 13 iunie 2018 şi a actelor de anchetă subsecvente, precum şi excluderea probelor administrate după această dată şi a celor administrate de autorităţile judiciare germane, iar, în final, restituirea cauzei la parchet.

Au considerat că argumentele judecătorului de cameră preliminară de la Tribunalul Bucureşti, privind invalidarea ordonanţei de preluare a urmăririi penale şi a actelor subsecvente ca urmare a lipsei dosarului de urmărire penală în original şi a cererii de preluare a anchetei, sunt valabile şi în prezenta cauză, atâta timp cât între organele judiciare germane şi D.I.I.C.O.T. nu s-a realizat vreun transfer de procedură conform Legilor nr. 302/2004 şi nr. 34/2000, instanţa de apel trebuind să facă aplicarea directă, conform art. 20 din Constituţia României, a art. 6 paragraful 1 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, judecata neputându-se desfăşura în condiţiile în care actul de sesizare a instanţei şi întreaga urmărire penală sunt lovite de nulitate.

- trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond, în temeiul art. 6 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale raportat la art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenţie cu referire la art. 421 pct. 2 C. proc. pen., în considerarea faptului că sentinţa apelată nu este motivată. Referitor la această solicitare, s-a arătat că, din analiza dispoziţiilor art. 401, art. 403 alin. (1) şi art. 396 alin. (2) C. proc. pen., rezultă că motivarea soluţiei trebuie să fie reală şi completă, cuprinzătoare, şi fundamentată într-o manieră concretă pe materialul probator, pentru a oferi imaginea clară a rezolvării concrete a conflictului de drept penal dedus judecăţii şi a convinge în legătură cu justeţea soluţiei. În speţă, însă, sentinţa penală apelată reprezintă o copie fidelă a rechizitoriului, preluând în totalitate raţionamentul propus de Ministerul Public, fără a cuprinde propria analiză a probelor administrate în cauză şi fără a se realiza o examinare concretă a elementelor de tipicitate obiectivă şi subiectivă a faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor, şi omiţând a face referiri la apărările formulate de inculpaţi cu trimitere la probatoriu. S-a considerat că sentinţa este nemotivată inclusiv din perspectiva soluţionării laturii civile a cauzei, instanţa de fond omiţând să ofere elemente obiective şi/sau raţionamentul logico-juridic prin care a ajuns la concluzia că sumele de 59.689 euro şi 200 RON au fost dobândite de inculpatul T. din săvârşirea faptelor de natură penală şi că, în privinţa lor, sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. *1121 alin. (2) C. pen., ignorându-se faptul că au fost formulate apărări în acest sens şi că inculpaţii au demonstrat că au obţinut sumele de bani din activităţi licite. S-a apreciat că, în atare situaţie, singurul remediu procedural îl reprezintă desfiinţarea sentinţei apelate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Bucureşti, în vederea asigurării dreptului la un proces echitabil printr-o motivare concretă şi efectivă a hotărârii şi pentru a garanta dublul grad de jurisdicţie în materie penală.

- aceeaşi soluţie a fost cerută, în temeiul art. 6 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale raportat la art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenţie cu referire la art. 421 pct. 2 C. proc. pen., şi prin raportare la necesitarea asigurării unui dublu grad de jurisdicţie având în vedere o judecată pe o administrare legală a probatoriului, respectiv după excluderea tuturor probelor obţinute în mod nelegal. În acest sens, s-a considerat, în măsura în care se va aprecia că nu este incidentă nulitatea absolută a modului de preluare a urmăririi penale de către D.I.I.C.O.T. de la Parchetul din Wuppertal, care, în opinia apărării, ar fi atras restituirea cauzei la parchet, că se impune excluderea tuturor mijloacelor de probă utilizate de organele judiciare penale române ce au fost preluate din dosarul nr. x, în temeiul art. 102 alin. (3) raportat la art. 281 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., având în vedere că respectivele mijloace de probă au fost administrate de către un organ necompetent prin raportare la obiectul şi competenţa de efectuare a urmăririi penale în dosarul nr. x/2015 al D.I.I.C.O.T. S-a arătat că nelegalitatea actelor de urmărire penală şi, implicit, a probelor administrate în cauză rezultă şi din încălcarea principiului personalităţii prevăzut de art. 9 C. pen., incident în cauză având în vedere că infracţiunile au fost săvârşite în afara teritoriului ţării, de la dosar lipsind autorizarea prealabilă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Referitor la acest aspect, s-a învederat că persoanele vătămate au fost exploatate în vederea practicării prostituţiei pe teritoriul Germaniei, Austriei, Italiei şi Spaniei, iar, cum infracţiunea de trafic de persoane este infracţiunea predicat a celei de spălare a banilor, şi aceasta din urmă s-a comis tot pe teritoriul statului străin. În plus, şi infracţiunile de influenţarea declaraţiilor au fost săvârşite în străinătate, respectiv pe teritoriul Germaniei.

- achitarea celor doi inculpaţi pentru săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcină.

Cu titlu preliminar, făcându-se trimitere la cele statuate prin decizia nr. 368 din 30 mai 2017 a Curţii Constituţionale, precum şi la situaţia factuală, s-a arătat că se impune schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpatului T. în legătură cu activitatea de exploatare a victimelor F. şi E. din complicitate la două infracţiuni de trafic de persoane într-o singură infracţiune, în formă continuată, cu atât mai mult cu cât şi autorului i s-a imputat o infracţiune unică.

De asemenea, s-a apreciat că se impune schimbarea calificării juridice din două infracţiuni de influenţare a declaraţiilor cu referire la victima K., din care una în forma de participaţie a instigării, într-o singură asemenea infracţiune, având în vedere unicitatea rezoluţiei infracţionale, ambele acţiuni ale inculpatului T. reprezentând o încercare de determinare a victimei să îşi retragă declaraţiile date şi să nu dea altele noi, urmărindu-se obţinerea unei poziţii favorabile acestuia. În opinia apărării, instanţa de fond trebuia să constate că infracţiunea în forma autoratului o absoarbe pe cea în forma instigării, starea de pericol creată pentru înfăptuirea actului de justiţie fiind una singură, constând în crearea premiselor pentru denaturarea procesului de aflare a adevărului în cauză.

S-a arătat că acelaşi considerente sunt valabile şi în privinţa inculpatei X., impunându-se reţinerea unei infracţiuni unice de influenţarea declaraţiilor cu referire la încercarea de determinare a numitei F. de a-şi retrage declaraţiile făcute împotriva lui A. şi a numitei K. de a nu declaraţii împotriva lui T.

S-a solicitat achitarea inculpatului T. în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) (în principal) şi lit. c) (în subsidiar) C. proc. pen. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane în dauna persoanei vătămate K., arătându-se, în acest sens, că, din probele administrate în cauză, a rezultat că între cei doi, începând cu anul 2014, când s-au cunoscut pe teritoriul României, a existat o relaţie amoroasă reală, care s-a dezvoltat ulterior când s-au deplasat împreună în străinătate, dar în care, la un moment dat, s-a produs o ruptură. Aşadar, în niciun moment nu a fost vorba despre o înşelare a consimţământului în vederea traficării numitei K., aceasta practicând şi anterior prostituţia într-un club de noapte din Grecia.

În sprijinul acestei concluzii sunt atât declaraţiile persoanei vătămate, cât şi atitudinea inculpatului faţă de aceasta, în sensul că, în intervalul de timp în care K. a fost arestată preventiv pe teritoriul Germaniei, T. a suportat cheltuielile cu asigurarea apărării şi cu întreţinerea pe perioada încarcerării, iar când aceasta a fost internată în spital a acoperit costurile aferente efectuării intervenţiei chirurgicale. În plus, după ce a fost eliberată din arest, persoana vătămată s-a aflat o perioadă îndelungată singură pe teritoriul Germaniei, T. întorcându-se în ţară. Totodată, s-a subliniat că, deşi relaţia amoroasă dintre cei doi a fost una toxică, cu multe momente de gelozie şi agresiune verbală din partea amândurora, aceasta a fost reală, bazată pe sentimente, iar nu pe dorinţa ascunsă a inculpatului de a o determina la practicarea sau continuarea practicării prostituţiei, discuţiile contradictorii fiind generate îndeosebi de presiunile exercitate de persoana vătămată ca inculpatul să divorţeze de actuala soţie.

S-a subliniat că nu există nicio dovadă că persoana vătămată a oferit sumele de bani obţinute din practicarea prostituţiei inculpatului T., nefiind efectuat niciun transfer de bani către acesta ori către persoane apropiate lui. În atare situaţie, s-a considerat că probatoriul administrat nu a demonstrat exercitarea de către inculpat de ameninţări, violenţe ori alte forme de constrângere, răpire, fraudă sau înşelăciune, cerinţă esenţială pentru reţinerea infracţiunii de trafic de persoane. Cum K. a desfăşurat/continuat în mod conştient şi liber activitatea de prostituţie, întorcându-se în ţară atunci când a dorit fără a fi împiedicată, nu se poate reţine existenţa unei stări de pericol la adresa libertăţii sale, astfel că nu este îndeplinită urmarea imediată cerută de norma de incriminare pentru existenţa traficării unei victime în scopul exploatării.

De asemenea, s-a solicitat achitarea inculpatului T. în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) şi c) C. proc. pen. pentru săvârşirea complicităţii la infracţiunea de trafic de persoane în dauna persoanelor vătămate F. şi E., sens în care s-a arătat că, din probatoriul administrat în cauză, nu a rezultat că acesta ar fi avut vreo implicare în traficarea celor două victime, aşa încât faptele nu există.

Astfel, inculpatul nu a deţinut niciodată o locuinţă pe teritoriul Germaniei, închiriată sau în proprietatea sa, pentru a o putea pune la dispoziţia persoanei vătămate F., ci acesta a locuit împreună cu iubita lui (K.) în apartamentul unei alte persoane. În plus, în perioada în care se presupune că ar fi transportat-o pe E. pe teritoriul Germaniei, inculpatul se afla în România, fiind internat la Spitalul Universitar Bucureşti, fiind, astfel, imposibil să fi desfăşurat respectiva activitate. De altfel, nici nu s-a dovedit că acesta ar fi cunoscut că cele două persoane vătămate ar fi fost recrutate, prin inducere în eroare, în scopul exploatării.

S-a mai solicitat achitarea inculpatului T. în temeiul art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. pentru săvârşirea infracţiunii de influenţare a declaraţiilor (în luna decembrie 2016) şi instigare la influenţarea declaraţiilor (în luna decembrie 2017), care au fost reţinute de organele de urmărire penală pe baza unor supoziţii, nefiind administrată nicio probă concludentă care să demonstreze existenţa faptelor şi a împrejurărilor de fapt prezentate în rechizitoriu. Mai mult decât atât, la momentul în care se presupune că ar fi săvârşit cele două infracţiuni, inculpatul se afla în custodia autorităţilor germane, fiind arestat preventiv. S-a subliniat, totodată, că în cursul urmăririi penale s-a dispus efectuarea unei expertize grafoscopice asupra unor înscrisuri care purtau menţiuni cu privire la aspectele ce trebuiau să fie declarate de către persoanele vătămate, rezultând fără niciun dubiu că respectivele menţiuni nu au fost scrise de inculpat.

S-a apreciat că se impune achitarea inculpatului T. în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. şi pentru săvârşirea infracţiunii de spălarea banilor, sens în care s-a arătat că sumele de bani transferate în România au fost obţinute de acesta în urma activităţii de cumpărare şi revindere de autoturisme din Germania şi nu reprezintă produsul unei infracţiuni. S-a mai menţionat că în lipsa infracţiunii predicat, de trafic de persoane, nu poate subzista infracţiunea de spălarea banilor.

În ceea ce o priveşte pe inculpata X. s-a solicitat achitarea în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) şi c) C. proc. pen., pentru săvârşirea celor două infracţiuni de influenţarea declaraţiilor persoanelor vătămate K. şi F. (în decembrie 2017 şi la 24 februarie 2018), având în vedere că materialul probator nu susţine o asemenea acuzaţie (inculpata a avut o singură intervenţie în discuţia purtată între Y. şi F., care nu este de natură infracţională, şi nu a încercat să o determine pe K. să îşi schimbe declaraţia, ci aceasta din urmă a solicitat bani sau alte foloase, ameninţând că, în caz contrar, îl va învinovăţi fals pe T.).

Referitor la infracţiunea de trafic de persoane imputată inculpatei X. în dauna persoanei vătămate J., s-a arătat că, din probele administrate, nu a rezultat nicio implicare a inculpatei în activitatea de traficare a victimei. "Cazarea" persoanei vătămate în locuinţa inculpatei a avut loc la cererea fiului inculpatului T. cu care cea dintâi avea o relaţie la acel moment. În plus, la plecarea în străinătate, persoana vătămată a fost mandatată să îl însoţească pe fiul inculpatului T., întrucât era minor la acea dată. S-a subliniat că, la momentul desfăşurării activităţii de cazare şi transport la aeroport, inculpata nu a cunoscut că J. urma să practice prostituţia pe teritoriul Germaniei.

Totodată, s-a apreciat că, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., se impune achitarea inculpatei X. şi pentru comiterea infracţiunii de spălarea banilor, sens în care au fost invocate aceleaşi argumente ca şi în cazul inculpatului T., arătându-se, în plus, că o parte din sume au fost primite de inculpată de la părinţii săi ca urmare a valorificării unui imobil.

Deopotrivă, s-a solicitat respingerea pretenţiilor formulate de părţile civile împotriva inculpatului T., înlăturarea dispoziţiilor privind confiscarea specială a sumei de 20.000 euro şi confiscarea extinsă a bunurilor imobile aparţinând acestuia şi inculpatei X., sens în care, în principal, s-a făcut trimitere la argumentele expuse în susţinerea solicitării de achitare a celor doi inculpaţi.

În plus, s-a învederat că nu se justifică acordarea unor daune morale, având în vedere că a existat un singur episod izolat de exercitare a unor violenţe de către inculpat asupra numitei K., ce a avut, însă, loc pe fondul geloziei, certurile dintre cei doi fiind provocate de cele mai multe ori de persoana vătămată. S-a menţionat, în acest context, că, constituirea de parte civilă a avut în vedere exclusiv compensarea unor pretinse suferinţe fizice cauzate prin violenţele ce ar fi fost exercitate de inculpat, iar nu pentru traumele fizice şi psihice dobândite prin obligarea la practicarea prostituţiei. Mai mult, s-a subliniat că aceasta a ales în mod liber să practice prostituţia, activitate pe care o desfăşurase şi anterior, înainte de a-l cunoaşte pe inculpat, iar influenţarea emoţională de către acesta, despre care face vorbire victima în declaraţiile date, nu se încadrează în variantele normative prevăzute de art. 210 C. pen., motiv pentru care nu poate atrage răspunderea penală ori civilă a acuzatului.

S-a arătat că nu există nicio legătură de cauzalitate între presupusele activităţi ce i se impută inculpatului T. şi eventualul prejudiciu moral suferit de părţile civile F. şi E. ca urmare a exercitării unor violenţe asupra lor de către coinculpaţii autori. De altfel, aşa cum deja a menţionat, potrivit probatoriului administrat în cauză, inculpatul nu a deţinut nicio locuinţă pe teritoriul Germaniei pe care să o poată pune la dispoziţiei numitei F., iar în perioada în care se susţine că ar fi transportat-o pe E. se afla internat în spital.

Referitor la măsura confiscării speciale a sumei de 20.000 euro dispusă în temeiul art. 112 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a învederat că nu s-a stabilit, pe bază de probe, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că respectiva sumă a fost destinată a fi folosită pentru săvârşirea unei infracţiuni, ci aceasta a fost dobândită de inculpata X. din vânzarea unui autoturism marca x.

S-a apreciat că măsura confiscării extinse aplicată bunurilor imobile proprietatea inculpaţilor este nelegală, având în vedere că instanţa de fond nu a ţinut seama de faptul că T. a obţinut venituri din vânzarea de autoturisme second-hand, iar X. din activitatea desfăşurată în calitate de cadru didactic, beneficiind şi de un ajutor financiar substanţial din partea părinţilor săi, şi a ignorat că imobilul situat în Bucureşti, a fost dobândit de cei doi mult înainte de anul 2012, aşa încât, prin raportare la decizia Curţii Constituţionale nr. 11 din 15 ianuarie 2015, nu poate forma obiectul confiscării extinse.

La 25 octombrie 2021, inculpatul T. a depus la dosar o cerere de schimbare a încadrării juridice, în cuprinsul căreia a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptelor de complicitate reţinute în legătură cu victimele F. şi E. într-o infracţiune unică de complicitate la trafic de persoane, cu 2 acte materiale, având în vedere, pe de o parte, existenţa unei rezoluţii infracţionale unice şi aspectele statuate prin decizia Curţii Constituţionale nr. 368 din 30 mai 2017 cu referire la art. 35 alin. (1) C. pen., iar, pe de altă parte, împrejurarea că pretinsele activităţi de sprijinire au avut loc în luna aprilie a anului 2015, într-un interval scurt de timp, în beneficiul aceleiaşi persoane, A., căruia i s-a imputat o unică infracţiune de trafic de persoană în ceea ce le priveşte pe cele 2 victime.

Totodată, s-a apreciat că se impune reţinerea unei infracţiuni unice de influenţarea declaraţiilor comisă de inculpatul T. cu referire la victima K., întrucât, chiar dacă una din acţiuni a fost săvârşită în luna decembrie 2016, iar cealaltă în decembrie 2017, activitatea infracţională s-a realizat prin aceleaşi mijloace şi a avut un scop singular, urmărindu-se determinarea acesteia din urmă să îşi retragă declaraţiile date împotriva inculpatului şi să nu mai dea asemenea declaraţii, astfel că forma autoratului o absoarbe pe cea a instigării.

Cu prilejul dezbaterilor, inculpaţii T. şi X., prin apărător ales, au precizat că nu mai susţin motivele de apel prin care se tinde către trimiterea cauzei la instanţa de fond, ci solicită doar rejudecarea de către instanţa de control judiciar, criticând sentinţa penală atacată pentru nelegalitate generată, pe de o parte, de motivarea improprie a hotărârii (în sensul că judecătorul fondului a preluat chestiunile de fapt şi de drept din rechizitoriu, fără a-şi expune propriul raţionament), iar, pe de altă parte, de nelegalitatea modalităţii în care au fost preluate de către D.I.I.C.O.T. mijloacele de probă de la Parchetul din Wuppertal, împrejurare ce atrage nulitatea absolută şi excluderea acestora, având în vedere că au fost administrate de un organ necompetent (fiind incidentă, astfel, decizia Curţii Constituţionale nr. 802/2017), sens în care s-au raportat la chestiunile invocate sub acest aspect în motivele scrise de apel, susţinând şi faptul că traducerea notelor de redare a convorbirilor interceptate în străinătate s-a realizat de către un grefier din cadrul unităţii de parchet. S-a apreciat că probele obţinute în condiţiile de nelegalitate arătate nu pot sta la baza formulării unor acuzaţii împotriva inculpaţilor.

Totodată, în privinţa inculpatului T. s-a apreciat că încadrarea juridică corectă a faptelor nu este infracţiunea de trafic de persoane, ci cea prevăzută de art. 213 alin. (1) C. pen., având în vedere că K. a desfăşurat activităţi de prostituţie în străinătate şi înainte de a intra într-o relaţie de cuplu cu inculpatul, iar voinţa sa nu a fost niciodată înfrântă de către acesta. În acest sens, s-a făcut trimitere la aspectele statuate prin decizia nr. 16/2007 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în recurs în interesul legii cu privire la diferenţele dintre infracţiunea de trafic de persoane şi cea de proxenetism.

Cu acelaşi prilej al dezbaterilor, apărarea a precizat că renunţă la solicitarea de schimbare a încadrării juridice formulată în scris în ceea ce o priveşte pe inculpata X., fiind făcute apărări doar cu privire la fondul cauzei.

De asemenea, s-a apreciat că, pentru cele două fapte de complicitate la trafic de persoane vizându-le pe F. şi E., se impune, în principal, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. e) C. proc. pen., încetarea procesului penal pornit faţă de inculpatul T., având în vedere că activitatea infracţională a fost săvârşită exclusiv pe teritoriul german, astfel că sunt incidente dispoziţiile art. 9 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 8 alin. (4) C. pen., conform cărora principiul personalităţii legii penale se aplică doar în ipoteza în care infracţiunea săvârşită de un cetăţean român în străinătate este pedepsită cu închisoarea mai mare de 10 ani sau cu detenţiunea pe viaţă, situaţie care nu se regăseşte în speţă. În subsidiar, s-a solicitat achitarea inculpatului în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., susţinându-se că acţiunile reproşate acestuia (transport şi, respectiv, adăpostire), fiind săvârşite ulterior activităţii infracţionale realizate de autor de recrutare în vederea exploatării, nu întrunesc condiţiile cerute de lege pentru forma de participaţie reţinută (complicitate).

În plus, s-a solicitat achitarea inculpatului T. în temeiul art. 16 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. sub aspectul infracţiunii de trafic de persoane reţinută în forma autoratului cu referire la victima K., considerându-se că este incidentă cauza de neimputabilitate prevăzută de art. 29 C. pen., respectiv a existat constrângerea psihică, ca urmare a ameninţării/şantajării sale de către persoana vătămată cu declararea la parchet a întâmplărilor care i-ar fi creat o situaţie grea.

Totodată, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. e) C. proc. pen., s-a solicitat încetarea procesului penal faţă de acelaşi inculpat şi sub aspectul infracţiunii de spălarea banilor, care şi aceasta a fost săvârşită în integralitate pe teritoriul statului german. În subsidiar, pentru această infracţiune s-a solicitat achitarea inculpatului T., în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., întrucât transferul sumelor de bani nu s-a realizat în scopul cerut de lege, respectiv pentru ascunderea adevăratei provenienţe a acestora.

Deopotrivă s-a apreciat că nu există probe că sumele de bani ce au fost alocate achiziţionării celor două autoturisme, două imobile şi cu care a fost alimentat un cont bancar au rezultat din activitatea de trafic de persoane. Astfel, s-a arătat că autoturismul x a fost cumpărat în februarie 2015 din banii obţinuţi din vânzarea unui alt autoturism, imobilul din str. x, a fost achiziţionat din sumele de bani donate de părinţii inculpatei X. şi nu s-a dovedit că ar exista vreo legătură între suma de 27.000 euro cu care a fost alimentat un cont şi cea folosită la achiziţionarea imobilului din localitatea Bragadiru.

În privinţa inculpatei X., s-a solicitat achitarea acesteia în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., arătându-se că, aşa cum a fost reţinută de către instanţa de fond, activitatea de cazare şi transportare la aeroport a persoanei vătămate J. nu întruneşte elementele constitutive ale complicităţii la infracţiunea de trafic de persoane, nefiind reţinută niciuna dintre activităţile enumerate la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. prin care să se fi înfrânt voinţa victimei.

Referitor la infracţiunea de influenţarea declaraţiilor în raport cu persoana vătămată K. s-a făcut trimitere la concluziile formulate în cazul inculpatului T., iar în ceea ce priveşte aceeaşi infracţiune reţinută în legătură cu victima F. s-a solicitat achitarea în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., întrucât din probele administrate a rezultat că, la întâlnirea cu aceasta din mall, când a însoţit-o pe Y., inculpata X. nu a încercat în niciun fel să îi influenţeze declaraţiile victimei.

Totodată, s-a arătat că activitatea imputată inculpatei X. în legătură cu transferarea sumelor de bani este ulterioară săvârşirii faptei de către autorul T., iar în legislaţia naţională nu este reglementată complicitatea ulterioară. De altfel, inculpatei nici nu i s-a reproşat existenţa unei înţelegeri cu soţul său, a unei promisiuni că va tăinui sumele de bani. În plus, s-a arătat că inculpatei i se impută 31 acte materiale în forma reglementată de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, în timp ce autorului i se reţin doar 5 asemenea acte.

Aceleaşi aspecte referitoare la nulitatea procedurii de preluare a urmăririi penale de către autorităţile române de la organele judiciare din Germania, respectiv Parchetul Wuppertal, cu consecinţa înlăturării tuturor mijloacelor de proba folosite în dosarul nr. x/2015 pe baza cărora s-a întemeiat hotărârea de condamnare au fost invocate prin motivele de apel şi de inculpaţii Z. şi AA.

Totodată, cei doi inculpaţi au formulat critici cu privire la:

- greşita condamnare a inculpatei Z. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen. şi de art. 48 C. pen. raportat la art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., şi a inculpatului AA. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.;

- greşita încadrare juridică dată faptei săvârşită de inculpata Z. în legătură cu activitatea de trafic de persoane comisă de A. şi T. În temeiul art. 386 C. proc. pen., s-a solicitat schimbarea încadrării juridice reţinute în sarcina inculpatei Z. din două infracţiuni de complicitate la trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen., în infracţiunea de proxenetism în formă continuată, prevăzută de art. 213 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (doua acte materiale);

- greşita individualizare a pedepselor aplicate inculpaţilor Z. şi AA.;

- ridicarea măsurii sechestrului asigurător şi înlăturarea măsurii confiscării speciale asupra bunurilor aparţinând celor doi inculpaţi;

- greşita soluţionare a laturii civile în ceea ce priveşte cuantumul despăgubirilor acordate cu titlu de daune morale părţilor civile F. şi K.

În acest sens, s-a arătat că, din probele administrate în cauză, nu se desprind elementele unei implicaţii directe a inculpatei Z. cu scopul încurajării fiilor săi în activitatea de exploatare a persoanelor vătămate, chiar dacă pe perioada pretinsei activităţi infracţionale aceasta a locuit în Germania în localitatea Krefeld, unde a şi lucrat ca ajutor de bucătar, convieţuind temporar cu unele din victime. De altfel, una din probele la care a făcut trimitere chiar parchetul, şi anume convorbirea telefonică din 23 noiembrie 2015, demonstrează că inculpata nu era de acord cu manifestările violente ale fiilor săi, în special A., şi că prin sfaturile pe care le dădea victimelor urmărea, în primul rând, protejarea acestora. S-a subliniat că atât F., cât şi K. convieţuiau cu fii inculpatei în concubinaj de notorietate, iar aceasta din urmă le percepea ca fiind nurorile sale. Deopotrivă, s-a arătat că găzduirea oferită de inculpată persoanei vătămate K. nu se circumscrie unei activităţi de trafic de persoane, ci a fost o soluţie la care cele două au apelat când cea din urmă s-a certat cu inculpatul T. când a aflat că este căsătorit. În ceea ce o priveşte pe F., s-a menţionat că pretinsa exploatare a acesteia s-a realizat pe durata a mai puţin de două luni (aprilie- iunie 2015), iar interacţiunea sa cu Z. a fost episodică. S-a considerat că, întrucât, din modalitatea în care a fost descrisă activitatea infracţională, rezultă o rezoluţie infracţională unică, se impune reţinerea unei singure infracţiuni de trafic de persoane/proxenetism în formă continuată.

Referitor la complicitatea la infracţiunea de spălare a banilor, s-a arătat că existenţa transferurilor de bani nu dovedeşte că sumele proveneau de la A. ori că inculpata Z. a cunoscut că banii erau din activitatea infracţională, cu atât mai mult cu cât un singur transfer vizează o sumă primită de la o persoană vătămată, celelalte fiind transferuri către nurorile sale (Y. şi X.) şi fiii săi, A. şi T. În plus, s-a învederat că în perioada în discuţie Z. şi soţul său, coinculpatul AA., au desfăşurat activităţi legale din care obţineau sume de bani, a căror destinaţie principală era susţinerea tratamentelor de care beneficia fiul lor JJJ., grav bolnav, care, între timp, a decedat. De asemenea, A. achiziţiona autoturisme pe care le revindea, obţinând, astfel, importante sume de bani, pe care le folosea în interes propriu sau le reinvestea în achiziţionarea de autoturisme destinate revânzării.

S-a mai arătat că declaraţiile persoanelor vătămate referitoare la sumele de bani pe care le-ar fi remis inculpaţilor nu sunt susţinute de alte probe, din analiza tranzacţiilor bancare efectuate de inculpatul A., rezultând că respectivele sume nu depăşesc 200.000 euro în toată perioada supusă cercetării.

În plus, s-a menţionat că, în mod constant, părţile civile au susţinut că agresiunile fizice la care erau supuse din partea inculpatului A. erau cauzate de faptul că nu realizau sume de bani suficient de mari, ceea ce dovedeşte o dată în plus că nu sunt reale afirmaţiile privind sumele câştigate zilnic.

S-a solicitat a se avea în vedere şi faptul că persoanele vătămate şi-au retras plângerile adresate autorităţilor germane, prilej cu care au declarat că nu corespund realităţii aspectele referitoare la obţinerea şi preluarea sumelor de bani, plângerile fiind adresate numai în scop de răzbunare.

Pentru motivele arătate, s-a solicitat achitarea inculpatei, în baza art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., pentru acuzaţiile de complicitate la trafic de persoane şi, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., în ceea ce priveşte infracţiunea de spălarea banilor.

În baza dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., s-a solicitat şi achitarea inculpatului AA., arătându-se că, încă din anul 1996, acesta a realizat în mod constant venituri care îi permiteau să achiziţioneze bunurile ce au fost indisponibilizate şi confiscate şi că acesta nu avea cum să cunoască pretinsa provenienţă frauduloasă a banilor, întrucât nu a fost niciodată plecat în vreuna din ţările în care s-au desfăşurat faptele cercetate, iar niciuna din persoanele vătămate nu a declarat că l-ar fi cunoscut pe acesta.

Totodată, s-a solicitat reindividualizarea pedepselor aplicate celor doi inculpaţi, în sensul reducerii cuantumului acestora, astfel încât să fie posibilă aplicarea prevederilor art. 91 şi urm. C. proc. pen.

Deopotrivă, s-a învederat că imobilul situat în Bucureşti, a fost dobândit la 02 mai 1999, aşa cum rezultă din contractul de vânzare cumpărare depus la dosar, fiind, aşadar, achiziţionat anterior săvârşirii activităţii cercetate în cauză. În plus, au fost invocate şi dispoziţiile deciziei nr. 11/2015 a Curţii Constituţionale, prin care s-a stabilit că prevederile art. *1121 alin. (2) lit. a) C. pen. sunt constituţionale numai în măsura în care confiscarea specială nu se aplică asupra bunurilor dobândite înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 63/2012.

S-a mai arătat că nu există nicio dovadă directă că celelalte bunuri dobândite de cei doi inculpaţi au fost achiziţionate cu resurse financiare provenite din activităţi ilicite săvârşite de A.

Pentru motivele arătate, s-a solicitat ridicarea măsurii sechestrului asigurător instituit asupra bunurilor inculpaţilor şi înlăturarea confiscării speciale, cu consecinţa excluderii actelor materiale corespunzătoare activităţii de achiziţionare din conţinutul complicităţii la infracţiunea de spălarea banilor.

De asemenea, s-a solicitat că nu se impune obligarea inculpatei Z. la plata, în solidar, a daunelor morale către părţile civile F. şi K., sens în care s-a făcut trimitere la argumentele invocate cu privire la fondul acuzaţiei de trafic de persoane în forma complicităţii.

Aceste motive scrise de apel au fost susţinute şi cu prilejul dezbaterilor, ocazie cu care s-a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptelor imputate inculpatei Z. din complicitate la infracţiunea de trafic de persoane (2 fapte) într-o singură infracţiune de complicitate la proxenetism, sens în care s-a făcut trimitere, în plus, la aspectele statuate de Curtea Constituţională prin decizia nr. 368/2017. Suplimentar, s-a mai arătat că autoturismele x X5, x şi x erau deja vândute la momentul dispunerii măsurii asigurătorii de către parchet, respectiv din anul 2015, aşa cum a rezultat din actele de vânzare cumpărare, astfel că respectiva măsură nu mai putea fi menţinută

Prin motivele scrise de apel, ce au fost susţinute şi cu prilejul dezbaterilor, inculpatul BB. a solicitat, în esenţă:

- în principal, desfiinţarea hotărârii şi trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă întrucât hotărârea nu este motivată, lipsind analiza proprie a judecătorului cauzei asupra faptelor deduse judecăţii în ceea ce îl priveşte, precum şi asupra cercetării judecătoreşti, împrejurare care atrage încălcarea dreptului la apărare şi a celui garantat de dispoziţiile art. 6 paragraful 1 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale;

- în subsidiar, desfiinţarea sentinţei penale criticate urmată de rejudecarea în faţa instanţei de apel cu consecinţa achitării sale pentru infracţiunea prevăzută de art. 269 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., conform dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. a) C. pen. (persoană vătămată C.) şi art. 16 alin. (1) lit. b) C. pen. (persoană vătămată B.).

În acest sens, s-a învederat că, în ceea ce o priveşte pe persoana vătămată C., faptele de care inculpatul este acuzat nu au fost comise, având în vedere că, aşa cum rezultă din probele administrate în cauză (contract de asistenţă juridică, declaraţii martori şi persoană vătămată, discuţii telefonice), la datele de 03 iunie 2014, 12 iunie 2014 şi 26 februarie 2018 a derulat activităţi profesionale situate în limitele legii. Astfel, în mod constant, persoana vătămată a declarat că nu i-a făcut cunoscut avocatului BB. relaţia sa reală cu A., disputele cu acesta şi divergenţele fizice dintre cei doi şi că nu i-a adus la cunoştinţă acestuia deplasarea la notariat în vederea formulării unei declaraţii notariale care să fie utilizată în faţa autorităţilor germane. Practic niciuna din probele administrate nu dovedesc o implicare ilicită ori o manifestare de natură să contureze presupunerea că inculpatul a încercat ori a ajutat la încercarea de a se îngreuna cercetările în cauza aflată pe rolul autorităţilor germane.

S-a apreciat, deopotrivă, că acţiunile privind situaţia persoanei vătămate B. nu întrunesc elementele de tipicitate obiectivă ale infracţiunii de favorizarea făptuitorului, căci la 16 mai 2017 şi în luna februarie 2018 au fost derulate doar activităţi profesionale situate în limite legale. Astfel, audierea de la D.I.I.C.O.T. s-a derulat în condiţii fireşti, fără ca inculpatul să dirijeze conduita persoanei vătămate, aceasta având deja conturată poziţia procesuală, aspect ce rezultă din conţinutul convorbirii telefonice purtată de aceasta cu A. anterior audierii, iar deplasarea persoanei vătămate în Germania în scopul retragerii declaraţiilor s-a realizat fără ca inculpatul să aibă cunoştinţă de intenţia acesteia.

S-a arătat că faptele imputate nu întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută de art. 269 C. pen., întrucât acţiunile inculpatului au fost exercitate în cadrul profesiei de avocat şi au constat în consiliere şi în demersurile (acţiuni, cereri, memorii) efectuate în vederea aflării adevărului, conform actelor normative care reglementează desfăşurarea acestei profesii.

S-a considerat că, în condiţiile în care instanţa de fond a refuzat administrarea probatoriului relevant pentru cauză (vizionarea suportului electronic al declaraţiei din 16 mai 2017 dată de B.) şi a reluat, prin copiere integrală, sute de pagini din rechizitoriu, fără să explice în ce măsură probele au fost analizate şi care sunt motivele pentru care cele administrate în faţa primei instanţe au fost înlăturate, se impune reluarea activităţii de cercetare judecătorească de către instanţa de apel cu privire la întreg probatoriul administrat în cauză.

Cu prilejul ultimului cuvânt acordat în şedinţa de dezbateri din 05 aprilie 2022, inculpatul BB. a solicitat aplicarea dispoziţiilor art. 80 sau art. 83 C. pen. şi să se dispună renunţarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei.

Prin motivele scrise de apel, susţinute cu prilejul dezbaterilor, inculpata B. a solicitat, în principal, achitarea sa în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a C. proc. pen. pentru infracţiunea de favorizare a făptuitorului, prevăzută de art. 269 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., şi în baza art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., pentru infracţiunea de influenţare a declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen., iar, în subsidiar, ţinându-se seama de circumstanţele sale personale, stabilirea unor pedepse astfel încât, aplicându-se regulile de la concursul de infracţiuni, să rezulte o pedeapsă într-un cuantum mai scăzut decât cel dispus de prima instanţă, a cărei executare să fie suspendată sub supraveghere.

În acest sens, a învederat că a plecat în Germania cu convingerea fermă că formează o familie cu A. Acesta câştiga bani din comerţul cu maşini, iar inculpata practica prostituţia.

A precizat că sub imperiul dezamăgirii a depus plângeri împotriva acestuia în România şi în Germania, iar la momentul retragerii lor a avut în vedere doar situaţia sa personală şi relaţia cu inculpatul, a încercat să repare o greşeală, nu să îngreuneze aflarea adevărului, şi nu a avut reprezentarea disculpării acestuia, căci nu o interesa situaţia lui cu celelalte persoane vătămate. Aceste susţineri sunt confirmate de declaraţiile persoanei vătămate C. care a relatat că inculpata B. a depus plângere într-un acces de gelozie, după ce s-a îndrăgostit de altcineva.

În ceea ce priveşte infracţiunea de influenţarea declaraţiilor, constând în aceea că, la 22 februarie 2018, împreună cu Y., s-a deplasat la uşa persoanei vătămate F. pentru a o convinge să îşi retragă plângerile împotriva lui A. în schimbul unor sume de bani, a arătat că respectiva întâlnire a fost o simplă discuţie, fără relevanţă penală, fără insistenţe de natură a pune persoana vătămată într-o imposibilitate morală de a le refuza. Astfel, cele două inculpate nu au intrat în interiorul locuinţei, ci au discutat cu persoana vătămată de la uşă, nu s-au folosit de un ascendent al superiorităţii numerice şi nici nu au ameninţat-o. De altfel, inculpata nici nu dispune de banii necesari unei recompense pentru schimbarea declaraţiilor.

Prin motivele de apel, partea civilă K. a criticat sentinţa primei instanţe sub aspectul greşitei soluţionări a laturii civile, învederând, în esenţă, că suma de 10.000 euro acordată cu titlu de daune morale este nejustificat de mică prin raportare la trauma fizică şi psihică suferită în calitate de victimă, determinată de vătămările corporale cauzate, epuizarea emoţională şi de lezarea sentimentelor de afecţiune determinată de dezvăluirea către familie a faptului că în perioada 2014 - 2016 a practicat prostituţia, aspect de care aceasta nu avea cunoştinţă. În plus, a arătat că instanţa de fond nu a avut în vedere pierderile economice suferite, în condiţiile în care în toată perioada cât a fost sub controlul inculpatului T. a fost privată de câştigurile provenite din practicarea prostituţiei (forţată fiind de inculpat), dar şi de cele pe care le-ar fi putut realiza prin desfăşurarea unei alte activităţi, dacă nu se afla sub influenţa acestuia. Ca urmare, în temeiul art. 421 alin. (2) lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 423 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., a solicitat admiterea apelului formulat, desfiinţarea sentinţei atacate şi acordarea unor daune morale în cuantum de 100.000 euro, aşa cum a solicitat prin cererea de constituire de parte civilă.

Greşita soluţionare a laturii civile a fost invocată, prin motivele de apel ce au fost susţinute cu prilejul dezbaterilor, şi de partea civilă C., care, la rândul său, a solicitat acordarea unor daune morale în cuantum de 100.000 euro, aşa cum a cerut în faţa primei instanţe. În acest sens, a învederat că judecătorul fondului nu a ţinut seama de modalitatea în care inculpatul A. a acţionat în privinţa sa şi de repercusiunile tratamentului la care a fost supusă în toată perioada de timp cât s-a aflat sub influenţa acestuia, traumele psihice suferite nefiind diminuate nici după 2 ani de consiliere şi terapie psihologică specializată, aşa cum rezultă din rapoartele psihologice depuse la dosar în septembrie 2019 şi mai 2020.

Astfel, inculpatul A., cunoscându-i situaţia financiară precară, dar şi pe cea familială (faptul că avea un copil în întreţinere, că locuia în casa părinţilor săi, iar tatăl său era bolnav de cancer în fază terminală, că aveau mai multe credite şi se descurcau greu cu banii), a început cu partea civilă o pretinsă relaţie de dragoste pentru a-i câştiga încrederea, context în care a convins-o să îl însoţească în Italia unde acesta ar fi putut câştiga venituri importante din construcţii, însă odată ajunşi acolo, profitând de situaţia vulnerabilă în care se afla partea civilă (generată de necunoaşterea limbii, lipsa unui telefon prin intermediul căruia să poată comunica cu familia, lipsa actului de identitate), a obligat-o să practice prostituţia sub stricta sa supraveghere timp de aproximativ 1 an, luându-i toţi banii obţinuţi din desfăşurarea acestei activităţi, ameninţând-o şi bătând-o atunci când nu se conforma voinţei sale.

Mai mult, afectarea psihică a părţii civile nu a încetat la ieşirea din situaţia de trafic, ci a continuat şi ulterior, inculpatul urmărind-o personal sau prin persoane interpuse pentru a o determina să îşi schimbe declaraţiile, pentru a influenţa depoziţia numitei F., iar, ulterior, în timpul desfăşurării procesului în faţa Curţii de Apel Bucureşti, inculpaţii A. şi Y. şi-au mutat copilul la aceeaşi şcoală cu fetiţa părţii civile.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, sub nr. x/2019, fiind repartizată aleatoriu Completului nr. 7.

La termenul din 12 ianuarie 2021, inculpaţii Z. (prezentă, prin avocat ales), AA. (prezent, prin avocat ales) şi T. (prezent, prin avocat ales) au precizat că se prevalează de dreptul la tăcere, iar pentru inculpatul W. (lipsă la acel termen) apărătorul ales a precizat că acesta nu doreşte să dea declaraţie în cauză. Poziţia inculpatului W. a fost menţinută şi la termenele din 06 aprilie 2021 şi 20 aprilie 2021, când apărătorul său ales a depus la dosar un memoriu formulat de acesta .

Inculpaţii Z. şi AA. au depus la dosar memorii, în şedinţa din 15 iunie 2021

Prin încheierea din 26 ianuarie 2021, Înalta Curte:

I. a încuviinţat reaudierea inculpaţilor care şi-au exprimat poziţia procesuală în acest sens.

II. în temeiul art. 420 alin. (5) raportat la art. 100 alin. (2) C. proc. pen., a încuviinţat:

1. proba cu înscrisuri constând în acte în circumstanţiere şi acte medicale, formulată de apelanta parte civilă C. (administrată prin depunerea înscrisurilor, ulterior, la filele x vol. V);

2. proba testimonială constând în audierea martorei TTTTT., precum şi proba cu înscrisuri în circumstanţiere, solicitate de apelanta inculpată Y., probă administrată prin audierea martorei la termenul de la 18 mai 2021;

3. proba cu înscrisuri în circumstanţiere, formulată de apelantul inculpat A. (administrată prin depunerea înscrisurilor, ulterior, la filele x vol. V);

4. proba cu înscrisuri în circumstanţiere, precum şi cu înscrisuri relevante pentru stabilirea posibilităţilor financiare de achiziţionare de bunuri mobile şi imobile, formulată de apelanţii inculpaţi Z. (administrată prin depunerea înscrisurilor, ulterior, la filele x vol. VI) şi AA. (administrată prin depunerea înscrisurilor, ulterior, filele x, filele x vol. VI);

5. proba cu înscrisuri în circumstanţiere formulată de apelantul inculpat R., constând în acte de stare civilă şi acte medicale ale părinţilor acestuia (administrată prin depunerea înscrisurilor, ulterior, la filele x vol. IV);

6. depunerea la dosar a convorbirii telefonice integrale purtată la 05.02.2018 între martorul YYY. şi ofiţerul de poliţie, cerere formulată de apelantul inculpat BB. (administrată prin depunerea înscrisurilor, ulterior, la termenul de la 31 august 2021);

7. cererea de efectuare a unei adrese către D.I.I.C.O.T. şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti pentru a se comunica dacă au fost valorificate denunţurile depuse de inculpaţii T. şi X. în dosarele penale nr. x/2019, nr. y/2019, nr. z/2019, nr. w/2020 şi nr. t/2020, formulată de apelanţii inculpaţi T. şi X. S-a dispus efectuarea unei adrese în acest sens către cele două unităţi de parchet în vederea comunicării relaţiilor solicitate. (administrată prin depunerea înscrisurilor, ulterior, la termenele de la 26 februarie 2021, 08 martie 2021, 02 aprilie 2021, 13 noiembrie 2021, 23 noiembrie 2021)

8. proba cu înscrisuri (pct. 1-17 OPIS), solicitată de apelanta inculpată X., în circumstanţiere, privind situaţia personală (caracterizări) şi financiară a acesteia, respectiv în dovedirea suportului financiar acordat de părinţii săi (administrată prin depunerea înscrisurilor, ulterior, la filele x vol. IV);

9. proba cu înscrisuri constând în fotografii, atestatul pentru transport profesional, contracte încheiate cu firme de taxi şi de dispecerat, licenţa de transport în regim de taxi, solicitată de apelantul inculpat T. (administrată prin depunerea înscrisurilor, ulterior, la filele x vol. IV);

10. proba testimonială constând în audierea martorilor UUUUU., LLLL. şi RRRRR., solicitată de apelanţii inculpaţi T. şi X. administrată prin audierea martorilor la termenul de la 18 mai 2021. Audierea martorei LLLL. nu a mai fost posibilă la instanţa de apel;

11. proba cu înscrisuri, privind situaţia părţilor civile, solicitată de apărătorul ales al părţilor civile (administrată, ulterior, prin depunerea unui raport psihologic şi a unor recomandări eliberate de medicul psihiatru în ceea ce o priveşte pe partea civilă C., filele x vol. V);

III. S-a luat act de împrejurarea că apelanta inculpată B. nu a formulat cereri de probe.

IV. Au fost respinse celelalte cereri de probe formulate în cauză.

Ca urmare, în cursul cercetării judecătoreşti în apel, au fost audiaţi inculpaţii Y. (09 martie 2021, filele x, vol. IV), R. (09 martie 2021, filele x, vol. IV), BB. (09 martie 2021, filele x, vol. IV), X. (20 aprilie 2021, filele x, vol. V), L. (prin videoconferinţă - 28 aprilie 2021, fila x, şi 15 iunie 2021, filele x, vol. VI) şi A. (26 octombrie 2021, filele x vol. VI), precum şi martorii VVVVV. (18 mai 2021, fila x vol. V), UUUUU. (18 mai 2021, fila x vol. V) şi TTTTT. (18 mai 2021, fila x vol. V).

De asemenea, prin încheierea de şedinţă din 20 aprilie 2021, a fost încuviinţată proba cu înscrisuri în circumstanţiere solicitată de inculpata X. (cu privire la starea de sănătate a fratelui soţului, JJJ., decedat - înscrisuri administrate ulterior şi ataşate la filele x vol. V). S-a încuviinţat aceleiaşi inculpate să copieze suporturilor optice aflate la dosar.

La 26 februarie 2021, cu adresa din 24 februarie 2021, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti a transmis, referitor la denunţurile formulate de numiţii T. şi X. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trafic de influenţă, prevăzută de art. 291 alin. (1) C. pen., înregistrate sub nr. de dosar x/2020, că prin ordonanţa cu acelaşi nr. din 26 octombrie 2020, în temeiul art. 315 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. cu referire la art. 314 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., s-a dispus clasarea cauzei penale pentru comiterea infracţiunii prevăzută de art. 291 alin. (1) C. pen.

În cuprinsul aceleiaşi adrese, s-a mai arătat că, la 31 iulie 2020, pe rolul aceleaşi unităţi de parchet s-a înregistrat dosarul nr. x/2020, având ca obiect denunţurile formulate de numiţii T. şi X. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trafic de influenţă, prevăzută de art. 291 alin. (1) C. pen., faptă cu privire la care, prin ordonanţa nr. 2919/P/2020 din 26 octombrie 2020 s-a dispus clasarea în temeiul art. 315 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., cu referire la art. 314 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.

La 08 martie 2021, cu adresa nr. x/2019, D.I.I.C.O.T., Structura centrală, secţia de combatere a criminalităţii organizate a transmis că în dosarele nr. x/2019 şi nr. y/2019 ale unităţii de parchet urmărirea penală se desfăşoară in rem cu privire la aspectele sesizate de denunţătorii T. şi X. Dat fiind stadiul acestor dosare, s-a apreciat că faţă de martorii denunţători nu se pot aplica, la acest moment, prevederile art. 19 din Legea nr. 682/2002, întrucât denunţurile acestora nu au fost valorificate.

S-a mai arătat că, în ceea ce priveşte dosarul nr. x/2019, prin ordonanţa cu acelaşi nr. din 16 septembrie 2019 a unităţii de parchet s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial Ploieşti, de unde urmează a fi solicitate relaţii.

În urma demersurilor efectuate, la 02 aprilie 2021, D.I.I.C.O.T. - S.T. Ploieşti, cu adresa din 31 martie 2021, a comunicat că dosarul nr. x/2019 al Structurii Centrale, reunit, după declinare, la dosarul nr. x/2018, se află în lucru.

La termenul din 15 iunie 2021 Înalta Curte a constatat că audierea martorei LLLL. în faţa instanţei de apel nu mai este posibilă şi a dispus ca proba să nu mai fie administrată. Ca urmare, în baza art. 381 alin. (7) C. proc. pen., a dispus ca magistratul-asistent să citească declaraţia dată în cursul urmăririi penale, urmând a se ţine seama de aceasta la soluţionarea cauzei.

La 31 august 2021, D.I.I.C.O.T., secţia de combatere a criminalităţii organizate, a transmis un suport optic conţinând înregistrarea audio integrală a convorbirii telefonice purtate la data de 05 februarie 2018 de martorul YYY. cu ofiţerul de poliţie delegat în cauză.

Prin încheierea de şedinţă din 26 octombrie 2021, a fost încuviinţată proba cu înscrisuri în circumstanţiere solicitată de inculpaţii Y. şi A. (administrată prin depunerea înscrisurilor, ulterior, la filele x vol. VI). S-a apreciat că cererile de schimbare a încadrării juridice formulate în cuprinsul motivelor de apel de inculpaţii A., Y. şi R., precum şi cea formulată de T. reprezintă critici aduse sentinţei penale atacate, urmând a fi dezbătute odată cu apelurile. S-a emis adresă către D.I.I.C.O.T.- S.T. Ploieşti pentru a comunica stadiul dosarului nr. x/2018 şi către Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 6 Bucureşti pentru a comunica stadiul dosarului nr. x/2021 format ca urmare a denunţului formulat de A.

La 13 noiembrie 2021, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 6 Bucureşti a comunicat că dosarul nr. x/2021 se află în stadiul cercetărilor in rem, un stadiu incipient .

La 23 noiembrie 2021, cu adresa din 22 noiembrie 2021, D.I.I.C.O.T. - S.T. Ploieşti a comunicat că nu au fost valorificate denunţurile formulate de T. şi X., la 11 noiembrie 2021 dispunându-se clasarea cauzei în dosarul nr. x/2018

În ceea ce priveşte măsurile preventive, prin încheierea din 08 decembrie 2020 s-a dispus înlocuirea măsurii preventive a controlului judiciar luată faţă de inculpatul L. cu măsura arestării preventive pe o perioadă de 30 de zile. Ulterior, inculpatul L. a fost reţinut în Germania la 24 februarie 2021, arestat la 08 martie 2021 . Măsura arestării preventive a fost confirmată prin încheierea din 28 aprilie 2021 şi, ulterior, menţinută la termenul din 18 mai 2021.

Prin încheierea de şedinţă din 15 iunie 2021, Înalta Curte a revocat măsura arestării preventive luată faţă de inculpatul L.

La termenul din 12 ianuarie 2021, a fost revocată măsura controlului judiciar dispusă faţă de inculpaţii Y., R., B., T., A. şi X.

După intrarea în vigoare a Legii nr. 6/2022, la termenul din 15 iunie 2021, în baza art. *2502 C. proc. pen. raportat la art. *2501 C. proc. pen., au fost menţinute măsurile asigurătorii dispuse în cauză în privinţa inculpaţilor L., Y., Z., R., AA., T., A. şi X., menţinute prin sentinţa penală atacată.

La termenul din 22 februarie 2022, s-a luat act de faptul că, în urma căsătoriei, inculpata B. şi partea civilă C. au alte nume de familie, respectiv B. şi C. În aceeaşi zi, după terminarea şedinţei, s-au comunicat la dosar înscrisuri din care rezultă că, în urma căsătoriei, F. are numele de familie F.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 05 aprilie 2022, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când, pentru a acorda părţilor posibilitatea să depună concluzii scrise şi având nevoie de timp pentru a delibera, în baza dispoziţiilor art. 391 alin. (1) şi (2) C. proc. pen. coroborat cu art. 405 alin. (1) C. proc. pen. şi art. 406 alin. (1) C. proc. pen., Înalta Curte a stabilit termen pentru pronunţare la data de 03 mai 2022. Deliberarea şi pronunţarea a fost amânată succesiv până la data de 13 septembrie 2022, iar ulterior la data de 23 septembrie 2022.

După finalizarea dezbaterilor, apelanţii inculpaţi R., T., X. şi BB. au depus la dosar concluzii scrise.

La 07 iulie 2022, apelantul inculpat R., prin apărător ales, a transmis, prin e-mail, la dosar o cerere de repunere pe rol a cauzei, în vederea punerii în discuţie a aspectelor statuate prin decizia Curţii Constituţionale nr. 358 din 25 mai 2022, privind prescripţia, sens în care a învederat că în sarcina sa au fost reţinute fapte care ar fi fost săvârşite în anii 2012, 2013.

Analizând, cu titlu prealabil, temeinicia cererii de repunere pe rol a cauzei formulată de apelantul inculpat R., prin apărător ales, Înalta Curte subliniază că, în conformitate cu dispoziţiile art. 395 alin. (1) C. proc. pen., cauza se repune pe rol dacă în cursul deliberării, instanţa apreciază că o anumită împrejurare trebuie lămurită şi este necesară reluarea cercetării judecătoreşti sau a dezbaterilor, însă o asemenea situaţie nu se regăseşte în speţă.

Astfel, se constată că apelantul inculpat a solicitat repunerea cauzei pe rol în vederea punerii în discuţie a aspectelor statuate de Curtea Constituţională prin decizia nr. 358 din 25 mai 2022 cu privire la neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 155 alin. (1) C. pen., omiţând însă în cerea sa faptul că, aşa cum rezultă din considerentele sentinţei penale atacate, activitatea infracţională ce i-a fost reţinută în legătură cu acţiuni începute în anul 2012, în ceea ce o priveşte pe victima B., are în conţinutul său şi acte de complicitate efectuate în anul 2015, dată la care fapta imputată s-a şi consumat, iar acest aspect (perioada infracţională) nu a fost contestat nici prin motivele scrise de apel şi nici cu prilejul dezbaterilor, criticile formulate vizând alte chestiuni de nelegalitate şi netemeinicie.

Dată fiind această poziţie procesuală, Înalta Curte apreciază că aspectele la care a făcut trimitere apelantul nu vizează împrejurări care să fie necesar a fi puse în discuţia părţilor şi care să necesite lămuriri suplimentare, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 395 alin. (1) C. proc. pen., motiv pentru care consideră că nu se impune admiterea cererii de repunere pe rol formulată de apelantul inculpat R., prin apărător ales.

Examinând apelurile declarate de părţile civile K. şi C. şi de inculpaţii L., W., Y., Z., R., B., BB., AA., T., A., X. împotriva sentinţei penale nr. 122/F din 01 iulie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în dosarul nr. x/2019, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din 03 iulie 2020 a aceleiaşi instanţe, Înalta Curte constată următoarele:

I. Cu prioritate, Înalta Curte va analiza motivele de apel care vizează invocarea unor nereguli procedurale, a căror existenţă, dacă ar fi probată, ar face inutilă examinarea fondului criticilor. Dacă neregulile procedurale invocate de către inculpaţi ar exista, consecinţa acestora s-ar selecta în măsuri imediate care ar lipsi de relevanţă juridică examinarea în continuare a fondului cauzei sau ar împiedica verificarea elementelor de tipicitate ale faptelor care formează obiectul acuzaţiilor. Astfel, dacă s-ar dovedi corecte juridic şi în concordanţă cu probele din dosar, criticile apelanţilor ar duce fie la reluarea cercetării judecătoreşti de către instanţa de fond fără ca instanţa de control judiciar să poată examina vinovăţia persoanelor acuzate, fie la constatarea ca fondat a motivului de apel care vizează raţionamentul juridic/situaţia juridică stabilite de instanţa de fond. Nu aceasta este însă situaţia din prezenta cauză, motivele de apel vizând încălcarea unor norme de procedură având doar în parte caracter nefondat, după cum se va arăta în ceea ce urmează.

Tot cu titlu prealabil, instanţa observă că un număr semnificativ al motivelor de apel care au vizat chestiuni de procedură reprezintă critici ale interpretării unor instituţii de drept care ţin de învestirea instanţei şi sunt date de lege în competenţa judecătorului de cameră preliminară. După învestirea instanţei cu un rechizitoriu, cu excepţia unor cazuri de nulitate absolută, ori a unor situaţii expres prevăzute de lege (de exemplu cazul de încetare a procesului penal prevăzut de art. 16 alin. (1) lit.

e) C. proc. pen., când lipsa plângerii prealabile, lipsa autorizării sau sesizării organului competent ori a unei alte condiţii prevăzute de lege, necesară pentru punerea în mişcare a acţiunii penale conduce în mod explicit la o soluţie ulterioară procedurii de cameră preliminară, conform art. 396 alin. (6) C. proc. pen., de rezolvare a acţiunii penale şi nu doar de rezolvare a cererilor şi excepţiilor premergătoare învestirii instanţei prin Rechizitoriu) ca fiind posibil de examinat şi în cercetarea judecătorească, C. proc. pen. nu mai permite reluarea criticilor asupra cărora instanţa s-a pronunţat în procedura de cameră preliminară.

Atunci când, însă, esenţa problemei de drept a fost deja rezolvată într-o procedură prealabilă sesizării instanţei sau când însăşi sesizarea instanţei era condiţionată de stabilirea unei anumite situaţii juridice (de exemplu, legalitatea administrării probelor şi efectuării actelor de urmărire penală), reluarea apărărilor din procedura de cameră preliminară prin calificarea diferită dată problemei de drept de către apărare nu deschide calea reanalizării respectivei critici în apel. În consecinţă, indiferent de calificarea dată criticilor de către apărare, odată ce instanţa a fost sesizată cu rechizitoriul, considerându-se legal învestită, aspectele care ţin de desfăşurarea urmăririi penale, cu excepţia cazului prevăzut de art. 281 alin. (3) C. proc. pen. ori a chestiunilor care ţin de incidenţa unei situaţii juridice descrise de art. 16 alin. (1) lit.

e) C. proc. pen., nu mai fac, potrivit legii, obiectul dezbaterilor în fond sau în apel. De asemenea, susţinerea unei alte caracterizări juridice pentru o critică asupra căreia judecătorul de cameră preliminară s-a pronunţat ori care este de competenţa procedurii de cameră preliminară, nu conduce la reluarea dezbaterilor asupra problemei de drept decât dacă intervin elemente factuale noi, de exemplu o decizie a Curţii Constituţionale intervenită în timpul judecării cauzei care afectează dezlegarea anumitor aspecte în cameră preliminară ori un element de noutate asupra modului de desfăşurare a urmăririi penale asupra cărora autorităţile s-au pronunţat ulterior sesizării, de exemplu condamnarea unui avocat în legătură cu cele stabilite de instanţă în camera preliminară.

În caz contrar, ceea ce s-a dezbătut în procedura de cameră preliminară are un caracter definitiv. În consecinţă, reluarea criticilor din procedura de cameră preliminară sub o altă caracterizare juridică nu este aptă să conducă şi la reluarea analizei acelor critici dacă fondul problemei rămâne acelaşi. Soluţia cu caracter definitiv pronunţată în procedura de cameră preliminară cu privire la învestirea instanţei cu un rechizitoriu nu poate fi reanalizată în calea de atac declarată de către părţi împotriva concluziilor cercetării judecătoreşti asupra caracterului fondat al acuzaţiei, respectiv asupra soluţiei pronunţată de instanţa de fond cu privire la acuzaţiile privind conţinutul faptelor şi al vinovăţiei.

În aplicarea celor ce preced, au făcut obiectul dezbaterilor în camera preliminară ori erau de competenţa acestei proceduri: criticile privind modalitatea în care a fost preluată procedura în cauza prezentă, respectiv modalitatea în care dosarul a fost analizat de către autorităţile germane şi autorităţile române pentru faptele cercetate de către autorităţile celor două state, traducerile actelor efectuate în Germania. Totodată, în cauza de faţă, sub diverse forme, apărarea a încercat reluarea analizei modalităţii în care procedura s-a desfăşurat în cursul urmăririi penale fie în faţa autorităţilor germane, fie în faţa autorităţilor române. Judecătorul de cameră preliminară s-a pronunţat asupra acestor aspecte, iar hotărârea sa a rămas definitivă, instanţa fiind învestită cu soluţionarea cauzei a cărei sentinţa penală este apelată în prezent.

1. În ceea ce priveşte motivul de apel invocat de inculpaţii Y., A. şi R. în legătură cu incompatibilitatea judecătorului care a pronunţat sentinţa penală atacată şi încheierea prin care s-a finalizat procedura de cameră preliminară, dispunând începerea judecăţii, incompatibilitate ce decurge, în opinia apărării, din faptul că soţul acestui judecător este procuror la structura de Parchet care a efectuat urmărirea penală şi a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor, Înalta Curte constată că soţul judecătorului nu a efectuat acte de anchetă penală şi nici nu a emis Rechizitoriul nr. x din 14 ianuarie 2019 al D.I.I.C.O.T., Structura Centrală, secţia de combatere a criminalităţii organizate, ce formează obiectul cauzei. De altfel, se observă că apărarea nu a invocat niciun argument referitor la lipsa de obiectivitate concretă a conduitei judecătorului instanţei de fond în procedura de cameră preliminară ori în cursul cercetării judecătoreşti, ci s-a rezumat să susţină că soţul judecătorului fondului este procuror, coleg de birou cu procurorul care a emis rechizitoriul. Înalta Curte apreciază că situaţia prezentată nu este aptă să conducă la un caz de incompatibilitate a judecătorului de la fond, atâta timp cât motivul de incompatibilitate nu este prevăzut expres de lege şi nici nu s-a invocată o situaţie concretă de lipsă de obiectivitate a administrării cercetării judecătoreşti ori cu privire la conduita în sala de judecată.

Motivele de incompatibilitate prevăzute de lege vizează o încălcare concretă a imparţialităţii judecătorului. Modul în care s-au administrat probele şi s-au dispus măsuri în cursul cercetării judecătoreşti desfăşurată de judecătorul instanţei de fond nu confirmă lipsa de imparţialitate, susţinută, în mod abstract, de către apărarea inculpaţilor. Din actele dosarului nu rezultă date care să conducă la concluzia părtinirii judecătorului în derularea cercetării judecătoreşti ori în măsurile dispuse. Examinarea încheierilor de şedinţă şi a modului în care s-au desfăşurat audierile arată că actele administrate de judecătorul fondului au fost în conformitate cu procedura penală şi cu regulile procesului echitabil, fără să lezeze dreptul la apărare ori să intervină în favoarea unei părţi cu desconsiderarea drepturilor altor participanţi procesuali.

2. Totodată, Înalta Curte apreciază ca nefiind fondat motivul de apel invocat de inculpaţii T., X. şi BB. cu referire la omisiunea motivării hotărârii de către instanţa de fond.

Motivarea hotărârii instanţei de fond cu privire la T. şi X. la filele x/27, 71, 101/102, 103, 132, 133, 134, 135, 219, iar faţă de BB. la filele x/109 este concludentă în ceea ce priveşte elementele esenţiale ale infracţiunilor pentru care au fost trimişi în judecată.

În legătură cu acest aspect, se observă că, potrivit art. 403 alin. (1) C. proc. pen., expunerea, ca parte a hotărârii judecătoreşti, trebuie să cuprindă:

"a) datele privind identitatea părţilor; b) descrierea faptei ce face obiectul trimiterii în judecată, cu arătarea timpului şi locului unde a fost săvârşită, precum şi încadrarea juridică dată acesteia prin actul de sesizare; c) motivarea soluţiei cu privire la latura penală, prin analiza probelor care au servit ca temei pentru soluţionarea laturii penale a cauzei şi a celor care au fost înlăturate, şi motivarea soluţiei cu privire la latura civilă a cauzei, precum şi analiza oricăror elemente de fapt pe care se sprijină soluţia dată în cauză; d) arătarea temeiurilor de drept care justifică soluţiile date în cauză". Toate aceste exigenţe prevăzute de lege au fost respectate de hotărârea instanţei de fond.

Considerentele hotărârii instanţei de fond expun elementele de tipicitate ale infracţiunilor pentru care s-au pronunţat soluţii de condamnare prin raportare la situaţia de fapt. Astfel, din examinarea sentinţei penale atacate se constată că aceasta este motivată sub toate aspectele esenţiale, legate de vinovăţie şi elementele de tipicitate, iar raţionamentul juridic a fost explicat prin raportare la probatoriul administrat în cursul urmăririi penale şi al judecăţii, în concordanţă cu doctrina relevantă. Instanţa de apel constată că inclusiv schimbarea de încadrare juridică a fost motivată de către judecătorul fondului în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.

Considerentele reţinute de prima instanţă în cuprinsul hotărârii criticate, redate în cele ce preced, corespund exigenţelor unei motivări asupra chestiunilor de fapt şi de drept, aşa cum impun dispoziţiile art. 401- art. 403 C. proc. pen. Motivarea hotărârii instanţei de fond răspunde argumentelor apărării referitoare la vinovăţia celor 12 inculpaţi (dintre care 11 inculpaţi au apelat sentinţa) şi 18 victime ale infracţiunilor (dintre care 5 victime s-au constituit părţi civile în cauză şi două victime au apelat hotărârea instanţei de fond), în concordanţă cu complexitatea şi circumstanţele cauzei care a vizat acuzaţii cu privire la infracţiunile de trafic de persoane, proxenetism, spălarea banilor, favorizarea făptuitorului şi influenţarea declaraţiilor.

Aşadar, în condiţiile în care, în considerentele sentinţei penale atacate, în baza materialului probator administrat şi a apărărilor formulate de inculpaţi, au fost descrise în mod amănunţit faptele reţinute în sarcina acestora, fiind indicate şi mijloacele de probă pe care se sprijină soluţia, este nefondată critica conform căreia prima instanţă s-a limitat la a prelua conţinutul rechizitoriului. Dimpotrivă, examinând cauza sub toate aspectele, instanţa de fond a relevat, în expunerea hotărârii apelate, propriile considerente şi chiar s-a delimitat, într-un spaţiu semnificativ, de conţinutul actului de sesizare (de exemplu, în ceea ce priveşte cuantumul sumelor provenind din traficarea victimelor şi care au făcut obiectul infracţiunilor de spălare de bani, respectiv al confiscării extinse).

Prin urmare, Înalta Curte apreciază că motivarea sentinţei este coerentă, clară, lipsită de ambiguităţi şi de contradicţii şi permite urmărirea raţionamentului care a condus instanţa la pronunţarea soluţiei, fiind păstrat un echilibru just între formularea aleasă şi buna înţelegere a hotărârii.

De altfel, chiar motivele de apel şi probele solicitate de apărare contrazic susţinerea lipsei motivării. Astfel, motivele de apel formulate de inculpaţi şi probele solicitate şi, respectiv, administrate la cererea acestora în cursul prezentului apel au avut în vedere combaterea argumentelor expuse de instanţa de fond, tezele probatorii raportându-se la cele reţinute în hotărârea instanţei de fond cu privire la situaţia de fapt şi vinovăţia acuzaţilor. Instanţa de fond a examinat ansamblul probator administrat în faza de urmărire penală şi în cursul cercetării judecătoreşti, făcând referiri concrete la apărările inculpaţilor, precum şi la probele care au fundamentat soluţia pronunţată. Prin urmare, chiar amploarea referirilor apărării la cele constatate de instanţa de fond este în contradicţie cu propriul motiv de apel vizând absenţa motivării sentinţei.

3. În ceea ce priveşte motivul de apel invocat de inculpatul A. cu referire la obiectul încheierii de îndreptare de eroare materială, Înalta Curte constată că instanţa de fond a avut în vedere următoarele: la data de 03.07.2020, s-a sesizat din oficiu cu privire la omisiunea vădită strecurată în minuta sentinţei penale nr. 122/F/01.07.2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în dosarul nr. x/2019, în sensul că, urmare a aplicării dispoziţiilor art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., pedeapsa ce rezultă în cazul inculpatului A. este de 13 ani şi 10 luni (1/3 din 19 ani şi 18 luni este de 6 ani şi 10 luni), iar în baza art. 91 alin. (1) C. pen. în cazul inculpaţilor BB. şi B. suspendarea sub supraveghere se face pentru pedepsele aplicate în cuantum de 3 ani (BB.), respectiv 2 ani şi 4 luni (B.).

Examinând actele la care s-a făcut referire, Curtea a constatat că împrejurarea se circumscrie dispoziţiilor art. 278 C. proc. pen. şi că, într-adevăr, în cuprinsul sentinţei menţionate, s-a strecurat o evidentă eroare materială, în sensul că urmare a aplicării dispoziţiilor art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., pedeapsa ce rezultă în cazul inculpatului A. este de 13 ani şi 10 luni (1/3 din 19 ani şi 18 luni este de 6 ani şi 10 luni), iar în baza art. 91 alin. (1) C. pen. în cazul inculpaţilor BB. şi B. suspendarea sub supraveghere se face pentru pedepsele aplicate în cuantum de 3 ani (BB.), respectiv 2 ani şi 4 luni (B.).

Înalta Curte, în opinie majoritară, constată că cele dispuse exced dispoziţiilor art. 278 C. proc. pen., în conformitate cu care "erorile materiale evidente din cuprinsul unui act procedural se îndreaptă de însuşi organul de urmărire penală, de judecătorul de drepturi şi libertăţi sau de cameră preliminară ori de instanţa care a întocmit actul, la cererea celui interesat ori din oficiu".

O soluţie de îndreptare de eroare materială depăşeşte obiectul acesteia, astfel cum este prevăzut în normele de procedură penală, atunci când îndreptarea erorii nu putea fi decât consecinţa unui proces deliberativ specific exprimării convingerii judecătorului ca urmare a finalizării dezbaterilor. Procedura prevăzută de art. 278 C. proc. pen. nu se poate folosi în cazul în care greşelile pe care le conţin anumite acte procedurale scrise au avut sau pot avea consecinţe asupra răspunderii penale a inculpatului [Actele procesuale şi actele procedurale, Universul Juridic Premium - Ion Neagu - 14/07/2020 (Nr. 7/2020)]. Pentru a fi supuse procedurii de îndreptare, erorile trebuie să fie materiale şi evidente. Prin erori materiale se înţeleg erorile în activitatea de consemnare într-un act procedural cu rol de instrument al constatărilor organului judiciar ce rezultă din alte acte ale dosarului. Erorile evidente sunt acele diferenţe de necontestat între ceea ce rezultă din conţinutul material documentar din dosar şi ceea ce s-a consemnat în actul care conţine eroarea, care pot fi stabilite prin simpla comparare între documente, fără a fi necesară o operaţiune de evaluare, interpretare sau judecată. Evidenţa erorii se deduce din lipsa oricărui dubiu asupra rezultatului deliberării, neimpunându-se reaprecierea, deliberarea sau exprimarea unei convingeri de către judecător (Nicolae Volonciu şi alţii, C. proc. pen. comentată ediţia a treia revizuită şi adăugită, editura Hamangiu, 2017, par. 321).

Astfel, în aplicarea celor ce preced, nu poate fi considerată eroare materială neconcordanţa dintre minută şi dispozitivul hotărârii, în ceea ce priveşte sporul de pedeapsă aplicat inculpatului, deoarece este o chestiune ce face parte din obiectul deliberării. Asemenea greşeli pot fi îndreptate numai prin folosirea căilor de atac prevăzute de lege. Dispoziţiile referitoare la sporul de pedeapsă aplicat în urma rezolvării concursului de infracţiuni nu pot fi încadrate în categoria erorilor materiale care să poată fie remediate printr-o încheiere pronunţată în baza art. 278 C. proc. pen.

4. În ceea ce priveşte motivul de apel invocat de inculpaţii L., W., A., R., T. şi X. cu referire la transferul de proceduri între autorităţile germane şi cele române, apreciat de către apărare ca fiind realizat cu încălcarea legii naţionale, Înalta Curte constată că o atare problemă de drept, care vizează modul de sesizare a instanţei şi legalitatea actelor de urmărire penală, este rezolvată în procedura de cameră preliminară.

În speţă, se observă că respectiva chestiune a făcut obiectul analizei judecătorului de cameră preliminară în procedura reglementată de art. 342 şi urm. C. proc. pen. şi, prin încheierea din 11 februarie 2019 pronunţată în dosarul nr. x/2019 (rămasă definitivă prin încheierea nr. 339 din 27 iunie 2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală), a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. x/2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, dispunând începerea judecăţii.

Prin urmare, astfel cum s-a explicat pe larg mai sus, problema drept a fost tranşată definitiv în cameră preliminară şi nu poate fi invocată în apel decât dacă au intervenit aspecte noi care nu au fost cunoscute de apărare la data soluţionării în procedura de cameră preliminară, a criticilor legate de administrarea probelor în cursul urmăririi penale. O asemenea situaţie nu se regăseşte în speţă, în calea de atac nefiind aduse în atenţia instanţei de control judiciar elemente de noutate în legătură cu această chestiune.

5. În ceea ce priveşte legalitatea preluării urmăririi penale, efectuarea unor acte de către organele judiciare competente se bucură de prezumţia de legalitate şi este dată de lege în competenţa procedurii de cameră preliminară. Susţinerile apărării referitoare la faptul că unele convorbiri telefonice au fost traduse din limba germană în limba română şi astfel s-a pierdut semnificaţia reală a discuţiilor dintre inculpaţi este nereală. În cauză, discuţiile telefonice şi mesajele tip sms dintre inculpaţi sau dintre aceştia şi victime s-au purtat doar în limba română, limba maternă a celor trimişi în judecată şi a victimelor. Probele de la dosar indică o situaţie contrară celei susţinute de apărare cu privire la limba de desfăşurare a discuţiilor interceptate. Din procesele-verbale de redare a convorbirilor aflate, în ordine cronologică a desfăşurării lor, în volumele 18 - 19 dosar de urmărire penală, rezultă că acele conversaţii, care au fost interceptate de autorităţile germane, s-au desfăşurat în limba română, astfel încât nu există traducere din limba română în limba germană şi, ulterior, o nouă traducere. Transcrierea s-a făcut pe baza suporţilor optici convorbirile fiind în limba română, procesele-verbale de redare a respectivelor conversaţii fiind certificate pentru autenticitate de către procuror (aşa cum rezultă, cu titlu exemplificativ, chiar din primele file din vol. 18 d.u.p.).

6. Un alt motiv de apel invocat de o parte din inculpaţi vizează faptul că traducerile actelor efectuate de autorităţile germane au fost realizate în cauză de un traducător care nu avea autorizaţie, respectiv de către un grefier din cadrul Ministerului Public. Şi această apărare excede judecăţii în apel, fiind dată de lege în competenţa judecătorului de cameră preliminară. Instanţa observă, însă, că şi în acest caz actele dosarului infirmă susţinerea apărării. Astfel, din examinarea dosarului de urmărire penală, rezultă că respectivele documente, aflate în volumele 8, 9, 10, 11, 12 şi 13, au fost traduse de un traducător autorizat în acest sens de Ministerul Justiţiei, aspect ce rezultă din împrejurarea că pe colţul din stânga jos al respectivelor înscrisuri a fost aplicată, în original, ştampila şi semnătura traducătorului de limba germană WWWWW.

7. Apărarea a mai invocat şi lipsa discernământului unuia dintre apelanţi, minor la data faptelor. Astfel, s-a susţinut că, pentru apelantul W., nu există o expertiză medico legală psihiatrică de natură să probeze existenţa discernământului acestuia la data săvârşirii faptei. Conform dispoziţiilor legale [art. 113 alin. (2) C. pen., limitele răspunderii penale], minorul care are vârsta între 14 şi 16 ani răspunde penal numai dacă se dovedeşte că a săvârşit fapta cu discernământ. Minorul între 14 - 16 ani este prezumat a nu avea discernământ, iar trimiterea sa în judecată este posibilă doar dacă prezumţie relativă este răsturnată prin proba contrară.

Susţinerea apărării referitoare la lipsa discernământului pe considerentul omisiunii dispunerii unei expertize medico legale este infirmată în mod vădit de datele dosarului. În cauză, a fost dispusă efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice, din cuprinsul raportului nr. x/2018 din 10.01.2019 întocmit de Institutul Naţional de Medicină Legală rezultând că inculpatul W. a avut discernământul păstrat în raport cu fapta ce i se impută. Proba este depusă la dosarul de urmărire penală, fiind administrată anterior trimiterii în judecată. Astfel, expertiza medico legală care atestă discernământul la momentul faptelor se regăseşte în volumul 3 d.u.p., filele x. În consecinţă, Înalta Curte constată că motivul de apel invocat sub acest aspect este nefondat.

8. Motivul de apel vizând lipsa autorizării Procurorului General, conform art. 9 alin. (3) C. pen., pentru punerea în mişcare a acţiunii penale, deoarece infracţiunile din prezenta cauză ar fi fost săvârşite în afara teritoriului României, vizează de asemenea sesizarea instanţei, dar, conform art. 16 alin. (1) lit. e) C. proc. pen., legea permite o soluţie a acţiunii penale, astfel că respectiva critică poate fi examinată şi după epuizarea procedurii de cameră preliminară. Motivul de apel care vizează imposibilitatea aplicării unei pedepse în considerarea lipsei gravităţii infracţiunilor, pentru ipoteza prevăzută de art. 9 alin. (1) C. pen., şi anume infracţiuni comise în afara teritoriului naţional, are în vedere, în realitate, solicitarea de a reanaliza autorizarea Procurorului General, după cum s-a explicat mai sus.

În cadrul procedurii de cameră preliminară se verifică dacă actele de urmărire penală pot învesti instanţa, dacă o instanţă poate să examineze conţinutul acuzaţiilor şi care sunt limitele învestirii (ce acte materiale fac parte din conţinutul infracţiunilor, care sunt victimele acestor acte materiale, care sunt probele pe care urmează să le analizeze, în mod nemijlocit, într-o procedură publică şi contradictorie, pentru a stabili dacă vinovăţia există sau nu).

Odată finalizată procedura de cameră preliminară, în cadrul cercetării judecătoreşti se verifică dacă acuzaţia este fondată, respectiv dacă infracţiunile cu care a fost sesizată instanţa prin rechizitoriu au elementele de tipicitate cerute de lege pentru a atrage răspunderea penală, respectiv care sunt consecinţele răspunderii penale, dar şi elemente care decurg din prevederile art. 396 alin. (6) C. proc. pen. şi care conduc la încetarea procesului penal.

Normele de aplicare a legii penale în spaţiu, invocate de către apărare, sunt prevăzute de lege pentru a stabili condiţiile în care autorităţile române au competenţa de a examina acţiunea penală şi se încadrează în art. 16 alin. (1) lit. e) C. proc. pen. Natura juridică specifică a condiţiilor care se examinează (aparţinând dreptului substanţial, de exemplu dubla incriminare în cadrul principiului personalităţii legii penale, ori aparţinând dreptului procesual, de exemplu autorizarea procurorului general pentru punerea în mişcare a acţiunii penale) nu înlătură aplicarea art. 396 alin. (6) C. proc. pen. cu referire la art. 16 alin. (1) lit. e) C. proc. pen., şi, în consecinţă, critica poate fi examinată în apel.

În ceea ce priveşte criticile referitoare la condiţiile de aplicare a legii române în spaţiu, Înalta Curte constată că apărarea a dat o interpretare eronată textelor de lege. Astfel, atunci când faptele sunt comise pe teritoriul Românei, chiar şi parţial, de exemplu, un act de executare sau un act de participaţie ori rezultatul infracţiunii, devine incident principiul teritorialităţii, care exclude, în cazul unui raport juridic cu un element de extraneitate, evaluarea legii penale străine în ceea ce priveşte incriminarea faptei, evaluarea legii mai favorabile etc. Conform art. 8 C. pen.:

"legea penală română se aplică infracţiunilor săvârşite pe teritoriul României. (...)(4) Infracţiunea se consideră săvârşită pe teritoriul României şi atunci când pe acest teritoriu ori pe o navă sub pavilion românesc sau pe o aeronavă înmatriculată în România s-a efectuat un act de executare, de instigare sau de complicitate ori s-a produs, chiar în parte, rezultatul infracţiunii".

Principiile prevăzute de C. pen. asigură ubicuitatea represiunii, stabilind competenţa materială şi teritorială a statului român, permiţând autorităţilor judiciare să intervină ori de câte ori se aduce atingere unei valori protejate de legea română. Prin săvârşirea unei infracţiuni sau comiterea unei infracţiuni se înţelege, în sensul legii, săvârşirea oricăreia dintre faptele pe care legea le pedepseşte ca infracţiune consumată sau ca tentativă, precum şi participarea la comiterea acestora în calitate de coautor, instigator sau complice. Atunci când fapta este infracţiune potrivit legii penale române, condiţiile răspunderii penale sunt stabilite potrivit legii penale române, iar stabilirea, aplicarea şi executarea sancţiunilor pentru infracţiunile săvârşite pe teritoriul ţării noastre se dispun potrivit legii penale române. Aplicarea legii penale faţă de infracţiunile săvârşite pe teritoriul ţării noastre presupune şi calificarea faptei ca infracţiune potrivit legii penale române.

Caracterul transnaţional al infracţiunilor pentru care s-au pronunţat soluţii de condamnare de către instanţa de fond nu exclude aplicarea legii penale române potrivit principiului teritorialităţii. În conţinutul infracţiunilor sunt incluse acte materiale, care intră în conţinutul infracţiunii continuate, dar care sunt comise pe teritoriul României şi care atrag aplicarea legii penale române pentru întreaga infracţiune. De exemplu, în cazul infracţiunii de trafic de persoane ori al infracţiunii de proxenetism, pentru care s-au formulat acuzaţii în dosarul de faţă, pe teritoriul României s-a produs recrutarea ori găzduirea victimelor sau inducerea în eroare, iar în cazul infracţiunii de spălare de bani, pe teritoriul României s-a produs rezultatul infracţiunii. În aceste ipoteze, art. 8 alin. (4) C. pen. prevede, pentru întreaga infracţiune, aplicarea legii penale române.

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul L., apărarea a susţinut, suplimentar apărărilor analizate mai sus, că pentru unul dintre actele materiale ale infracţiunii de proxenetism, comis în Italia, lipseşte autorizarea Procurorului General pentru punerea în mişcare a acţiunii penale pe care legea o prevede, în art. 9 alin. (3) C. pen., în cazul urmăririi penale a infracţiunilor comise de cetăţeni români în afara teritoriului ţării. Susţinerea apărării presupune clarificarea noţiunii de act de executare la care face referire art. 8 C. pen.

Actele de executare la care se referă art. 8 C. pen. sunt acele acte care fie trădează rezoluţia infracţională, fie se înscriu în verbum regens (elementul material al laturii obiective) fie sunt în antecedenţa cauzală a conduitei incriminate, fiind orientate împotriva obiectului infracţiunii. Astfel, actul de executare nu este doar acel act care se înscrie în verbum regens şi nu este întotdeauna identic cu respectiva conduită incriminată. În consecinţă, pentru a stabili legătura cu teritoriul Românei şi implicit pentru a atrage aplicarea legii penale române ar trebui ca cel puţin unul dintre actele care se înscriu în antecedenţa cauzală a actului de conduită incriminat să se fi comis pe teritoriul României. Conform acuzaţiei, în rechizitoriu este menţionat explicit că în cursul anului 2011, martora O. s-a deplasat împreună cu inculpatul L. în Italia, regiunea Catania, unde aceasta a început să practice prostituţia stradală, în folosul celui din urmă.

Chiar dacă martorele audiate în cauză au declarat că i-au cunoscut pe O. şi pe L. în Italia, atunci când O. se prostitua deja în folosul inculpatului, acest aspect al situaţiei de fapt se reflectă doar asupra stabilirii datei la care inculpaţii A. şi R. au ajuns în Italia şi nu influenţează situaţia de fapt în ceea ce priveşte locul în care victima O. a fost determinată să se prostitueze. În declaraţia dată în 27.10.2017, O. afirmă următoarele: Î: Când ai plecat prima dată în Italia cu Florin? XXXXX.: Nu mai ştiu exact, dar cred ca în 2010. Î: Cine mai era atunci cu voi, adică ce alte femei? XXXXX.:Când am fost acolo nu mai era nimeni acolo. Florin s-a întors în România şi apoi m-am întors şi eu.(...) Î: Ce s-a mai întâmplat după Italia? XXXXX.: După Italia am fost din nou cam un an în România şi apoi în Germania. Î: Te-ai prostituat în Italia? XXXXX.: Da Î: Erai deja împreună cu Florin acolo? XXXXX.:Ne-am cunoscut în România. Apoi am plecat în Italia şi el a venit după mine. Apoi am plecat împreună în România şi cred că în 2014 am venit împreună în Germania.(...) Î:YYYYY. ani aveai când l-ai cunoscut pe Florin? XXXXX.: Cred că 16 ani. Cele ce preced arată că actele de determinare la practicarea prostituţiei au avut loc pe teritoriul României de unde victima, care avea 16 ani, a plecat împreună cu L. în Italia şi apoi a revenit în România de unde a plecat în Germania, din nou alături de L., pentru a se prostitua. În cazul unei infracţiuni continuate, formată din mai multe acte de executare care au ele însele un caracter continuat, cum este cazul proxenetismului având ca victimă pe O., aplicarea legii penale române potrivit principiului teritorialităţii intervine atunci când oricare dintre elementele ce caracterizează ilicitul penal în cazul respectivei victime au o legătură cu teritoriul naţional, de exemplu, plecarea în Italia sau în Germania a celor doi pentru ca victima să se prostitueze în folosul său după cum au demonstrat probele.

Aşadar, contrar susţinerilor apărării, condiţiile de aplicare a principiului personalităţii legii penale din codul în vigoare nu sunt incidente în cauză, având în vedere legătura infracţiunii cu teritoriul naţional, ceea atrage incidenţa principiului teritorialităţii pentru întreaga unitate legală de infracţiune imputată inculpatului L.

II. În ceea ce priveşte acuzaţiile formulate în cauză, instanţa de apel reţine următoarele:

Obiectul deliberării instanţei îl reprezintă, conform art. 393 alin. (2) C. proc. pen., stabilirea existenţei faptelor şi a vinovăţiei inculpaţilor, precum şi a sancţiunilor incidente. În cazul de faţă, acuzaţia vizează şi infracţiuni în formă continuată, astfel că, faţă de acestea, va fi analizată existenţa fiecărui act material şi, implicit, vinovăţia inculpaţilor pentru fiecare dintre actele materiale.

Motivele de apel formulate de inculpaţi şi părţile civile au vizat:

1. semnificaţia dată faptelor, apărarea considerând că unele dintre fapte nu au fost comise astfel cum reţine instanţa de fond (de exemplu, lipsind intenţia de inducere în eroare a victimelor sau exploatarea acestora -în cazul infracţiunilor de trafic de fiinţe umane, prevăzute de art. 210 C. pen., lipsind obţinerea de foloase materiale de pe urma practicării prostituţiei victimelor -în cazul infracţiunii de proxenetism, prevăzută de art. 213 C. pen., lipsind solicitarea de retragere a declaraţiilor sau de a nu fi făcute declaraţii -în cazul infracţiunii de influenţare a declaraţiilor, prevăzute de art. 272 C. pen., lipsind scopul îngreunării sau împiedicării cercetărilor -în cazul infracţiunii prevăzute de art. 269 C. pen., lipsind orice sursă ilicită a banilor -în cazul infracţiunii de spălare de bani);

2. forma infracţiunii, apărarea susţinând că nu este cea reţinută de instanţa de fond (de exemplu reţinerea infracţiunii de proxenetism şi nu a infracţiunii de trafic de persoane, reţinerea unei infracţiuni continuate în locul unui concurs de infracţiuni);

3. interpretarea rezoluţiei infracţionale a complicelui, apărarea susţinând că aceasta (unică sau diferită) trebuie să fie coerentă în raport de interpretarea dată rezoluţiei infracţionale a autorului pe care complicele l-a sprijinit;

4. semnificaţia juridică a participaţiei secundare a complicelui în raport de acuzaţia formulată pentru infracţiunea autorului;

5. consecinţele răspunderii penale a inculpaţilor, apărarea considerând fie că sancţiunile sunt prea severe, fie că măsurile de siguranţă nu au fost dispuse legal;

6. modul de soluţionare a acţiunii civile, criticat de inculpaţi şi de părţile civile în cauză.

În cauză nu există un apel al Ministerului Public, iar motivele de apel formulate de părţile civile au criticat acţiunea civilă. Având în vedere că cele de mai sus arată că nu au fost formulate critici privind acţiunea penală în defavoarea inculpaţilor, soluţia pe care instanţa de apel o va pronunţa trebuie să se înscrie în limitele art. 418 C. proc. pen., al neagravării situaţiei inculpaţilor în propria lor cale de atac. Principiul din art. 418 C. proc. pen. prevalează chiar şi în ipoteza în care înlăturarea unui element de nelegalitate ar conduce la agravarea situaţiei persoanei acuzate. Codul de procedură nu permite niciun caz de derogare de la principiul enunţat anterior, dând prioritate aplicării art. 418 C. proc. pen. faţă de restabilirea legalităţii hotărârii care ar conduce la agravarea situaţiei persoanei respective, în absenţa unei căi de atac de natură să permită o atare modificare (de exemplu, atunci când ar fi fost declarat un apel al Ministerului Public în defavoarea persoanei condamnate).

II. A. Infracţiunile de trafic de persoane şi proxenetism pentru care s-au formulat acuzaţii au următorul conţinut:

Art. 210 C. pen. Traficul de persoane

(1) Recrutarea, transportarea, transferarea, adăpostirea sau primirea unei persoane în scopul exploatării acesteia, săvârşită:

a)prin constrângere, răpire, inducere în eroare sau abuz de autoritate;

(...) se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(...) (3)Consimţământul persoanei victimă a traficului nu constituie cauză justificativă.

Art. 213 C. pen. proxenetismul

(1)Determinarea sau înlesnirea practicării prostituţiei ori obţinerea de foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către una sau mai multe persoane se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(2)În cazul în care determinarea la începerea sau continuarea practicării prostituţiei s-a realizat prin constrângere, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.(...)

(4)Prin practicarea prostituţiei se înţelege întreţinerea de acte sexuale cu diferite persoane în scopul obţinerii de foloase patrimoniale pentru sine sau pentru altul.

Având în vedere obiectul juridic comun, ca şi unele aspecte ale elementului material al celor două infracţiuni (de trafic de persoane şi de proxenetism, respectiv aspectul legat de determinarea la începerea sau continuarea practicării prostituţiei prin constrângere), ca şi faptul că exploatarea unei persoane (ca scop al infracţiunii de trafic de persoane) poate avea ca modalitate de executare obligarea la practicarea prostituţiei, au trebuit stabilite criterii de delimitare a infracţiunii de trafic de persoane de infracţiunea de proxenetism în varianta agravantă prevăzută de dispoziţiile art. 213 alin. (2) C. pen.

Infracţiunea de trafic de persoane se reţine dacă activitatea infracţională (obligarea la practicarea prostituţiei) a avut loc prin recrutare, transportare, transferare, adăpostire sau primirea victimei. Dacă alături de determinarea prin constrângere a unei persoane la începerea practicării prostituţiei sau la continuarea practicării prostituţiei (constrângerea echivalând cu o exploatare) se reţine şi o activitate de recrutare, transportare, transferare, adăpostire sau primire a prostituatei, infracţiunea de proxenetism prevăzută de art. 213 alin. (2) C. pen. va fi absorbită în infracţiunea de trafic de persoane (V. Cioclei, în Noul C. pen. comentat, pp. 445 - 446.).

Dacă recrutarea victimei s-a făcut prin inducere în eroare sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane, fiind fără relevanţă pentru încadrarea juridică faptul că, ulterior, activitatea de prostituţie a victimei indusă în eroare cu privire la scopul recrutării s-a desfăşurat în mod voluntar, pentru o perioadă. Totodată, se vor reţine elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane ori de câte ori există exploatarea victimei, chiar şi în cazul în care nu este exercitată nicio constrângere asupra persoanei vătămate, exploatarea acesteia realizându-se ca urmare a inducerii în eroare. Dacă victima a fost racolată şi transportată în străinătate, în vederea exploatării prin practicarea prostituţiei, prin inducerea în eroare cu privire la activitatea pe care urma să o presteze, va fi reţinută infracţiunea de trafic de persoane, şi nu cea de proxenetism, fiind irelevant dacă victima a fost sau nu supusă şi unor acte de constrângere, care să-i vicieze voinţa şi să-i obstrucţioneze libertatea de mişcare şi acţiune.

În situaţia prevăzută de art. 213 alin. (1) C. pen., când persoana practică de bunăvoie prostituţia se va reţine infracţiunea de proxenetism, chiar dacă în cauză apar şi elemente specifice traficului, deoarece lipseşte exploatarea victimei. Astfel, atunci când o persoană se prostituează de bunăvoie, nu se reţine săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane, ci săvârşirea infracţiunii de proxenetism, chiar şi în ipoteza în care apar şi elemente specifice traficului, de exemplu proxenetul este cel ce recrutează persoana, o adăposteşte sau îi asigură transportul, însă doar dacă persoana vătămată a beneficiat de libertate totală (de exemplu, a putut să revină în ţară şi să plece în afara ţării ori de câte ori dorea, cumpărându-şi bunuri din banii câştigaţi şi trimiţând sume de bani şi membrilor familiei sale). În ipoteza în care fapta se realizează prin constrângere, există proxenetism, dacă nu se realizează şi una dintre modalităţile elementului material de la trafic (recrutare, transport etc). În cazul în care se realizează şi una dintre aceste modalităţi, fapta va reprezenta trafic de persoane, proxenetismul fiind absorbit în această infracţiune. Soluţia se impune deoarece constrângerea echivalează cu obligarea la prostituţie şi astfel este realizată condiţia exploatării.

Exploatarea sexuală în cazul traficului de persoane este comisă cel mai adesea prin inducerea în eroare, rezultatul unor promisiuni false privind locuri de muncă bine plătite în străinătate sau prin câştigarea încrederii victimelor prin invocarea dorinţei de a avea o familie cu acestea sau prin invocarea unor sentimente de afecţiune faţă de victime. Atunci când a existat inducerea în eroare prin oferirea/promisiunea unui loc de muncă, transportul victimei sub pretexte nereale, adăpostirea victimei în diferite locaţii, după care, prin violenţe fizice şi ameninţări, obligarea la practicarea prostituţiei în favoarea persoanei acuzate se realizează conţinutul constitutiv al infracţiunii de trafic de persoane, prevăzute de dispoziţiile art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen.

Constrângerea exercitată asupra victimei pentru a o determina să practice prostituţia poate fi şi de natură psihică, morală. Astfel, fapta inculpatului care, după recrutarea persoanei vătămate, prin inducere în eroare cu privire la natura activităţii pe care urma să o desfăşoare în străinătate, a pus victima într-o stare de dependenţă faţă de el, prin achitarea biletului de avion, după care a exercitat asupra acesteia o violenţă de natură economică sau fizică, care s-au materializat prin crearea unei dependenţe materiale, sentimentale întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de trafic de persoane. Violenţele şi ameninţările exercitate asupra victimei exclud o apărare potrivit căreia persoana vătămată a exercitat de bunăvoie prostituţia (art. 210 alin. (3) C. pen.: consimţământul victimei traficului nu constituie cauză justificativă).

Dacă probele administrate au demonstrat că persoana vătămată a fost exploatată în condiţiile art. 182 lit. c) C. pen. (obligarea la practicarea prostituţiei), în beneficiul inculpatului, scopul urmărit de inculpat coincide cu activităţile incriminate în conţinutul art. 210 C. pen., demonstrând vinovăţia.

Pentru consumarea infracţiunii de trafic de persoane nu este necesar să se probeze îndeplinirea scopului exploatării, sintagma "în scopul exploatării" victimei traficului fiind introdusă de legiuitor pentru a determina latura subiectivă a infracţiunii, în sensul că fapta este incriminată în cazul comiterii cu intenţie directă, calificată prin scop.

În ceea ce priveşte posibilitatea reţinerii concursului real dintre cele două infracţiuni, în doctrină (V. Dobrinoiu, N. Neagu, Drept penal. Partea specială, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2014, p.132) s-a apreciat că varianta normativă a constrângerii la prostituţie excede sferei infracţiunii de trafic de persoane, realizând elementele constitutive ale infracţiunii de proxenetism. S-a apreciat că infracţiunea de trafic de persoane constituie o activitate pregătitoare exploatării persoanei, iar dacă această exploatare se realizează în forma exploatării sexuale, caracteristică infracţiunii de proxenetism, va exista concurs de infracţiuni între traficul de persoane şi proxenetism.

Cei opt inculpaţi faţă de care s-a pronunţat soluţia de condamnare de către instanţa de fond au obţinut foloase materiale obligând 17 victime să se prostitueze, pe teritoriul mai multor ţări. Infracţiunile de trafic de persoane şi proxenetism, în diverse forme de participaţie, au fost comise de fraţii A. şi T., partenerele de viaţă ale celor doi fraţi, respectiv Y. şi X., vărul fraţilor ... şi nepotul lui Z., respectiv R., mama fraţilor ..., respectiv Z., fiul lui T. şi nepotul lui A., respectiv W., precum şi pe o persoană apropiată de familia ..., respectiv L.

Acuzaţiile formulate în cauză, cu privire la infracţiunile de trafic de persoane şi proxenetism au condus la pronunţarea unor soluţii de condamnare, care au fost apelate de către inculpaţi.

Instanţa de fond a pronunţat soluţii de condamnare, reţinând elementele de fapt şi corespondenţa acestora în drept după cum urmează:

1. A. condamnat pentru trafic de persoane în formă continuată:

- în cursul anului 2008, folosind metoda "lover boy", a recrutat victima B., minoră la acea dată, în scopul exploatării ulterioare a acesteia prin obligare la practicarea prostituţiei, iar, în cursul lunii ianuarie 2012, după ce victima a devenit majoră, împreună cu R., acesta a transportat-o în Italia, regiunea Catania, a cazat-o într-o locuinţă închiriată de numitul L. şi, prin acte de violenţă fizică, a obligat-o să se prostitueze în folosul său, activitate care s-a derulat până în cursul lunii decembrie 2012; în perioada decembrie 2012- ianuarie 2013 a transportat victima în Spania, Valencia, unde, de asemenea, a fost cazată într-o locuinţă închiriată de acesta şi obligată, prin acte de violenţă fizică, să se prostitueze în folosul său. În cursul lunii februarie 2013 victima a fost transportată în localitatea Krefeld din Germania, unde, de asemenea, a fost cazată în locuinţe închiriate de numitul A. şi obligată să se prostitueze în folosul acestuia până în cursul lunii septembrie 2016. În luna octombrie 2016, victima a fost transportată în localitatea Viena din Austria, unde, de asemenea, a fost obligată să practice prostituţia în folosul numitului A., activitate derulată până la începutul lunii noiembrie 2016, când victima a reuşit să fugă şi s-a reîntors în România;

- la începutul anului 2012, prin inducere în eroare, folosind metoda "lover boy", a recrutat pe victima C., în scopul exploatării acesteia prin obligare la practicarea prostituţiei, după care a transportat-o în Italia, regiunea Catania, a cazat-o într-o locuinţă închiriată şi, prin acte de violenţă fizică, a obligat-o să se prostitueze în folosul său, de la începutul anului 2012 până în luna decembrie 2012 în Catania, iar în perioada decembrie 2012- ianuarie 2013 a transportat victima în Spania, Valencia, unde, de asemenea, a fost cazată într-o locuinţă închiriată de acesta şi obligată, prin acte de violenţă fizică, să se prostitueze în folosul inculpatului;

- la începutul anului 2014, prin inducere în eroare, folosind metoda "lover boy", a recrutat victima D., în scopul exploatării acesteia prin obligare la practicarea prostituţiei, după care a transportat-o în Germania, în localitatea Krefeld, a cazat-o într-o locuinţă închiriată şi, prin acte de violenţă fizică, a obligat-o să se prostitueze în folosul său până la începutul anului 2015;

- la începutul anului 2014, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, tot prin inducere în eroare, sub promisiunea falsă că îi poate facilita practicarea, pe cont propriu, a prostituţiei a recrutat-o pe victima E., în scopul exploatării acesteia prin obligare la practicarea prostituţiei, iar în luna iulie 2014, după ce victima a ajuns în Germania, A., împreună cu R. a transportat-o din aeroportul Dusseldorf în localitatea Krefeld, a cazat-o într-o locuinţă închiriată şi, prin acte de violenţă fizică, a obligat-o să se prostitueze până în luna aprilie 2015;

- în cursul lunii decembrie 2014, folosind metoda "lover boy", a recrutat-o pe victima F., în scopul exploatării acesteia, prin obligare la practicarea prostituţiei, după care, în cursul lunii aprilie 2015, a transportat-o în Germania, localitatea Krefeld, a cazat-o într-o locuinţă închiriată de numitul T. şi, prin acte de violenţă fizică, a obligat-o să se prostitueze în folosul său. Exploatarea numitei F. a avut loc din aprilie 2015 până în cursul lunii iunie 2015, iar toate sumele de bani astfel obţinute de victimă au revenit numitului A.;

- în baza unei rezoluţiuni infracţionale unice, în cursul lunii februarie 2016, prin inducere în eroare, folosind metoda "lover boy", a recrutat victima G., iar în cursul lunii mai 2016, a determinat-o pe victimă să se deplaseze în Germania, sub promisiunea asigurării unui loc de muncă şi a unui viitor comun împreună. Victima a sosit în Germania, în localitatea Dusseldorf, în cursul lunii mai 2016, fiind transportată de inculpaţii A. şi TT. în localitatea Krefeld, unde a fost cazată într-o locuinţă închiriată şi, prin acte de violenţă fizică, a fost obligată să se prostitueze în folosul inculpatului A. până în jurul datei de 12.07.2016;

- în cursul lunii mai 2016, în baza aceleiaşi rezoluţiuni infracţionale unice, prin inducere în eroare, folosind metoda "lover boy", a recrutat victima H., în scopul exploatării ulterioare a acesteia prin obligare la practicarea prostituţiei, iar victima a început să practice prostituţia în folosul acestuia, fiind ulterior supusă şi unor acte de violenţă fizică până în cursul lunii septembrie 2016;

- în cursul lunii iulie 2016, folosind metoda "lover boy", a recrutat victima I., în scopul exploatării acesteia prin obligare la practicarea prostituţiei, după care, în cursul aceleiaşi luni, a adăpostit victima într-un imobil închiriat de el în localitatea Krefeld din Germania şi, prin false promisiuni de iubire şi periodice acte de violenţă fizică, a obligat-o să se prostitueze în folosul său. Ulterior, în cursul lunii octombrie 2016, numitul A. a transportat-o pe aceasta şi pe victima B. în localitatea Viena din Austria, unde, de asemenea, persistând în falsele promisiuni de dragoste şi prin periodice acte de violenţă fizică, numita I. a fost obligată să practice prostituţia în folosul său. Exploatarea numitei I. a avut loc din iulie 2016 până în cursul lunii august 2017.

Toate sumele de bani astfel obţinute de victime au revenit inculpatului A.

A., condamnat pentru complicitate la infracţiunea de trafic de persoane:

- în cursul lunii decembrie 2016, cunoscând că victima J. fusese recrutată, prin inducere în eroare, de inculpatul W. (nepotul său) în scopul exploatării prin obligare la practicarea prostituţiei, a adăpostit victima într-un imobil închiriat din localitatea Krefeld, Germania şi a transportat victima în locurile în care, prin acte de violenţă fizică, a fost obligată să se prostitueze în folosul inculpatului W.

A. condamnat pentru complicitate la infracţiunea de trafic de persoane:

- în perioada mai 2014 - ianuarie 2015, cât şi în perioada martie 2015 - primăvara anului 2016, cunoscând că victima K. fusese recrutată, prin inducere în eroare, de inculpatul T. în scopul exploatării prin obligare la practicarea prostituţiei, a transportat victima în locurile în care prin false promisiuni de iubire şi periodice acte de violenţă fizică, a fost obligată să se prostitueze în folosul inculpatului T.

2. L. condamnat pentru infracţiunea de trafic de persoane în formă continuată:

- în cursul lunii august 2014, folosind metoda "lover boy", a recrutat-o pe victima M., în scopul exploatării acesteia prin obligare la practicarea prostituţiei, după care a cazat-o într-o locuinţă închiriată din localitatea Krefeld, Germania şi, prin acte de violenţă fizică, a obligat-o să se prostitueze în folosul său, până la finalul anului 2014, toate sumele de bani astfel obţinute de victimă revenind inculpatului. La finalul anului 2015 victima a reintrat sub controlul inculpatului, practicând din nou prostituţia în folosul acestuia şi fiind agresată fizic în mod constant, pentru a-i procura sume de bani din practicarea prostituţiei;

- în cursul lunii august 2015, folosind metoda "lover boy", a recrutat pe victima N., în scopul exploatării acesteia prin obligare la practicarea prostituţiei, după care a cazat-o într-o locuinţă închiriată în localitatea Krefeld, Germania şi a determinat-o, prin false promisiuni de iubire, să se prostitueze în folosul său, recurgând ulterior şi la acte de violenţă fizică, exploatarea victimei N. prin obligare la practicarea prostituţiei în localitatea Krefeld, Germania (în cluburile JJ. şi II.) având loc spre finalul lunii decembrie 2015, iar toate sumele de bani astfel obţinute de victimă revenind inculpatului;

L. condamnat pentru infracţiunea de proxenetism, în formă continuată:

- în perioada 2011 - decembrie 2012 şi în perioada 2014 - noiembrie 2017 a obţinut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către numita O., care a desfăşurat această activitate iniţial în Italia, regiunea Catania (2011 - 2012) şi, apoi, în localitatea Krefeld din Germania (2014 - 2017) şi care în perioada practicării prostituţiei în localitatea Krefeld din Germania (2014 - 2017) a determinat-o pe numita O. să continue practicarea prostituţiei în folosul său prin constrângere;

- în perioada ianuarie 2012 - mai 2012, a obţinut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către numita P., care a desfăşurat această activitate în Italia, regiunea Catania în folosul principal al inculpatului R., iar în perioada practicării prostituţiei în localitatea Catania din Italia, jumătate din sumele de bani câştigate de numita P. din practicarea prostituţiei au revenit inculpatului;

- în perioada octombrie 2015 - noiembrie 2017, a obţinut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către numita Q., care a desfăşurat această activitate în localitatea Krefeld din Germania, fiind determinată de inculpat să continue practicarea prostituţiei în folosul său prin constrângere.

L. condamnat pentru complicitate la infracţiunea de trafic de persoane constând în aceea că, în perioada iulie 2014 - aprilie 2015, l-a sprijinit pe inculpatul A. în acţiunea de exploatare a victimei E., prin aceea că a supravegheat-o în absenţa inculpatului A., ajutându-l pe cel din urmă în menţinerea controlului asupra victimei.

L. condamnat pentru complicitate la infracţiunea de trafic de persoane:

- în cursul lunii decembrie 2016, i-a sprijinit pe inculpaţii A. şi W. în acţiunea de exploatare a victimei J., prin aceea că a transportat-o pe aceasta din clubul KK. din Krefeld, unde a fost obligată să practice prostituţia, către locuinţa în care aceasta fusese cazată de cei din urmă, ajutându-i pe inculpaţii A. şi W. în menţinerea controlului asupra acesteia.

L. condamnat pentru complicitate la infracţiunea de trafic de persoane:

- la începutul lunii ianuarie 2012, cunoscând că victima B. fusese recrutată, prin inducere în eroare, de inculpatul A., în scopul obligării la practicarea prostituţiei, l-a sprijinit pe acesta în acţiunea de exploatare a victimei, pe care a adăpostit-o într-un imobil închiriat de el din localitatea Krefeld, Germania şi a transportat-o, în câteva rânduri, în locurile în care victima, prin acte de violenţă fizică, a fost obligată să se prostitueze în folosul inculpatului A.

3. R. condamnat pentru complicitate la infracţiunea de trafic de persoane:

- la începutul lunii ianuarie 2012, cunoscând că victima B., fusese recrutată, prin inducere în eroare, de inculpatul A., în scopul obligării la practicarea prostituţiei, l-a sprijinit pe acesta în acţiunea de transportare a victimei în Italia, regiunea Catania, unde aceasta, prin acte de violenţă fizică, a fost obligată să se prostitueze în folosul inculpatului A., iar în cursul lunii aprilie 2015, după ce victima fusese transferată în localitatea Krefeld din Germania, a transportat-o, în câteva rânduri, în locurile în care aceasta, în aceeaşi manieră, a fost obligată să se prostitueze în folosul inculpatului A.

R. condamnat pentru complicitate la infracţiunea de trafic de persoane:

- în perioada iulie 2014 - aprilie 2015, l-a sprijinit pe inculpatul A. în acţiunea de exploatare a victimei E., prin aceea că a participat la transportul acesteia din aeroportul Dusseldorf în localitatea Krefeld, unde victima a fost cazată de inculpatul A. într-o locuinţă închiriată şi, prin acte de violenţă fizică, a fost obligată să se prostitueze în folosul său şi care, de asemenea, a transportat victima, în câteva rânduri, în locurile în care era obligată să practice prostituţia şi a supravegheat-o în absenţa inculpatului A., ajutându-l pe cel din urmă în menţinerea controlului asupra victimei.

R. condamnat pentru complicitate la infracţiunea de trafic de persoane:

- la sfârşitul lunii mai 2014, cunoscând că victima K. fusese recrutată, prin inducere în eroare, de inculpatul T., în scopul obligării la practicarea prostituţiei, l-a sprijinit pe acesta în acţiunea de exploatare a victimei, pe care a găzduit-o într-o locuinţă închiriată de el în localitatea Krefeld din Germania, iar în perioada martie 2015 până în primăvara anului 2016 a transportat-o, în câteva rânduri, în locurile din localitatea anterior menţionată, în care victima, prin false promisiuni de iubire şi periodice acte de violenţă fizică, a fost obligată să se prostitueze în folosul inculpatului T.

R. condamnat pentru complicitate la infracţiunea de trafic de persoane:

- în cursul lunii iunie 2015, cunoscând că victima F. fusese recrutată, prin inducere în eroare, de inculpatul A., în scopul exploatării prin obligare la practicarea prostituţiei, a transportat-o în locul în care era obligată să practice prostituţia, ajutându-l pe cel din urmă în menţinerea controlului asupra victimei.

R. condamnat pentru complicitate la infracţiunea de trafic de persoane:

- la data de 23.07.2016, cunoscând că victima I. fusese recrutată, prin inducere în eroare, de inculpatul A., în scopul exploatării prin obligare la practicarea prostituţiei, a transportat-o în locul în care era obligată să practice prostituţia, ajutându-l pe cel din urmă în menţinerea controlului asupra victimei.

R. condamnat pentru infracţiunea de trafic de persoane, în formă continuată:

- în cursul lunii ianuarie 2014 până în cursul lunii noiembrie 2017, prin false promisiuni de iubire, a transportat-o pe victima P. în localitatea Krefeld din Germania, în scopul exploatării acesteia prin obligare la practicarea prostituţiei, după care a cazat-o într-o locuinţă închiriată de inculpatul A. şi, sub imperiul falselor sale promisiuni de iubire şi cu speranţa unui viitor alături de acesta, a determinat-o să practice prostituţia în clubul II. în folosul său, victima fiind supusă în acest scop inclusiv unor acte de violenţă fizică, toate sumele de bani astfel obţinute de victimă revenind inculpatului;

- în cursul lunii ianuarie 2015 până în cursul lunii septembrie 2016, folosind metoda "lover boy", a recrutat-o pe victima S., în scopul exploatării acesteia prin obligare la practicarea prostituţiei, după care a cazat-o într-o locuinţă închiriată în localitatea Krefeld, Germania şi a determinat-o, prin false promisiuni de iubire, să se prostitueze în folosul său, recurgând ulterior şi la acte de violenţă fizică, exploatarea victimei prin obligare la practicarea prostituţiei în localitatea Krefeld, Germania (în cluburile II. şi parţial în clubul HHH.) toate sumele de bani astfel obţinute de victimă revenind inculpatului,

Întrucât inculpatul a comis infracţiunile menţionate anterior înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre acesta, în sarcina sa au fost reţinute dispoziţiile art. 38 alin. (1) C. pen., privind concursul real de infracţiuni.

4. T. zis "T." condamnat pentru infracţiunea de trafic de persoane:

- în luna aprilie 2014, folosind metoda "lover boy", a recrutat-o pe victima K., în scopul exploatării acesteia prin obligare la practicarea prostituţiei, după care, la sfârşitul lunii mai 2014, a transportat-o în Germania, localitatea Krefeld, a cazat-o într-o locuinţă închiriată de inculpatul R. şi a determinat-o, prin false promisiuni de iubire, să se prostitueze în folosul său, recurgând ulterior şi la acte de violenţă fizică, exploatarea victimei prin obligare la practicarea prostituţiei în localitatea Krefeld, Germania (club II.) având loc până la începutul lunii ianuarie 2015, fiind reluată la sfârşitul lunii martie 2015 şi având loc până în primăvara anului 2016, când victima a practicat prostituţia în cluburile JJ., HHH. şi KK. din Krefeld, iar toate sumele de bani astfel obţinute de victimă au revenit inculpatului, după care, din primăvara anului 2016 şi până în luna noiembrie 2016 a determinat-o pe victimă să continue prostituţia în această modalitate în clubul MM. din Viena (Austria), şi de această dată tot în folosul său material, victima fiind supusă unor agresiuni fizice constante.

T. zis "T." condamnat pentru complicitate la infracţiunea de trafic de persoane:

- în cursul lunii aprilie 2015, cunoscând că victima F., fusese recrutată, prin inducere în eroare, de inculpatul A., în scopul exploatării prin obligare la practicarea prostituţiei, a adăpostit-o pe aceasta într-un imobil închiriat de el în localitatea Krefeld din Germania şi a transportat-o, în câteva rânduri, în locurile în care era obligată să practice prostituţia, ajutându-l pe cel din urmă în menţinerea controlului asupra victimei.

T. zis "T." condamnat pentru complicitate la infracţiunea de trafic de persoane:

- aprilie 2015, l-a sprijinit pe inculpatul A. în acţiunea de exploatare a victimei E., prin aceea că a transportat-o pe aceasta din Bucureşti în localitatea Krefeld din Germania, deşi cunoştea că victima fusese recrutată anterior de A. prin inducere în eroare şi că era obligată de acesta să practice prostituţia în folosul său

5. W. condamnat pentru complicitate la infracţiunea de trafic de persoane:

- în luna aprilie 2015, în stare de minoritate, cunoscând că victima F. fusese recrutată, prin inducere în eroare, de inculpatul A., în scopul exploatării prin obligare la practicarea prostituţiei, l-a ajutat pe acesta din urmă în acţiunea de menţinere a controlului asupra victimei, participând la transportul acesteia în localitatea Krefeld din Germania şi locuind împreună cu aceasta într-un imobil închiriat de inculpatul T.

W. condamnat pentru infracţiunea de trafic de persoane:

- în luna noiembrie 2016, în stare de minoritate, folosind metoda "lover boy", a recrutat-o pe victima J., în scopul exploatării acesteia prin obligare la practicarea prostituţiei, după care, la data de 23.12.2016, a transportat-o în Germania, localitatea Krefeld, a cazat-o într-o locuinţă închiriată de inculpatul A. şi, prin acte de violenţă fizică, a obligat-o să se prostitueze în folosul său, exploatarea victimei având loc pe o durată de aproximativ 7 zile (sfârşitul lunii decembrie 2016 - începutul lunii ianuarie 2017), toate sumele de bani astfel obţinute de victimă revenind inculpatului.

6. X. condamnată pentru infracţiunea de trafic de persoane:

- în cursul lunii noiembrie 2016, cunoscând că victima J. fusese recrutată, prin inducere în eroare, de inculpatul W. (fiul său vitreg) în scopul exploatării prin obligare la practicarea prostituţiei, a adăpostit-o pe aceasta în imobilul din Bucureşti, (proprietatea sa şi a inculpatului T.), iar la data de 23.12.2016 a transportat-o pe aceasta la aeroportul Otopeni, loc din care victima, însoţită de inculpatul W., a plecat în Germania, unde, prin acte de violenţă fizică, a fost obligată să se prostitueze în folosul celui din urmă.

7. Y. condamnată pentru complicitate la infracţiunea de trafic de persoane:

- în cursul lunii aprilie 2015, cunoscând că victima E. este exploatată în Germania de concubinul său, inculpatul A., prin obligare la practicarea prostituţiei, a adăpostit-o câteva zile în casa lor din Bucureşti, ajutându-l pe cel din urmă în menţinerea controlului asupra victimei.

8. Z. condamnată pentru complicitate la infracţiunea de trafic de persoane:

- în perioada august 2014 - septembrie 2014, cunoscând că victima K. fusese recrutată, prin inducere în eroare, de inculpatul T. care o obliga, prin acte de violenţă fizică, la practicarea prostituţiei în localitatea Krefeld din Germania, l-a sprijinit pe acesta din urmă în acţiunea de exploatare a victimei, pe care a încurajat-o să continue practicarea prostituţiei şi, în acest scop, pentru a împiedica plecarea victimei de la inculpatul T., a găzduit-o în imobilul din Bucureşti.

Z. condamnată pentru complicitate la infracţiunea de trafic de persoane:

- în primăvara anului 2015, cunoscând că victima F. fusese recrutată, prin inducere în eroare, de inculpatul A. care o obliga, prin acte de violenţă fizică, la practicarea prostituţiei în localitatea Krefeld din Germania, l-a sprijinit pe acesta din urmă în acţiunea de exploatare a victimei, prin încurajarea acesteia să practice prostituţia şi oferirea de indicaţii cu privire la modul în care trebuie desfăşurată această activitate

Motivele de apel referitoare la condamnările ce preced, au vizat:

Pentru inculpatul L.:

- greşita sa condamnare pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de persoane (victime M. şi N.), proxenetism (cu referire la exploatarea sexuală a victimelor O., P. şi Q.) şi de complicitate la trafic de persoane (3 infracţiuni în raport cu victimele E., J. şi B.), ca urmare a interpretării eronate a probatoriului;

- schimbarea încadrării juridice din trei fapte de complicitate la infracţiunea de trafic de persoane, în legătură cu victimele E., J. şi B., într-una singură, în formă continuată;

Pentru inculpatul W.:

- achitarea pentru infracţiunile care formează obiectul acuzaţiei deoarece nu l-ar fi ajutat pe A. în acţiunea de menţinere a controlului asupra victimei F., având în vedere că, în aprilie 2015, când au avut loc pretinsele fapte de complicitate, acesta avea doar 15 ani. De altfel, participarea sa la transportul victimei în localitatea Krefeld din Germania a fost una formală, concretizată în faptul că s-a aflat în acelaşi autoturism cu aceasta, iar faptul că a locuit împreună cu partea civilă, dar şi cu tatăl său, T., nu a fost alegerea sa liberă în scopul de a-l ajuta pe acesta din urmă, ci a fost singura variantă disponibilă pentru a locui în Germania. Similar în ceea ce priveşte infracţiunea de trafic de persoane reţinută în sarcina sa, prin raportare la victima J., probele administrate în cauză nu confirmă decât faptul că, la începutul anului 2017, inculpatul W., minor la acea vreme, s-a deplasat în Germania împreună cu o fată de 19 - 20 de ani, însă nu şi faptul că aceasta a fost forţată de inculpat să practice prostituţia.

Pentru inculpata Y.:

- s-a solicitat achitarea inculpatei deoarece din cercetarea judecătorească nu a rezultat în ce măsură faptul că persoana vătămată E. a rămas două nopţi la adresa din str. x, unde se afla şi inculpata, l-ar fi ajutat pe A., care nu era prezent, să păstreze controlul asupra victimei, în condiţiile în care decizia de găzduire le-a aparţinut soţilor AA. şi Z., proprietarii locuinţei şi părinţii inculpatului, iar nu lui Y.

Pentru inculpatul A.:

- s-a solicitat achitarea deoarece lipseşte vinovăţia, acesta recunoscând că a avut relaţii intime cu inculpata B., ca şi cu persoanele vătămate C., E., I., G., SSSSS., mai puţin cu E., a locuit împreună cu ele diferite perioade de timp, iar sumele de bani oferite erau destinate în principal acoperirii cheltuielilor comune, respectiv plata întreţinerii şi chiriilor în apartamentele în care stăteau, pentru procurarea alimentelor, a obiectelor de îmbrăcăminte şi fiecare dintre ei îşi ajuta familiile rămase în ţară cu diferite sume.

În legătură cu toate aceste victime, inculpatul a declarat că se întreţineau din practicarea prostituţiei cu mult anterior momentului în care le-a cunoscut, prin urmare nu a determinat-o pe niciuna dintre ele să practice prostituţia şi nici nu a desfăşurat acţiuni de recrutare sau transport al acestora, deplasările dintr-un loc în altul fiind convenite de fiecare dată în urma discuţiilor purtate.

Inculpatul a declarat că nu a exercitat niciodată acţiuni violente asupra acestor tinere, cu unele dintre ele a avut într-adevăr discuţii contradictorii, de cele mai multe ori pe fondul geloziei întrucât atât el cât şi ele se ataşaseră unii de alţii şi acceptau cu greu alte relaţii.

S-a mai invocat netemeinicia încheierii din 20 mai 2020 prin care s-a dispus respingerea cererii de schimbare a încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpatului A., din infracţiunea de trafic de persoane, în formă continuată (8 acte materiale), în cea de proxenetism, în formă continuată (8 acte materiale), din 2 fapte de complicitate la infracţiunea de trafic de persoane într-o singură infracţiune în formă continuată (în raport cu victimele J. şi K.).

Pentru R.:

- s-a invocat nelegalitatea pedepselor aplicate pentru fiecare dintre infracţiunile deduse judecăţii în raport cu materialul probator care a stat la baza pronunţării hotărârii de condamnare. În acest sens, a arătat că, în diferite perioade de timp, a locuit cu două din presupusele victime, iar sumele de bani obţinute de acestea erau destinate acoperirii cheltuielilor comune (întreţinere, chirie, procurare alimente, obiecte de îmbrăcăminte), fiecare ajutându-şi familiile rămase în ţară cu diferite sume.

Pentru T.:

- s-a invocat faptul că persoanele vătămate se întreţineau din practicarea prostituţiei cu mult înainte de a le fi cunoscut, astfel că nu le-a determinat pe niciuna dintre ele să desfăşoare respectiva activitate, nu le-a recrutat în acest sens şi nici nu a exercitat acţiuni violente asupra lor, discuţiile contradictorii fiind purtate, de cele mai multe ori, pe fondul geloziei. Prin urmare, a considerat că instanţa de fond i-a aplicat pedepse nelegale, de vreme ce faptele imputate nu există.

Pentru X.:

- s-a invocat nu a avut nicio contribuţie la infracţiunea de trafic de persoane, nu a exercitat acţiuni de inducere în eroare a victimelor. Prin urmare, a considerat că instanţa de fond i-a aplicat pedepse nelegale, de vreme ce faptele imputate nu există.

Pentru Z.:

- S-a susţinut că nu a contribuit la sprijinirea activităţii infracţionale, iar instanţa de fond i-a aplicat pedepse nelegale, de vreme ce faptele imputate nu există.

Analizând motivele de apel, care vizează infracţiunile de trafic de persoane şi proxenetism se reţine că toţi inculpaţii au solicitat achitarea, afirmând că fie victimele se întreţineau din practicarea prostituţiei fără implicarea inculpaţilor, fie că victimele erau geloase una pe cealaltă ori geloase din cauza menţinerii relaţiilor de familie de către inculpaţii A. cu Y. şi T. cu X. De asemenea, s-a solicitat schimbarea încadrării juridice într-o singură infracţiune continuată în cazul inculpaţilor pentru care au fost reţinute mai multe infracţiuni de complicitate la trafic de persoane.

Formularea unei acuzaţii din care lipsesc elemente definitorii pentru ilicitul penal conduce la inexistenţa fundamentului de drept al soluţiei de condamnare. Instanţa de apel reţine, în opinie majoritară în ceea ce îi priveşte Y. şi Z., că descrierea faptelor în drept de către instanţa de fond, are un corespondent în probele analizate în sentinţă şi conduce la reţinerea elementelor de tipicitate pentru infracţiunile deduse judecăţii.

În cazul unei fapte care presupune o formă de participaţie accesorie, cum este actul de conduită pentru care este trimis în judecată un complice, acuzaţia faţă de acesta ar trebui să cuprindă acele elemente de fapt ale ajutorului dat autorului, pentru ca fapta autorului, în latura sa obiectivă, să fie infracţiune. Evaluarea naturii infracţionale a respectivului act de conduită, descris de acuzaţie, depinde însă de aptitudinea probelor de a dovedi existenţa actului, relevanţa sa pentru conduita autorului şi anticiparea, de către complice, a naturii actului de a sprijini scopul urmărit de autorul infracţiunii.

Pentru existenţa participaţiei sub forma complicităţii nu este nevoie ca autorul să solicite în mod explicit sprijin în comiterea infracţiunii, fiind suficient ca probele să conducă la concluzia că participanţii au acţionat împreună, de exemplu dacă în mod constant, în desfăşurarea activităţii autorului, intervine o altă persoană care preia sau suplimentează conduita acestuia de a trafica victimele. Condiţia sprijinirii scopului urmărit de autor prin acte de conduită proprii ale complicelui este îndeplinită ori de câte ori complicele cunoaşte activitatea autorului (de exemplu, pentru că face parte din familia acestuia, ori pentru că profită la rândul său de banii obţinuţi din exploatarea victimelor), iar conduita sa este în mod neîndoielnic de natură să ajute la atingerea cu mai multă uşurinţă a scopului pe care autorul infracţiunii în urmăreşte (în cauza de faţă, inducerea în eroare şi exploatarea victimelor). Actele complicelui sprijină exploatarea victimelor de către autor fie prin menţinerea victimelor sub influenţa traficantului, fie prin participarea la transportul persoanelor despre care cunoşteau (având în vedere că intraseră în contact cu traficantul, ori pentru că făceau parte din familia sa, ori pentru că discutau cu acesta despre exploatarea victimelor) că urmează să fie traficate, fie prin supravegherea victimelor, astfel încât acestea să nu părăsească locuinţa pusă la dispoziţie de traficant, fie prin menţinerea erorii în care se află victimele cu privire sentimentele traficanţilor faţă de ele.

În acelaşi timp, exercitarea de violenţe din partea unui autor pentru a fi sprijinit de către complice nu înlătură elementele de tipicitate ale actului de conduită imputabil complicelui decât în ipoteza reglementată de art. 24 sau art. 25 C. pen., şi anume dacă respectivul complice nu a putut rezista constrângerii (în cazul constrângerii fizice) ori dacă actul constrângător reprezintă un pericol grav şi care nu putea fi înlăturat într-un alt mod (în cazul constrângerii morale). Răspunderea penală subzistă însă pentru toate celelalte ipoteze în care un complice ar susţine că a dat ajutor autorului motivat de frica faţă de acesta.

Un complice nu poate fi condamnat dacă acuzaţia formulată este incompletă în elementele care ţin de ilicitul penal ori dacă se referă la ajutorul dat în elemente ale actului de conduită al autorului care prin ele însele nu caracterizează ilicitul penal. Condamnarea intervine însă atunci când elementele de sprijin sunt enumerate de către acuzare, revenind instanţei obligaţia de a evalua dacă probele confirmă existenţa actului de conduită şi a semnificaţiei sale pentru autor.

În opinie majoritară, se consideră că exceptând situaţia lui W., probele administrate în cauză de instanţa de apel nu schimbă cele constatate de instanţa de fond cu privire la situaţia de fapt, în ceea ce îi priveşte pe autori şi pe complici. În speţă au fost dovedite elementele esenţiale ce caracterizează ilicitul penal în cazul infracţiunilor de trafic de persoane şi proxenetism. Probele au demonstrat inducerea în eroare a victimelor pentru a le obliga să se prostitueze, violenţele exercitate asupra victimelor pentru ca acestea să continue să se prostitueze în folosul inculpaţilor, supravegherea permanentă a victimelor, exploatarea victimelor care dădeau inculpaţilor toţi banii câştigaţi din prostituţie.

Precizarea situaţiei de fapt concordante cu acuzaţia formulată, de către acuzare în rechizitoriu şi de către instanţa de fond în considerente, conduce la pronunţarea unei soluţii de condamnare. Faptele relevante nu au fost negate de către cei mai mulţi dintre inculpaţii trimişi în judecată: găzduirea victimelor, transportul acestora către Italia sau către Germania. Apărarea a susţinut însă lipsa de relevanţă penală a respectivelor acte de conduită în antecedenţa cauzală a actelor autorilor infracţiunii sau lipsa elementului subiectiv (lipsa scopului exploatării victimelor sau, în cazul complicilor, lipsa unui act apt să susţină infracţiunea autorului astfel cum este reţinută de instanţa de fond.

În opinie majoritară în ceea ce le priveşte pe Y. şi Z., se consideră că urmărirea scopului exploatării victimelor de către participanţi, violenţele exercitate asupra acestora sunt probate de discuţiile telefonice dintre inculpaţi sau dintre inculpaţi şi victime, care nu lasă loc la îndoială cu privire la urmărirea de foloase materiale din exploatarea sexuală a victimelor, induse în eroare iniţial prin actele conjugate ale membrilor familiei, cu libertatea de mişcare îngrădită, prin transportul lor de către membrii familiei astfel încât victimele, chiar aflate unele în prezenţa altora să nu înţeleagă natura reală a relaţiilor cu traficanţii şi să nu afle despre relaţiile altor victime cu acelaşi traficant care susţinea că are sentimente de afecţiune faţă de fiecare victimă, sau prin plasarea victimelor sub supravegherea membrilor familiei, care au asistat la actele de violenţă exercitate asupra acestora şi au aprobat ori încurajat exercitarea violenţelor în vederea obligării victimelor să se prostitueze (inclusiv prin faptul că nu au asistat în mod repetat la violenţe, fără să încerce să pună capăt acestora, deoarece în absenţa conduitei agresive a traficanţilor s-ar fi pierdut controlul asupra victimelor de la care proveneau veniturile tuturor inculpaţilor).

În susţinerea celor ce preced, încă de la început instanţa de apel scoate în evidenţă trei categorii de discuţii telefonice ale inculpaţilor din prezenta cauză care conturează modul în care aceştia au acţionat în infracţiunea de trafic de persoane, respectiv alternarea susţinerii unor sentimente de afecţiune faţă de victime cu violenţele extreme exercitate de inculpaţi asupra victimelor, contribuţia membrilor familie care au continuat să inducă în eroare victimele, confirmând pretinsele sentimente de afecţiune faţă de acestea contribuţia membrilor familiei ... care au îngrijit victimele, după ce erau bătute, pentru a putea fi exploatate în continuare, sau care au supravegheat victimele, deoarece exploatarea victimelor reprezenta sursa de venit pentru toţi membrii familiei, discuţii care probează că scopul exploatării victimelor era urmărit şi acceptat de toţi inculpaţi, care se consultau între ei cu privire la modul de desfăşurare a traficării victimelor, inclusiv prin obligarea victimelor să păstreze telefoanele deschise în timpul în care se prostituau, pentru a le fi controlat cuantumul veniturilor obţinute.

Astfel, discuţia dintre A. şi U. din 27.10.2015 scoate în evidenţă modalitatea în care se asigura de faptul că victimele urmau să se prostitueze în folosul său, să fie induse în eroare ori să fie constrânse: A.: noi vrem să le stimulăm, noi zicem că dacă le spunem adevărul că ţinem la ele că nu ştiu ce (...)Facem şi pe ele să aprecieze. Ai înţeles? Să aprecieze că le iubeşti în acelaşi timp să fie şi recunoscătoare, ştii, să facă şi ea la fel... (...)Ştii cum e... Tot timpul o să stea în teroare aşa cu tine, că o laşi, că o iei pe alta, că o laşi, atunci, era fascinată de tine ai înţeles...(...) aşa e şi cu adrenalina aia, vor să trăiască adrenalină, vor să ştii tu, dacă găseşti una cu... Acuma dacă găseşti una... Să moară mama de nu o vezi (...) total schimbată eu îmi tai gâtul în faţa ta, ai înţeles? dacă nu e totală asta din toate punctele de vedere, să vezi atunci iubire, şi muncă şi apreciere (...) zice că îl pierd. Ai înţeles îl pierd şi ia alta ai înţeles.

A doua categorie de discuţii, relevantă despre modul în care inculpaţii se raportau la victime, respectiv exploatarea lor în folosul familiei ... şi violenţele la care erau supuse victimele, are loc la data de 10.11.2015, la ora 09:33:45, după o discuţie cu victima K. (purtată la ora 02:32:03), care îi reproşează lui T. că banii dobândiţi din prostituţie ajung la soţia acestuia, X. Ulterior acesta îi povesteşte soţiei sale, care aprobă violenţele, dar dezaprobă faptul că victima nu renunţa la dorinţa de a-şi păstra banii în urma bătăilor primite:

"T.: (...)A început să vorbească prost, că cutare, că nu ştiu ce, n-a stat pe 150 de euro, n-a stat de treabă... nu m-am mai înţeles cu ea deloc, absolut! X.: Păi şi să vorbească prost, ce? Ce a vorbit prost?(...) T.: Că m-ai pus tu s-o trimit la muncă, că ... (...) T.: Da. Bă, da’ aşa femeie, mă? Să ia bătaie la greu mă şi să nu-şi revină mă? X.: Păi, aşa e felul ei, na, poţi să-i faci ce i-ai face. Pentru unele bătaia nu e remediu. Şi că ia, şi că nu ia, le e indiferent, nu, ele, zice tot ce are în cap" Discuţia este imediat urmată de conversaţia din data de 10.11.2015, ora 09:43:05, purtată cu inculpata Y., în care subiectul este tot victima K. şi speranţa că inculpatul va reuşi să determine victima să continue să se prostitueze în folosul familiei ...:

"X.: Probabil, îţi dai seama. Ee! O împacă azi, mă. Stai să se trezească, îţi dai seama, e, astăzi e ziua de împăcare. Y.: P-aia n-o împacă nici Dumnezeu, ascultă-mă pe mine. X.: Da, bine, mă. Orice ai face, are ce are ea cu mine ea, în fiecare zi de mine vorbeşte. Că l-am pus eu pe el să, o ducă pe ea la muncă, să muncească pentru mine..." Într-o discuţie telefonică din data de 08.12.2015, la ora 19:45:37, purtată cu inculpatul T. şi soţia sa, sunt reiterate violenţele exercitate asupra victimelor, care sunt aprobate de ambii soţi. "T.: Colega asta a mea te indispune mereu aşa. I-am zis.eşti greu de suportat fetiţo, eşti greu (...) Eşti o femeie maltratată, eşti o femeie care eşti învăţată cu teroarea, cu bătaia, să ştii de frică. Deci tu dacă nu ştii de frică... X.: Nu ţi-e bine. T.: Nu că nu-i e bine. Altceva nu-şi face efectu’ pentru tine. Tu nu ştii de respect, tu nu ştii de ruşine, tu nu ştii de nimic. Singuru lucru care te îndoaie pe tine este frica. Atât. Şi cum nu iei bătaie o perioadă, gata începi şi te ridici (...)."

O altă discuţie telefonică are loc între Z., aflată în localitatea Krefeld din Germania, şi R., (R.) nepotul său, la data de 24.11.2015, fiind descrise violenţele extreme exercitate asupra victimelor de către A., fiul lui Z., faptul că victimele trebuia îngrijite după bătăile respective pentru a se putea prostitua în continuare, dimensiunea exploatării economice a victimelor din banii cărora se puteau cumpăra apartamente, privarea victimelor de banii obţinuţi din prostituţie şi folosirea de către inculpaţi a banilor obţinuţi de victime (apelativele "B." este pentru B. şi "a lui E." pentru E., conform punctelor I.1. şi I.4 din rechizitoriu):

"Z.: Îţi spun io, că io am văzut-o p-asta a lu’ B. că s-a săturat de el! (...) Ştii ce zice românca? E toată munca mea de 4-5 ani (...) R.: Io ştiu mă tuşă ce să mai zic? Z.:. Femeia nu-şi ia bărbat ca s-o bată mă! Înţelegi? (...)Io acuma îl cred.că a zis el o vorbă. Io am luat-o pe B.) din plictiseală! Din plictiseală! (...)Care asta i-a făcut bani, să ştii! Mie mi-e milă şi de ea! (...)Cine are impresia că munceşte pentru el? Că el nu poate nici să se întreţină singur! R.: E, îşi mai dă şi el seama, da’ e nervos şi el! Z.: (...) E greu cu femeile astea că io ştiu viaţa lor! Ce-i strica mă a lu E. că aducea bani mamă şi o bătea cu cozi de mătură, cu. Păi de ce? Şi că se îmbolnăvise, s-a îmbolnăvit să-ia ducă lui bani! A bătut-o şi de ce e bolnavă, de ce doarme, (...) Cât m-a îmbolnăvit cât le bătea p-alea, R.! S-o ştergi p-aia de pişat (...) De bine de rău, uite asta a lu B.) i-a făcut bani mamă! S-aleagă prafu de mine de nu merita să aibă apartament! Nu apartament, da’ măcar o garsonieră mă! (...) Îţi spun la modul cel mai sigur că merita!(...) Că i s-a spintecat 4 ani de zile pentru el şi dacă pleacă, pleacă cu pielea pe ea! (...)" Scopul preocupării inculpatei Z. cu privire la sănătatea victimelor rezultă dintr-o altă discuţie, din 23.07.2016, ora 07:24:09, cu nepotul său R. despre victima I.:

"NE: Păi şi ce fac acuma? O mai scol sau n-o mai scol? R.: N-o mai scula! Hai las-o tuşă să doarmă, las-o să se odihnească! (...) Lasă-le să se odihnească, să fie bune de muncă diseară!"

A treia categorie de discuţii, care probează faptul că întreaga familie cunoştea şi accepta traficul de persoane desfăşurat de inculpaţii T. zis "T." şi A. pe teritoriul Germaniei este cea purtată în ziua de 03.11.2015, la ora 20:19:43, de către inculpata Y. cu mama sa TTTTT., când cele două vorbesc despre modalitatea în care fraţii ... exploatează victimele, inclusiv despre faptul că atunci când victimele vin în România trebuie supravegheate de către familia inculpaţilor. "TTTTT.: Şi ăla, ZZZZZ.? Y.: Nu ştiu. Nu ştiu că şi T. vrea să vină şi el acasă. (...) Toată lumea se gândeşte acuma cum să vină, ai înţeles. Cum să facă.Şi acuma se începe nişte discuţii. Care şi cum. TTTTT.: Ce să facă.dă-le dracu, că tace din gură cum a tăcut mereu. Y.: Nuu, chestia e că Oana n-a mai tăcut. Oana (n.n victima K. despre care se discută şi în dialogul de mai sus dintre T. şi X.)e) deloc n-a mai. se ia de el în continuu (...) şi T., soţul lui X.) moare, (...) TTTTT. (...). Ce zice...ne-am duce la alea că avem copiii.e nevestele noastre. Dar dacă le lăsăm p-astea, cine ne mai ne dă bani? De unde mai mâncăm? Y.: Nu mă mamă, femeile a început să-şi spună punctu de vedere, ai înţeles? Şi ştii ce spune ele? Ori cu mine, ori cu ea, ai înţeles? Şi aşa spui şi tu.ori cu.ori vii singur acasă, ori nu mai vii deloc, ai înţeles? Şi el zice că le împacă pe amândouă, dar de unde. Ştii ce face? Ei le-aduce aicia pe amândouă şi le ţine în casă, ai înţeles? TTTTT.: Da. Y.: Şi ei îşi face treaba lor mai departe, că ăsta e şi interesu, m-ai înţeles. Şi ei vine doar să se distreze ei. Şi te lasă pe tine în casă să stai să păzeşti pe altcineva, ştii? Asta fac.Asta fac ei." Discuţia telefonică purtată la data de 02.11.2015, ora 09:40:22, de inculpatele Y. şi X. completează probatoriul expus mai sus şi subliniază şi faptul că acceptau modul în care erau exploatate victimele, prin violenţă, modalitate care asigura respectul inculpaţilor de către victime, că au cunoscut activitatea tuturor celorlalţi inculpaţi L. şi R.:

"...X.: Oricum.Şi că era altele şi că...şi că nu era altele, să fi trăit cu ele zilnic. Şi erau plecaţi, era aceeaşi situaţie. Pentru că ei totdeauna îşi găsesc, ai uitat? Ei aveau femei aicia, care stăteau pe degeaba cu ele. Y.: Adică.toată lumea îşi caută femei, toată lumea vrea să facă mai mulţi bani, că d-aia ai plecat, să faci bani şi fraţii AAAAAA. a rămas fideli mă. (...) X.:: Păi n-are cum să râdă în faţa lor, n-are cum să râdă în faţa lor. Le dă cel mai mare respect la femeile astea. Nici R. nici L. nici nimeni.nici cine vrei tu... Y.: Normal, ei le tratează ca atare. X.: Exact. Y.: Le tratează ca pe nişte curve care nu se implică cu ele. X.: Exact.(...). Da dar ele merită respectul. N-a primit nimeni respect cât a primit ele. Mai ales asta a lu T. A primit din plin..." În contextul discuţiilor dintre inculpaţi şi conduitei faţă de victime, instanţa a ajuns la concluzia că referirea la respect are în vedere violenţele exercitate asupra victimelor, la care discuţiile ulterioare dintre aceleaşi persoane, ca şi dintre X. şi soţul său, au făcut referire explicită, în mod repetat.

Acelaşi tip de discuţie în care soţii se sfătuiesc cu privire la conduita faţă de victime este şi discuţia din 30.10.2015, dintre Y. şi A., din care rezultă modul în care cei doi inculpaţi considerau modalitatea cea mai eficientă de exploatare a victimelor: Y.: păi de, ..., că puţine femei sunt aşa ambiţioase să facă bani aşa, să aibă ele bani. Ai văzut că majoritatea, dacă n-are pe undeva, dacă n-are pe cineva nu face nimic. A.: (...) în primul rând se învaţă şi cu banii, mă, se învaţă şi cu banii. Îţi dai seama, te obişnuieşti în meseria asta (...) tot am făcut, măcar să fac şi eu bani. Bine oricum e bună asta, cum îi zice, intenţia. da‘ nu, nu sunt... femeile astea aşa. Adică bani, să facă bani, (...) ca să zici bani, în sensul adevărat al cuvântului, n-o să vezi. (...) Dacă ar face la valoare tot, nu pot să faci foarte mult, ai înţeles? (...) Trebuie moralul bun, trebuie încurajări, trebuie de-astea, aici nu e o chestie de asta, eşti o chestie de vrăjeală, şi o chestie de bună dispoziţie, adică, nu e te duci şi faci obligatoriu, nu, poţi să nu faci nimic. Ai contact cu oamenii, aici porţi o conversaţie, nu e genul ăla, te duci, laşi banii şi pleci. Aici e gen, o relaţie, să-l convingi, înţelegi? adică trebuie şi un pic de vrăjeală (...) Y. da mă, am înţeles. Y. şi A. continuă la data de 22.11.2015 discuţia pe aceeaşi temă a modalităţii în care trebuie să se prezinte victimele pentru a câştiga bani în folosul inculpaţilor Y.: păi cum, de ce ... să nu-ţi dai seama? păi nu mai pentru simplu fapt cum râde, atrage lumea pe lângă ea. E tânără e puştoaică. (...). A.: e distrofică, e distrofică Y. nu e, ..., nu ai văzut că astea le place la lume? tu n-ai văzut? A.: lor le place. Da’ bine eu am o altă viziune, aia e o altă viziune. Y.: da. A.: ai înţeles? eu n-aş lua o pe fetiţa aia nici să-mi dea bani mulţi (...)

Cele ce preced conturează modalitatea în care au fost exploatate victimele şi modul în care inculpaţii se sprijineau în traficarea victimelor şi contrazic apărările inculpaţilor care au susţinut că nu se fac vinovaţi de faptele pentru care au fost condamnaţi de instanţa de fond.

Având în vedere că inculpaţii nu au negat faptul că victimele se prostituau, în situaţia particulară dată de motivele de apel, pentru a conduce la o soluţie de condamnare:

a) în cazul autorilor infracţiunii de trafic de persoane, probele trebuie să stabilească faptul că victimele au fost recrutate prin inducere în eroare de către inculpaţi ori că s-au exercitat violenţe asupra victimelor pentru a fi obligate să se prostitueze, precum şi controlul asupra banilor obţinuţi de victime din prostituţie;

b) în cazul autorilor infracţiunii de proxenetism, probele trebuie să stabilească faptul că victimele au fost determinate ori li s-a înlesnit practicarea prostituţiei, iar autorul a obţinut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către una sau mai multe persoane;

c) în cazul complicilor, probele trebuie să stabilească faptul că au cunoscut activitatea infracţională a autorului şi au urmărit să o sprijine.

În analiza temeiniciei motivelor de apel, instanţa constată, următoarele:

În ceea ce îl priveşte pe A. probele au scos în evidenţă a) inducerea în eroare a victimelor pentru a le obliga să se prostitueze în folosul său, b) violenţele exercitate asupra victimelor pentru ca acestea să continue să se prostitueze în folosul inculpatului, c) supravegherea permanentă a victimelor cărora li se cerea să lase telefoanele mobile deschise atunci când se prostituau pentru a le putea fi controlat numărul clienţilor şi sumele obţinute, d) exploatarea victimelor care dădeau traficanţilor banii câştigaţi din prostituţie.

Astfel, A.:

- a schimbat actul de identitate persoanei vătămate C., stabilindu-i domiciliul la o rudă a sa, în comuna Letca Nouă, pentru a avea control asupra acesteia, iar C. a avut domiciliul la adresa din comuna Letca Nouă la rudele inculpatului A. în perioada 06.12.2012 - 27.02.2014, la această adresă având domiciliul şi victima B., în perioada 12.08.2015 - 09.11.2016 (adresa nr. x/24.11.2015 a Postului de Poliţie Letca Nouă;

- a exercitat violenţe asupra victimei B., pe drumul din Germania către România, inculpatul tăind părul victimei B. cu o forfecuţă, pe motiv că, în perioada în care se afla în Italia, se îndrăgostise de un cetăţean italian;

- a reţinut victimei B. paşaportul şi documentele de identitate;

- a exercitat violenţele asupra victimei B. pentru a o obliga să practice prostituţia, acestea fiind frecvente, după cum arată discuţiile purtate când victima se afla în clubul în care victima se prostitua: din data de 21.04.2015, ora 15:01:33, purtată de inculpatul A. cu B.:

"A.: Să moară familia mea de nu te-oi bate! Ca să ştii! Hai! Ca să mai fii obraznică altădată! Şi aşa ştiam că trebuie să-ţi vină şi ţie rându! Ştiam lucru ăsta! Hai şi enervează-mă ca să vin la muncă să te bat direct acolo! (...) B.: (...) Io decât mă trezesc şi vin la muncă şi vin acasă, mă culc, iară mă trezesc şi vin la muncă şi atât! De doi ani de când am venit aicia nu am fost nicăieri! A.: Potoleşte-te, să moară familia mea dacă nu te bat! Ai auzit? B.: Am auzit!A.: Dacă vrei să mă înţelegi! Dacă nu, fă cum vrei tu, dacă nu, să moară. io să mor de nu te-oi distruge ca pe usturoi, da? Cum vrei tu. Hai închide!." ca şi discuţia din data de 21.04.2015, ora 20:59:39, purtată de inculpatul A. cu B.:

"(...) A.:.Ce e acolo?B.: Nu e nimic! Vino să vezi ce e! A.: Vrei să vin? Păi vin să te bat, proasta dracu! Nu vin aşa (...) Bine B., lasă, că să moară mama dacă nu te bat rău în seara asta! Dacă nu te potoleşti, de nu te bat foarte rău! Ai auzit? B.: De ce vrei să mă baţi? Că am dreptate? A.: Eşti obraznică, nu ai tu dreptate!B.: Nu am niciodată dreptate, aşa e! Io sunt obraznică, io sunt nebună, io sunt handicapată! A.: Păi ce vrei fă tu acuma? Că nu înţeleg! Ce vrei? Vrei să fie aia, să fie aia în patru zile cum eşti tu după douăzeci de ani? Asta vrei tu? Fă, du-te dracu, tu nu vezi că eşti proastă şi acuma după opt ani? (...) A.: Deocamdată nu ai tu putere de decizie! Dacă mai eşti tare în gură, să moară familia mea, uite că m-am jurat, de nu vin după tine! Şi dacă nu te bat acum de urgenţă, la urgenţă, nu mai aştept până diseară! Deci dacă nu te potoleşti, m-am înjurat pe familia mea dacă nu vin după tine şi te bat foarte rău (...) B.: Aşa! Io vin, muncesc în fiecare zi, vin la muncă.Trezeşte-te la muncă, vino la muncă, Culcă-te, iară trezeşte-te, du-te la muncă! Pentru ce? Pot să ştiu şi io pentru ce? (...) B.: Nu mai vreau nimica! Vreau să mă laşi să mă duc acasă! Nu mai vreau nimic! (...) A.: Acuma?B.: Da! Vreau să plec acasă!A.: Hai vino încoa! Vino acasă! Urcă-te în maşină şi vino acasă! Haide fă! Nu mai vii?B.: Vin să mă baţi tu? (...)".

- a exercitat violenţe verbale şi fizice faţă de victima D. (astfel cum rezultă din declaraţia persoanei vătămate B.:

"... el a lovit-o cu mâinile şi a călcat-o cu picioarele. După aceea am văzut deseori leziuni la Cristina", din declaraţia persoanei vătămate K.:

"... Am observat că A. o bătea pe E. ..."); i-a impus reguli foarte stricte de comportament în practicarea prostituţiei, pentru a nu putea să iasă de sub autoritatea inculpatului (nu avea voie să îşi facă prietene, nu avea voie să întreţină relaţii sexuale cu cetăţeni români); pentru a o controla permanent a plasat-o într-o locuinţă în care inculpatul A. locuia cu mama sa (inculpata Z.) şi cu persoana vătămată B.;

- a controlat strict victimele, care nu beneficiau de banii obţinuţi din prostituţie, ci doar de sumele pe care inculpatul sau partenera sa, le dădeau victimelor, după cum rezultă din discuţia telefonică din data de 23.04.2015, purtată de inculpatul A. cu inculpata Y., în cuprinsul căreia cei doi e referă la E. cu apelativul "E.":

"Y.: (...) Mi-a cerut bani, dar eu nu mai am (...)! Din puţinul meu îi dau şi... lor cum ar veni, dar ei sunt exageraţi. (...) I-am dat până acum 200 de mii să-şi ia pâine, ceapă, ce a vrut ea şi acum am văzut că mai cere 200 de mii. Pai chiar nu mai am. A.: Cât ţi-a dat E.?Y.: Cât ştii!A.: 5.500, nu?Y.: 5.500, da. A. Şi cu 1500 sunt 6000, nu? Y.: Da. Şi nu i-ai cumpărat bilet?A.: Cât ai dat pe bilet?Y.: 150 şi 145 de euro. 150 de euro biletul şi 50 de euro la ea. A.: Ei. Y.: Că a zis că poate i se face foame în avion sau...A.: Da, normal. Y.: 200, da? 200 şi mai trebuie să mai îmi dea OANA 300 de euro că i-am dat ei. A.: Ai împrumutat-o p-aia?Y.: Da. Pai să ti-i dea ţie T., păi banii ăia a rămas la tine în seif. Şi ea na-a avut cifru că nu-l ştiu ca să-i dau banii, ai înţeles? Şi atuncea dacă tot aveam din ăia, i-am dat din ăştia..."

- a controlat strict activitatea victimelor pe care le-a exploatat, luându-le banii fără acordul lor, deoarece nu avea alte venituri decât cele obţinute de victime, după cum rezultă din discuţia telefonică din data de 11.05.2015, purtată de inculpatul A. cu victima E.:

"E.: Alo! ... (neinteligibil).ai luat tu banii din geantă? Că i-am căutat şi nu îi găsesc, că vreau să mă duc să îmi cumpăr ceva. A.: Dacă nu mi-i daţi dimineaţa, normal că i-am luat. Eu ce fac fără bani. E.: Da, dar nu ştiam, că m-am speriat acum. A.: Da, dar ce bani am luat din geantă! E.: Mai am 150 de euro la muncă. (...) A.: Nu îmi ajunge nici de seminţe d-alea, de floarea soarelui. Vă puneţi, (...) pe treabă, că ... în felul ăsta intrăm în sapă de lemn, să moară mama. Faceţi 5 femei cât una. Da? (...) Dar fă bani. (...) Dar fă bani şi tu, mă, BBBBBB.! Că am şi uitat cum e să mai faci bani. Eu nu mai ştiu cum e să mai faci bani. Ce dracu! Aşa am ajuns? Să facem 150 de euro? Ce naiba? Da? (...) Hai! Vreau şi eu să faci şi tu ca lumea. Vreau să simt şi eu când vii dimineaţa. Să pun pe dreapta ceva...".

- a exercitat violenţe extreme faţă de victima F., căreia îi cerea să câştige bani din prostituţie, şi a exercitat controlul şi autoritatea asupra victimei, solicitându-i să-l informeze cu privire la toate activităţile sale zilnice şi locurile în care se afla aceasta, după cum rezultă şi din cuprinsul convorbirii telefonice purtate la data de 24.04.2015, de către inculpatul A. cu victima F., confirmând şi exploatarea victimei E. zisă "E.":

"A. Fă eu nu vreau să-mi spui tu nimic, eu vreau să văd fapte! F.: Fapte, dacă tu crezi că eu nu fac fapte...A. Pai nu... eu fapte, fapte, mi-arăţi cu fapte, ce fapte mi-arăţi tu? Că are E. 500 de euro şi tu n-ai... dacă n-oi lua eu E. ăla să-mi zici mie ce vrei tu! Fii atentă ce-ţi spun eu!!! F. Ia-o, ia-o pe ea! (...) A.: Bine, hai că vezi tu! Bine, dacă nu pleci acasă, să mă scuipi în gură! Fii atentă că nu eşti prima care pleacă acasă, nu crezi că nu te primesc. (...) să moară familia mea dacă nu te duci acasă, de urgenţă te duci acasă că eşti şi tare în gură, nu-ţi lipseşte tupeul, ai înţeles (...) Dar când aud că nu faci nimic toată ziua ce vrei mă să te las de capul tău aşa? Cât să te mai las? Că ai stat o săptămână să te înveţi! Cât să te mai las? 1 an de zile? F.:

Pai dacă nu mă vrea. Unii... unele fete... unii clienţi au fetele lor care vine numai la ele, le vrea numai pe ele şi le aşteaptă numai pe ele, eu ce să fac? Mă duc, stau, vorbesc cu ei ... A.: Mie-mi place că tu găseşti imediat explicaţie ... (...) Fetele glumesc mai mult, insistă mai mult, stă mai mult pe capul lor. Tu te duci ca la... ca ăla, ca mielu ăla la tăiat, ai înţeles? "Room" nu "room"..., "eee nu m-a luat, iar nu m-a luat", iar te duci la altu, Room" nu "room" "acolo, nici ăsta nu m-a luat". Pai aşa se face mă fetiţo? Aşa se face? Băi, păcat! Păcat... ascultă ce spun eu ţie!! Să moară familia mea de o să-ţi găseşti locu nicăieri! Dacă ai comportamentul ăsta şi mergi pe premisa asta n-o să-ţi găseşti locul nu aici, nicăieri în lume în orice meserie îţi doreşti tu... pentru că nu aşa se face.

Băi fato, ce faci tu acuma? Încearcă mă să fii cea mai bună! (...) Dar femeia are voinţă şi face! Tu ce faci mă F., te-ntreb eu? (...) Pai da’ tu cum îţi explici că alea au 500 de euro şi tu ai zero, tu 100, cum?! Adică alea e dă 10 ori mai deştepte ca tine? Zi-mi tu ce explicaţie găseşti? (...) dacă tu eşti aşa de devotată şi de harnică cum spui tu, de ce nu laşi telefonul ăla deschis să aud şi eu că eşti atât de muncitoare cum spui tu? Ţi-l închizi în continuu. Ştii ce cred eu din treaba asta că ai ceva de ascuns, nu? (...) Băi, gunoiule, tu ai grijă cum vorbeşti cu mine că (...) te distrug, eu personal (...) Îţi iei frumos toate ţoalele alea şi te duci acasă (...)! Ţi-ajunge 100 aia de autocar, te duci acasă, când ajungi în România, îmi trimiţi mie ăia 500 de euro, ai înţeles? Eu nu fac gesturi caritabile pentru tine(...) Dacă nici eu n-am avut răbdare cu tine o săptămână, în fine.

ştii cât are E. Eu personal am auzit. Eu personal am auzit, nu să zică ăla, nu nimeni. Eu personal. 500 de euro în cap şi coadă, 500. Adică alea sunt proaste şi tu eşti deşteaptă, nu? Alea să duce să facă bani, proastele alea fac bani şi tu deşteapta. (...).du-te şi ia alea că vin să te iau...".

- a agresat victima F. după cum rezultă din cuprinsul unei convorbiri ulterioare, purtate de aceasta, la data de 24.04.2015, cu inculpatul A.:

"A.:Vreau să te gândeşti bine şi să-mi spui ... dacă vrei să stai sau dacă vrei să pleci acasă! Că nu vreau nici să te mai bat, nu vreau să mă mai cert cu tine, nu mai vreau nimic!... Ce facem noi aici? Te-am adus să ne batem toată ziua? Să am cu cine să mă bat?."

- a agresat victima în scopul obligării la practicarea prostituţiei după cum rezultă din discuţiile purtate la data de 25.04.2015,(în ziua următoare celor redate anterior, când a fost ameninţată cu acte de agresiune de inculpat pentru că nu reuşea să satisfacă cerinţele financiare ale acestuia):

"F.(...) M-a întrebat şi lumea d-aicea, m-a chemat la recepţie că m-a văzut vânătă la gură. Şi a zis că: ce-am făcut? Şi am zis că am băut şi m-am lovit, am căzut. (...) A. Nu i-ai zis că te mai baţi singură aşa câteodată? F.: Nu, că am băut şi am căzut, m-am lovit. A. (...) D-ăia-mi arde mie?! Hai bine, fata mea, hai... hai să facem "caşcaval" că azi e vineri, trebuie să facem...". Victima F. în cursul lunii iunie 2015, urmare a violenţelor îndurate, a fost internată în spital, medicii stabilind că trebuie supusă unei intervenţii chirurgicale;

- a exercitat violenţe asupra victimei G. în scopul exploatării acesteia după cum rezultă din discuţia purtată la data de 27.05.2016, cu inculpatul A.:

"Vorbesc cu tine de o mie de ori acelaşi lucru când poţi să-l faci imediat şi gata? (...) Ce-ai? Aicia trebuie să arăţi frumoasă, să arăţi bine, să fii îngrijită! (...)", iar la data de 13.06.2016, ameninţă victima "A.: (...) Fii atentă ce-ţi spun. Dacă nu te bat io (...)!Ai încheiat subiectu cu ăsta! Dacă mai mârâie, dacă mai cârâie, dacă mai zice ceva şi n-o baţi, să moară familia mea de nu te-oi bate io (...) Fă, m-am înjurat pe familia mea. Dacă mai aud că mai zice ceva aia şi n-o baţi, dacă nu te bat io, să moară ce-am mai drag, ca să ştii.(...): Ţi-e frică de bătaia lu aia sau de bătaia mea? CEA: Io ascult ceea ce-mi zici tu! (...) A. (...) Cum nu i-ai rupt gura, să moară familia mea de nu ţi-o rup io! ".

- a exercitat violenţe a căror intensitate era cunoscută şi de alte persoane, la fel ca şi faptul că victima nu avea acces la banii pe care îi câştiga din prostituţie, că victima nu era de acord cu practicarea prostituţiei, dar şi inducerea în eroare a victimei după cum rezultă din convorbirile telefonice dintre G. şi TT. (C. civ.) la data de 12.07.2016:

"CEA: Ştii ce mi-a zis duminică seara? C. civ.: Îîî?CEA: N-ai făcut şi tu bani! Ce să mai vorbim? Păi dacă nu am bani cum? Nu mă duci la doctor? Dar până ... până acu o lună n-am făcut bani? Unde-s banii ăia? Nu putea să scoată 200 de euro din banii ăia? Să mă ducă la doctor? Trebuia neapărat să fac duminică bani ca să am pe luni să mă duc la doctor? În primul şi-n primul rând nu aşa se tratează o femeie cu pumni! Ca să-mi scoată şi dinţii care mi i-am pus în gură! Dacă chiar mă iubea, eu am fost de acord să fac meseria asta, da? ... Pentru mine şi pentru el! Ca să ce? (...) Mama ştie tot că i-am explicat! Că n-am altcuiva cui să mă plâng că el nu mi-a dat decât 100 de euro la muncă! Ce să mai cer de haine şi de astea? Deci nici nu ă interesează! (...) Dar mereu că nu fac bani, că nu aia, aia ... sunt femeie de produs ori mă iubeşte ori mă dă la produs! (...) C. civ.: Bine, tu poate ţi-ai dat bani deoparte, poate ai banii tăi, poate ...CEA: Să dea Dumnezeu să nu ajung ziua de mâine dacă nu, în seara asta ajunge frati-miu din Italia cu maşina şi mă ia, eu sunt la hotel că mi-a pus mama bani, ...sunt la hotel şi aştept să vină frati-miu să mă ia! (...): Dar de bătut a ştiut să mă bată, nu? . . . . . . . . . .Dai o palmă, dar nu baţi golăneşte aşa cu pumnul! (...) că eram păpuşă de box dacă greşeam cu ceva! C. civ.: Păpuşa ta de box, lasă mă că nu te-a omorât cu bătaia, că am văzut eu! Ţi-a dat odată o ...(...) CEA: Nu m-a omorât, dar urma să mă puie în ghips mi-a zis! De ce să mă pună în ghips?...Uite meseria aia, meseria aia nu mi-a plăcut! (...) Dar pentru el am făcut! Dar când am văzut că nu câştig bani şi el mă ia aşa ... C. civ.: Nu e că nu ţi-a plăcut! Nu e că nu ţi-a plăcut! Ţie nu ţi-a plăcut că nu erai în largul tău, că nu ştiu ce dar ţi-am spus, tu dacă aveai un pic de răbdare (...) CEA: Nu mi-a plăcut mă, că nu-i ceva frumos (...)"

- a indus în eroare pe victima G. şi a exercitat violenţe pentru a o obliga să continue practicarea prostituţiei în folosul său după cum rezultă din convorbirea telefonică din data de 13.07.2016, când aceasta fugise din Krefeld:

"CEA: Io am plecat de frică, am plecat de frică! (...): Ba da, ce-au văzut ochii mei, mă aşteptam să păţesc şi io!(...) N-aveam cum să vorbesc cu tine! Mi-a fost frică! Mi-a fost frică! La ce-am văzut cu nebuna, ce să mai. Îţi spun sincer, la ce să mă feresc acuma? Mie mi-a fost frică, dacă nu mi-era frică, veneam acasă, eram ok! Mi-a fost frică, am zis...mai bine plec şi gata! (...) A.: Vreau să spun că tu oricum nu ai ascultat niciodată de mine! Nu poţi să spui mie că ţi-era frică, că dacă ţi-era frică, mă ascultai! Dar tu niciodată n-ai făcut ce ţi-am zis io! CEA Ba am făcut, dar frica o aveam în mine oricum! A. Bine, io. Io zic că dacă îţi pare rău şi aşa vino înapoi, stăm de vorbă! (...) CEA:Ştii ce înseamnă frică? Tu ai văzut ceva la mine, ai observat ceva la mine? (...) Când te-am văzut că veneai şi-ţi scuturai degetele, că erai tăiat la mâini şi miroseai a spirt, că ţi-ai dat cu dezinfectant, nu ştiu ce. Şi mai mergeai şi cu capu-n jos îngândurat şi dădeai din mâini, io eram. m-am făcut piatră în maşină! Şi mie mi-este frică de chestiile astea! Io până la tine n-am mai văzut aşa ceva!A.: Rămânem prieteni, nu-ţi port duşmănie, dar să ştii că tu ai greşit în relaţia asta cel mai mult! Poate am greşit şi io, dar provocat de tine!CEA: Nu, dar zic, lasă vorbele alea aşa, dar zic aşa. Vezi un munte de om, să vezi reacţiile care le aveai tu!A.: Io eram un munte de om, eram un munte de om, tu erai o furnică de om! (...) CEA Nu compari forţa unui bărbat cu forţa unei femei!...".

- a indus în eroare victima H., a agresat fizic victima, a reţinut actele victimei, provocându-i o stare de temere pentru a o obliga să practice prostituţia, după cum rezultă din discuţia din 13.05.2016:

"A.: Nu te duci mă nicăieri, că n-ai nici buletinul, tre’ să-ţi dau buletinul dacă vrei să cobori!H.: Nu îmi trebuie buletinul! (...) Nu mi-e somn, şi mi-e rău, mi-e foarte rău! Vreau să ies afară! (...) Nu mai urc! Stau afară! A.: Bă! Vrei să-mi faci nervi? Du-te dracu şi culcă-te! (...) nu ai cum să ieşi afară! De ce să ieşi afară? (...) Fetiţo. vrei să pleci? (...) H.: Stau pe balcon! Nu înţelegi că mi-e rău, mă simt aiurea! (...) Dar rându trecut la fel mi-ai făcut! M-ai bătut, am trecut cu vederea! Acuma de ce trebuie să mă cert mereu cu tine? ...A.: Toată lumea face bani, numai tu nu faci!H.: Tu mi-ai spus cu gura ta iubitule, din ţară, că dacă ştiam că ne certăm şi că o să mi se întâmple o seară să nu fac bani, nu veneam iubitule! Tu mi-ai spus cu gura ta că nu suporţi lucrurile astea şi nu suporţi să mă ştii acolo şi nu pui pe primu loc banii! Şi acuma dacă nu mi-a mers în seara asta şi-mi merge mâine, poate asta a fost ziua mea proastă! (...) A.: Bine hai să vorbim acuma. Acuma o să mă întâlnesc cu tata şi nu pot să mai discut despre chestiile astea! Ăla nu ştie că lucrezi la club, nu ştie nimic! H. (...), dar nici nu cred că ştie taică-tu că mă baţi, nu ştie taică-tu că te comporţi aşa cu mine! Că mi-aş dori să-l cunosc pe taică-tu să văd ce fel de persoană e, să vedem dacă ţie îţi dă dreptate ţie cu lucrurile astea iubitule! Io sunt vinovată, greşesc, într-adevăr, dar nu mă comport cu tine urât aşa! M-am urcat în maşină şi m-ai luat la înjurături că am stat pe x! (...) Eu ţi-am prins frica! Păi io nu mai pot să stau, mie mi-e frică! Dacă zic ceva, mie mi-e frică să spun ce am pe suflet faţă de tine, pentru că te enervezi şi mă iei la bătaie! A.: Şi ce vrei mă să fac acuma?H.: Tu nu ştii, că la muncă mă întreabă fetele. da’ cine te-a bătut în halu ăsta? Ce trebuia să le spun? Că m-a bătut iubitu meu în halu ăsta?(...) nu-ţi convine să-i spun că mă baţi şi mă faci tot timpu vinovată? Nu-ţi convine? De ce iubitule îţi baţi joc? A.: Nu frate! N-am bani de motorină frate, n-am bani de motorină! Şi alţii au mii de euro! Nu e normal să-ţi zic? De ce te-ai mai dus la muncă? Ca să nu faci nimic? (...)"

- a obligat victima la practicarea prostituţiei, chiar şi atunci când aceasta se simţea rău, după cum rezultă din convorbiri purtată de H. cu A. la data de 26.05.2016:

"A. Pe la muncă ce mai e?H. Nu mai pot să mai stau în picioare, am o stare! Şi mi-e foarte rău, foarte foarte rău! A.: Câteva ore iubito şi vii acasă! H.: Galbenă la faţă! Nici n-am văzut. Mi-au zis fetele! A.: Mai sunt câteva ore şi vii acasă! Te culci! (...) H.:Mi-e foarte rău, mi-e foarte rău de nu mai pot să stau pe picioare! (...) A.:Hai fata mea! Fii puternică şi tu! Nu te mai văita încontinuu aşa că noi suntem puternici şi trebuie să demonstrăm şi noi că suntem mai tare ca aştialalţi! Dă-i dracu! Ăştia poate, noi nu putem! Mă îmbrac şi io, mă duc la sală, mai lucrezi şi tu câteva ore, poate mai faci şi tu câteva sute de euro şi vin li te iau acasă! Da păpuşă? Mai bagă şi tu un x d-ăla şi îţi revii!H. Oricum la tine nu pot să mă vait, că tu dacă mă vait zici că de ce mă vait! În fine, nu mai zic nimica. ".

- a exercitat violenţe asupra victimei H. provocându-i o stare de dependenţă faţă de el după cum rezultă şi din convorbirea de la data de 20.09.2016:

"...H.: Nu mai vreau! Tu vrei să mă baţi! La ce să. Să mă baţi tu? A.: Fă, tu eşti tâmpită? Io am venit din România să te bat?)(H.)! să dai iar în mine, nu? A. (...) vin din România să te bat? Aşa importantă eşti? Bat atâta drum?H.: Deci îmi bate inima şi mi-e frică de tine! Crede-mă, că îmi tremură şi picioarele! A.: Asta e motivu? Că ţi-e frică de mine?H.:Tu m-ai bătut de faţă cu toată lumea, (...)Nu ies! Cel puţin în momentu ăsta când eşti nervos, mie mi-e frică de tine!(...)Nu ies, nu ies să dai tu în mine! Deci nu ies să dai în mine! Calmează-te şi când te calmezi, vii să mă iei!(...) A. Fă! Dacă tu faci treaba asta, fii atentă ce-ţi spun! Nu mă face tu pe mine de râs! Că e ultima dată! Ascultă ce-ţi spun! Dacă tu mă faci pe mine să vin degeaba, nu e problemă! Plec acasă! Dar îţi iei la revedere de la tot! Ca să ştii! (...)"

- a indus în eroare victima I., dată fiind vârsta acesteia, lipsa de experienţă, după cum rezultă din discuţia din ziua de 16.07.2016 cu B. în care i se indică modul în care urma să se comporte cu victima pentru a-i câştiga încrederea şi a o determina, astfel, să practice prostituţia în folosul lui A.:

"A.: Hai vedem cum fac să te întovărăşesc cu fata asta! Deci tu râzi! Mult! Asta e ideea, tre’ să râzi ca să pari.cum să zic io.un un om bun! Ai înţeles? B. Da! A.: Ai văzut! Când râde unu, deja nu mai ţi-e aşa de el, cât de ar părea el, cum ar părea! Ca să pari sociabilă, ca să pari prietenoasă! Aşa. o zi, două, până se obişnuieşte şi ea cu clubu,m până. până îşi intră în normal! Dup-aia, îţi dai seama, nu mai e aşa problemă! Dar o zi două să nu se simtă aşa a nimănui, să zică că are şi ea prietene acolo! Înţelegi?B. Da! A.: E copil, are nouăşpe ani şi e şi prost aşa, e bătut în cap! Imediat, frustrarea nu ştii că oamenii ăştia frustraţi se retrage. Adică dacă are ceva, nu spune! E. (n.n E.)’ de exemplu! Ai văzut! Nu vorbea! Era mut! După două luni, când începea, ziceai că e televizor! Trebuie, trebuie avut grijă! Adică contează mult şi ce faci tu! Înţelegi? (...) Nu ştie nici să vorbească prea bine, nu ştie. Până se adaptează cu mediul, până aşa. Contează să ai pe cineva sprijin, ştii? Nu ştie de capu ei, oricum! O dresăm noi dacă nu pleacă!! ..."

- a indus în eroare victima, în sensul că se vor întoarce în România împreună şi că vor avea o familie, sumele de bani obţinute de aceasta din prostituţie şi solicitarea de a face bani rezultând din convorbirea telefonică purtată de în ziua de 28.03.2017, de inculpatul A. cu victima I.:

"A...Mie îmi place să nu vorbim un lucru de o mie de ori. Vreau să vorbim de o mie de ori lucruri diferite. Adică să terminăm cu chestia asta, deja facem altceva, ai înţeles? I.: Da!A. (...) Trebuie să ceri de la tine mai mult, să fii un pic mai vrednică, să nu mai fi aşa de molatică! Te-ai învăţat prost! Ai fost cu un prost, ai fost într-un domeniu de cum ai fost... Acuma de ce nu vrei să progresezi, de ce nu vrei să ceri mai mult la tine? Faptul că te-ai schimbat faţă de atunci nu e suficient! Asta nu înseamnă că eşti exact cum trebuie. Şi nu mai trebuie să fii tu termen de comparaţie cum ai fost! Nu! Termenu tău de comparaţie, tre’ să fii număru 1, tre’ să fii cel mai bine.) ...). sau vrei să stăm 50 de ani p-afară? Nu vrei să ne permitem şi noi? S-avem bani din nou, să aşa? Noi stăm cu 200 - 300 în weekend? E urât! E urât, zău, foarte urât! Ai înţeles? Am înţeles că nu au fost oameni, dar nici să faci 300 de euro mă I.! ..."

- a exercitat violenţe asupra victimei E., i-a spart telefonul mobil şi a aruncat cartela acesteia, anihilându-i practic orice posibilitate de a lua legătura cu alte persoane.

În ceea ce priveşte actele de complicitate la trafic de persoane cu privire la victimele J. şi K., suplimentar celor reţinute de instanţa de fond, se are în vedere că inculpatul a cunoscut actele de traficare a acestora, iar conduita sa a urmărit sprijinirea autorilor care făceau parte din aceeaşi familie şi în raport de care a existat un sprijin reciproc al conduitei infracţionale.

Faţă de cele ce preced ca şi faţă de cele reţinute în sentinţă, instanţa de apel constată că situaţia de fapt şi încadrarea juridică reţinute de instanţa de fond sunt consecinţa unei corecte analize şi interpretări a probatoriului, scoţând în evidenţă inducerea în eroare a victimelor şi violenţele exercitate asupra acestora pentru a le obliga să practice prostituţia, astfel că motivele de apel sunt nefondate.

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul R., în apel se reţine că situaţia de fapt şi analiza probelor au fost corect redate în sentinţă, rezultând atât a) inducerea în eroare a victimelor pentru a le obliga să se prostitueze, b) violenţele exercitate asupra victimelor pentru ca acestea să continue să se prostitueze în folosul inculpatului, c) supravegherea permanentă a victimelor, exploatarea victimelor care dădeau inculpatului toţi banii câştigaţi din prostituţie d) sprijinul acordat altor inculpaţi în exploatarea victimelor. Motivele de apel referitoare la lipsa vinovăţiei inculpatului sunt nefondate.

În acest sens, suplimentar celor reţinute de instanţa de fond, se are în vedere discuţia purtată la data de 10.02.2016 de inculpatul R., cu inculpata Z. aflată la postul telefonic x, care evidenţiază violenţele exercitate asupra victimelor:

"R.: Altceva, ce mai zici? NE Ce să zic R.? Că ... Ce dracu ai făcut aseară, mă?! Ai spus lui ... că a stat aia cu aia de vorbă?R.: Nu tuşă! I-am zis să nu mai vorbească cu asta! Pentru că a stat şi n-a făcut nici banii de intrare, şi S. a făcut 400 de euro, tuşă! Şi slobozitele astea în gură n-au făcut nimica! Aia fără dinţi, a făcut, c-a stat de treabă! (...)Păi dar nu tre să-i zic?! Stai un pic! Adică facem 100 de euro, şi să nu vorbim, nu?! NE: Păi, cică a făcut 550, (...)Şi aia mică a ta cât a făcut? R.: A făcut 400 de euro. Cred c-a făcut mai mult ca toate . . . . . . . . . .(...)! Păi, ce facem?! Mergem la muncă să muncim, sau ...?! Hai, că nu zice nimeni să nu vorbeşti, dar când stai o noapte întreagă . . . . . . . . . .! Adică una face bani, şi alta nu face deloc! Ce-nseamnă treaba asta?! Spune-mi şi mie! NE Da R., dar şti că ăsta e nebun, şi i-a promis c-o bate...NCM: Aaaa... Lasă că şi eu am bătut-o pe P. Am bătut-o şi de dimineaţă în maşină cu S., am bătut-o şi acasă . . . . . . . . . .! NE: Dar ce s-a întâmplat cu ea? R.: Ce facem?! Le ducem la muncă să stea la vrăjeală?! Ce să facă?! NE: Dar ce s-a întâmplat cu ea, de n-a făcut?! R.: Păi întreabă-le pe ele, mă, dac-a stat! Dacă S. mi-a zis:

"Domne, au stat toată noaptea numai pe canapele, amândouă! (...) NE: Da ailantă a făcut, a lui T.?(...) R.: Nu ştiu tuşă nimic de aia, că nu... Pe mine m-a interesat de asta a mea, că mi-a zis că a stat de vorbă cu B. toată noaptea pe canapele, întinse. Mănâncă amândouă, se duce la un client amândouă, personal. (...) Ca să-nţelegi! R.: Prea strânsă prietenie! Nu-mi place mie! Ai înţeles? Îşi deschide capul una la alta, vorbeşte prea mult una cu alta, nu mai face nimic, uite, poftim . . . . . . . . . .Păi, ce facem?! Nu tre să luăm măsuri?! Zău! Ce facem atunci?! De ce stăm aicea?! Spune-mi şi mie!(...) Să moară familia mea şi eu să mor, cum s-a urcat în maşină, să fac spume, dacă nu am luat-o numai în palme pe P.! Şi de faţă cu aia! NE Şi ea ce zice, P.? R.: Ce să zică? Că a vorbit cu ea, da, e adevărat, că n-au fost clienţi . . . . . . . . . .Păi cum fă n-au fost clienţi?! Asta, fără dinţi în gură, face 400 de euro şi tu faci 50 de euro?! Hai mă, tuşă, ce dracu?!".

Totodată, controlul exercitat de inculpatul R. asupra sumelor de bani obţinute de victima P. rezultă din succesiunea de mesaje tip sms transmise între cei doi în perioada 17.06.2016-28.06.2016, când victima practica prostituţia în folosul inculpatului în localitatea Krefeld din Germania:

- 17.06.2016, ora 00:42:44, destinatar - P., expeditor - R.:

"Înnebunesc în felu asta, noi cheltuim 250 sau 300 pe zi şi se duce noaptea şi n-am făcut nici bani aştia"

- 17.06.2016 00:45:17, expeditor - P., destinatar - R.:

"Crezi ca eu nu ştiu PTR mine e plăcere ca stau aici (...) că se învârte pământu cu mine de nervi.(...)"

- 17.06.2016 23:07:38, destinatar - P., expeditor - R.:

"Prea greu fa mai grăbeşte-te şi tu P. ca nimic n-am făcut ziliere astea"

- 18.06.2016 02:37:20, expeditor - P., destinatar - R.:

"B. 5 camere.ochelari una şi aia una.da una sa băgat la somn ca ie rău.nu ţi-am răsp ca umblu paici.şi nu mă mai stresa atât ca ştiu ca trebuie sa fac bani"

- 28.06.2016 21:07:00, destinatar- P., expeditor - R.:

"Dar începând de mâine shimbăm şi programul şi mai multe măcar sa facem bani cat mai stăm"

În continuarea celor reţinute de instanţa de fond, se au în vedere şi discuţiile din ziua de 31.07.2016, ora 19:30:18, când inculpatul R. discută cu victima S., căreia îi solicită să "facă bani", deşi aceasta justifică câştigurile mici din acea zi printr-o stare proastă de sănătate:

"CCCCCC.: Ce să fac? M-am dus, mi-am făcut duş, mi-am schimba(...) R. Poate facem şi noi astăzi caşcaval, ai auzit? CCCCCC.: Da! R. Nu ştiu de alea! Ştiu de asta că a muncit! CCCCCC.: Păi bine că a muncit! Ce vrei. dacă mi-a fost rău.M-a durut burta de nu mai puteam! R.: Să îţi iei şi tu o pastilă înainte acuma! Io zic că mâine oricum rămâi acasă, te mai odihneşti, te mai.ai înţeles?...".

Controlul exercitat de inculpat asupra victimei rezultă şi din succesiunea de mesaje din ziua de 16.06.2016:

- ora 01:55:22, destinatar - S., expeditor - R.:

"Calmează-te şi vezi ce poţi sa faci ca mai e timp, stai şi tu de capu lor pwp"

- ora 06:04:16, destinatar - S., expeditor - R. "Te stresezi numai pe telefon la bârfă şi ţigare afară, cum vrei tu să facem bani? aseară nai vrut să faci fă îţi zic eu că toate astea au făcut ceva"

- ora 06:13:02, expeditor - S., destinatar - R.:

"nu e adevărat da Q. săturat să mă cert cu tn în fiecare zi că nu fac bani asta sunt mai văzut am un an şi 2 luni cu tn dacă era alt cv vedeai şi tu"

- ora 06:14:09, expeditor - S., destinatar - R.:

"vreau să spun că am câteva luni la II. şi niciodată nu am făcut mai mulţi bani".

În urma analizării probatoriului administrat în cauză în cursul urmăririi penale şi al judecăţii în fond şi apel, Înalta Curte apreciază că acesta dovedeşte şi participaţia inculpatului R. la exploatarea victimelor F., B., E. şi I. de către inculpatul A. Relevante, în acest sens, sunt:

- convorbirea telefonică din 10.02.2016, dintre inculpatul R. şi Z., din care rezultă că cei doi aveau cunoştinţă despre desfăşurarea activităţii de prostituţie de cele trei victime în favoarea lui A., de abuzurile fizice la care cel din urmă le supunea şi de sumele obţinute din respectiva activitate;

- convorbirile purtate de inculpaţii A. şi R. la data de 13.06.2015, care atestă sprijinul acordat de cel din urmă primului în vederea transportării victimei F. la şi de la locul unde aceasta desfăşura activitatea de prostituţie în folosul celui dintâi:

- "...A.: Nu mai dormi, mă, (...) ce ai?! E ora 6 după-masă! R.: Ce-ai făcut, mă? A.: Păi cât dormi? R.: Ce. . ce vrei să fac?! (...) A.: Du-te şi tu la muncă, că... vreau să... vreau s-o iei şi pe F. cu tine, mă, c-o să primeşte! M-ai înţeles? R. Îhm... A.: Scoală-te şi un pic mai devreme că e sâmbătă, vărule, azi, să facem şi noi treabă, să...! Nu? R.: Da, mă, da!..."

- "...R.: Te-ai trezit? A.: Da, m-am trezit, în 20 de minute suntem gata, că e P. la baie, se spală şi ea, se-mbracă şi... (...) R.: Hai, când eşti gata, m-anunţi!

- discuţia telefonică purtată la 23.07.2016, ora 20:58:09, de inculpaţii R. şi A., în care cel din urmă îi solicită primului să treacă să o ia I. ("şi pe aia de la trei", victima locuind potrivit declaraţiei lui B. în "x").

Probele administrate în apel nu schimbă concluzia instanţei de fond cu privire la contribuţia acestui inculpat la sprijinirea activităţii inculpatului T. în raport cu victima K., pe care chiar a găzduit-o într-un imobil închiriat pe numele său şi a transportat-o în locurile în care era obligată să se prostitueze în folosul lui T. sau în ceea ce priveşte sprijinul traficării victimelor F. ori I. Probatoriul administrat în apel nu schimbă argumentele redate mai sus, reţinute de instanţa de fond, pentru a stabili vinovăţia inculpatului.

În ceea ce priveşte încadrarea juridică dată faptelor, nu s-ar putea susţine o unitate infracţională legală, sub forma unei singure complicităţi la infracţiunea de trafic de persoane în formă continuată deoarece actele de complicitate vizează perioade diferite, autori diferiţi, cu intervale de timp, în majoritatea cazurilor, mai lungi de un an între infracţiunile care sprijineau activitatea aceluiaşi autor, aspecte care probează rezoluţia distinctă în raport de fiecare infracţiune: 2012 şi aprilie 2015 autor A., iulie 2014 - aprilie 2015 - autor A., mai 2014 şi martie 2015 - primăvara 2016 - autor T., iunie 2015 - autor A., iulie 2016 - autor A. Suprapunerea activităţii unui alt complice exclude la rândul său o înţelegere tacită care să stea la baza rezoluţiei infracţionale unice. Perioadele de timp care se interpun între infracţiuni sunt în unele dintre cazuri de un an de zile, astfel că nu se poate susţine juridic o rezoluţie infracţională unică.

Poziţia juridică a autorilor infracţiunii, pe care apărarea îşi fundamentează argumentele în solicitarea schimbării încadrării juridice, este substanţial diferită în sensul că actele materiale ale infracţiunii continuate se succed la intervale mici de timp şi presupun o traficare a fiecărei victime pentru o perioadă îndelungată, care se suprapune peste perioada de traficare a unei alte victime de către acelaşi autor, fiind probată astfel continuitatea rezoluţiei infracţionale. În consecinţă, apărarea nu are argumente juridice pentru reţinerea unei singure infracţiuni în formă continuată.

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul L., motivele de apel au vizat faptul că victimele deja practicau prostituţia, iar apărarea a solicitat schimbarea încadrării juridice prin reţinerea unei singure infracţiuni de proxenetism în formă continuată, dar şi faptul că nu a beneficiat de sume de bani de la victime.

Probatoriul administrat în apel nu a scos în evidenţă modificări în ceea ce priveşte reţinerea situaţiei de fapt. Inculpatul nu a propus probe care să modifice tezele probatorii reţinute de rechizitoriu şi de instanţa de fond.

Astfel, probele administrate în cauză evidenţiază elementele de tipicitate ale traficului de persoane faţă de victimele M. şi N. şi ale infracţiunii de proxenetism faţă de O., P., şi Q., ca şi contribuţia sub forma complicităţii la cele trei infracţiuni de trafic de persoane (victimele E. B., J.). În mod corect au fost reţinute în concurs infracţiuni de trafic de persoane şi de proxenetism, având în vedere că în cazul victimelor M. şi N. probele au scos în evidenţă metoda de recrutare a acestora în vederea practicării prostituţiei, inculpatul inducându-le în eroare prin invocarea de sentimente de afecţiune, pentru a le determina să se prostitueze în folosul său (metoda lover boy).

Suplimentar celor reţinute de instanţa de fond şi redate în prima parte a prezentei hotărâri, se reţin a)violenţele exercitate de inculpat faţă de victime şi b)solicitarea insistentă ca victimele să îi dea banii obţinuţi din practicarea prostituţiei:

- victima M. a fost agresată verbal şi fizic de inculpatul L., după ce îi luase paşaportul, pentru a o împiedica să plece;

- convorbirea telefonică purtată la data de 20.11.2015, ora 17:11:26, de inculpatul L. cu victima M., când inculpatul îi solicită acesteia să obţină banii cheltuiţi cu aceasta pentru a face întreruperea de sarcină. "M.: A! E bine! Io am urcat sus în sală! L.: Da? M. Da! L. Bine! Mă bucur că ai intrat măcar! M. Şi io! L.: Hai! Vezi ce faci acolo, să scoatem măcar avortu, să scoatem aia, da?...".

- discuţia cu M. din 27.10.2015, ora 21:42:49, din care rezultă atât câştigurile realizate până la acel moment de aceasta, cât şi de N., numită "N.", care se prostitua în acelaşi club:

"L.: Ai fost pe cameră? M. Da! L.: Bravo zâna mea? Şi YYYYY. bani ai? M.: Mi-am scos intrarea! L.: Ai o sută? M.: Da! L.: Bravo fata mea! Da’ N. ce face? M. Din câte ştiu io a fost şi ea pe cameră şi acuma ne-am întâlnit la bucătărie că ne-am comandat amândouă să mâncăm!(...) L.: ... Mai s-a luat alea cu N. în gură, ştii ceva? M.: Iubirea mea, din câte ştiu, am auzit o discuţie că cică ar ieşi în seara asta cu bătaie, da’ n-am înţeles absolut nimic! Am întrebat-o pe N. că ce s-a întâmplat şi n-a vrut să-mi zică nici V. şi nici N.!...".

- în ziua de 29.10.2015, inculpatul L. discută cu victima M., căreia îi impune regulile pe care trebuie să le urmeze în clubul în care practica prostituţia şi îi interzice să discute cu alte persoane, solicitându-i să se întoarcă la muncă şi să nu mai ia pauze, întrucât, până la acel moment, nu câştigase suficiente sume de bani:

"L.: Fă, nu ridica tonu la mine! M. Nu, nu ridic tonu la tine! Am zis că d-abia venisem de afară!(...)L.: Fă, termină cu plânsu şi cu milogeala asta, că nu-mi place! (...) Bă, când oi fi tu în măsură să vorbeşti de cineva, atunci să vorbeşti...cineva. (...): Ai o cameră până acuma! Eşti nebună? Cineva are două sute până la ora asta! Înţelegi?M. Da, înţeleg! Şi n-am să mai stau chiar cu nimeni de vorbă! L.: Nu mai sta cu nimeni! Du-te şi aleargă şi fă-ţi treaba! (...) Bine, hai! Du-te şi fă treabă! Să nu mai aud că vorbeşti cu lumea p-acolo, da?"

- în acelaşi sens este şi discuţia din ziua de 19.12.2015, când inculpatul L. discută cu victima M., căreia îi interzice din nou să discute cu alte persoane, cu excepţia victimei Q., pe care inculpatul L. o exploata, în acelaşi timp şi în aceleaşi împrejurări:

"L. Da’ de ce îţi baţi joc de mine şi de încrederea mea? (...) Băi! Io decât am intrat în club că am venit de i-am adus alea lu ANA! Decât am intrat în club, era aia la recepţie nu mi-a luat nici banii, da? Şi am aflat tot, tot, tot tot! Deci tu de ce trebuie să faci treburile astea? Ştii că mă cunoaşte trei sferturi din femeile alea acolo! Ştii că e femeile lu ăştia acolo, ştii că. Deci orice mişcare de-a ta e vizată! Şi tu toţi îţi baţi joc de mine şi tu tot n-ai încredere în mine că io aflu? (...) Fă! De acuma încolo, din momentu ăsta, du-te la ANA şi umbli numai cu ea! M. Da! L. Ca să nu vin să te iau acasă! (...) De azi înainte nu mai te bagi cu nimeni în seamă, absolut deloc! Şi nu numai cu ea! Nu mai te bagi cu nimeni fă! (...) Deci e ora nouă jumate, toată lumea a muncit şi a făcut bani şi tu stai de vorbă cu alea, ştii? Păi d-aia n-ai făcut fă nimica! Că stai la vorbă cu alea, ai înţeles? Bine.lasă că nu e problemă asta! Vezi ce faci de acu înainte, da? M.: Da! L.: Du-te şi caut-o pe Ana! Hai, rămâi cu mine în telefon până o găseşti! (...) Şi mi-o dai la telefon când o găseşti. M. Da! (...). Discuţia este preluată de Q., căreia inculpatul îi reproşează că nu susţine celelalte victime care se prostituau în folosul său, după cum urmează: L. Fă!(...) Da’ tu cu B. umbli, dar cu asta n-o iei după tine? Să stea după tine? Q. Păi cum vrei s-o iau după mine, dacă ea nu stă lângă mine? L. Să moară familia mea de nu te-oi căpăci, că tu meriţi! (...) Ia-o p-asta şi aleargă cu ea, nu mai alerga cu niciuna, nu mai te băga în seamă nici tu cu nicio femeie cu nimica! Te întreabă d-alea, bine, te duci, îl alegi, la revedere. Dacă se poate şi crezi că dai ceva. Dacă nu, nu mai vinde nimica, stai de treabă cu ea acolo! Du-te tu la unu, ea la unu, umblaţi numai amândouă! Nu mai umbla cu nicio B., cu nimic, da?"

- violenţa fizică faţă de victima N., care rezultă din discuţia purtată de acesta cu inculpatul L. în ziua de 10.11.2015:

"... L. Şi n-aveam chef şi io să mă enervez mai tare, că d-abia mă trezisem din somn! DDDDDD.: Da’ oricum mi-ai dat palma aia, nu ştiu cum mi-ai dat-o, dar mi-ai dat-o! Mi s-a luat şi pielea de pe buză! Am buza umflată, zici că mi-am băgat botox în juma de buză! L. Ce să mai zic? Nu mai zic nimic! (...) hai! Vezi şi tu ce faci p-acolo! Mai .dacă le vezi p-alea că stă jos, mai ridică-le şi tu mai cu frumosu, mai cu alea. nici să ne certăm, nici să alea. haidi fă,(...)"

- ameninţarea cu violenţe rezultă din cuprinsul unei alte discuţii purtate de inculpatul L. în ziua de 24.11.2015 cu victima N.:

"... L.: Să moară familia mea! Dacă nu terminaţi cu injecţiile astea, dacă nu te-oi bate şi pe tine şi pe ANA! Şi oricum, n-am avut timp să vorbim şi astea, da’ în dimineaţa asta vorbesc io şi cu tine şi cu ANA! (...)Aseară m-ai sunat o dată m-ai sunat! O dată m-ai sunat şi de dimineaţă voiai să vin io să te iau, este? O dată mă suni tu? de când eşti la muncă acuma de trei ore de astea n-ai dat un telefon să-mi spui că te-ai schimbat, că ai urcat sus, că.da? Fă, nu mai vorbeşti? (...) Voi nu aveţi ce să faceţi decât să ...! Mai du-te dracu de-aici că şi tu eşti periculoasă! Deci dacă nici io nu te cunosc! Pe mine nu mă suni să vorbeşti! Când face aia două sute cincizeci, faci şi tu două sute cincizeci! Când face aia trei sute, faci şi tu trei sute! DDDDDD. Vezi că io am făcut înainte două sute cincizeci"

- agresiunile fizice la care a supus-o pe N. rezultă şi din convorbirile telefonice purtate de L., în ziua de 01.12.2015, cu martora O., căreia îi relatează violenţele exercitate asupra victimei:

"...L.: Da, am bătut-o, am venit, i-am luat o geacă, o pereche de blugi, alea! Şi-a revenit ea aşa, ştii? Că până la urmă n-am învineţit-o! I-am dat două picioare în cap, câţiva pumni la coaste, am lovit-o la nas şi a buşit tot sângele pe nas şi era să leşine! Că.nu de la bătaie! Că vede sânge! Când vede sânge, o ia. da’ nu simulează! Că ştiu şi io când simulează! Că are şi simulări! Da’ când vede sânge, o ia frica rău! XXXXX. Da, se poate, da! L.: Şi i-a dat sângele pe nas! Făcea ca copiii ăia mici terorizaţi, tremura! Şi mai rău m-a luat nervii!fă tu eşti proastă? Nu mai fac nimicaaaa!...".

- agresiunile faţă de victima O. rezultă din convorbirea telefonică purtată la data de 28.10.2015, de inculpatul L. cu aceasta, care atestă că victima fusese agresată fizic şi purta pe corp urmele violenţelor fizice:

"XXXXX.: Da, trebuie să stăm goale aici! L.: Aoleu! Şi tu cu alea pe tine? (...) Dă-te şi tu cu fond de ten ca lumea pe alea, da? (...) Du-te şi pune-o p-aia să vadă unde se vede mai. da’ mai se vede aşa accentuat fă? XXXXX. Pe picior, la mână nu mai. L.: E, n-are nimica dacă e numai aia, n-are nimica! Da’ dă-te cu fond de ten, pune-o p-aia să te dea până nu mai se vede, da?" ca şi discuţia purtată de cei doi la 21.11.2015:

"L.: Păi cum să nu-ţi iau? Îţi iau io! Îţi iau că vreau io! Ştii că-mi place cel mai bun ţie? XXXXX.: Da ştiu, dar nu îmi trebuie mie acum! Lasă, să strângem bani, că io nu mai vreau să-mi iau bătaie în continuu!.".

- discuţia purtată de inculpat în ziua de 28.10.2015, cu Q., care relevă şi controlul exercitat de acesta asupra activităţii de prostituţie desfăşurată de cea din urmă, precum şi nemulţumirea acestuia determinată de câştigurile realizate de aceasta:

"L.: Să nu-mi spui că ai spart gheaţa!(...) Stai liniştită! Păi ce dracu? Nici intrarea n-o scoatem şi noi? Q. Păi oricum nu la ora. nu ţi-am zis acuma.îţi zic io de pe acuma că io mâine nu mai vin! (...) Şi ce vrei să fac? Să vin să stau aici aiurea? Vrei să stau pe scaun şi să aştept dacă vine unu după optezi de ore să intru pe cameră, bine dacă scot patruzeci de euro. (...) L.: Îţi dai seama că mie nu-mi convine, nu? (...) L. Hai să scoatem şi noi cheltuielile, intrările, alea..."

- discuţia din data de 08.11.2015, dintre L. şi Q., din care rezultă violenţele exercitate asupra victimei şi nemulţumirea inculpatului faţă de faptul că victima discuta cu femeile care se prostituau în folosul altor inculpaţi:

"L.: Păi aşa să faci fă, să-ţi laşi. azi nu ştiu ce e cu tine, eşti întoarsă pe dos şi nu faci nimic bine, ascultă-mă ce-ţi spun! Una la mână că nu ţii cont de mine. ai înţeles? (...) Să moară familia mea de nu te-oi bate în dimineaţa asta. Q.: Păi da’ ce-am făcut? L.: Ţi-am spus să nu mai vorbeşti cu aia a lu T.! Foarte bine. Q.: n-am stat de vorbă, am ieşit afară! (...) L.: Bine fă bine! Dacă io ţi-am spus să nu vorbeşti cu ea, nu vorbeai cu ea! Foarte bine! Să moară familia mea de nu te-oi bate! Dacă te întreb, ai o cameră! Da’ nu contează! Lasă că vorbim noi! . . . . . . . . . .".

- în acelaşi sens este şi discuţia purtată de cei doi în ziua de 21.11.2015, când inculpatul îi adresează noi ameninţări cu acte de violenţă şi îi solicită imperativ să muncească mai mult, întrucât are nevoie de bani:

"L.: Ce-ai făcut? Ai muncit? (...) Te bat în dimineaţa asta! Te bat, (...)Mâine e şi chiria de plată acolo, eşti nebună la cap? Q. Păi şi io nu ştiu? Dacă nu-i nimeni!(...): Hai fă lasă-mă! Nu mă zăpăci astăzi! Du-te şi pune mâna că mâine n-am nici bani de chirie!.".

Totodată, probele au scos în evidenţă şi vinovăţia pentru participarea în calitate de complice la cele trei infracţiuni de trafic de persoane: transportarea victimei J. de la clubul KK. din Krefeld, unde a fost obligată să practice prostituţia, către locuinţa în care aceasta fusese cazată de către A. şi W. în cursul lunii decembrie 2016; adăpostirea şi transportarea victimei B. în localitatea Krefeld, Germania în locurile în care victima, prin acte de violenţă fizică, a fost obligată să se prostitueze în folosul inculpatului A.; supravegherea victimei E., în perioada iulie 2014 - aprilie 2015, exploatată de inculpatul A.

Pentru inculpatul L., reţinerea unui concurs de infracţiuni în forma de participaţie a complicităţii la trafic de persoane şi nu a unei singure infracţiuni continuate este determinată de perioadele de timp diferite, în anii 2012, 2014 - 2015 şi decembrie 2016, de asigurarea sprijinului unor autori diferiţi în exploatarea victimelor, la solicitarea acestora, pe care nu o putea anticipa în anul 2012, ca fiind necesară şi doi ani mai târziu, din 2014 până în 2015, respectiv după încă o perioadă mai mare de un an, în decembrie 2016. Susţinerea apărării referitoare la rezoluţia infracţională unică în raport de autori diferiţi, care întotdeauna s-ar fi bazat pe sprijinul complicelui, nu justifică reţinerea unei infracţiuni unice în formă continuată, având în vedere intervalele de timp dintre infracţiuni. Nu se poate reţine nici existenţa unei înţelegeri tacite între L. şi R. cu atât mai mult cu cât, în aceeaşi perioadă a anului 2012, cu privire la aceeaşi victimă B., inculpatul A. a fost ajutat şi de R. În concluzie soluţia instanţei de fond este corectă.

Referitor la inculpatul T., probele demonstrează că situaţia de fapt a fost corect reţinută de instanţa de fond. În opinie majoritară se apreciază însă că încadrarea juridică dată faptelor, deşi corespunde elementelor de tipicitate din sentinţă, nu este corectă în ceea ce priveşte forma actelor de complicitate (concurs de infracţiuni în loc de infracţiune continuată).

Au fost probate inducerea în eroare, prin invocarea unor sentimente de afecţiune, pentru a obliga victimele la practicarea prostituţiei, violenţele exercitate pentru continuarea prostituării în folosul inculpatului, supravegherea permanentă, obligarea la predarea banilor câştigaţi din prostituţie.

Astfel,

- într-o convorbire purtată la data de 03.10.2015, inculpatul T., (T.) ameninţă cu acte de violenţă victima K.:

"K.: Bine hai că bagi frica, ai băgat frica în mine! Să dea Dumnezeu să...nu mă fă să mă jur! (...) Că m-ascund şi ies şi nu mai ies d-aicia, ai cuvântu meu! T. Nu mai ieşi? K.: Nu mai ies d-aicia! T.: Şi unde te duci? K. Te rog io frumos, şi gata! Mă duc acasă şi gata! T.: Te duci aca.? Să moară familia mea dacă nu intru acuma, de nu te tai! Fii atentă ce-ţi spun! Să moară familia mea de nu-ţi dau 70 de cuţite numai în gât! Fii atentă ce-ţi spun! Să moară copilaşii mei de nu te omor! Fii atentă ce-ţi spun! Fii atent, că mă terorizezi prea mult şi-ţi baţi prea mult joc de mine!..."

- violenţele sunt reiterate de convorbirile din data de 10.10.2015:

"K.: Zic să te linişteşti şi să stai cuminte, că nu ies şi m-ascund! (...) Vezi că mă duc frumos la recepţie şi le zic să nu te lase să intri! (...)T. (...) Pune-te până să ajung io acolo, că dacă ajung acolo te omor! (...) Aoleeeu! Te omor, să moară familia mea! (.) E ora 11 şi tu ai 50 de euro şi-mi spui tu mie. (...) K.: Nu mai.mă duc în baie, o să iau clor şi gata, mă omor aicia! Ai cuvântu meu, să dea Dumnezeu să n-o mai văd pe sor-mea că nu aşa fac! Gata, asta fac! M-am jurat de nu asta fac! Măcar să ştiu una şi bună, să mă ia dracu d-aicia să mor, gata! Io nu mai suport! Io nu mai suport! Ai cuvântu meu că asta o să fac! (...) Da, te blestem! Te blestem, pentru că tu-mi spui că mă simt io bine? Păi dacă mă simţeam bine, mai veneam io aici? (...)Nu mai stăteam io cu tine să-i numere nevastă-ta banii mei! T.: Să numere nevastă-mea banii tăi? (...) Stai liniştită! Nu mai vreau să numere nevastă-mea banii tăi atunci!"

În concluzie, referitor la T., reţinerea infracţiunii de trafic de persoane şi nu a celei de proxenetism este justificată de inducerea în eroare a victimei, căreia nu i-a făcut cunoscut că este căsătorit, metoda de recrutare a victimei fiind cea care a condus la acceptarea de către aceasta a obligaţiilor impuse de către inculpat, astfel încât încadrarea juridică în trafic de persoane este corectă.

În ceea ce o priveşte pe E. şi F. probele au demonstrat transportul acesteia de către inculpat. Susţinerea apărării, în sens contrar, decurgând din faptul că nu putea fi prezent la data la care una dintre victime a fost transportată în afara ţării, nu este aptă să conducă la înlăturarea acuzaţiei, având în vedere, pe de o parte, lipsa datelor la care se presupune că inculpatul ar fi fost în spital (nu s-a menţionat data la care acesta a fost internat în spital ca fiind cea la care victima a fost transportată în străinătate), iar pe de altă parte faptul că în luna aprilie, probele au indicat în mod cert prezenţa inculpatului pe teritoriul Germaniei (la data de 29 aprilie 2014 inculpatul T. a transferat prin AAA. din localitatea Krefeld, Germania, suma de 1.300 euro către X.).

În ceea ce priveşte actele de complicitate, în majoritate, se constată în cauză sunt întrunite toate condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 35 alin. (1) C. pen. pentru reţinerea unităţii legale de infracţiune sub forma infracţiunii continuate.

În sarcina inculpatului T. s-a reţinut că, în cursul lunii aprilie 2015, cunoscând că victima F., fusese recrutată, prin inducere în eroare, de inculpatul A., în scopul exploatării prin obligare la practicarea prostituţiei, a adăpostit-o pe aceasta într-un imobil închiriat de el în localitatea Krefeld din Germania şi a transportat-o, în câteva rânduri, în locurile în care era obligată să practice prostituţia, ajutându-l pe cel din urmă în menţinerea controlului asupra victimei; de asemenea, s-a reţinut că, în cursul aceleiaşi luni, l-a sprijinit pe inculpatul A. în acţiunea de exploatare a victimei E., prin aceea că a transportat-o pe aceasta din Bucureşti în localitatea Krefeld din Germania, deşi cunoştea că victima fusese recrutată anterior de A. prin inducere în eroare şi că era obligată de acesta să practice prostituţia în folosul său.

Astfel, în cauză se reţine o pluralitate de acţiuni săvârşite de către inculpatul T. în cursul lunii aprilie 2015, iar acestea realizează conţinutul unor acte de complicitate la infracţiunile de trafic de persoane comise de inculpatul A. (fratele său). Este, totodată, îndeplinită şi condiţia unităţii de rezoluţie infracţională, care rezultă din circumstanţele în care faptele au fost comise. Inculpatul T. a transportat-o în Germania pe victima E. în timp ce fratele său o transporta, într-un alt autoturism, pe F. tocmai pentru ca aceasta să nu afle, la acel moment, adevăratele motive pentru care pleca din ţară. Pentru acest din urmă considerent şi pentru a ascunde relaţia inculpatului A. cu B., în baza înţelegerii cu fratele său, în Germania victima a fost cazată iniţial în apartamentul în care locuia T. Apoi, pentru menţinerea controlului aspra victimelor, cei doi inculpaţi asigurau, pe rând, transportul acestora la clubul unde practicau prostituţia. Rezultă, aşadar, că, încă de la momentul acordării primului act de ajutor, prin transportul victimei E., inculpatul T. a avut reprezentarea activităţii infracţionale ce urmează să o desfăşoare, în timp, şi cu privire la victima F.

Având în vedere cele anterior reţinute, criticile apărării sunt apreciate întemeiate, astfel că, în temeiul art. 386 alin. (1) C. proc. pen., va schimba încadrarea juridică din complicitate la doua infracţiuni de trafic de persoane, prevăzute de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen. într-o singură infracţiunea de infracţiune de trafic de persoane, în forma de participaţie a complicităţii, în formă continuată, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 35 C. pen. (2 acte materiale)

Referitor la inculpata Y., Înalta Curte, în opinie majoritară, reţine că probele administrate în cauză, nu numai că evidenţiază cunoaşterea desfăşurării traficului de persoane de către inculpatul A., ci relevă şi faptul că atunci când victimele veneau în ţară erau sub supravegherea acesteia, fiind găzduite la familia ... şi supravegheate de Y. care a exercitat un control strict al banilor daţi victimei E., pentru a o menţine sub influenţa inculpatului A. Referirea instanţei de fond la acuzaţia adusă acestei inculpate se regăseşte la paginile 39, 74, 75, 83, 101, 102 din sentinţă şi este susţinută de probele administrate. Acuzaţia formulată de rechizitoriu şi confirmată de instanţa de fond cuprinde date referitoare la perioada săvârşirii infracţiunii, locul săvârşirii infracţiunii, o scurtă descriere a naturii actelor de complicitate şi indicarea autorului căruia i s-a acordat sprijin prin actele de complicitate: în cursul lunii aprilie 2015, cunoscând că victima E. este exploatată în Germania de concubinul său, inculpatul A., prin obligare la practicarea prostituţiei, a adăpostit-o câteva zile în casa lor din Bucureşti, ajutându-l pe cel din urmă în menţinerea controlului asupra victimei.

În susţinerea vinovăţiei inculpatei este relevantă discuţia telefonică din 23.04.2015, la ora 17:38:24, purtată de inculpatul A. cu Y., în cuprinsul căreia aceştia se referă la E. cu apelativul "E.":

"Y.(.). Mi-a cerut bani, dar eu nu mai am (...)! Din puţinul meu îi dau şi... lor cum ar veni, dar ei sunt exageraţi. (...) I-am dat până acum 200 de mii să-şi ia pâine, ceapă, ce a vrut ea şi acum am văzut că mai cere 200 de mii. Pai chiar nu mai am. A.: Cât ţi-a dat E.? Y.: Cât ştii! A.: 5.500, nu? Y.: 5.500, da. A. Şi cu 1.500 sunt 6.000, nu? Y.: Da. Şi nu i-ai cumpărat bilet? A.: Cât ai dat pe bilet? Y.: 150 şi 145 de euro. 150 de euro biletul şi 50 de euro la ea. (...)"

Împrejurarea că întreaga familie cunoştea şi accepta traficul de persoane rezultă şi din discuţia purtată, în ziua de 03.11.2015, la ora 20:19:43, de către inculpata Y. cu mama sa TTTTT., când cele două vorbesc despre modalitatea în care, atunci când victimele veneau în România, trebuiau supravegheate (păzite, conform explicaţiei date de Y.) de către familia inculpaţilor:

"Y.: Ştii ce face? Ei le-aduce aicia pe amândouă şi le ţine în casă, ai înţeles? TTTTT. Da Y.: Şi ei îşi face treaba lor mai departe, că ăsta e şi interesu, m-ai înţeles. Şi ei vine doar să se distreze ei. Şi te lasă pe tine în casă să stai să păzeşti pe altcineva, ştii? Asta fac.Asta fac ei."

Contribuţia inculpatei Y. rezultă şi din discuţiile purtate cu inculpata X. care scot în evidenţă că Y. cunoştea traficarea persoanelor de către A. şi susţinea conduita acestuia acordându-i ajutorul în tot ceea ce i se solicita: convorbirea din 28.10.2015, dintre X. şi Y. cu referire la A. şi T.: Y.: Eu cred că nu poate să iubească pe cineva decât pe ei singuri şi că acuma mă ţine acasă, mă ţine acasă că tot că sunt slugă şi că se foloseşte de mine cu lucrurile pe care le face aici (...) Cine se duce până la Financiar, cine se duce să-i scoată nişte acte, cine?, şi convorbirea din 29.10.2015 dintre Y. şi X. referitoare la violenţele exercitate faţă de victime de către aceiaşi inculpaţi: Y.: (...) are şi el o problema cu bătutul. X.: păi, dacă de altceva nu sunt capabili (...)

Discuţiile dintre Y. şi X. din 04.11.2015 referitoare la modul în care se desfăşura exploatarea victimelor probează temerea celor două că victimele vor reuşi să se sustragă de sub supravegherea inculpaţilor: X.:Da te cred zic, da du-te, mai vorbeşte cu frate tu, mai e şi maică ta acolo, mai vorbesc şi cu R. mai trece timpul ...(...) dacă pleacă (...) şi da, îţi dai seama nu mai poată să facă niciun ban (...) Y. păi da, mă, da s-o ia şi el cu vrăjeala, că o să facem acasă, ce să facem acasă nebuno (...) X. nu, da zice, crede-mă că vorbesc, dar nu mă mai controlez nu trece o zi două în glumă, zice, ai vorbit cu nevastă ta...ce vrei mai mult de atât nu e mă mai mă lasă câteva ore şi mă ia iar am bătut-o nu mai ştiu nu se mai poate rezolva nici cu bătuta deci bătaia este ceva nou la femeia asta. Y. şi X. îşi comunică una-alteia problemele cu care se confruntau în exploatarea victimelor traficului într-o altă discuţie, din 10.11.2015, când Y. dă sfaturi în legătură cu modalitatea în care victimele urmau să fie menţinute în eroare asupra sentimentelor inculpaţilor: Y.: un buchet de flori şi scăpai de ea şi spune-i lasă iubito că mergem şi să fac ziua săptămâna viitoare nu ştiu ce ca să meargă lucrurile, să se ducă la serviciu, nu?.

Y. era implicată în infracţiunile comise de A., pe care le sprijinea inclusiv prin discuţii care să clarifice modalitatea în care se obţineau bani de la victime de către ceilalţi inculpaţi, după cum rezultă din:

- Discuţia din 21.11.2015 dintre Y. şi Z., mama lui A., referitoare la modul în care ar urma să se continue traficarea victimelor. NE: dacă nu mai merge aicea, trage acasă mama şi îţi faci de toate. dar dacă n-ai nimica acasă, toci ce-ai făcut aici. Y.: da mă da, aşa este . NE să ai o afacere (...) şi zic uite mă, sărăcia pământului, care a venit în urma voastră că de asta mă supăr. Şi-a făcut magazin cu o babă de 40 de ani şi-a făcut şi magazin şi-a luat şi maşină . Y.: nu mai spune N., că se supără că se supără rău (...) i-am zis şi eu de R. că şi-a luat două femei şi l-a deranjat rău de tot.(...). Nu-i aşa păi ori te duci direct să faci treabă ori te duci. că ai zis că te duci acolo cu un scop .

- Discuţia din data de 22.11.2015 dintre Y. şi A. referitor la metodele de exploatare a victimelor: A.:n-am prieteni (...) Y. păi nu se duce şi ea la muncă? A.: ba da. Nu se duce de ziua se duce de noaptea . (...)Nu toate albinele fac miere, ştii? (...) uite cum e U. o lasă trei ore la muncă, o ia şi am înţeles, spre surprinderea mea ... face bani mulţi rău de tot, nu pot să-mi dau seama.

- Discuţiile dintre Y. şi A. continuă la data de 22.11.2015 pe aceeaşi temă a modalităţii în care trebuie să se prezinte victimele pentru a câştiga bani în folosul inculpaţilor Y.: păi cum, de ce ... să nu-ţi dai seama? păi numai pentru simplu fapt cum râde, atrage lumea pe lângă ea. E tânără, e puştoaică. (...). A.: e distrofică, e distrofică Y. nu e, ..., nu ai văzut că astea le place la lume? tu n-ai văzut? A.: lor le place. da bine eu am o altă viziune, aia e o altă viziune Y. da A. ai înţeles? eu n-aş lua o pe fetiţa aia nici să-mi dea bani mulţi (...)

Cele ce preced dau credibilitate sensului înregistrării discuţiei dintre Y. şi mama sa, în care se vorbeşte despre supravegherea victimelor, ca şi discuţiei referitoare la victima E. Faţă de implicarea inculpatei Y. în activitatea infracţională a lui A., sensul discuţiei este cel reţinut de instanţa de fond, şi anume că în aprilie 2015, cunoscând că victima E. este exploatată în Germania de A., prin obligare la practicarea prostituţiei, a adăpostit-o câteva zile în casa din Bucureşti, ajutându-l pe cel din urmă în menţinerea controlului asupra victimei. Chiar dacă apărarea arată că respectivul imobil ar fi aparţinut lui AA. şi Z., acest element de fapt nu înlătură semnificaţia discuţiilor de mai sus cu privire la supravegherea victimei de către Y. şi controlul strict al banilor daţi acesteia al căror cuantum permitea doar achiziţionarea hranei şi nu, de exemplu, plata cheltuielilor de transport, care ar fi dat posibilitatea ca victima să fugă de sub supravegherea inculpatului A.

În concluzie, în opinie majoritară, se apreciază că este fondată soluţia instanţei de fond cu privire la actele de complicitate comise de către Y. de sprijinire a soţului său în traficarea victimelor, fie cu sfaturi, fie prin supravegherea victimelor.

Referitor la X., declaraţiile mamei victimei J. şi ale victimei înseşi au probat faptul că în cursul lunii noiembrie 2016, cunoscând că victima J. fusese recrutată, prin inducere în eroare, de inculpatul W. (fiul său vitreg) în scopul exploatării prin obligare la practicarea prostituţiei, a adăpostit-o pe aceasta în imobilul din Bucureşti, (proprietatea sa şi a inculpatului T.), iar la data de 23.12.2016 a transportat-o pe aceasta la aeroportul Otopeni, loc din care victima, însoţită de inculpatul W., a plecat în Germania, unde, prin acte de violenţă fizică, a fost obligată să se prostitueze în folosul celui din urmă.

Suplimentar celor reţinute de instanţa de fond, probele administrate în apel nu au date care să înlăture situaţia de fapt reţinută în hotărâre, declaraţia inculpatei concentrându-se asupra infracţiunilor de influenţare a declaraţiilor şi de spălare de bani. Numeroasele discuţii interceptate de către autorităţi, în care inculpata analizează modul în care se desfăşoară traficul victimelor, redate anterior, sunt de natură să înlăture prezumţia de nevinovăţie şi să dea credibilitate declaraţiilor victimei şi mamei sale cu privire la săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane.

Discuţiile interceptate între X. şi T. (expuse mai sus. pe larg), arată că violenţele exercitate asupra victimelor erau cunoscute:

"T.: (...)A început să vorbească prost, că cutare, că nu ştiu ce, n-a stat pe 150 de euro, n-a stat de treabă... nu m-am mai înţeles cu ea deloc, absolut! X.: Păi şi să vorbească prost, ce? Ce a vorbit prost? (...)T.: Că m-ai pus tu s-o trimit la muncă, că ... (...) T.: Da. Bă, da’ aşa femeie, mă? Să ia bătaie la greu mă şi să nu-şi revină mă? X.: Păi, aşa e felul ei, na, poţi să-i faci ce i-ai face. Pentru unele bătaia nu e remediu. Şi că ia, şi că nu ia, le e indiferent, nu, ele, zice tot ce are în cap ..." (...) "T.: Colega asta a mea te indispune mereu aşa. I-am zis.eşti greu de suportat fetiţo, eşti greu(...) Eşti o femeie maltratată, eşti o femeie care eşti învăţată cu teroarea, cu bătaia, să ştii de frică. Deci tu dacă nu ştii de frică... X.: Nu ţi-e bine. T.: Nu că nu-i e bine. Altceva nu-şi face efectu’ pentru tine. Tu nu ştii de respect, tu nu ştii de ruşine, tu nu ştii de nimic. Singuru lucru care te îndoaie pe tine este frica. Atât. Şi cum nu iei bătaie o perioadă, gata începi şi te ridici (...)."

În acest context, actele comise X. au semnificaţie proprie în exploatarea victimei J. în sensul că a contribuit la inducerea în eroare a victimei care ulterior a fost exploatată de către W. Astfel, J. a fost prezentată inculpatei X. de către W., în casa acesteia din Bucureşti, şi a fost adăpostită în locuinţa respectivă, fiind încurajată în această decizie de inculpata X., care a şi însoţit-o pe J. la casa părinţilor săi, pentru a-şi lua hainele şi actul de identitate. Încrederea victimei J. a fost câştigată şi prin prezentarea acesteia familiei inculpatului, impresia produsă fiind una bună, la care a contribuit profesia inculpatei X., despre care victima J. a aflat că este profesoară. Totodată, inculpata X. a ascuns mamei victimei împrejurarea că aceasta se afla în Germania.

Având în vedere cele ce preced, legea (C. proc. pen.) asimilează acele de complicitate constând în găzduire şi transport cu actele autorului, astfel că soluţia instanţei de fond care a condamnat-o pentru săvârşirea unei infracţiuni de trafic de persoane este corectă.

Şi în privinţa inculpatului W. probele administrate în cauză pe parcursul urmăririi penale şi al judecăţii în fond şi apel confirmă săvârşirea de către acesta a activităţii de recrutare a victimei J. în scopul unei viitoare exploatări sexuale, prin inducerea victimei în eroare cu privire la scopul deplasării în străinătate:

- a invitat victima la locuinţa unchiului său, inculpatul A., situată în Bucureşti;

- victima a fost prezentată şi inculpatei X. (mama vitregă a inculpatului W.), în casa acesteia din Bucureşti;

- victima a fost adăpostită în locuinţa anterior menţionată, fiind încurajată în această decizie de inculpata X., care a şi însoţit-o pe J. la casa părinţilor săi, pentru a-şi lua hainele şi actul de identitate.

Probele au scos în evidenţă promisiunile nereale cu privire la sentimentele inculpatului faţă de victimă, promisiuni care, alături de susţinerile inculpatei X. au convins victima J. să îl însoţească pe W. în Germania, pentru a lucra într-un club. Victima a fost cazată într-o garsonieră închiriată de A.

Relevante în acest sens sunt:

- declaraţiile victimei J. referitoare la modalitatea în care a fost abordată de inculpatul W. prin intermediul aplicaţiei x, la promisiunile pe care acesta i le făcea de a-şi clădi un viitor împreună, încrederea în inculpat fiind întărită şi de profesia mamei vitrege a acestuia, inculpata X., care era profesoară. De asemenea, victima a relatat modul în care a fost condusă, împreună cu W. şi Y., la aeroportul Otopeni de către inculpata X., că au fost aşteptaţi la Dormund de inculpatul A., care i-a transportat în localitatea Krefeld în Germania, unde, chiar de a doua zi, după ce, cu ajutorul martorei I., i-au fost procurate hainele necesare, a fost transportată de A. şi W. la clubul KK. unde a aflat că trebuie să se prostitueze şi nu să facă consumaţie cu clienţii, aşa cum crezuse iniţial;

- declaraţia martorei PPP., mama victimei, care a relatat discuţia pe care a purtat-o la 27.12.2016 cu X. în care aceasta din urmă i-a ascuns că fiica sa era plecată în Germania, arătând că nu cunoaşte nimic nici de J. şi nici de W., însă a sfătuit-o să îi vorbească mai frumos fiicei sale când o va contacta. Tot martora a declarat discuţiile pe care le-a purtat în luna ianuarie 2017 cu fiica sa, J., după ce aceasta s-a întors în România, în care victima i-a relatat că "a fost dusă într-un club şi întrucât nu a câştigat bani acolo, a fost dusă la stradă", precizând că nu îi poate spune mai multe pentru că îi este ruşine, dar şi că îi este frică şi că nu doreşte să fie văzută de cineva;

- declaraţia persoanei vătămate K., care confirmă că J. desfăşura activitatea de prostituţie în Germania în folosul inculpatului W.;

- convorbirea telefonică din 25.12.2016, ora 21:51:27, dintre J. şi W., care confirmă exploatarea victimei:

"EEEEEE.: Ce bine? E bine dacă ai făcut ceva! MI: Nu am făcut nimic, vreau să vin acasă! EEEEEE. Ce? MI Vreau să vin acasă! EEEEEE.: Cum, făi, eşti nebună de abia ... ai venit acolo ... ce e fă, nu vine sau ce? MI: Nu ... nu ştiu... EEEEEE.: Du-te la I., întreab-o ce trebuie să zici, că trebuie să îţi spună aia... MI: Ce vrei mă, nu sunt în stare, vreau să vin acasă! EEEEEE.: Nu stai şi tu fă acolo de treabă că nu am venit să stăm acasă! (...) MI: N-am făcut nimic! EEEEEE.: N-ai făcut nimic ... fă de acum încolo ... MI: Nu pot!."

- discuţia telefonică din 28.12.2016, ora 22:45:17, dintre inculpat şi TT., prin care acesta din urmă îl învăţa pe W., cum să îşi supravegheze victima.

În opinie majoritară, în ceea ce priveşte participaţia reţinută în sarcina inculpatului W. în legătură cu victima F., recrutată, prin inducere în eroare, de inculpatul A., unchiul său, în vederea exploatării prin obligarea la practicarea prostituţiei, constată că, deşi au confirmat prezenţa celui dintâi în autoturismul marca x cu care persoana vătămată a fost transportată din România în oraşul Krefeld din Germania, probele administrate în cauză nu au relevat niciun element din care să rezulte că această prezenţă ar fi avut vreo influenţă, de orice fel, în transportul sau supravegherea victimei de către A.

Astfel, în declaraţia dată în cursul urmăririi penale, persoana vătămată F. a precizat doar că "în maşină se mai afla şi nepotul lui ..., numit W. În Rahova, la o benzinărie, ne-am întâlnit cu T., fratele lui ..., care era însoţit de FFFFFF. şi o fată E., care mi-a fost prezentată ca fiind iubita lui FFFFFF. Eu cu ... şi cu W. am mers în maşina lui ..., care la acea vreme era un x alb, iar ceilalţi trei au mers cu maşina lui T., un x de culoare neagră", precum şi că în Germania a stat "în apartamentul respectiv cu T., Oana şi W.", fără, însă, a expune vreo acţiune a inculpatului W. de ajutare în vreun fel a lui A. cu prilejul transportării şi, ulterior, găzduirii în localitatea Krefeld din Germania.

Nici persoana vătămată E., care s-a aflat în cealaltă maşină împreună cu T. şi TT., nu a relatat niciun aspect în legătură cu o posibilă contribuţie a inculpatului W. la deplasarea victimei F. în Germania.

Totodată, se are în vedere şi faptul că, în perioada respectivă, inculpatul W. era încă minor, iar deplasarea în străinătate a făcut-o cu unchiul său, A., dar şi cu tatăl său, T., care se afla în celălalt autoturism, cu care a şi locuit ulterior în apartamentul din Krefeld.

În atare situaţie, în absenţa unor elemente care să releve că prezenţa sa în autoturism şi cazarea în aceeaşi locuinţă au fost de natură a-l ajuta pe A. în activitatea de transport a victimei în străinătate şi, ulterior, în menţinerea controlului asupra acesteia, faptele inculpatului W. nu pot fi circumscrise unei activităţi de complicitate la săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane cu referire la victima F., nefiind îndeplinită condiţia cerută cumulativ pentru reţinerea acestei forme de participaţie penală ca activitatea complicelui să fi folosit efectiv autorului la săvârşirea faptei.

Prin urmare, Înalta Curte va admite, sub acest aspect apelul declarat de inculpatul W. şi, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., îl va achita pentru săvârşirea complicităţii la infracţiunea de trafic de persoane vizând pe victima F.

În ceea ce o priveşte pe Z., în opinie majoritară, se consideră că implicarea în activitatea infracţională este probată prin susţinerea actelor autorului de exploatare a victimelor, de exercitare a violenţelor asupra victimelor şi de menţinere a convingerii victimelor referitoare la sentimentele inculpaţilor faţă de acestea. Instanţa de fond se referă la implicarea inculpatei Z. în activitatea infracţională de trafic de persoane la paginile 71, 72, 75 (cu referire la victima F.), pagina 85 (cu referire la K.), pagina 150 (cu referire la violenţele exercitate de inculpaţi asupra victimelor), pagina 151 (cu referire la modul în care inculpaţii se comportau cu victimele).

Interpretarea probelor de către instanţa de fond conduce la concluzia existenţei infracţiunilor descrise în fapt şi în drept de instanţă la pagina 186/187, care constau în aceea că în perioada august 2014 - septembrie 2014, ştiind că victima K., fusese recrutată, prin inducere în eroare, de inculpatul T. care o obliga, prin acte de violenţă fizică, la practicarea prostituţiei în localitatea Krefeld din Germania, l-a sprijinit pe acesta din urmă în acţiunea de exploatare a victimei, pe care a încurajat-o să continue practicarea prostituţiei şi, în acest scop, pentru a împiedica plecarea victimei de la inculpatul T., a găzduit-o în imobilul din Bucureşti, str. x., respectiv că în primăvara anului 2015, cunoscând că victima F. fusese recrutată, prin inducere în eroare, de inculpatul A. care o obliga, prin acte de violenţă fizică, la practicarea prostituţiei în localitatea Krefeld din Germania, l-a sprijinit pe acesta din urmă în acţiunea de exploatare a victimei, prin încurajarea acesteia să practice prostituţia şi oferirea de indicaţii cu privire la modul în care trebuie desfăşurată această activitate.

Acuzaţia formulată de rechizitoriu şi confirmată de instanţa de fond cuprinde date referitoare la perioada săvârşirii infracţiunii, locul săvârşirii infracţiunii, o scurtă descriere a naturii actelor de complicitate şi indicarea autorului căruia i s-a acordat sprijin prin actele de complicitate. Instanţa de fond a descris infracţiunile atât în ceea ce priveşte elementele de fapt, cât şi în ceea ce priveşte elementele de drept, faţă de care a pronunţat soluţia de condamnare. Acuzaţia a fost clar explicată în sentinţă, atât în ceea ce priveşte descrierea faptei cât şi consecinţele acesteia, infracţiunea fiind expusă încă din faza urmăririi penale astfel încât să poată fi făcute apărări în faţa instanţei de fond şi a celei de apel.

Audiată de instanţa de fond, la termenul de la data de 23.08.2019, inculpata a arătat că se prevalează de dreptul al tăcere. Susţinerea conform căreia inculpata s-ar fi aflat în Germania pentru că a fost angajată ca bucătăreasă şi nu pentru a supraveghea victimele traficului de persoane le aparţine fiilor săi. Nu au fost însă depuse acte care să probeze obţinerea de venituri, în această calitate, pe teritoriul Germaniei. În apel, inculpata s-a prevalat, de asemenea, de dreptul al tăcere. Faţă de poziţia procesuală a inculpatei, urmează să se analizeze dacă celelalte probe administrate susţin sau nu acuzarea şi soluţia instanţei de fond.

Chiar dacă înregistrarea discuţiilor dintre inculpaţi începe în anul 2015, iar pentru infracţiunea epuizată în luna septembrie 2014 ca probe sunt doar declaraţiile victimelor, înregistrările convorbirilor atestă referiri la fapte anterioare, dar şi preocuparea inculpatei pentru modul în care se desfăşura traficarea victimelor, implicarea acesteia în infracţiunile comise de fiii şi nepotul său, care, coroborate, dau credibilitate susţinerilor victimelor cu privire la infracţiunea din anul 2014.

Instanţa de fond a apreciat pe baza probelor administrate vinovăţia dovedită pentru două infracţiuni: respectiv în perioada august 2014 - septembrie 2014, a încurajat victima K. să continue practicarea prostituţiei şi, în acest scop, pentru a împiedica plecarea victimei de la inculpatul T., a găzduit-o în imobilul din Bucureşti, iar în primăvara anului 2015, cunoscând că victima F. fusese recrutată, prin inducere în eroare, de inculpatul A. care o obliga, prin acte de violenţă fizică, la practicarea prostituţiei în localitatea Krefeld din Germania, l-a sprijinit pe acesta din urmă în acţiunea de exploatare a victimei, prin încurajarea acesteia să practice prostituţia şi oferirea de indicaţii cu privire la modul în care trebuie desfăşurată această activitate.

O primă problema este legată de data săvârşirii infracţiunii din luna septembrie 2014. Succesiunea actelor inculpaţilor faţă de victima K., arată că în luna august aceasta a aflat că T. este căsătorit, iar Z. a negat acest fapt pentru ca victima să continue să se prostitueze în folosul fiului său, însă victima a revenit în ţară, la părinţii săi, unde a fost urmată de T. care a reuşit să o convingă plece de acolo şi să vină cu el la locuinţa mamei sale Z., fiind găzduită de aceasta mai înainte de se reîntoarce în Germania unde a continuat să se prostitueze în folosul inculpatului. Deşi din nicio declaraţie nu rezultă data exactă a găzduirii victimei în luna septembrie de către Z., succesiunea datelor la care inculpatul T. trimitea bani în ţară din practicarea prostituţie de către victimă arată o pauză în intervalul 28.08.2014 când T. a transferat, suma de 400,00 EUR, către JJJJJ. şi data de 28.09.2014 când T. a transferat suma de 92,00 EUR, către JJJJJ. Având în vedere că singura sursă de venit a inculpatului erau banii obţinuţi de către victimă din prostituţie, iar periodicitatea transferului sumelor, enumerate în secţiunea destinată spălării de bani arată că inculpatul trimitea bani în ţară imediat ce începea activitatea infracţională, de exploatare a victimei, găzduirea victimei a avut loc în a doua jumătate a lunii septembrie 2014.

Din toate actele probate ca fiind comise de către inculpata Z., Ministerul Public a reţinut în conţinutul acuzaţiei doar pe cele privind victima K. şi respectiv F. Întreaga activitate desfăşurată de inculpată pentru care s-au administrat probe în cursul urmăririi penale dă credibilitate declaraţiilor victimelor K. şi respectiv F. cu privire la conduita inculpatei Z.:

- discuţia telefonică dintre Z. şi R., (R.) nepotul său, la data de 24.11.2015, cu privire la violenţele exercitate asupra victimelor de către A., la dimensiunea exploatării economice a victimelor din banii cărora se puteau cumpăra apartamente, la privarea victimelor de banii obţinuţi din prostituţie şi folosirea de către inculpaţi a banilor obţinuţi de victime (apelativele "B." este pentru B. şi "a lui E." pentru E., conform punctelor I.1. şi I.4 din rechizitoriu):

"Z.: (...) Z.: Femeia nu-şi ia bărbat ca s-o bată mă! Înţelegi? (...) Care asta i-a făcut bani, să ştii! Mie mi-e milă şi de ea! (...) Cine are impresia că munceşte pentru el? Că el nu poate nici să se întreţină singur! R.: E, îşi mai dă şi el seama, da’ e nervos şi el! Z.:(...) E greu cu femeile astea că io ştiu viaţa lor! Ce-i strica mă a lu E. că aducea bani mamă şi o bătea cu cozi de mătură, cu. (...) Cât m-a îmbolnăvit cât le bătea p-alea, R.! S-o ştergi p-aia de pişat (...)De bine de rău, uite asta a lu B.) i-a făcut bani mamă! (...) 4 ani de zile pentru el şi dacă pleacă, pleacă cu pielea pe ea! (...)"

- implicarea în exploatarea victimei I. conform discuţiei din data de 23.07.2016, cu nepotul său R. despre victima:

"NE: Păi şi ce fac acuma? O mai scol sau n-o mai scol? R.: N-o mai scula! Hai las-o tuşă să doarmă, las-o să se odihnească! (...) Lasă-le să se odihnească, să fie bune de muncă diseară!"

- implicarea în folosirea banilor proveniţi din exploatarea victimelor şi teama că vor pierde banii respectivi, conform discuţiei din 21.11.2015 dintre Y. şi Z.: NE: dacă nu mai merge aicea, trage acasă mama şi îţi faci de toate. dar dacă n-ai nimica acasă, toci ce-ai făcut aici. Y.: da mă da, aşa este . NE să ai o afacere (...) şi zic uite mă, sărăcia pământului, care a venit în urma voastră că de asta mă supăr. Şi-a făcut magazin cu o babă de 40 de ani şi-a făcut şi magazin şi-a luat şi maşină . Y.: nu mai spune N., că se supără că se supără rău (...)i-am zis şi eu de R. că şi-a luat două femei şi l-a deranjat rău de tot. (...). Nu-i aşa păi ori te duci direct să faci treabă ori te duci . că ai zis că te duci acolo cu un scop.

- implicarea în exploatarea victimei E., având în vedere că pentru biletul de avion pe ruta Genova-Dusseldorf, suma de 300 de euro, a fost transferată victimei E. de mama inculpatului A., inculpata Z.;

- insistenţa cu care inculpata se interesa de sumele obţinute de victime fiind indiferenta la violenţele exercitate asupra acestora astfel cum rezultă din discuţia purtată la data de 10.02.2016 de inculpatul R. cu inculpata Z.: NE: Şi aia mică a ta cât a făcut? R.: A făcut 400 de euro. Cred c-a făcut mai mult ca toate . . . . . . . . . .(...)! (...) NE Da R., dar şti că ăsta e nebun, şi i-a promis c-o bate...NCMI: Aaaa... Lasă că şi eu am bătut-o pe P. Am bătut-o şi de dimineaţă în maşină cu S., am bătut-o şi acasă. ...! NE: Dar ce s-a întâmplat cu ea?R.: Ce facem?! Le ducem la muncă să stea la vrăjeală?! Ce să facă?!NE: Dar ce s-a întâmplat cu ea, de n-a făcut?! R.: Păi întreabă-le pe ele, mă, dac-a stat! (...)

După cum se precizează mai sus, dintre toate actele comise de Z., acuzarea a ales să trimită în judecată pentru două infracţiuni faţă de care probele scoteau în evidenţă, cu mai multă certitudine, implicarea în sprijinirea actelor autorilor. Cele ce preced dau credibilitate declaraţiilor victimelor F. şi K. care descriu succint actele comise de Z. de ajutor în menţinerea controlului asupra victimelor respective, prin încurajarea victimei K. să continue practicarea prostituţiei şi, în acest scop, pentru a împiedica plecarea victimei de la inculpatul T., să o găzduiască în imobilul din Bucureşti, şi prin menţinerea în eroare a victimei F.

Participaţia inculpatei Z. la exploatarea victimei F. descrisă de victimă (Mama celor doi cunoştea ce activităţi desfăşurăm şi chiar ne spunea să fim atente, să nu stăm cu oricine de vorbă, să nu le povestim altora nimic din ceea ce facem. Mama lui ... a asistat la bătăile pe care atât eu, Cristina şi B. le primeam de la ..."), coroborată cu cele ale victimei E. şi cu procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate conduc la concluzia că inculpata Z. se afla în acea perioadă în localitatea Krefeld din Germania şi supraveghea activitatea victimelor exploatate de fiii săi, T. şi A. Prezenţa sa în apartamentul în care erau cazate victimele exploatate de fiul său şi faptul că asista la bătăile la care erau supuse victimele, că se preocupa de plecarea acestora la localul unde se prostituau este echivalentul unei susţineri materiale a infracţiunii comise faţă de A.

Condamnarea pronunţată de instanţa de fond pentru actele de complicitate imputate lui Z. în susţinerea autorilor T. şi A. reţine şi un aspect de complicitate morală, care nu a fost avut în vedere de către acuzare în trimiterea în judecată, pentru care acuzaţia s-a referit doar la complicitatea materială. Atunci când prin sentinţă sunt reţinute toate elementele care au fundamentat trimiterea în judecată şi care caracterizează ilicitul penal astfel cum a făcut obiectul acuzaţiei pentru care inculpata a fost trimisă în judecată, elementul suplimentar reţinut are relevanţă doar în ceea ce priveşte individualizarea pedepsei. Ar fi fost justificată o soluţie de achitare doar dacă instanţa de fond ar fi reţinut un element suplimentar, în absenţa căruia fapta nu ar fi avut caracter penal.

În acelaşi sens al evaluării probelor administrate şi al stabilirii semnificaţiei acestora pentru acuzaţia de complicitate la trafic de persoane, se reţine că inculpata a afirmat că i-a fost milă de victime şi că ea însăşi a fost lovită de către fiii săi.

Apărările expuse mai sus nu înlătură tipicitatea infracţiunii reprezentată de sprijinul oferit autorilor infracţiunii de trafic de persoane. Astfel, probele au arătat că sentimentul de milă faţă de victimele bătute de fiii săi nu a reprezentat un obstacol nici în inducerea în eroare a uneia dintre victime, recrutată prin metoda lover boy, faţă de care a negat că T. era căsătorit şi nici în oferirea de sfaturi unei alte victime pentru a practica prostituţia deşi era bătută de fiul său A. În acelaşi timp, pentru a conduce la înlăturarea ilicitului penal, după cum s-a precizat în cele ce preced, constrângerea complicelui în acordarea de sprijin actelor autorului trebuie să aibă caracteristicile prevăzute de art. 24 şi art. 25 C. pen. Altfel spus un complice, care susţine actele autorului de frica violenţelor exercitate de acesta, răspunde penal dacă ar fi putut rezista acelei constrângeri (de exemplu, părăsind teritoriul Germaniei ori adresându-se autorităţilor). Absenţa standardului privind intensitatea actului constrângător nu înlătură elementele de tipicitate pentru participaţia complicelui, reprezentând însă un criteriu de individualizare a pedepsei, pe care instanţa l-a avut în vedere (pedeapsa pentru actele de complicitate comise de Z. este de 3 ani, mai mică cu şase luni ori cu nouă luni faţă de pedepsele stabilite prin sentinţă pentru actele de complicitate comise de A., T., R., L.).

În consecinţă, faţă de cele ce preced, vinovăţia inculpatei este dovedită, iar încadrarea juridică este conformă cu probele administrate.

II. B Infracţiunile contra înfăptuirii justiţiei pentru care s-au formulat acuzaţii în cauză au următorul conţinut:

Art. 269 C. pen. Favorizarea făptuitorului

(1) Ajutorul dat făptuitorului în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o cauză penală, tragerii la răspundere penală, executării unei pedepse sau măsuri privative de libertate se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.(...)

Art. 272 C. pen. Influenţarea declaraţiilor

(1) Încercarea de a determina sau determinarea unei persoane, indiferent de calitatea acesteia, prin corupere, prin constrângere ori prin altă faptă cu efect vădit intimidant, săvârşită asupra sa ori asupra unui membru de familie al acesteia, să nu sesizeze organele de urmărire penală, să nu dea declaraţii, să îşi retragă declaraţiile, să dea declaraţii mincinoase ori să nu prezinte probe, într-o cauză penală, civilă sau în orice altă procedură judiciară, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.

Dispoziţiile din art. 269 alin. (1) C. pen. incriminează ajutorul dat făptuitorului în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o cauză penală, tragerii la răspundere penală, executării unei pedepse sau măsuri privative de libertate, fără a individualiza sau limita forma pe care o îmbracă acest ajutor ori mijloacele folosite, astfel că elementul material poate fi un act de conduită comisiv, dar şi omisiv. De asemenea, nu este circumstanţiat subiectul activ al infracţiunii, care poate fi orice persoană, având o calitate oficială sau nu, chiar şi un avocat ori un participant la actul de conduită ce face obiectul cauzei penale a cărei iniţiere sau desfăşurare se încearcă să fie împiedicată. Nu are relevanţă dacă ajutorul dat şi-a atins scopul sau nu, câtă vreme din probe rezultă dincolo de orice îndoială rezonabilă că scopul prevăzut de lege a fost urmărit de subiect. Din punct de vedere cronologic actul de conduită se situează după finalizarea acţiunii sau inacţiunii făptuitorului căruia subiectul îi dă ajutorul în scopul prevăzut de lege.

În consecinţă, pentru a stabili vinovăţia unei persoane pentru săvârşirea infracţiunii de favorizarea făptuitorului, probele trebuie să conducă la concluzia că:

a) există o cauză penală, chiar dacă aceasta este într-un stadiu incipient.

Situaţia premisă este îndeplinită şi atunci când, de exemplu, ca în dosarul de faţă, subiectul intervine când abia au fost înregistrate plângerile victimelor sau se efectuează încă cercetări in rem. Pentru inculpaţii din prezenta cauză, înregistrarea unui denunţ/plângere/declaraţie cu privire la o faptă penală este suficientă pentru a considera condiţia îndeplinită, fiind indiferent dacă subiectul infracţiunii a cunoscut sau nu că au început cercetări cu privire la persoana făptuitorului, având în vedere că infracţiunea de favorizarea făptuitorului există şi atunci când scopul actului de conduită este împiedicarea cercetărilor.

b) există un act de sprijin pentru cel care a comis o faptă penală cu scopul de a împiedica exercitarea justiţiei prin împiedicarea sau îngreunarea cercetărilor într-o cauză penală, tragerii la răspundere penală, executării unei pedepse sau măsuri privative de libertate. Natura actului de sprijin este irelevantă. Condiţia este îndeplinită atunci când se probează scopul urmărit prin actul de conduită, chiar dacă scopul nu este atins. În cazul unui avocat, sprijinul poate să fie acordat inclusiv prin punerea în practică a planului creat de un inculpat acuzat de infracţiuni de trafic de persoane, prin care se urmăreşte înlăturarea declaraţiilor date de victimele traficului de persoane care îl incriminau pe acesta.

c) cronologia actelor subiectului activ al infracţiunii şi coroborarea acestora cu etapele cauzei penale privindu-l pe făptuitor, ca şi impactul asupra cauzei penale probează scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o cauză penală, tragerii la răspundere penală, executării unei pedepse ori măsuri privative de libertate.

În ceea ce priveşte infracţiunea de influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 C. pen., legea incriminează ca act de conduită al autorului chiar şi o instigare rămasă în formă tentativei, caz în care conduita este asimilată faptului consumat. Pentru a stabili vinovăţia unei persoane pentru săvârşirea infracţiunii de influenţarea declaraţiilor, probele trebuie să conducă la concluzia că:

a) există o procedură judiciară, inclusiv o cauză penală. La fel ca şi în cazul infracţiunii de favorizarea făptuitorului, condiţia este îndeplinită dacă se dovedeşte, ca în cauza de faţă, un denunţ/plângere/declaraţia cu privire la o faptă prevăzută de legea penală. Nu are relevanţă dacă subiectul infracţiunii a cunoscut sau nu că au început cercetări cu privire la persoana făptuitorului, având în vedere că infracţiunea există şi atunci când scopul actului de conduită este să împiedice sesizarea organelor de urmărire penală.

b) există o persoană care ar putea să dea declaraţii în cauza penală respectivă. Condiţia este îndeplinită atât atunci când persoana a fost deja citată ca martor, când a dat deja declaraţii (indiferent de natura acestor declaraţii), cât şi când persoana cunoaşte fapte juridice relevante pentru o procedură judiciară sau o cauză penală.

c) există chiar şi o încercare de a determina persoana care ar putea să dea declaraţii, prin corupere, prin constrângere ori prin altă faptă cu efect vădit intimidant, săvârşită asupra respectivei persoane ori asupra unui membru de familie al acesteia, în scopul de a nu fi sesizate organele de urmărire penală, de a nu fi date declaraţii, de a se retrage declaraţiile date ori de a nu fi prezentate probe.

d) actul de determinare sau încercarea de determinare au o formă specifică: corupere, constrângere, act cu efect vădit intimidant. Latura obiectivă presupune, sub aspectul elementului material, o acţiune comisivă constând în încercarea de a determina sau determinarea unei persoane să adopte o anumită conduită în legătură cu existenţa unei cauze ce este sau va fi dedusă spre soluţionare organelor judiciare. Încercarea de a determina o persoană sau determinarea acesteia se circumscriu conţinutului constitutiv al infracţiunii dacă se realizează prin cerinţe esenţiale alternative ataşate elementului material: prin corupere, prin constrângere, prin altă faptă cu efect vădit intimidant.

Ca modalitate de săvârşire a acţiunii ce constituie elementul material, constrângerea poate fi fizică sau psihică, această din urmă formă concretizându-se în ameninţarea celui care a dat sau urmează să dea declaraţii cu săvârşirea unei fapte păgubitoare sau vătămătoare îndreptate împotriva sa sau a unui membru de familie, susceptibilă să îi inspire o stare de temere sub imperiul căreia el nu mai are deplină libertate psihică de a acţiona. Legea penală nu impune ca nivelul de constrângere psihică să aibă intensitatea specifică infracţiunii de ameninţare (legiuitorul optând pentru utilizarea unui termen cu un înţeles mai larg - constrângere), însă răul ce formează obiectul ameninţării trebuie să aibă un caracter real şi serios, susceptibil în mod obiectiv a limita libertatea de decizie a celui constrâns şi a-l determina să acţioneze în concordanţă cu solicitările autorului.

Aptitudinea coercitivă a constrângerii se evaluează în concret, prin raportare la conţinutul exact al afirmaţiilor formulate de autorul infracţiunii, luând în considerare criterii privind raporturile extraprocesuale (sociale) dintre cele două părţi, locul şi timpul exercitării constrângerii, mijloacele folosite, contextul factual al evenimentelor, conduita ulterioară a fiecărei părţi. Noţiunea de altă faptă cu efect vădit intimidant, ca modalitate alternativă de săvârşire a infracţiunii analizate, desemnează orice altă activitate a făptuitorului, licită sau ilicită, orientată împotriva celui care a dat sau urmează să dea declaraţii într-o procedură judiciară, susceptibilă să genereze o stare de presiune sau de nesiguranţă suficient de accentuată pentru a-l determina pe acesta din urmă să ia în considerare solicitările ilicite ale făptuitorului.

Existenţa conduitei cu efect intimidant se probează şi prin raportare la relaţiile existente între subiectul activ şi subiectul pasiv al infracţiunii, ori între familia subiectului activ şi subiectul pasiv, respectiv dacă a existat o stare de subordonare anterioară, care să justifice temerea faţă de conduita subiectului activ al infracţiunii în cazul în care nu s-ar da curs solicitărilor acestuia. Exploatarea victimei unei infracţiuni de trafic de persoane, violenţele severe exercitate asupra acesteia de către unul dintre membrii unei familii au caracterul unui act vădit intimidant inclusiv în contextul unei solicitări de a se reveni asupra declaraţiilor date cu privire la autorii infracţiunii de trafic de persoane.

Violenţele anterioare justifică reţinerea unei stări de nesiguranţă a victimei căreia i se solicită să revină asupra declaraţiilor incriminatoare, faţă de oricare membru al respectivei familii, perceput ca reprezentând voinţa celui care a exercitat în trecut, în mod nemijlocit, exploatarea ori violenţele faţă de victimă.

d) nu are relevanţă dacă actul de conduită este comis de cel căruia îi profită în mod direct absenţa declaraţiilor ori de o altă persoană. În acest din urmă caz, legea a incriminat ca infracţiune distinctă atât o formă particulară de complicitate la săvârşirea unei infracţiuni (dacă sprijinul intervine până la finalizarea conduitei autorului infracţiunii căruia îi profită absenţa declaraţiilor), cât şi o formă particulară de favorizare a făptuitorului (dacă sprijinul intervine după finalizarea conduitei autorului infracţiunii căruia îi profită absenţa declaraţiilor). Scopul urmărit prin încercarea de determinare sau determinarea reuşită este limitativ prevăzut de legiuitor şi poate consta în următoarele conduite pe care trebuie să le adopte subiectul pasiv: să nu sesizeze organele de urmărire penală, să nu dea declaraţii, să dea declaraţii mincinoase, să îşi retragă declaraţiile ori să nu prezinte probe, într-o cauză civilă, penală sau în orice altă procedură judiciară.

Aplicând cele ce preced în cauză, se observă că instanţa de fond a pronunţat în mod corect soluţii de condamnare faţă de toţi inculpaţii acuzaţi de infracţiuni contra justiţiei.

În apel, cu privire la această acuzaţie, inculpaţii au negat vinovăţia şi situaţia de fapt reţinute de instanţa de fond. Apărările inculpaţilor sunt nefondate. Schimbarea declaraţiilor victimelor infracţiunilor de trafic de persoane şi proxenetism a fost solicitată victimelor de către inculpaţii A., T., X. şi Y. întrucât fuseseră formulate deja declaraţii incriminatorii care îi priveau pe A. şi T., fiind descris concret modul în care inculpaţii acţionau, violenţele exercitate de aceştia, inducerea în eroare a victimelor şi exploatarea acestora. Inculpaţii cunoşteau declaraţiile victimelor din cursul urmăririi penale (unele ca urmare a faptului că victimele înseşi le-au relatat că au formulat declaraţiile), cu efect vădit incriminator la adresa acestora şi a familiilor lor şi au urmărit, ca, prin corupere sau acte cu efect vădit intimidant, să le determine să îşi schimbe declaraţiile.

Exercitarea actelor de corupere şi a celor cu efect intimidant a avut drept rezultat determinarea unora dintre victime să revină asupra declaraţiilor date cu motivul că cele declarate în faţa autorităţilor au avut drept cauză gelozia şi dorinţa de a face rău inculpaţilor. Se conturează, astfel, presiunea psihică la care au fost supuse victimele prin acţiunile conjugate ale inculpaţilor A., T., Y., X., îngrădirea libertăţii psihice fiind accentuată şi de conduita anterioară a inculpaţilor A. şi T., care exercitaseră violenţe şi exploataseră victimele o perioadă îndelungată pe teritoriul mai multor state europene. Schimbarea declaraţiilor victimei B., asupra cărora s-au exercitat acte de corupere, s-a realizat în concret prin relatări judiciare neincriminatorii în mod direct, sub pretextul geloziei, deşi în prima fază a procesului penal aceeaşi victimă a învederat împrejurări şi date de fapt clare şi concrete.

Apărările inculpaţilor privind scopul deplasării la domiciliul victimelor ori scopul telefoanelor date acestora ori privind scopul întâlnirilor avute cu victimele, în sensul că doar au solicitat persoanelor vătămate să spună adevărul, nu sunt exoneratoare de răspundere, întrucât inculpaţii aveau posibilitatea de a adresa întrebări în timpul şi cadrul audierii la parchet, la poliţie ori la instanţă, iar nu într-un cadru extraprocesual.

Încercarea de a îngreuna lămurirea cauzei sub toate aspectele sale şi aflarea adevărului de către inculpaţi rezultă şi din împrejurarea că victimele, după ce au fost iniţial audiate în cauze penale, au solicitat reaudierea, motivând că la prima audiere au fost influenţate de sentimentul de gelozie.

Cronologia actelor care au fost imputate inculpaţilor A., T., X., Y., B., BB. arată că intervenţiile acestora au fost determinate de momente importante în anchetele judiciare care vizau traficul de persoane (declaraţiile date de victimele B. şi K. în Germania şi în România, punerea în executare a unor mandate europene de arestare), actele de conduită au vizat victimele care au dat declaraţii în dosare şi faţă de care s-au încercat metode de influenţare a declaraţiilor diferite, respectiv coruperea sau intimidarea victimelor, inclusiv prin exemplul dat de schimbarea conduitei uneia dintre primele victime care dăduseră declaraţii împotriva inculpaţilor, utilizarea procedurii medierii sau a actelor notariale pentru a se asigura de conţinutul declaraţiilor victimelor care reveneau asupra celor arătate iniţial, invocarea drept motiv al revenirii victimelor asupra declaraţiilor iniţiale, respectiv gelozia, determinarea uneia dintre persoanele care dăduseră iniţial declaraţii să acţioneze în interesul inculpaţilor şi să contacteze la rândul său celelalte victime, inclusiv să meargă la domiciliul lor pentru a le determina să îşi schimbe declaraţiile, cumpărarea de bilete de avion pentru victimele care urmau să meargă în Germania pentru a-şi schimba declaraţiile date în faţa autorităţilor judiciare, asigurarea conţinutului declaraţiilor victimelor, prin folosirea avocatului inculpatului A., pentru asigurarea asistenţei juridice a victimelor şi astfel prin verificarea în mod direct a conduitei victimelor în faţa autorităţilor.

Cronologia momentelor importante pentru acuzaţiile de influenţarea declaraţiilor subliniază legătura actelor de conduită cu scopul de a împiedica exercitarea justiţiei:

- La data de 04.01.2014, C. a dat o declaraţie în care a descris modalitatea în care, prin inducere în eroare şi, apoi, prin acte de agresiune fizică, a fost victima infracţiunii de trafic de persoane comisă de A. - s-a constituit dosarul nr. x/2014 al D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial Bucureşti, înregistrat la nivelul Structurii Centrale al acestei unităţi de parchet sub nr. x/2016;

- în perioada mai- iunie 2014, C., însoţită de avocatul BB. s-a deplasat la sediul D.I.I.C.O.T. - Serviciu Teritorial Bucureşti şi şi-a retras declaraţia data împotriva inculpatului A., motivând că aspectele relatate organelor judiciare sunt nereale, declaraţiile acuzatoare fiind date din gelozie;

- la 12.06.2014, victima C., asistată de inculpatul BB., şi-a retras declaraţia dată împotriva inculpatului A., menţionând că acuzaţiile aduse acestuia au fost rezultatul geloziei şi dorinţei de răzbunare, pe fondul unei relaţii amoroase cu cel din urmă;

- la data de 09.11.2016, la propria lor solicitare, persoanele vătămate B. şi K. au fost audiate cu asigurarea măsurilor de protecţie inerente statutului de martor ameninţat sub pseudonimele "RR." şi "SS." şi au dat declaraţii ample în care au relevat maniera în care au fost exploatate de inculpaţii A. şi, respectiv, T., în favoarea cărora au fost obligate să practice prostituţia.

- la aproximativ două luni după audierea din 09 noiembrie 2016, K. i-a povestit lui T. despre declaraţia dată în luna noiembrie 2016; (declaraţia părţii civile din 06 august 2018)

- în cursul lunii decembrie 2016, prin corupere, inculpatul T. a determinat-o pe victima K., persoană vătămată în dosarul nr. x/2015 al D.I.I.C.O.T. şi audiată în această cauză cu asigurarea măsurilor de protecţie inerente statutului de martor ameninţat, să-şi retragă declaraţiile date împotriva sa în această cauză. T. a promis că îi va cumpăra un apartament pe str. x din str. x, jud. Ilfov, a fost cumpărat conform contractului de vânzare nr. x/16.12.2016 emis de către BNP GG. doar pe numele inculpatului T., întrucât acesta era căsătorit, iar victima nu a dorit să împartă casa cu soţia celui din urmă.

- la data de 06.02.2017, K. s-a prezentat la D.I.I.C.O.T., fără să fi fost citată, şi a solicitat să fie audiată în cauză, retrăgându-şi declaraţiile anterioare. În aceeaşi zi, în jurul orei 15:30, K. a intrat în restaurantul x situat în mun. Bucureşti, loc în care s-a întâlnit cu inculpatul T., care se afla deja acolo împreună cu fratele său, inculpatul A. Victima K. a intrat în incinta restaurantului respectiv, de unde a ieşit în jurul orei 16:40, împreună cu inculpaţii T. zis T., A. şi alte două persoane neidentificate. Victima K. s-a urcat în autoturismul marca x cu nr. de înmatriculare x condus de inculpatul T. zis T., cei doi părăsind zona.

- în perioada 06.03.2017 - 04.04.2017, B. a fost audiată de autorităţile judiciare germane, în dosarul nr. x al Parchetului Wuppertal, în care se efectuau cercetări inclusiv faţă de acelaşi inculpat (cauză în care urmărirea penală a fost preluată ulterior de D.I.I.C.O.T.) şi a dat declaraţii ample, descriind faptele de trafic de persoane;

- în dimineaţa zilei de 16.05.2017, ora 09:31:13, când B. s-a prezentat la D.I.I.C.O.T. însoţită de avocatul BB. şi şi-a retractat depoziţia anterioară, B. are o convorbire telefonică cu A. în care îi precizează că avocatul întârzie, iar ... îi spune "Şi spune acolo ce trebuie, nu-ţi face nimic ţie! Te sperii tu, că face că drege. Ai înţeles?"

- la data de 16.05.2017, B. şi avocatul BB., cu delegaţia seria x nr. x din 16.05.2017, au intrat în sediul D.I.I.C.O.T. la ora 10:23 şi au părăsit sediul acestei instituţii la ora 13:29, respectiv 13:31. B. şi-a retras declaraţia dată împotriva inculpatului A. în dosarul nr. x/2015 al D.I.I.C.O.T. Audierea a avut loc între orele 11:30 - 11:45. După audiere, la ora 12:25:18, B., aflată la postul telefonic cu numărul x a fost apelată de la postul telefonic cu numărul x de inculpatul A., căruia i-a comunicat că "a terminat acolo". B. a declarat că aspectele relatate la momentul primei audieri nu sunt adevărate, declaraţiile sale împotriva inculpatului A. fiind date din gelozie şi răzbunare .

- la data de 24.08.2017, în dosarul nr. x al Parchetului Wuppertal a fost emis, de către Judecătoria Wuppertal, un mandat de arestare împotriva numiţilor A., T., TT., R., L., U. şi W., cercetaţi pentru infracţiuni de trafic de persoane, proxenetism şi vătămare corporală, acuzaţiile împotriva inculpatului A. vizând inclusiv exploatarea victimei B.;

- prin ordonanţa din 18.09.2017 s-a reunit dosarul nr. x/2014 şi y/2016 al D.I.I.C.O.T., la dosarul nr. x/2015 al D.I.I.C.O.T. Structura Centrală;

- la data de 26.10.2017, inculpatul T. a fost reţinut pe teritoriul României, fiind, ulterior, predat autorităţilor germane (la data de 21.11.2017);

- la data de 26.10.2017, organele de poliţie au pus în aplicare mandatele de arestare emise de autorităţile germane;

- la data de 01.11.2017, potrivit datelor obţinute din telefonul inculpatei X. în care a fost identificată captura unei conversaţii purtate la 01.11.2017 de către victima K. cu inculpata X., victima solicită imperativ să nu o mai caute şi o atenţionează că a dat declaraţii în faţa organelor judiciare.

- la data de 19.12.2017, victima B. l-a contactat pe ofiţerul de poliţie de la postul telefonic cu numărul de apel x şi i-a comunicat faptul că numitul "BB.", ce foloseşte postul telefonic cu numărul de apel x, având calitatea de avocat al inculpatului A., a contactat-o telefonic şi i-a cerut să meargă împreună cu el şi să mai dea o declaraţie, din care să reiasă că doreşte să-şi retragă plângerea depusă sau că nu îşi mai susţine declaraţiile date anterior, prin care incrimina persoanele cercetate. Victima nu s-a întâlnit cu această persoană şi nu a dat declaraţia respectivă în faţa organelor judiciare.

- în cursul lunii decembrie 2017, T. este arestat preventiv pe teritoriul Germaniei în cauza instrumentată de autorităţile judiciare cu privire la comiterea infracţiunii de trafic de persoane în care K. avea calitatea de victimă;

- inculpatul T. a determinat-o pe soţia sa, inculpata X., să încerce, la rândul său să o determine, prin corupere, pe victimă, să nu dea declaraţii împotriva sa, în faţa autorităţilor judiciare germane şi române, trimiţând indicaţii concrete, în scris, cu privire la modul în care X. urma să acţioneze. Documentele au fost găsite în urma percheziţiei informative în telefonul lui X. şi erau precizate cerinţele conţinutului declaraţiei pe care victima urma să o dea la momentul audierii de către organele judiciare.:

"Cu K. (n.n numele folosit pentru victimă este numele tatălui acesteia, similar cu numele folosit mai pentru B., respectiv tot numele tatălui victimei) nu ştiu ce ai mai făcut dar dacă vrea să mă ajute aşa cum am stabilit trebuie să spună că ne-am cunoscut pe x în 2014 şi că nu cu mine a venit prima dată în Germania la treabă, că mă numai am şi fost că, că ea a venit la mine, că în 2015-04 când a fost arestată m-a rugat să o ajut dacă pot şi am ajutat-o fără ai cere bani înapoi şi că la momentul ăla eram doar prieteni. După ce s-a eliberat, uşor uşor atunci s-a infiltrat o poveste de dragoste între noi. Din 2015 luna 8-9 povestea noastră de dragoste a început să capete contur, că nu am bătut-o niciodată ci doar ne certam şi o înjuram, motivele noastre erau gelozie noastră pe care o aveam amândoi că cheltuielile erau comune şi că atunci când veneam în Germania cumpăram maşini pentru a le vinde în România şi că B., similar a fost folosit numele tatălui victimei, o preluare după apelativul folosit în familie pentru desemnarea tatălui acesteia) îi propune după ce s-a despărţit de fratimiu că meargă să facă denunţie împotriva noastră mincinoasa că din cauza asta B. nu a mai vorbit cu ea că nu a acceptat. Mai spune-i că o rog din suflet, o implor să mă ajute şi totul va fi bine după ce ies de aici îi promit".

- în luna decembrie 2017, victima K. a fost contactată de inculpata X., care, prin corupere, a încercat să o determine să dea declaraţii nereale în faţa organelor judiciare române şi germane, declaraţii în cuprinsul cărora să arate, în mod nereal, că nu a fost victima unei exploatări din partea inculpatului. În schimbul acestei declaraţii, inculpata X. i-a promis victimei K. că îi va oferi tot ceea ce va dori aceasta, înţelegerea finală fiind ca cea din urmă să primească suma de 10.000 de euro şi un autoturism marca x. "...X.: Eu vreau să termin cât mai repede. K. mi-a cerut X6-le şi 10.000 de euro. Eu i-am spus că nu e niciun fel de problemă. Da. O să mă împrumut, o să văd ce fac de bani că bani nu am, dar o să văd ce fac, apelez la cunoştinţe, la neamuri. Eu vreau să ştiu sigur dacă dau x-le şi banii ăştia 10.000 de euro se duce să-şi retragă plângerile pe care le-a făcut? Adică eu ce garanţie am şi eu?..." (fişier x). "...X.: Că eu o să vin cu X 6-le şi cu cei 10.000 de euro, să-i bag în torpedou ca să ştii tu de locul lor unde este Ana:Îhî. X.: Şi trebuie să ştiu adresa unde ne vedem..." (fişier x). (discuţii înregistrate de X. în patru fişiere create la 21.12.2017, conţinând înregistrări audio-video ale unor discuţii purtate de inculpată cu o persoană de sex feminin ce figurează în agenda telefonică a acesteia sub numele "MMMM." şi căreia i se adresează cu apelativul cu Ana, identificată ca fiind LLLL., vara victimei K.);

- la sfârşitul lunii decembrie 2017, inculpaţii A. şi W. au fost depistaţi şi arestaţi preventiv, în vederea predării către autorităţilor judiciare germane; Inculpatul W. a fost reţinut pe teritoriul României la data de 16.12.2017, iar la data de 10.01.2018 a fost predat autorităţilor germane. Inculpatul A. a fost arestat la data de 21.02.2018 şi nu a fost predat autorităţilor germane, întrucât la data de 01.03.2018 a fost arestat preventiv în prezenta cauză. În 23 ianuarie 2018, Curtea de Apel Bucureşti, prin sentinţa penală nr. 13/F din 23.01.2018, a admis sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi a dispus punerea în executare a mandatului european de arestare emis la data de 18.09.2017 de către Parchetul Wuppertal în baza hotărârii din 24.08.2017 a Judecătoriei Wuppertal, pe numele persoanei solicitate A. A. este încarcerat în baza mandatului european de arestare. Încheierea Tribunalului Bucureşti (pronunţată în dosarul nr. x/2018) a rămas definitivă prin necontestare la 21.02.2018, dată la care s-a procedat la arestarea inculpatului A., în baza mandatului european de arestare emis la 18.09.2017 de către Parchetul Wuppertal în baza hotărârii din 24.08.2017 a Judecătoriei Wuppertal (dosar nr. x/2017 al Curţii de Apel Bucureşti).

- în dosarul nr. x/2017 al Curţii de Apel Bucureşti, având ca obiect punerea în executare a mandatului european de arestare emis la data de 18.09.2017 de către Parchetul Wuppertal în baza hotărârii din 24.08.2017 a Judecătoriei Wuppertal, inculpatul BB., cel care le apărase anterior şi pe victimele lui A., respectiv pe C. şi B., a formulat o contestaţie împotriva punerii în executare a mandatului de arestare emis de autorităţile germane pentru infracţiuni de trafic de persoane comise şi în referire la ultima victimă, reprezentându-l de această dată chiar pe A.

- la data de 29.01.2018, victima B. l-a contactat din nou pe ofiţerul de poliţie, de la postul telefonic cu numărul de apel x, ocazie cu care i-a comunicat faptul că, în urmă cu o seară, a fost informată de către sora sa despre faptul că, în seara aceleiaşi zile, a fost contactată de către un vecin, care i-a spus că are mai multe haine de vânzare, invitând-o la domiciliul lui, pentru a-i prezenta hainele. În momentul în care sora victimei - identificată ca fiind martora XXX. - a ajuns la domiciliul persoanei respective a constatat că acolo se afla inculpatul A., care i-a cerut să vorbească cu B., pentru a-i cere să îşi schimbe declaraţiile date în dosarul penal aflat în lucru în Germania, fiind dispus să-i cumpere acesteia o locuinţă şi un autoturism în schimbul modificării declaraţiilor anterioare. Martora XXX. i-a spus surorii sale că nu doreşte să fie implicată în aceste discuţii şi i-a transmis să rezolve problema cu inculpatul A., temându-se de acesta.

- la data de 31.01.2018, ora 15:07, ofiţerul de poliţie a fost din nou contactat, de la postul telefonic cu numărul de apel x, de către concubinul victimei B., respectiv martorul YYY., care i-a comunicat faptul că, la 30.01.2017, în jurul orei 20:30, a fost sunat de la postul telefonic cu numărul de apel x de către inculpatul A., care i-a cerut să vină împreună cu victima B., pentru a se întâlni. Victima a refuzat, însă martorul s-a dus la întâlnire, iar A. i-a spus să-i transmită victimei B. că îi va remite suma de 20.000 euro şi o locuinţă, dacă îşi va schimba declaraţiile date în dosarul penal instrumentat de autorităţile germane, cerându-i acestuia să o convingă pe B. să facă acest lucru, motivând că nu este dispus să execute o posibilă pedeapsă cu închisoarea.

- în perioada 25.01.2018 - 07.02.2018, BB. a purtat mai multe convorbiri şi comunicări telefonice de la postul telefonic cu numărul de apel x cu victima C., ce utilizează postul telefonic cu numărul de apel x;

- A. a fost pus în libertate la 23.01.2018, prin sentinţa nr. 13/F din 23.01.2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, prin care s-a dispus punerea în executare a mandatului european de arestare emis pe numele acestuia la 18.09.2017 de Parchetul Wuppertal în baza hotărârii din 24.08.2017 a Judecătoriei Wuppertal, amânarea predării acestuia până la finalizarea procedurii de transfer a urmăririi penale solicitate în dosarul nr. x/2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, D.I.I.C.O.T., Structura Centrală, ori până la soluţionarea definitivă de către instanţă a acestui dosar şi executarea eventualei pedepse aplicate, în cazul respingerii procedurii de transfer. Prin aceeaşi hotărâre, s-a dispus şi arestarea persoanei solicitate, în vederea predării, pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data încetării motivelor pentru care s-a dispus amânarea;

- la începutul anului 2018, inculpatul A. a solicitat victimei I., iniţial prin intermediul mamei sale HHHH. şi, apoi, prin intermediul aplicaţiei x, să se deplaseze în Germania, unde să dea o declaraţie mincinoasă, în cuprinsul căreia să infirme aspectele declarate de B. şi să adauge, suplimentar, că nici ea şi nici cea din urmă nu au fost agresate fizic şi că nu îi dădeau lui sumele de bani obţinute din practicarea prostituţiei.

- în cursul lunilor ianuarie sau februarie 2018, inculpatul A. s-a deplasat personal la domiciliul victimei I. din Călăraşi şi a reiterat "rugămintea" adresată acesteia, oferindu-i, în acest scop, dar aparent dezinteresat, suma de 1.500 de euro.

- în cursul lunilor ianuarie sau februarie 2018, A., aflat în libertate după punerea în executare a mandatelor de arestare emise de autorităţile judiciare germane (urmare a amânării predării sale, dispuse de Curtea de Apel Bucureşti până la soluţionarea dosarului nr. x/2015 aflat pe rolul D.I.I.C.O.T.) a contactat-o pe K. şi i-a oferit suma de 15.000 de euro, plătibilă în trei tranşe, în schimbul promisiunii de a da declaraţii favorabile tuturor inculpaţilor din dosarul instrumentat de autorităţile judiciare germane. Din această sumă, inculpatul i-a remis victimei suma de 5.000 de euro, în benzinăria OOOO. situată în Bucureşti, zona Băneasa, bani pe care victima i-a primit în prezenţa martorului PPPP. şi i-a depus în contul bancar al mătuşii sale - martora QQQQ., prin intermediul martorei RRRR.

- la data de 03.02.2018, la agenţia de turism AAAA., situată în incinta magazinului TTT., în jurul orei 11:00 s-a prezentat numitul JJJ. (nepotul inculpatului A.) care a achiziţionat un bilet de avion pentru data de 05.02.2018, cu destinaţia Dusseldorf, Germania, pe numele victimei B.

- la data de 05.02.2018, ora 14:19, inculpatul A. a fost observat în incinta aeroportului Otopeni, la volanul autoturismului marca x cu nr. de înmatriculare x, fiind însoţit de B., pe care a condus-o în incinta aeroportului, în zona terminalului "Plecări", aceasta îmbarcându-se de la poarta nr. 26 .

În perioada imediat anterioară plecării în Germania, inculpatul A. i-a oferit victimei B. (care la acel moment nu era convinsă să-şi retracteze depoziţia dată împotriva acestuia), prin intermediul surorii acesteia, martora XXX., o sumă de bani, suportând, totodată, integral costurile deplasării şi cazării acesteia în Germania .

- în perioada 05.02.2018 - 10.02.2018, B. s-a aflat în Germania, la 05.02.2018, ora 15:53, inculpatul A. împreună cu B. au fost observaţi în zona "Plecări" din incinta aeroportului Bucureşti "Henri Coandă", pentru ca, la ora 16:09.58, cea dintâi să fie observată singură în zona Porţii de îmbarcare nr. 27 pentru destinaţia Dusseldorf. La 10.02.2018, ora 01:40, inculpata B. a ieşit din terminalul "Sosiri" al aeroportului Bucureşti "Henri Coandă".

- la data de 07.02.2018, B. şi inculpatul A. poartă o discuţie telefonică, la ora 23:49:06, când aceasta se afla deja în Germania, inculpatul A. încercând să se asigure că B. îl va susţine în demersul său ilicit şi va avea curajul de a-şi retracta depoziţia dată, chiar cu riscul unei acuzaţii pentru comiterea infracţiunii de mărturie mincinoasă .

- la data de 09.02.2018, ora 16:45:47, A. discută cu B. rezultând că, la acea dată, când inculpatul A. a discutat şi cu victima I., inculpata X. se afla în Germania împreună cu victima B., trimisă şi ea să-şi retracteze declaraţiile împotriva inculpatului.

- la data de 09.02.2018, ora 16:45:47, inculpatul A. a contactat telefonic victima I. şi i-a solicitat din nou să meargă în Germania pentru a-şi retracta declaraţiile date, cumpărându-i, în acest scop, biletul de avion.

- la data de 10.02.2018, ora 15:04:34, inculpatul A., utilizator al postului telefonic x, a luat legătura cu HHHH., aflată la postul telefonic x, căreia i se adresează cu apelativul "HHHH." şi pe care încearcă să o convingă în mod repetat de necesitatea de a vorbi cu fiica sa, pentru ca aceasta să-l ajute şi să se deplaseze în Germania, pentru a da "declaraţia" în faţa unui avocat .

- la data de 21.02.2018 este arestat din nou A. în vederea predării în Germania, în baza mandatului european de arestare emis pe numele acestuia la 18.09.2017 de Parchetul Wuppertal în baza hotărârii din 24.08.2017 a Judecătoriei Wuppertal (mandat de arestare emis în dosarul nr. x/2017 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a I penală), având în vedere încheierea pronunţată la 14 februarie 2018 în dosarul nr. x/2018 al Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin necontestare, prin care s-a dispus transferul procedurii penale ce formează obiectul dosarului penal nr. x/2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, D.I.I.C.O.T., către autorităţile judiciare germane - Poliţia Dusseldorf - dosar nr. x - Poliţia oraşului Wuppertal;

- la data de 21.02.2018, B. a dat o declaraţie notarială prin care îşi retrăgea cele sesizate în dosarul nr. x al Parchetului Wuppertal. La data de 01.03.2018, a fost găsită la percheziţia efectuată la domiciliul lui A. un înscris olograf, reprezentând scheletul unei declaraţii olografe ce reprezenta viitoarea declaraţie a victimei B. în faţa organelor judiciare. Conţinutul înscrisului olograf s-a regăsit, aproape integral, în cuprinsul declaraţiei autentificate sub nr. x/21.02.2018 de BNP RRR., dată de B., prin care aceasta şi-a retractat declaraţiile date în dosarul nr. x al Parchetului Wuppertal, arătând că le-a dat din răzbunare. Şi această declaraţie a fost ridicată din locuinţa inculpatului A. la momentul percheziţiei domiciliare.

- la data de 22.02.2018, ora 14:10:57, B. l-a contactat telefonic pe inculpatul BB.;

- la data de 22.02.2018, între orele 16:59 - 17:37, în Arestul Central Bucureşti (C.R.A.P. nr. 1), A. discută cu B. şi alte persoane din familia ... care s-au prezentat pentru vizita aprobată la inculpatul aflat în stare de arest preventiv, despre retragerea declaraţiilor victimelor I. ("I."), C. ("C."), F. ("F."), G. ("G."), fie la notar, fie în faţa organelor judiciare

- la data de 22.02.2018, urmare a solicitării lui A., B., însoţită de Y. (concubina primului), au mers la locuinţa victimei F., pe care au încercat să o convingă să-şi retragă declaraţiile date împotriva acestuia, în schimbul unor foloase materiale.

- la data de 22.02.2018, la ora 16:23.48, BB. a discutat cu Y. (concubina lui A.).

- la data de 24.02.2018, Y., însoţită de această dată de X. (cumnata inculpatului A.) i-au cerut din nou victimei F. să dea o declaraţie notarială, în cuprinsul căreia să menţioneze că a avut o relaţie amoroasă cu inculpatul A., fără a fi agresată sau exploatată de acesta, urmând să fie "cinstită" pentru ajutorul solicitat. Y. i-a comunicat acesteia numărul său de telefon, respectiv x, spunându-i să o sune indiferent de decizia luată .

- între 25.02.2018 - 28.02.2018, B., care nu reuşise să obţină audierea de către autorităţile germane, a rămas în Germania;

- la 27.02.2018, ora 19:55, conform percheziţiei informatice a terminalului mobil marca x+ aparţinând inculpatei Y., aceasta a expediat, prin aplicaţia x, către contactul "BBBB." alocat numitului JJJ., fotografia cărţii de identitate a victimei B., iar la ora 20:07 a recepţionat prin intermediul aceleiaşi aplicaţii, de la acelaşi contact, documente privind bookingul efectuat victimei B. pentru zborul Dusseldorf Otopeni din 28.02.2018. În acelaşi terminal mobil au fost identificate conversaţii purtate de inculpata Y. în perioada 25.02.2018 - 28.02.2018, care confirmă integral cele reţinute .

- la data de 28.02.2018, C. dă o declaraţie notarială în care menţionează că aspectele declarate în faţa autorităţilor judiciare spaniole şi române cu privire la inculpatul A. (valorificate în dosarul nr. x/2014 - reunit la dosarul nr. x/2015 al D.I.I.C.O.T.) sunt nereale.

- la data 01.03.2018 se dispune o măsură preventivă faţă de inculpata Y. având inclusiv obligaţia de a nu lua legătura cu victima C.;

- la data de 14.08.2018, în timp ce se afla în magazinul TTT. situat în Bucureşti, şos. x, ulterior dispunerii faţă de ea a măsurii preventive a controlului judiciar şi interdicţiei de a lua legătura cu victimele, Y. discută cu C.

Cele de mai sus confirmă raţionamentul instanţei de fond cu privire la vinovăţia inculpaţilor A., T., X., Y., B. şi BB. pentru infracţiuni contra înfăptuirii justiţiei, indicând faptul că inculpaţii au acţionat ori de câte ori un act important era pus în executare cu privire la A. ori la T., încercând să schimbe declaraţiile persoanelor care susţineau cu probe vinovăţia acestora pentru infracţiuni de trafic de persoane şi să împiedice tragerea la răspundere penală a inculpaţilor.

În prezenta cauză penală, cerinţa esenţială ataşată elementului material a constat în acte de intimidare realizate prin indicarea faptului că inculpaţii cunosc totul despre declaraţiile victimelor, prin aceea că au suficientă forţă în a convinge una dintre primele victime care au dat declaraţii să revină asupra celor descrise cu privire la traficul de persoane şi să îi ajute în împiedicarea instrumentării cauzei (ca în cazul lui A. şi B.), prin folosirea avocatului lui A. care a controlat conduita victimelor în faţa autorităţilor şi s-a asigurat că declaraţiile acestora împiedică procedurile în cauza penală de trafic de persoane (ca în cazul lui A. care a fost ajutat să împiedice sau să îngreuneze cercetările chiar de avocatul său, BB., care a asigurat atingerea scopului urmărit prin prezenţa, ca avocat al victimelor, la retragerea declaraţiilor date de acestea), prin faptul că au arătat victimelor că nu se tem că autorităţile vor interveni, nici chiar dacă acţionau împotriva măsurilor dispuse de autorităţile judiciare prin care li se interzicea să ia legătura cu victimele (ca în cazul lui Y. ori, ca în cazul lui A., prin asigurarea victimelor că autorităţile nu pot să ia măsuri contra acestora dacă îşi retrag declaraţiile incriminatoare), prin faptul că au urmărit victimele atât în Germania, cât şi în România, mergând inclusiv la domiciliul lor sau al familiilor lor, ori sunând la telefon victimele ori membri ai familiilor, pentru a se asigura că vor reveni asupra declaraţiilor care îi incriminau pe A. şi T. (ca în cazul lui A., T., X., Y., B.), ori prin coruperea victimelor care aveau calitatea de martor într-o cauză penală şi urmau să fie audiate din nou, proces în care A. şi T. erau inculpaţi (ca în cazul lui A., T., X., Y.). Scopul urmărit de inculpaţi şi care a şi fost atins în unele cazuri a constat în determinarea victimelor să dea declaraţii mincinoase.

Schimbarea declaraţiilor date de victime în faţa autorităţilor a fost solicitată de inculpaţi tocmai pentru că fuseseră formulate deja declaraţii incriminatorii la adresa lui A. şi T. în faza de urmărire penală, prin care se descriau concret modalităţile în care aceştia exploataseră victimele ori exercitaseră violenţe asupra victimelor. Inculpaţii cunoşteau declaraţiile din cauzele penale, cu efect vădit incriminator la adresa lor, astfel că au urmărit, ca, prin acte cu efect vădit intimidant ori prin corupere, să determine schimbarea declaraţiilor.

Contrar celor susţinute de apărarea inculpaţilor, actele inculpaţilor nu au fost simple solicitări adresate victimelor, de a spune adevărul cu privire la relaţiile afective şi gelozia care a determinat primele declaraţii. Natura relaţiilor dintre inculpaţi şi victime a fost descrisă mai sus, în secţiunea analizării infracţiunilor de trafic de persoane. Persoanele cărora li s-a cerut să îşi schimbe declaraţiile erau iniţial induse în eroare de A. şi T. care susţineau că au sentimente de afecţiune faţă de ele, le promiteau o viaţă în care să fie protejate şi apărate, însă victimele erau ulterior obligate să se prostitueze în folosul inculpaţilor şi familiilor acestora, exploatate, banii obţinuţi din prostituţie fiind controlaţi de inculpaţi, care îi foloseau în scopul achiziţionării de bunuri de valoare în folosul familiilor inculpaţilor, iar asupra victimelor se exercitau violenţe verbale, fizice, morale.

Efectul intimidant al actelor exercitate de inculpaţi şi scopul de a fi schimbate declaraţiile victimelor rezidă din modul concret de acţiune, întâlnirile dintre inculpaţi şi victime desfăşurându-se în perioada în care se administrau probe în dosarele de trafic de persoane, în România şi în Germania:

a) modul concret în care urmau să fie influenţate declaraţiile victimelor a fost stabilit în detaliu de unul dintre inculpaţi, şi anume A., chiar dacă se afla într-un loc de deţinere, cu o planificare detaliată, cu acţiuni ce urmau să fie comise de el însuşi, de alţi membri ai familiei ori de către avocatul său, acte de conduită care se completau reciproc în vederea intimidării sau coruperii victimelor, în vederea schimbării declaraţiilor, prin indicaţii specifice, pentru intimidarea sau coruperea acestora, indicaţii care ţineau seama de particularităţile fiecărei victime F., C., I., K. Cele stabilite la locul de deţinere au fost ulterior urmate de punerea în executare în detaliu, inclusiv prin încercarea de a obţine acte notariale sau contracte de mediere de revenire asupra declaraţiilor iniţiale. Veridicitatea discuţiei înregistrate la locul de deţinere este susţinută chiar de conduita inculpaţilor.

b) unii dintre inculpaţi (de exemplu: A., X. şi Dinu, B., B.) s-au deplasat împreună la domiciliul victimelor, fără a avea un alt motiv serios şi obiectiv decât acela de a le solicita victimelor să schimbe declaraţiile, în sensul modificării conţinutului faptic concret al depoziţiilor date în faţa organelor judiciare.

c) alţi inculpaţi (de exemplu: Dinu, B., B., X. şi Y.) au cerut victimelor să se întâlnească şi s-au întâlnit cu acestea fie acasă la victime, fie la o cafenea fără a avea un alt motiv serios şi obiectiv decât acela de a le solicita victimelor să schimbe declaraţiile, în sensul modificării conţinutului faptic concret al depoziţiilor date în faţa organelor judiciare. Veridicitatea discuţiilor înregistrate şi implicarea directă şi nemijlocită a inculpaţilor rezultă inclusiv din rezultatul percheziţiei informative asupra telefoanelor inculpatelor care au păstrat indicaţiile date pentru a schimba declaraţiile victimelor sau au înregistrat ele însele fragmente din discuţiile cu victimele.

d) oferirea sumelor de bani de către inculpaţi este dovedită fie prin înregistrarea unor fragmente de conversaţii în chiar telefoanele mobile ale acestora, fie de conturile bancare indicate de victime ca fiind cele în care au depus banii primiţi de la inculpaţi (de exemplu, suma de 5.000 de euro pe care la începutul anului 2018, inculpatul A. a dat-o victimei K. în schimbul promisiunii de a da declaraţii favorabile tuturor inculpaţilor din dosarul instrumentat de autorităţile judiciare germane este probată de depunerea sumei în contul bancar al mătuşii sale - martora QQQQ., prin intermediul martorei RRRR.).

e) o altă inculpată, şi anume Y., a blocat deplasarea unei victime pe culoarul unui magazin pentru a accentua efectul intimidant al cererilor de schimbare a conţinutului declaraţiilor, efect cu atât mai sever cu cât blocarea deplasării victimei a intervenit în contextul în care o instanţă dispusese anterior interdicţia de a lua contact cu victimele, iar inculpata a arătat, astfel, în mod public şi neechivoc că regulile legii nu li se aplică, că sunt capabili de orice, corupţie sau intimidare, pentru a împiedica administrarea justiţiei în dosarul care îi privea şi pentru a-şi menţine veniturile ilicite obţinute din exploatarea victimelor. Înregistrările video din magazinul respectiv sunt fără echivoc în sensul că iniţiativa discuţiei cu victima a aparţinut inculpatei Y. şi că aceasta a dorit să forţeze victima să rămână să discute cu ea.

f) imaginea publică a inculpaţilor (în cazul lui A. şi T.) faţă de victime era cea a unor persoane agresive, violente, care acţionau într-un mod intimidant, în toate aspectele care vizau atingerea scopurilor ilicite (după cum arată convorbirile telefonice citate în partea destinată analizei probelor care conduc la concluzia existenţei şi vinovăţiei pentru comiterea infracţiunii de trafic de persoane).

Urmarea imediată a infracţiunii a constat în producerea unei stări de pericol pentru înfăptuirea justiţiei, existenţa infracţiunii nefiind condiţionată de reuşita acţiunii de intimidare exercitate de către inculpaţi. În cauza dedusa judecăţii acţiunile conjugate exercitate de inculpaţi au avut drept efect determinarea unor victime să formuleze declaraţii neadevărate/nereale/mincinoase în faţa organelor judiciare care soluţionau cauze penale, în sensul că, deşi aveau cunoştinţa certă despre faptele şi persoanele urmărite penal, au dat declaraţii contrare adevărului. Legătura de cauzalitate dintre elementul material şi urmarea imediată este confirmată prin ansamblul probelor administrate, indicate atât în sentinţă cât şi în prezenta decizie.

Latura subiectivă a presupus intenţie directă, prevăzută de art. 16 alin. (3) lit. a) C. pen., inculpaţii urmărind ca prin exercitarea actelor cu efect vădit intimidant să se limiteze libertatea psihică a persoanelor în privinţa cărora au acţionat pentru a le determina să dea declaraţii mincinoase în cauzele penale şi astfel să influenţeze cursul firesc al actului de justiţie, alterând demersul de aflare a adevărului.

În consecinţă, situaţia de fapt a fost corect reţinută de instanţa de fond, în concordanţă cu probele administrate. În ceea ce priveşte semnificaţia juridică dată de instanţa de fond conduitei inculpaţilor A., T., X., Y., în opinie majoritară se are în vedere reţinerea unei forme a unităţii legale de infracţiune, pentru unele fapte pe care instanţa de fond le-a considerat ca întrunind elementele concursului de infracţiuni, după cum se va arăta în cele ce urmează.

Motivele de apel formulate de inculpatul A. privind lipsa elementelor de tipicitate sunt nefondate.

Probele administrate în cauză au susţinut situaţia de fapt reţinută de instanţa de fond în baza căreia s-a pronunţat soluţia de condamnare conform căreia:

- în dosarul nr. x/2015 al DIICOT, în cursul lunii mai 2017, prin corupere, A. a determinat victima B. să-şi retragă declaraţiile date împotriva sa în această cauză;

- în dosarul nr. x al Poliţiei Dusseldorf - Procuratura oraşului Wuppertal, în perioada decembrie 2017- februarie 2018, în baza aceleiaşi rezoluţiuni infracţionale, prin corupere, dând victimei o sumă de bani şi suportând costurile deplasării şi cazării acesteia în Germania, A. a determinat victima B. să-şi retragă declaraţiile date împotriva sa în această cauză;

- în dosarul nr. x/2015 al DIICOT, cu referire şi la o faptă cercetată în dosarul nr. x al Poliţiei Dusseldorf - Procuratura oraşului Wuppertal în cursul lunii februarie 2018, A. a determinat-o pe B. să meargă la F., pentru ca aceasta să îşi retragă declaraţiile. Urmare a solicitării inculpatului, la data de 22.02.2018, B. şi Y. au mers la locuinţa persoanei vătămate şi i-au promis o recompensă materială, în schimbul retragerii declaraţiilor date împotriva lui A.

- în dosarul nr. x/2014 (reunit la dosarul nr. x/2015 al DIICOT), în perioada mai - iunie 2014, prin corupere, A. a determinat pe C. să-şi retragă declaraţiile date împotriva sa în această cauză, prin contractul de mediere nr. x/03.06.2014, iar la data de 12.06.2014, fiind audiată de organele judiciare, aceasta şi-a retras declaraţia dată împotriva inculpatului A. în această cauză şi în faţa autorităţilor judiciare spaniole.

- în dosarul nr. x/2015, în perioada ianuarie- februarie 2018, prin corupere A., a determinat victima C. să dea o declaraţie notarială, în care să menţioneze că aspectele declarate în faţa autorităţilor judiciare spaniole şi române cu privire la persoana sa (valorificate în dosarul nr. x/2014 - reunit la dosarul nr. x/2015 al DIICOT) sunt nereale.

- în dosarul nr. x al Parchetului Wuppertal, la începutul anului 2018, prin corupere, dându-i suma de 1.500 de euro, A. a încercat să determine pe I. să dea declaraţii mincinoase în faţa autorităţilor judiciare germane solicitându-i să declare, în mod mincinos, că nu a exploatat-o sexual, nici pe ea şi nici pe victima B., că nu a agresat-o fizic în acest scop pe cea din urmă, ci că aceasta practica de bună-voie prostituţia, fără a-i remite lui nicio sumă de bani.

- În cauzele instrumentate de autorităţile judiciare române şi germane, la începutul anului 2018, prin corupere promiţând suma de 15.000 de euro, din care a remis efectiv suma de 5.000 de euro, la o benzinărie OOOO. din Bucureşti, zona aeroportului Băneasa, A. a încercat să determine pe K. - victimă a traficului de persoane comis de fratele său, inculpatul T., să dea declaraţii mincinoase.

În consecinţă, faţă de probele ce preced şi cronologia actelor comise de inculpat, vinovăţia este corect reţinută.

În ceea ce priveşte cererea de schimbare a încadrării juridice într-o singură infracţiune de influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 C. pen., în forma continuată, prevăzută de art. 35 C. pen. (conţinând 7 acte materiale), Înalta Curte, în majoritate, reţine următoarele:

Astfel cum rezultă din cele anterior prezentate, în sarcina inculpatului au fost reţinute de instanţa de fond:

- o infracţiune de influenţarea declaraţiilor, în formă continuată, prev. de art. 272 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale), constând în aceea că, în cursul lunii mai 2017, prin corupere, a determinat-o pe victima B., persoană vătămată în dosarul nr. x/2015 al DIICOT, să-şi retragă declaraţiile date împotriva sa în această cauză; în perioada decembrie 2017 - februarie 2018, în baza aceleiaşi rezoluţiuni infracţionale, prin corupere a determinat-o pe victima B., persoană vătămată în dosarul nr. x al Poliţiei Dusseldorf - Procuratura oraşului Wuppertal, să-şi retragă declaraţiile date împotriva sa în această cauză;

- o infracţiune de influenţarea declaraţiilor în formă continuată, prev. de art. 272 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale), constând în aceea că în perioada mai - iunie 2014, prin corupere, a determinat-o pe victima C., persoană vătămată în dosarul nr. x/2014 (reunit la dosarul nr. x/2015 al DIICOT), să-şi retragă declaraţiile date împotriva sa în această cauză, iar în perioada ianuarie - februarie 2018, în baza aceleiaşi rezoluţiuni infracţionale, în scopul de a contracara investigaţiile declanşate de DIICOT împotriva sa în dosarul nr. x/2015, prin corupere, a determinat-o pe victima C. să dea o nouă declaraţie, de această dată notarială, în care să menţioneze că aspectele declarate în faţa autorităţilor judiciare spaniole şi române cu privire la persoana sa (valorificate în dosarul nr. x/2014 - reunit la dosarul nr. x/2015 al DIICOT) sunt nereale;

- trei infracţiuni de influenţare a declaraţiilor, prev. de art. 272 alin. (1) C. pen., toate comise la începutul anului 2018, în perioada ianuarie- februarie, constând în determinarea lui B. să o abordeze pe numita F., persoană vătămată în dosarul nr. x/2015 al DIICOT şi, totodată, identificată ca victimă a traficului de persoane comis de A., faptă cercetată în dosarul nr. x al Poliţiei Dusseldorf - Procuratura oraşului Wuppertal) să încerce să o determine, prin corupere, să-şi schimbe declaraţiile date împotriva sa în faţa organelor judiciare (faptă reţinută sub forma de participaţie a instigării); determinarea, prin corupere a martorei I., victimă în dosarul nr. x al Parchetului Wuppertal, să dea declaraţii mincinoase în faţa autorităţilor judiciare germane; determinarea lui K. - victimă a traficului de persoane comis de fratele său, inculpatul T., să dea declaraţii mincinoase în cauzele instrumentate împotriva lor în dosarul instrumentat împotriva lor de autorităţile judiciare române şi germane.

În raport de situaţia de fapt reţinută în cauză, în majoritate, se constată că încadrarea juridică dată faptelor nu este una corectă, însă nici susţinerile apărării nu pot fi primite aşa cum acestea au fost formulate.

Astfel, prima fapta stabilită în sarcina inculpatului vizează influenţarea declaraţiilor date de C. şi a fost comisă perioada mai - iunie 2014, faptele de trafic de persoane referitoare la victimele F., I., K. fiind săvârşite ulterior. Ca atare, în mod evident, înainte de momentul mai - iunie 2014, inculpatul nu avea reprezentarea concretă a acţiunilor de influenţare a declaraţiilor ce urmează să le săvârşească.

În ceea ce priveşte cea de-a doua faptă în ordine cronologică, acesta a fost comisă în cursul lunii mai 2017, când, prin corupere, a determinat-o pe victima B., persoană vătămată în dosarul nr. x/2015 al D.I.I.C.O.T., să-şi retragă declaraţiile date împotriva sa în această cauză. Din probatoriul administrat nu rezultă însă, că, la acel moment, inculpatul ar fi cunoscut, exceptând-o pe K., că şi alte victime au formulat plângeri penale împotriva sa. Înalta Curte constată astfel că nu se poate susţine că la momentul lunii mai 2017, inculpatul acesta ar fi avut reprezentarea tuturor actelor de executare ulterioare (finalizate în februarie 2018).

Înalta Curte reţine că, la data de 24.08.2017, în dosarul nr. x al Parchetului Wuppertal a fost emis, de către Judecătoria Wuppertal, un mandat de arestare împotriva inculpaţilor A., T., mandat ce a fost pus în executare la data de 26.10.2017 (faţă de inculpatul T.) şi în 15 decembrie 2017 (faţă de A.).

În contextul arestării sale şi luând cunoştinţă atât despre existenţa dosarului penal din Germania (care cerceta aceleaşi fapte care erau anchetate şi de DIICOT), cât şi despre dosarul aflat pe rolul DIICOT, inculpatul A. a demarat o serie de acţiuni în vederea găsirii victimelor din cauzele care făceau obiectul cercetărilor încercând să le determine pe acestea să nu dea declaraţii, să şi le retragă, în sensul de a susţine că fie au avut o relaţie de iubire, fie că au practicat prostituţia de buna voie, scopul acestor acţiuni fiind unul singur, urmărit încă de la început, conturarea unui probatoriu care să permită pronunţarea unei soluţii de clasare.

În aceste circumstanţe de fapt, Înalta Curte apreciază că toate faptele inculpatului din perioada decembrie 2017- ianuarie - februarie 2018, de a le determina victimele B., C., F., I. şi K. să îşi retragă declaraţiile/să dea declaraţii mincinoase, au fost comise în baza unui plan de acţiune determinat în linii generale încă dinaintea primului act de executare, toate demersurile acestuia fiind făcute într-un singur scop, acela de a-şi asigura exonerarea de răspundere penală. În cazul acestor fapte, rezoluţia infracţională este una unică, îndreptată încă de la momentul luării ei către producerea acestui rezultat. În ceea ce priveşte determinarea victimei K. să dea declaraţii mincinoase, Înalta Curte apreciază că unitatea de rezoluţie este menţinută, chiar dacă aceasta a fost exploatată de inculpatul T., fratele său. Interesul inculpatului A. în modificarea poziţiei procesuale a acestei victime este evident, în condiţiile în care participase cu acte de ajutor la exploatarea sa, astfel că planul său de acţiune nu o putea exclude.

În raport cu cele anterior reţinute, fiind îndeplinite şi toate celelalte condiţii prev. de art. 35 alin. (1) C. pen.), Înalta Curte va dispune schimbarea încadrării juridice după cum urmează:

- din infracţiunea de influenţarea declaraţiilor, în formă continuată, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. [2 acte materiale comise în raport cu victima B.], în infracţiunea de influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen. [fapta din mai 2017 comisă în raport cu victima B.], şi infracţiunea de influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen. [fapta din decembrie 2017- februarie 2018 comisă în raport cu victima B.].

- din infracţiunea de influenţarea declaraţiilor, în formă continuată, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. [2 acte materiale comise în raport cu victima C.], în infracţiunea de influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen. [fapta din mai- iunie 2014 comisă în raport cu victima C.], şi infracţiunea de influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen. [fapta din ianuarie - februarie 2018 comisă în raport cu victima C.].

Astfel cum s-a arătat anterior, în privinţa faptelor din mai - iunie 2014 [ce vizează influenţarea declaraţiilor date de C.] şi mai 2017 [victima C.], Înalta Curte va reţine săvârşirea faptelor în concurs real, nefiind îndeplinite condiţiile pentru a aprecia că aparţin unităţii legale de infracţiune.

În baza art. 386 alin. (1) C. proc. pen., va schimba încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpatului A. din infracţiunea de influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen. [fapta din decembrie 2017- februarie 2018 comisă în raport cu victima B.], infracţiunea de influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen. [fapta din ianuarie- februarie 2018 comisă în raport cu victima C.], instigare la infracţiunea de influenţare a declaraţiilor, prevăzută de art. 47 C. pen. raportat la art. 272 alin. (1) C. pen. (în raport cu victima F.), infracţiunea de influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen. (în raport cu victima I.), şi infracţiunea de influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen. (în raport cu victima K.), în infracţiunea de influenţarea declaraţiilor, în formă continuată, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. [5 acte materiale: fapta din decembrie 2017 - februarie 2018 comisă în raport cu victima B., fapta din ianuarie- februarie 2018 comisă în raport cu victima C., precum şi faptele săvârşite în raport cu fiecare dintre victimele F., I. şi K.].

Procedând în acest fel, Înalta Curte nu încalcă principiul neagravării situaţiei în propria cale de atac, întrucât, dintr-un concurs de infracţiuni compus din două infracţiuni în formă continuată şi 3 infracţiuni simple, schimbarea încadrării juridice duce la reţinerea a doua infracţiuni simple şi a unei singure infracţiuni în forma continuată.

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul T., instanţa de fond a reţinut în mod corect vinovăţia, probele administrate în cauză, anterior expuse, au confirmat situaţia de fapt stabilită de prima instanţă de fond:

- în dosarul nr. x/2015 al DIICOT, în cursul lunii decembrie 2016, prin corupere T. zis "T." a determinat pe K., persoană vătămată şi audiată în această cauză cu asigurarea măsurilor de protecţie inerente statutului de martor ameninţat, să-şi retragă declaraţiile date împotriva sa în acea cauză.

- în cursul lunii decembrie 2017, a determinat pe inculpata X. să încerce, la rândul său să o determine, prin corupere, pe victima K. - victimă a traficului de persoane comis de inculpat - să nu dea declaraţii împotriva acestuia, în faţa autorităţilor judiciare germane şi române.

Acţiunile inculpatei X. în sensul determinării victimei K. de a-şi schimba declaraţiile date în faţa autorităţilor judiciare române şi germane sunt în deplină concordanţă cu solicitările soţului său - inculpatul T., solicitări adresate prin intermediul scrisorilor identificate, de asemenea, în telefonul mobil al inculpatei, şi care au fost citate mai sus, în care se descria atât modul în care urmau să fie determinate victimele să revină asupra declaraţiilor, prin corupere, cât şi motivul care urma să fie prezenta autorităţilor şi anume gelozia victimelor care ar fi determinat dorinţa acestora de răzbunare prin declaraţiile date. Veridicitatea celor reţinute faţă de T. şi X. este confirmată şi de o discuţie dintre A. şi B.:

"A.: Da! ... Ce zicea ăla? ... Eu nu ştiu ce să-i mai zic că Oana nu vorbeşte cu mine, OANA ar vrea să-i dea două-trei mii ... de ... B.: De ce? A.: Asta ...OANA, nu, nu spune nimic! Că n-ar vrea să dea nimic ai înţeles? Şi n-am ştiut ce să-i mai zic! ... Şi oricum facem puşcărie aşa că ... Ai înţeles? Nu ştiu ce să zic! ... (...) de năsoasă (n.n referirea este la K.)".

În contradicţie cu cele susţinute de apărare, în ceea ce priveşte acuzaţiile aduse lui T. cu referire la infracţiunea de influenţarea declaraţiilor, respectiv instigare la comiterea infracţiunii de influenţarea declaraţiilor, instanţa constată că actele autorului nu absorb actele de instigare comise de aceeaşi persoană, dacă actele de instigare au început după ce au fost finalizate actele materiale comise în calitate de autor.

Cu toate acestea, în opinie majoritară, se constată că sunt în cauză sunt întrunite toate condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 35 alin. (1) C. pen. pentru reţinerea unităţii legale de infracţiune sub forma infracţiunii continuate.

În acest sens se reţine că, în sarcina inculpatului, s-a stabilit că în cursul lunii decembrie 2016, prin corupere, a determinat-o pe victima K., persoană vătămată în dosarul nr. x/2015 al DIICOT şi audiată în această cauză cu asigurarea măsurilor de protecţie inerente statutului de martor ameninţat, să-şi retragă declaraţiile date împotriva sa, iar, în cursul lunii decembrie 2017, a determinat-o pe inculpata X. să încerce, la rândul său, să o determine, prin corupere, pe victima K. - victimă a traficului de persoane comis de inculpat - să nu dea declaraţii împotriva acestuia, în faţa autorităţilor judiciare germane şi române.

În mod evident, condiţia unităţii de subiect activ este îndeplinită. Participaţia penală sub în forma instigării la una dintre acţiuni nu reprezintă un impediment pentru reţinerea omogenităţii juridice şi nici nu este de natură să excludă, prin ea însăşi, existenţa unei rezoluţii infracţionale unice. Astfel cum s-a arătat şi în doctrină, omogenitatea juridică pe care o implică infracţiunea continuată nu exclude posibilitatea ca în conţinutul unei asemenea infracţiuni să intre, cu valoarea unor părţi componente, acte de participare neomogene - de coautorat, de instigare şi de complicitate -, atâta vreme cât toate se raportează la acelaşi tip particular de infracţiune şi au fost comise în baza unei rezoluţii unice (V. Papadopol, D. Pavel, Formele unităţii infracţionale în dreptul penal român, Ed. Şansa, Bucureşti, 1992, pag. 129; în acelaşi sens F. Streteanu, D. Niţu, Drept penal român, Partea generală, vol. II, Ed. Universul juridic 2018, filele x)

În ceea ce priveşte aceasta din urmă condiţie, Înalta Curte porneşte de faptul că acţiunile inculpatului vizau determinarea victimei K., prin orice mijloace, să aibă o poziţie procesuală care să nu permită tragerea sa la răspundere penală pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane. Dată fiind dinamica procesului penal, care presupune desfăşurarea urmăririi penale, apoi, eventual, şi a cercetării judecătoreşti, încă de la momentul primei sale acţiuni inculpatul a avut reprezentarea faptului că va fi necesară o intervenţie repetată asupra victimei, mai ales că înţelegea financiară dintre aceştia nu fusese finalizată. Instigarea soţiei sale de a lua legătura cu K. pentru menţinerea aceleiaşi poziţii procesuale nu este rezultatul unei rezoluţii infracţionale distincte, ci a fost consecinţa unor împrejurări care îl împiedicau obiectiv pe inculpat să intre în legătură cu aceasta (era arestat). Rezoluţia infracţională rămâne una unică, îndreptată încă de la momentul luării ei spre producerea unui rezultat determinat, acela ca K. să nu dea declaraţii care să îl incrimineze. Intervalul de timp dintre cele două acţiuni, deşi aparent mare, nu poate fi analizat în afara circumstanţelor cauzei, respectiv desfăşurarea în timp a actelor de urmărire penală. De asemenea, împrejurarea că se punea problema audierii victimei în două dosare diferite este lipsită de relevanţă, în condiţiile în care în ambele dosare (aflate pe rolul autorităţilor judiciare din România şi din Germania) se cercetau exact aceleaşi fapte.

În consecinţă, în majoritate, Înalta Curte constată că încadrarea juridică dată faptelor nu este corectă, astfel că, în temeiul art. 386 alin. (1) C. proc. pen., va schimba încadrarea juridică din infracţiunile de influenţare a declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen. (în raport cu victima K.), şi instigare la influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 47 C. pen. raportat la art. 272 alin. (1) C. pen. (în raport cu victima K.), într-o singură infracţiune de influenţare a declaraţiilor, în formă continuată, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 C. pen.

În ceea ce o priveşte pe X., aceasta a fost acuzată şi condamnată pentru săvârşirea infracţiunii de influenţarea declaraţiilor (în raport cu victima F.) şi pentru săvârşirea infracţiunii de influenţarea declaraţiilor (în raport cu victima K.).

Motivele de apel privind lipsa elementelor de tipicitate ori lipsa scopului infracţiunii sunt nefondate. Probele administrate în cauză au susţinut situaţia de fapt reţinută de instanţa de fond în baza căreia s-a pronunţat soluţia de condamnare.

Audiată la termenul de la 20 aprilie 2021, X. a declarat cu privire la această acuzaţie:

"În legătură cu F., precizez următoarele: Am fost sunată într-o după amiază de către cumnata mea, Y., care m-a întrebat dacă o pot duce să se întâlnească cu cineva. În acea perioadă, cumnata mea, era însărcinată în 7 luni şi nu putea conduce, afară era zăpadă iar eu am fost de acord să o însoţesc unde trebuia să ajungă, respectiv la GGGG. Nu mi-a spus cu cine se va întâlni, doar unde vom merge, că trebuie să se întâlnească cu cineva la mall. Pe drumul către mall a fost sunată de acea persoană să o întrebe dacă mai ajunge, având în vedere că drumul era foarte aglomerat.

Am ajuns la mall . cumnata mea a coborât din maşină. În schimb, eu am căutat aprox. 10 min un loc de parcare pentru că nu aveam unde să parchez. Mi-a spus că se va duce la cafeneaua de la intrarea din mall şi după ce am parcat m-am dus şi eu la cafenea. Am ajuns acolo, cumnata mea stătea de vorbă cu o fată pe care nu o mai văzusem niciodată, nu ştiam cum o cheamă şi motivul pentru care s-au întâlnit. Pe drum, nu am discutat absolut nimic. Am ajuns la cafenea, m-am aşezat şi eu la masă lângă ele, nu am fost foarte atentă la ceea ce se discuta dar din ceea ce am înţeles eu, discutau despre A., domnişoara respectivă spunând că a fost cu el în sensul că probabil au avut o relaţie şi că a ajutat-o de nenumărate ori dar ce mi-a atras atenţia la această fată a fost că devenea foarte agitată.

Spre exemplu, acum spunea ceva de bine după care începea să spună lucruri urâte despre A. Tot timpul se uita în stânga/dreapta, atitudine pe care nu mi-o pot explica. Discuţia nu cred că a durat nici 10 minute. Eu nu am vorbit nimic cu acea fată. Când am văzut că acea fată a început să devină agitată, eu şi cumnata mea ne-am ridicat de la masă, am plecat către maşină şi după aprox. un minut, două, această fată s-a apropiat de maşină şi a mai dorit să vorbească cu cumnata mea întrebând-o YYYYY. bani poate să-i dea ca să vină să dea o declaraţie sau să spună adevărul în privinţa lui A.

În acel moment, cumnata mea Y. i-a răspuns că nu are niciun ban şi că nu poate să-i dea nimic. Doresc să menţionez faptul că, la acea perioadă, nici eu, nici cumnata mea nu ştiam că acele întrebări care i-am fost puse de către această fată cumnatei mele erau de fapt pentru a fabrica nişte probe împotriva ei deoarece şi după declaraţia pe care a dat-o această fată, a spus că, la insistenţele DIICOT-ului a fost pusă să o sune şi să o caute pe Y.

Până să o cunoască pe această fată, respectiv pe K., am avut o relaţie normală de familie cu T., el, la acea perioadă, se ocupa cu furnizarea şi cumpărarea maşinilor rulate sau accidentate şi aproape tot timpul era plecat de acasă. Poate din această cauză, nu mi-am dat seama că el mai avea de fapt o relaţie cu K. La un moment dat, am purtat o discuţie cu T. şi mi-a spus că, într-adevăr, are o relaţie, că este foarte îndrăgostit, de fapt, că o iubeşte pe această fată. La acea perioadă, eu nu ştiam de existenţa ei. Am rămas uimită. T. mi-a spus despre relaţie la sfârşitul anului 2014. Din acel moment, eu şi T. noi nu am mai avut o legătură de genul soţ-soţie. El venea acasă mai mult pentru a-şi petrece 20/30 minute cu fiica acestuia care era mai mică pentru că nu putea să stea mai mult.

Am vorbit cu K. telefonic în perioada în care T. a fost arestat în România, respectiv în decembrie 2017. Nu ştiam la acel moment motivul pentru care T. a fost arestat. K. a aflat acest lucru şi m-a sunat şi m-a întrebat dacă poate să îl ajute cu ceva. I-am spus că, în situaţia în care doreşte să-l ajute, poate să ia legătura cu avocatul lui. Mă suna de câteva ori întrebându-mă de starea lui şi în momentul în care T. a fost trimis în Germania şi mă întreba dacă poate merge să-l viziteze şi să-i spun numele avocatului din Germania pentru a putea lua legătura cu el. Eu nu pot să-mi explic de ce m-a sunat pe mine şi nu l-a contactat în alt mod. Ştiam într-adevăr că o iubeşte şi nu mai doream să am legătură nici cu ea, nici cu el. i-am răspuns la telefon de vreo 2,3 ori, după care, am fost sunată şi de pe alte numere de telefon şi nu am mai răspuns. La un moment dat, mi-am descărcat pe telefon o aplicaţie care înregistra tot ceea ce discutam la telefon cu oricine. Eu nu am sunat-o niciodată pe K.

După aprox. 2 luni, am plecat în Germania ca să îmi vizitez soţul. Deşi nu mai era soţul meu, îl iubeam, aveam un copil împreună şi până la urmă nu trebuia să renunţ eu la el, ci ea.

La acea perioadă, când eram în Germania, am fost contactată telefonic de către K. şi iubitul ei GGGGGG. care mi-au propus să mă întâlnesc cu ei la Stuttgart. În ace moment, eu eram la Dusseldorf pentru a discuta ca să vină K. să dea o declaraţie să spună adevărul despre relaţia pe care a avut-o cu T. Nu am acceptat să mă întâlnesc cu ei de frică, eram singură şi, în schimb, ei au spus că vor veni la Dusseldorf să se întâlnească cu mine. La acel moment, avocatul soţului pe care îl angajase în Germania, era german, nu vorbea nici limba engleză ca să pot discuta cu el şi am angajat un translator pentru a putea comunica cu dânsul. I-am spus avocatului că mă voi întâlni cu ei pentru că fata doreşte să dea o declaraţie pentru T. şi am rugat-o pe doamna translator să mă însoţească la acea cafenea. doamna translator a mers cu mine la acea cafenea, a venit K. cu iubitul ei şi mi-a spus să-i dau maşina pe care o am eu, 30,000 de euro şi un apartament în România şi dacă voi face acest lucru, ea va da declaraţie în favoarea lui T. La acel moment, K. avea alt iubit şi iubitul ei mi-a spus că, dacă K. va primi ce a cerut, el garantează că va veni şi va da declaraţie şi va spune exact cum a fost. I-am spus că nu am de unde să iau acei bani şi în acel moment, s-a enervat, s-a ridicat de la masă, a spus că ea nu a făcut 500 de km să vină să piardă timpul. M-am întors cu translatorul la biroul avocatului, i-am spus ce s-a întâmplat. Doamna translator a mers cu noi pentru că ştiam că o să-mi ceară bani şi mi-a spus că în cazul în care îmi cere bani, puteam să facem şi un flagrant. Acel lucru doream să îl fac din România. În acel moment, T. îl avea avocat pe dl. HHHHHH. Eu i-am spus că am fost sunată de această fată şi mi-a cerut bani şi maşina. M-a sunat verişoara lui K. şi urma să ne întâlnim într-o seară la Unirea, să merg cu maşina şi cu 30.000 de euro pe care să i le dau. I-am spus avocatului şi mi-a spus că la acel moment nu este bine să facem un flagrant şi să mai aşteptăm să vedem ce se întâmplă şi am renunţat."

Cele declarate nu sunt de natură să infirme soluţia de condamnare pronunţată de instanţa de fond, probele scoţând în evidenţă cunoaşterea activităţii infracţionale, precum şi faptul că de această activitate infracţională profita întreaga familie. Astfel, discuţia telefonică purtată la data de 02.11.2015, de inculpatele Y. şi X., citată şi anterior, care, dincolo de a evidenţia cunoaşterea, de către acestea, a activităţilor ilicite desfăşurate de partenerii lor, inculpaţii A. şi T., subliniază şi faptul că acceptau modul în care erau exploatate victimele, fiind preocupate de păstrarea controlului asupra victimelor traficate de aceştia, ceea ce a justificat şi susţinerea inculpaţilor inclusiv în infracţiunile contra înfăptuirii justiţiei:"... X.: Oricum.Şi că era altele şi că...şi că nu era altele, să fi trăit cu ele zilnic. Şi erau plecaţi, era aceeaşi situaţie. Pentru că ei totdeauna îşi găsesc, ai uitat? Ei aveau femei aicia, care stăteau pe degeaba cu ele. Y.: Adică.toată lumea îşi caută femei, toată lumea vrea să facă mai mulţi bani, că d-aia ai plecat, să faci bani şi fraţii AAAAAA. a rămas fideli mă. (...) X.: Păi n-are cum să râdă în faţa lor, n-are cum să râdă în faţa lor. Le dă cel mai mare respect la femeile astea. Nici R. nici L. nici nimeni.nici cine vrei tu... Y.: Normal, ei le tratează ca atare. X.: Exact. Y.: Le tratează ca pe nişte curve care nu se implică cu ele. X.: Exact. (...). Da dar ele merită respectul. N-a primit nimeni respect cât a primit ele. Mai ales asta a lu T. A primit din plin..."

Probele de mai sus indică în mod clar implicarea inculpatei în comiterea infracţiunilor de trafic de persoane şi interesul de a nu se efectua acte de urmărire penală faţă de soţul său.

În contextul violenţelor exercitate asupra victimelor, de notorietate pentru întreaga familie ..., după cum s-a arătat în secţiunea dedicată analizei traficului de persoane, respectul la care cele două inculpate se referă semnifică violenţele exercitate asupra victimelor, care le făcea pe inculpate să fie sigure că partenerii lor urmăresc doar să exploateze sexual victimele şi nu au sentimente de afecţiune faţă de victime. În acest context, al susţinerii economice a întregii familii prin exploatarea victimelor, după cum s-a arătat mai sus, în legătură cu dosarul nr. x/2015 al DIICOT şi cu dosarul nr. x al Poliţiei Dusseldorf - Procuratura oraşului Wuppertal, la data de 24.02.2018, X. şi Y. s-au întâlnit cu victima F. (persoană vătămată) şi i-au solicitat să dea o declaraţie notarială, în cuprinsul căreia să menţioneze că a avut o relaţie amoroasă cu inculpatul A., fără a fi agresată sau exploatată de acesta, urmând să fie "cinstită" pentru ajutorul solicitat. Anterior, la data de 22.02.2018, B., fusese convinse de inculpatul A., să meargă împreună cu Y. la locuinţa aceleiaşi victime, pe care de asemenea au încercat să o convingă să-şi retragă declaraţiile date împotriva inculpatului A., în schimbul unor foloase materiale. În cursul lunii decembrie 2017, fiind determinată anterior de soţul său, inculpatul T., X. a încercat la rândul său să o convingă prin corupere pe victima K. - victimă a traficului de persoane comis de inculpatul T. - să nu dea declaraţii împotriva acestuia, în faţa autorităţilor judiciare germane şi române.

Susţinerile inculpatei sunt infirmate de contribuţia sa la întâlnirea avută într-o cafenea cu K. alături de Y.:

"X.: Da, apare acolo.(...)Y.: Notarială şi am scăpat, deci n-ai treabă tu cu... X.: Să iasă din calcul că el te-a obligat, el ţi-a luat banii, el...Aţi avut o relaţie (neinteligibil), n-ai cum să zici (neinteligibil) (...)"

În acelaşi sens al evidenţierii scopului îngreunării cercetărilor în cauzele în care autorităţile îi investigau pe A. şi T. sunt şi discuţiile dintre A. şi B., respectiv probele referitoare la plecarea lui X. în Germania. Discuţia dintre A. şi victima I. din data de 09.02.2018, la ora 18:45:07, probează elementele de tipicitate pentru infracţiunea de influenţarea declaraţiilor, respectiv solicitarea de a se întâlni cu X. care o aşteaptă deja în Germania şi faptul că este dispus să-i dea bani pentru zilele pe care va fi nevoită să le petreacă acolo. "A.: (...) Dacă tu pleci acolo nu îţi iei şi schimburile să rămâi acolo două-trei zile? Până rezolvi şi aia şi poţi să te duci şi la muncă, dacă vrei. I.: Păi să rămân acolo? A.: Îh? Câteva zile măcar. I.: Păi ce, o să aibă nevoie de mine?A.: Nu e fata mea, dar tu ai nimerit sâmbăta. Ai înţeles ce spun? Dacă vrei, dacă nu, nu e problemă că, oricum, îţi trimit eu bani să ai. Ţi-am zis aşa să nu fii stresată că pleci în partea ailaltă, ştii? I.: Oana e acolo, nu? A.: Da, e acolo. E acolo, te aşteaptă. De când te aşteaptă. Păi gândeşte-te tu, da? I.: Dar nu ştiu ce să fac. A.: Eu zic, părerea mea, tot e Oana acolo. Nu te plictiseşti. Stai cu ea. Ai şi cu cine să te duci la muncă. Ai înţeles? Şi... nici nu te presează ăsta că îi arăţi că eşti la muncă. Ai înţeles?I.: Da, dar o să mă întrebe cum şi în ce fel şi tot aşa. A. Păi şi îi arăţi sunt aici în club, sunt la baie. Nu o să ştie el chiar toate alea, înţelegi? I.: Da. A.: Te gândeşti tu. E ţi-am zis, cum vrei tu, aşa facem. I.: Dar stai! Care Oana e acolo? Sunt amândouă sau doar...A.: Nu mă viaţa mea. Asta a lu... cu copii. Asta cu copii, nu aia. Te gândeşti tu, da? Şi-mi spui cum vrei să facem. Poţi să stai cu ea, nu ar fi nicio problemă. Cum îţi convine ţie, nu?...".

La aceeaşi dată 09.02.2018, ora 16:45:47, A. confirmă inculpatei B. că Oana, este X. "A.: Da! ... Ce zicea ăla? ... Eu nu ştiu ce să-i mai zic că Oana nu vorbeşte cu mine, OANA ar vrea să-i dea două-trei mii ... de ...B.: De ce? A.: Asta ...OANA, nu, nu spune nimic! Că n-ar vrea să dea nimic ai înţeles? Şi n-am ştiut ce să-i mai zic! ... Şi oricum facem puşcărie aşa că ... Ai înţeles? Nu ştiu ce să zic! ...". Dubiile referitoare la plata unei sume pentru retractarea declaraţiilor rezultă şi din discuţiile purtate de X. alături de B., trimisă şi ea să-şi retracteze declaraţiile împotriva inculpatului:

".X.: Eu vreau să termin cât mai repede. K. mi-a cerut X6-le şi 10.000 de euro. Eu i-am spus că nu e niciun fel de problemă. Da. O să mă împrumut, o să văd ce fac de bani că bani nu am, dar o să văd ce fac, apelez la cunoştinţe, la neamuri. Eu vreau să ştiu sigur dacă dau x-le şi banii ăştia 10.000 de euro se duce să-şi retragă plângerile pe care le-a făcut? Adică eu ce garanţie am şi eu? ..." (fişier x)."... X.: Că eu o să vin cu X 6-le şi cu cei 10.000 de euro, să-i bag în torpedou ca să ştii tu de locul lor unde este" (fişier x).

Aşa cum am arătat şi anterior, toate acţiunile inculpatei X. în sensul determinării victimei K. de a-şi schimba declaraţiile date în faţa autorităţilor judiciare române şi germane sunt în deplină concordanţă cu solicitările soţului său - inculpatul T. - solicitări adresate prin intermediul scrisorilor identificate, de asemenea, în telefonul mobil al inculpatei, iar în consecinţă, faţă de probele ce preced şi cronologia actelor comise de inculpat, vinovăţia fiind corect reţinute.

Încadrarea juridică dată infracţiunilor presupune însă reţinerea formei continuate, la care se va face referire ulterior, cu ocazia analizării criticilor formulate de inculpata Y.

Referitor la inculpata Y. instanţa reţine că a fost acuzată şi condamnată pentru săvârşirea infracţiunii de influenţarea declaraţiilor (în raport cu victima F.) şi pentru săvârşirea infracţiunii de influenţarea declaraţiilor [în raport cu victima C.].

Motivele de apel privind lipsa elementelor de tipicitate sunt nefondate. Probele administrate în cauză au susţinut situaţia de fapt reţinută de instanţa de fond în baza căreia s-a pronunţat soluţia de condamnare. Astfel, audiată la termenul de la 09 martie 2021, Y. a susţinut următoarele:

"Referitor la F., arat că am mers la aceasta cu B. ne-am întâlnit şi după aceea eu nu am avut o discuţie întrucât nu o cunoşteam, dar B. a întrebat-o dacă a dat vreo declaraţie cu privire la A. şi a spus că nu a dat nicio declaraţie şi că nu are nimic cu acesta fiind curioasă de ceea ce s-a întâmplat. Totodată a spus că îi mulţumeşte acestuia pt că a ajutat-o când a fost bolnavă şi i-a dat bani pentru avion. Eu am însoţit-o pe B. însă nu ştiam nimic în legătură cu faptul că aceasta ar fi dat o declaraţie, dar se cunoştea cu B., care a spus că i-a văzut numele într-un dosar din Germania.

La plecare am lăsat numărul meu de telefon întrucât B. nu avea telefon, spunându-ne că o să ne contacteze pentru a se interesa de A. M-a sunat după câteva zile să ne vedem la GGGG. la o cafenea şi eu am acceptat. Când am ajuns am avut o discuţie în care spunea cu totul altceva faţă de întâlnirea anterioară spunând lucruri urâte despre A., precum că acesta a bătut-o. Menţin cele declarate la Curtea de Apel Bucureşti cu privire la această întâlnire. În legătură cu C. arăt că mi-a transmis printr-un văr al inc. A., astfel că m-am întâlnit la TTT. din şos.

Alexandriei. La această întâlnire mi-a spus să îi dau bani să angajeze un avocat pentru că este inculpată într-un dosar din cauza lui ... şi că dosarul o stresează foarte rău. Eu i-am spus că nu am bani şi nu pot să-i dau. Ulterior s-a întâlnit cu vărul lui ... şi a spus că trebuie să avem o întâlnire, respectiv să vin eu la el. Precizez că aceasta purta o instalaţie de înregistrare când vorbea cu vărul lui . . . . . . . . . .O cunoşteam pe C. fiind colege la şcoală, nu am ştiut că a avut o relaţie cu ... şi nici că a fost plecată în străinătate.

Precizez că întâlnirea de la magazinul TTT. a fost singura pe care am avut-o cu aceasta. Nu ştiam că F. a avut vreo relaţie cu inculpatul A. Întrebări formulate de apărătorul inculpatei: Întrebare: Aţi avut vreo discuţie explicită cu F. în sensul că aceasta să îşi retragă declaraţiile sau să facă declaraţii favorabile cu privire la inculpatul A. în dosarele din Germania şi România? Răspuns: nu am avut nicio astfel de discuţie cu F. Întrebare: dacă are cunoştinţă despre demersurile făcute în sensul că aceasta şi-a angajat avocat, s-a prezentat la notar sau la un mediator cu scopul de a reveni asupra declaraţiilor iniţiale incriminatoare? Răspuns: nu cunosc nimic despre aceste demersuri.

Întrebări formulate de apărătorul inculpatei X. Care a fost motivul pentru care inculpata ... v-a însoţit la întâlnirea cu F.? Răspuns: eu eram însărcinată în 7 luni şi nu puteam să conduc şi am rugat-o pe ea să conducă. Precizez că aceasta nu ştia care era scopul întâlnirii mele cu F. La această întâlnire inc. X. nu a intervenit în discuţie asistând doar 2-3 minute la cele discutate dar nu îmi amintesc alte detalii din discuţia la care a asistat."

Cele declarate nu infirmă soluţia pronunţată de instanţa de fond care a reţinut, în mod corect, ca situaţie de fapt că în dosarul nr. x/2015 al DIICOT şi în dosarul nr. x al Poliţiei Dusseldorf - Procuratura oraşului Wuppertal, la data de 22.02.2018, Y. împreună cu B., care fusese convinsă să facă acest demers de către A., au mers la locuinţa lui F. pe care au încercat să o convingă să-şi retragă declaraţiile date împotriva lui A. în schimbul unor foloase materiale, iar în acelaşi scop, la data de 24.02.2018, însoţită de această dată de inculpata X. s-au reîntâlnit cu persoana vătămată şi i-au solicitat să dea o declaraţie notarială, în cuprinsul căreia să menţioneze că a avut o relaţie amoroasă cu inculpatul A., fără a fi agresată sau exploatată de acesta, urmând să fie "cinstită" pentru ajutorul solicitat. Totodată s-a reţinut şi că în dosarul nr. x/2015 al DIICOT, la data de 14.08.2018, Y., în timp ce se afla în complexul comercial TTT. din Bucureşti, şos. x, prin încălcarea obligaţiei impuse pe parcursul măsurii preventive a controlului judiciar de a nu lua legătura cu victima C., a mers la aceasta în timp ce se afla în centrul comercial, şi, prin corupere, a încercat să o determine să-şi retragă declaraţiile date împotriva inculpatului A., în cuprinsul cărora victima a descris maniera în care cel din urmă a exploatat-o prin obligare la practicarea prostituţiei.

Astfel, contrar celor susţinute de Y., imaginile filmate arată că iniţiativa discuţiei cu C. i-a aparţinut inculpatei, iar la încercarea victimei de a pleca, a făcut în aşa fel încât să o împiedice. Imaginile arată că în timp ce C. se afla în faţa unui stand, la orele 18:42:42 Y., având în mână două sacoşe de culoare deschisă (albă), îi face semn cu mâna lui C. să iasă din magazin, pe culoarul central unde au stat de vorbă 10 minute, în intervalul 18:42:53-18:52:16. Victima C. a încercat să plece, dar inculpata Y. s-a aşezat în faţa sa pentru a o împiedica.

În acelaşi sens al probării vinovăţiei inculpatei Y. şi al înlăturării apărării acesteia cu privire la discuţia de la cafea, de la 24.02.2018, cu una dintre victimele căreia i se cerea să îşi retragă declaraţia este şi discuţia înregistrată, în care inculpata Y. explică sensul întâlnirii şi al solicitării adresate victimei F., şi anume revenirea asupra declaraţiei date de victimă, faptul că va întreba avocatul care trebuie să fie conţinutul declaraţiei pentru a bloca investigaţiile pentru infracţiunea de trafic de persoane, faptul că va fi posibil ca victima sa facă revenirea asupra declaraţiei printr-un act notarial, motivul revenirii, respectiv gelozia victimei, contribuţia inculpatei X. care a întărit solicitarea ca declaraţia să fie eficientă pentru blocarea investigaţiilor în cauza penală (aspecte pe care îl stabilise din locul de deţinere inculpatul A.) s-a întâlnit cu inculpatele Y. şi X.:

"...Y.: Ai putea să-mi dai declaraţia aia la notar. F.: La notar? Y.: Da, aicea la notar şi o legalizez io şi oooo ... atâta-i nevoie, gen. nu ştii. cum să spun eu nu i-am dat în viaţa mea bani lui, el pă mine nu m-a bătut ... Înţelegi? Şi nici el nu mi-a dat bani să-mi plătesc nişte datorii ... F.: Da auzi, dacă poliţia din Germania căuta pacolo, eu am fost şi’n spital în Germania, pă mine m-a băgat în spital. Y.: Că ţi-a fost rău, nu că... n-o dai că ... că tu n-ai fost acolo că te-a bătut cineva, ai fost că ţi-e rău ... (neinteligibil)F.: Nu am vorbit fată cu nimeni, eu nu aveam pe nimeni acolo, nu te gândi, eu vorbeam cu mama în prezenţa lui la telefon, uite să-l întrebi. Y.: Eu o să-l întreb pă avocat cum e bine să scrii, da, totuşi de exemplu voi eraţi iubiţi şi când aţi plecat şi ţie ţi s-a făcut rău dacă sau tu poţi să spui că tu te ocupai cu chestia asta, când ai auzit că pleacă el în Germania i-ai zis că mergi şi atuncea automat ţi s-a făcut rău, că el te-a ajutat, din contră că te-a ajutat, te-a dus la spital, nu ştiu, ceva care să-l scoatem cum ar veni din ecuaţie. Ştii? Păi, (neinteligibil), nu poţi să zici că n-aţi fost iubiţi, că se ştie că aţi fost împreună, sunt interceptări...X.: Da, apare acolo. (...)Y.: Notarială şi am scăpat, deci n-ai treabă tu cu ... X.: Să iasă din calcul că el te-a obligat, el ţi-a luat banii, el ... Aţi avut o relaţie (neinteligibil), n-ai cum să zici (neinteligibil) (...)Y.: (neinteligibil)... banii, o să vorbesc cu avocatul ca să-ţi spun, ca să facă ceva pă scurt să ţi-o dau s-o citeşti tu, ca să ştii ce ..., deci, mergem la orice notar, unde vrei tu, aicea, unde vrei tu, în zonă, unde, aşa. Să mor io de nu te cinstesc, nu e problema cu mine. F. Nu e vorba de asta, dar la ce constă, uite că mi-ai zis şi atuncea că îmi dai ce poţi tu. Cât crezi că ai putea tu să-mi oferi? Y.: Nu ştiu, să-ţi cumperi un cadou, ce vrei. F.: Nu mă interesează.".

Apărarea inculpatei Y. a criticat reţinerea faţă de aceasta a două infracţiuni de influenţarea declaraţiilor în locul unei singure infracţiuni de influenţarea declaraţiilor în formă continuată în raport cu F. şi C.

Înalta Curte, în majoritate, constată că, în cauză, sunt întrunite toate condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 35 alin. (1) C. pen. pentru reţinerea unităţii legale de infracţiune sub forma infracţiunii continuate, criticile fiind întemeiate.

Astfel cum s-a arătat anterior, în sarcina inculpatei s-a reţinut că, la data de 22.02.2018, împreună cu inculpata B., s-a deplasat la locuinţa victimei F. (persoană vătămată în dosarul nr. x/2015 al DIICOT şi victimă a traficului de persoane comis de A. în dosarul nr. x al Poliţiei Dusseldorf - Procuratura oraşului Wuppertal), pe care au încercat să o convingă să-şi retragă declaraţiile date împotriva acestuia, în schimbul unor foloase materiale, iar, în acelaşi scop, la data de 24.02.2018, însoţită de această dată de inculpata X. s-au reîntâlnit cu persoana vătămată şi i-au solicitat să dea o declaraţie notarială, în cuprinsul căreia să menţioneze că a avut o relaţie amoroasă cu inculpatul A., fără a fi agresată sau exploatată de acesta, urmând să fie "cinstită" pentru ajutorul solicitat; totodată, la data de 14.08.2018, în timp ce se afla în complexul comercial TTT. din Bucureşti, şos. x, prin încălcarea obligaţiei impuse pe parcursul măsurii preventive a controlului judiciar de a nu lua legătura cu victima C., a abordat-o pe victimă în timp ce aceasta se afla în magazinul UUU. din centrul comercial sus-menţionat, i-a solicitat să iasă afară din magazin şi, prin corupere, a încercat să o determine să-şi retragă declaraţiile date împotriva inculpatului A. în dosarul nr. x/2015 al DIICOT, în cuprinsul cărora victima a descris maniera în care cel din urmă a exploatat-o prin obligare la practicarea prostituţiei.

În mod evident, condiţiile unităţii de subiect activ şi a pluralităţii actelor de executare ce întrunesc cerinţele de tipicitate ale aceleiaşi infracţiuni sunt îndeplinite în cauză. Referitor la unitatea de rezoluţie infracţională comună tuturor actelor de executare, Înalta Curte reţine următoarele:

Astfel cum rezultă din probatoriul administrat, după aflarea faptului că au fost demarate cercetări împotriva sa atât de D.I.I.C.O.T. România, cât şi de autorităţile judiciare din Germania, inculpatul A. a demarat o serie de acţiuni în vederea găsirii victimelor din cauzele care făceau obiectul cercetărilor, încercând să le determine pe acestea fie să nu dea declaraţii, fie să şi le retragă, în sensul de a susţine că au avut o relaţie de iubire, că au practicat prostituţia de bună voie, scopul acestor acţiuni fiind unul singur, urmărit încă de la început, conturarea unui probatoriu care să permită pronunţarea unei soluţii de clasare. În tot acest angrenaj pornit pentru a împiedica tragerea sa la răspundere penală, s-a implicat în mod activ concubina acestuia, inculpata Y., care a urmărit atingerea aceluiaşi obiectiv. Inculpata cunoştea activitatea infracţională a concubinului său, dar şi numele victimelor care făceau obiectul cercetărilor penale, acestea fiind identificate cu ajutorul inculpatului BB., prin studierea, în condiţii de nelegalitate, a dosarului nr. x/2015 al D.I.I.C.O.T. În mod evident, încă de la prima acţiune, aceasta îşi prefigurase activitatea sa infracţională, atingerea scopului său nefiind posibilă decât prin influenţarea tuturor victimelor să dea declaraţii necorespunzătoare adevărului. Intervalul de timp dintre cele doua acţiuni nu prezintă relevanţă în contextul situaţiei de fapt analizate, aceasta fiind determinat de posibilităţile concrete de a intra în contact cu victimele.

În consecinţă, în opinie majoritară urmează să fie schimbată încadrarea juridică în sensul reţinerii unei infracţiuni continuate având ca acte materiale influenţarea victimelor F. şi C.

În ceea ce o priveşte pe inculpata X., Înalta Curte, în majoritate, constată că toate aspectele invocate de inculpaţi îi sunt favorabile acesteia, având o situaţie identică din perspectiva încadrării juridice. Argumente anterior prezentate în privinţa inculpatei Y. îi sunt pe deplin aplicabile şi acestei inculpate, care, după arestarea lui T., soţul său, a întreprins demersuri pentru a-i asigura un probatoriu care să nu permită stabilirea vinovăţiei acestuia. Cele două acte materiale, comise în decembrie 2017 (în raport cu victima K.) şi în februarie 2018 (împreună cu inculpata Y.- determinarea victimei F.) au fost săvârşite în baza unei unice rezoluţii infracţionale, inculpata acţionând cu un singur scop, acela de a evita tragerea la răspundere penală a soţului său. Unitatea de rezoluţie este menţinută chiar dacă victima F. a fost exploatată de inculpatul A. Interesul în modificarea poziţiei procesuale a victimei este evident, în condiţiile în care şi inculpatul T. participase cu acte de ajutor la exploatarea acesteia, astfel că planul său de acţiune nu o putea exclude.

În consecinţă, în opinie majoritară, urmează a fi schimbată încadrarea juridică, prin reţinerea unei singure infracţiuni de influenţare a declaraţiilor, în forma continuată, prev. de art. 272 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 C. pen.

Avocatul BB. a fost acuzat şi condamnat pentru săvârşirea infracţiunii de favorizarea făptuitorului, în formă continuată.

Motivele de apel privind lipsa elementelor de tipicitate şi exercitarea de către avocat a profesiei în limitele prevăzute de lege sunt nefondate. Probele administrate în cauză au susţinut situaţia de fapt reţinută de instanţa de fond în baza căreia s-a pronunţat soluţia de condamnare. Astfel, în declaraţia de la termenul din data de 09 martie 2021, inculpatul BB. a arătat:

"Menţin declaraţia dată în faţa Curţii de Apel cu excepţia ultimei fraze din cuprinsul acesteia motivat de faptul că mă aflam într-o stare datorată stării de arest provocându-mi un atac de panică. Acesta a fost şi motivul pentru care audierea mea a fost întreruptă şi nu a mai fost reluată la un termen ulterior. Acesta este motivul pentru care voi face anumite precizări pe care le prezint în continuare.

În anul 2014 nu l-am cunoscut pe A., nici anterior şi nici ulterior procesului de mediere, ci doar când s-a prezentat la mediere împreună cu d-na avocat QQQ. şi mediatorul ales tot de către d-na avocat. În 2014 procedura prevedea obligativitatea asistării părţilor de către avocaţi. Eu am fost contactat de d-na av QQQ. într-o sală de judecată a Curţii de Apel Bucureşti rugându-mă să asist o parte la un proces de mediere spunând că are un client care s-a certat cu iubita lui şi doreşte să se împace. Ulterior am fost contactat de C. care mi-a relatat o poveste pe care nu aveam cum să o verific în acel moment rugându-mă să o asist la procesul de mediere. C. nu mi-a spus niciodată adevărul despre relaţia pe care o avea cu A. care rezultă din dosar. La acea întâlnire C. mi-a spus că a formulat o plângere în Germania opt violenţe şi că practica prostituţia în Germania, că a depus acea plângere pentru că era geloasă pe B. cu care avea o relaţie A. şi că în acea plângere a arătat că ... a exercitat violente asupra sa şi că doreşte să -şi retragă plângerea. I-am explicat că medierea nu putea să aibă loc decât în legătură cu faptele de violenţă. Mi-a achitat personal onorariul în baza contractului, respectiv 400 RON, de asistare la mediere şi depunere la organele de urmărire penală însă nu ştiam însă care este urmând ca eu şi colega QQQ. să îl depunem la organul unde era înregistrată plângerea.

Precizez că în anul 2014 nu ştiam absolut nimic în legătură cu faptele de proxenetism, spălare de bai pe care le-ar fi săvârşit A. Până la acel moment nu am discutat cu A. Ulterior, în 2017am primit un telefon de la A., neştiind de unde are acesta nr. meu şi a spus că vrea să ştie ce s-a întâmplat cu medierea din 2014 dacă am depus-o la organul competent spunând că nu mai are nr. de telefon al av. QQQ. Eu am contactat-o pe av QQQ. spunându-i că am fost apelat de A., dar aceasta mi-a spus să nu îi dau nr. de telefon. M-am întâlnit ulterior la o benzinărie Mall cu A. loc în care am încheiat un contract cu acesta prin care eram împuternicit să identific dosarul de mediere pentru care am primit onorariu de 200 RON şi pentru care am eliberat chitanţă. Eu nu am dat curs acestei împuterniciri spunându-i lui ... că nu fac asta şi să vină să îi dau banii înapoi. Ulterior la aproximativ 3 luni am fost sunat de către A. care mi-a spus că iar are o problemă legată de gelozia celeilalte iubite pe care o avea şi că i-a depus şi aceasta plângere la DIICOT şi vrea să şi-o retragă .I-am solicitat o întâlnire, Ne-am întâlnit la o benzinărie lângă Penitenciarul Rahova, loc în care inculpatul era însoţit de B., sora acestuia şi doi copii. Am văzut că cei doi se sărutau şi se îmbrăţişau ca doi iubiţi. B. a venit la mine la masă, am ieşit afară şimi-a spus că are ceva să-mi relateze, moment în care i-am cerut să mergem afară. Acesta mi-as pus că a formulat o plângere împotriva lui A. la DIICOT cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de violenţă şi proxenetism şi că doreşte să-şi schimbe poziţia procesuală în sensul de a-şi retrage aceste declaraţii. I-am explicat că este riscant şi consecinţele care urmează să apară la care ea mi-a spus că tocmai de aceea doreşte să o asist pentru că îi este frică că va fi arestată.

Eu nu ştiam cine este A. şi nici de faptele săvârşite de acesta, motiv pt care am acceptat strict să o reprezint la acea audiere percepând un onorariu strict pentru aceasta.

Niciun moment A. nu mi-a cerut să o învăţ pe B. să declare în vreun fel şi nici alte persoane din anturajul acesteia.

Am asistat-o la audiere şi i-am cerut acesteia să spună adevărul,aspect care se vede şi din înregistrarea declaraţiei acesteia de la DIICOT.

După terminarea declaraţiei anchetatorul mi-a spus că am terminat ceea ce aveam de făcut şi a rămas în continuare B. singură fără să fie asistată de mine iar ceea ce a declarat aceasta a fost consemnat în procesul-verbal de către organul de anchetă. Eu am aşteptat afară iar după ce a venit şi B. ne-am urcat în autoturism fiind sunată de către A., acesta a cerut să vorbească cu mine precum şi "mesajul" transmis de organul de poliţie " că îl au în vizor şi că nu o să scape" .

În toamna anului 2017 am fost contactat de fratele inculpatului U. pentru a-l apăra pe fratele sau care era reţinut, ocazie cu care am cunoscut-o pe X. şi pe inculpata Y. care mi-au cerut şi numărul de telefon în cazul că aveau nevoie de un avocat. Eu am fost contactat de W. pentru a-l reprezenta în dosarul de extrădare, iar ulterior am fost contactat şi de inc Y. pentru a-l asista şi pe A. Eu i-am asistat pe cei doi în procedura extrădării la curtea de apel, ... a solicitat să fie judecat în ţară iar celălalt că este de acord cu extrădarea. Eu am susţinut că există posibilitatea să fie un dosar în ţară cu acelaşi obiect pentru care erau cercetaţi cei doi inculpaţi.

În ianuarie 2018 am fost sunat de către A. şi m-am întâlnit la o cafenea în zona Drumul Taberei acesta fiind însoţită de C. Eu am fost surprins de prezenta acesteia întrucât ştiam că inc A. era cu B. Cu această ocazie C. mi-a cerut să fac tot ce pot să îl ţin în ţară pe A. şi să îl ajut, aceasta spunând că va da şi ea o declaraţie în sprijinul lui la un notar pt a fi folosită în sprijinul lui . . . . . . . . . .Eu i-am spus că poate să facă ce vrea întrucât nu mă interesează dos de fond, ci doar procedura de extrădare. Am primit mai multe mesaje de la C. prin care îmi cerea să îl ajut pe A.

Cu B. m-am întâlnit doar în mai aprilie2017 şi nu am mai avut contact cu aceasta ulterior. Am fost chemat de inculpatul A. la o cafenea, la ora 22:30 unde am revăzut-o pe B. care stătea în braţele lui A. Eu însă mi-am cerut scuze şi am plecat, în acel loc fiind persoane care mi-au inspirat teamă şi nu am discutat nimic cu aceştia."

Cele susţinute nu infirmă situaţia de fapt reţinută de instanţa de fond care decurge din probe dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Inculpaţii care au încercat influenţarea declaraţiilor şi cei care au favorizat făptuitorii s-au concentrat asupra aceloraşi victime; insistenţa cu care au fost căutate victimele şi mijloacele variate prin care au fost contactate, promisiunile făcute, ating caracterul vădit intimidant în contextul exploatării anterioare a victimelor de către A. şi T.

"... BB. (...): Vreau să lucrez cu tine să-mi aduci pe fetele alea să ne asigurăm că totuşi sunt serioase, că nu e asta problema că pleci sau nu pleci. La un moment dat vei pleca. Că vreau eu s-o lungesc, asta o fac pentru tine să te bucuri de fiecare zi (...) să vedem dosarul să ne asigurăm că declaraţia lu asta este în dosar şi a doua să fac opoziţie la trimiterea dosarului pe motivele care ţi le-am spus (...) BB.: Eu nu pot să te sun zilnic ..., nu pot să te sun zilnic. Eu aşteptam să mă suni tu să spui: (...) A.: A plecat acolo. A plecat acolo cine vrei tu. În Germania. (n.n victima B.) BB.: Cum dracu! Şi de ce nu spui mă? de ce nu mi-ai adus-o mie în faţă înainte? n-am vorbit noi ceva A.!? A.: S-a dus acolo că era mai grav acolo. BB.: Păi a fost chemată? A.: Nu. S-a dus ca aici, cum a fost şi aici. (...) BB.: Pe mine, pe mine nu mă interesează de dosarul ăsta de dosarul ăsta de ... dosarul ăsta de la tine este pronunţat! (...) Pe mine mă interesează dosarul celălalt, de urmărire penală! În care să verific eu cu ochii mei dacă există declaraţia lui B. Ori în situaţia ...dacă tu ai confirmarea că fata ... a fost corectă şi şi-a confirmat declaraţia şi în Germania... şi-ti repet încă o dată ... Cât e ea acolo, să încerce să dea declaraţie şi la oficialitate, nu neapărat la avocat!... Dar mie nu mi-ai spus nimica ...că vorbeam cu ea, îi spuneam nişte elemente juridice! Nu ştiu dacă acolo a ştiut ce să spună! A.! Ce să zic?...A plecat aşa ... tunsă şi-a venit rasă...ştii?..."

Asistenţa juridică acordată lui B. şi C. de către inculpatul BB. era în realitate un mod de a ajuta pe inculpatul A. să îngreuneze cercetările ori să scape de sub urmărire penală. În aceeaşi perioadă inculpatul BB. îl asista şi pe inculpatul A., încasând sume de bani de la acesta: Chitanţa nr. x din data de 25.01.2017, emisă de av. BB., pe numele lui A., pentru suma de 200 RON (1 filă); Chitanţa nr. x din data de 15.12.2017, emisă de av BB., pe numele lui A., pentru suma de 800 RON (1 filă); Chitanţa nr. x din data de 20.01.2018, emisă de av BB., pe numele lui A., pentru suma de 2000 RON(1 filă); Împuternicire avocaţială seria x nr. x, din data de 16.05.2017, a av. BB., pentru B. (1 filă); Împuternicire avocaţială seria x nr. x, din data de 31.01.2018, a av. BB., pentru A. (1 filă); Împuternicire avocaţială seria x nr. x, din data de 21.02.2018, a av. BB., pentru A. (1 filă); Împuternicire avocaţială seria x nr. x, din data de 22.02.2018, a av. BB., pentru A. (1 filă); Împuternicire avocaţială seria x nr. x, din data de 23.02.2018, a av. BB., pentru A. (1 filă); împuternicire avocaţială seria x nr. x, din data de 03.06.2014, a av. BB., pentru C. (1 filă); împuternicire avocaţială seria x nr. x, din data de 26.10.2017, a av. BB., pentru T. (1 filă); împuternicire avocaţială seria x nr. x, din data de 15.12.2017, a av. BB., pentru A. (1 filă); împuternicire avocaţială seria x nr. x, din data de 19.12.2017, a av. BB., pentru A. (1 filă); împuternicire avocaţială seria x nr. x, din data de 16.12.2017, a av. BB., pentru A. (1 filă); împuternicire avocaţială seria x nr. x, din data de 19.12.2017, a av. BB., pentru A. (1 filă); contract de asistenţă juridică seria x nr. x din data de 31.01.2018, încheiat între av. BB. şi A. (1 filă); contract de asistenţă juridică seria x nr. x din data de 25.01.2017, încheiat între av. BB. şi A. (1 filă); contract de asistenţă juridică seria x nr. x din data de 29.05.2014, încheiat între av. BB. şi C. (1 filă); contract de asistenţă juridică seria x nr. x din data de 25.01.2017, încheiat între av. BB. şi A. (1 filă); contract de asistenţă juridică seria x nr. x din data de 10.05.2017, încheiat între av. BB. şi B. (1 filă); O fotocopie a unui bilet de avion pe numele lui B., din data de 27.02.2018, din Dusseldorf către Otopeni (1 filă).

Contrar celor susţinute de apărare, demersurile inculpaţilor A. şi BB. în raport de C., din anul 2018, dau credibilitate acuzaţie şi cu privire la fapta din anul 2014, fiind vorba despre acelaşi inculpat susţinut, prin aceleaşi mijloace, cu privire la aceeaşi victimă. În luna ianuarie 2018, urmare a arestării inculpatului A., în baza mandatului european de arestare emis de autorităţile judiciare germane, BB. a determinat victima C. să dea o nouă declaraţie, de această dată notarială (autentificată sub nr. x/28.02.2018 de notar public RRR.), în care să menţioneze că aspectele declarate în faţa autorităţilor judiciare spaniole şi române cu privire la inculpatul A. (valorificate în dosarul nr. x/2014 - reunit la dosarul nr. x/2015 al D.I.I.C.O.T.) sunt nereale.

Tot contrar celor susţinute de inculpat, actele normative nu confirmă posibilitatea exercitării profesiei în maniera pe care au arătat-o probele. Conform art. 114 din Statutul avocaţilor:

(1)Avocatul nu trebuie să fie sfătuitorul şi nici reprezentantul sau apărătorul a mai mult de un client într-una şi aceeaşi cauză, atunci când interesele clienţilor sunt conflictuale ori când există, în mod real, riscul de a apărea un astfel de conflict de interese.

(2)Avocatul trebuie să se abţină să se mai ocupe de cauzele tuturor clienţilor implicaţi, atunci când intervine un conflict între interesele acestora, când secretul profesional riscă să fie violat sau când independenţa sa riscă să fie ştirbită.

(3)Avocatul nu poate accepta o cauză a unui nou client dacă secretul informaţiilor încredinţate de un client anterior riscă să fie afectat sau atunci când cunoaşterea de către avocat a cauzelor unui client anterior îl favorizează nejustificat pe noul client.(...)

Totodată, conform art. 115 din acelaşi statut:

Există conflict de interese în situaţiile următoare:

a)în activitatea de consultanţă, când, la data solicitării sale, avocatul care are obligaţia de a da clientului său o informaţie completă, loială şi fără rezerve nu îşi poate îndeplini misiunea fără a compromite interesele unuia sau ale mai multor clienţi, prin analiza situaţiei prezentate, prin utilizarea mijloacelor juridice preconizate sau prin concretizarea rezultatului urmărit;

b)în activitatea de asistare şi de apărare, atunci când, la data sesizării sale, asistarea mai multor părţi ar determina avocatul să prezinte o altă apărare, diferită de aceea pentru care ar fi optat dacă i-ar fi fost încredinţată apărarea intereselor unei singure părţi, inclusiv în ceea ce priveşte tehnicile şi mijloacele profesionale ale apărării;

c)atunci când, prin modificarea sau evoluţia situaţiei ce i-a fost prezentată iniţial, avocatul descoperă una dintre dificultăţile arătate la lit. a) şi b).

Nu există conflict de interese (art. 116 din statut): a)atunci când, după ce şi-a informat clienţii şi a primit acordul acestora, avocatul, în exercitarea diferitelor sale activităţi, va încerca să concilieze contrarietatea de interese; b)atunci când, în acord deplin cu clienţii, avocatul îi consiliază ca, plecând de la situaţia ce i-a fost prezentată, să adopte o strategie comună sau dacă, în cadrul unei negocieri, avocaţii care sunt membri ai aceleiaşi forme de exercitare a profesiei intervin separat pentru clienţi diferiţi, care sunt însă informaţi cu privire la această apartenenţă comună; c)atunci când, după ce avocatul aduce la cunoştinţa fiecăruia dintre clienţii potenţial afectaţi de asistenţa juridică acordată existenţa sau posibilitatea creării unui conflict de interese, precum şi eventualele consecinţe nefavorabile ale acestuia, fiecare dintre respectivii clienţi îşi dau acordul expres şi prealabil cu privire la prestarea activităţii de asistenţă juridică.

Dispoziţiile legale sunt clare în sensul că, exceptând un acord între părţi, avocatul trebuie să se abţină a se ocupa de cauzele tuturor clienţilor implicaţi, atunci când se iveşte un conflict de interese, când avocatul apreciază că nu poate asigura apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale fiecărui client în parte, când secretul profesional riscă să fie violat sau când independenţa sa riscă să fie lezată.

Infracţiunea de favorizarea făptuitorului are ca obiect juridic principal tocmai relaţiile sociale referitoare la înfăptuirea justiţiei penale prin descoperirea, cercetarea şi judecarea tuturor persoanelor care au comis fapte prevăzute de legea penală. Nu reprezintă un "ajutor" - în sensul art. 269 alin. (1) C. pen., doar faptele materiale care constituie, în aceeaşi împrejurare, şi o vătămare a drepturilor persoanelor ajutate. Înalta Curte reţine, însă, că avantajul asigurat inculpaţilor cercetaţi pentru trafic de persoane, prin amânarea trimiterii acestora în judecată şi prelungirea duratei procesului penal, a constituit un folos necuvenit procurat respectivelor persoane, iar nu o vătămare a unor eventuale drepturi procesuale proprii. Ajutorul dat de către inculpat celor cercetaţi pentru trafic de persoane a constat tocmai în crearea unui probatoriu care să conducă la o situaţie de fapt nereală, dar cu un caracter favorabil, în sensul lipsei exploatării victimelor, fiind astfel întrunită cerinţa legală a ajutorului, de orice fel, ce a condus la îngreunarea cercetărilor sub aspectul întârzierii desfăşurării urmăririi penale pe o perioadă de timp, până la trimiterea în judecată a făptuitorilor. Fapta astfel reţinută realizează elementele de conţinut obiectiv specifice infracţiunii prevăzute de art. 269 alin. (1) C. pen. Ori de câte ori există o activitate a avocatului de indicare a modalităţii în care urmează să fie schimbate declaraţiile în favoarea unei persoane faţă de care se desfăşoară activităţi de cercetare penală sunt întrunite elementele de tipicitate ale infracţiunii de favorizare a făptuitorului. (în acelaşi sens Decizia nr. 97/A din 7 aprilie 2020, pronunţată de secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, publicată în ÎCCJ. Buletinul Jurisprudenţei 2020, Partea I pag. 836 - 841)

Probele administrate confirmă condamnarea inculpatului de către instanţa de fond reţinându-se că:

În perioada 03.06.2014 - februarie 2018, avocatul BB. l-a ajutat în mod constant pe inculpatul A., prin încercarea de a le influenţa pe C. şi B. - victime ale traficului de persoane comis de acesta - pentru a le determina să-şi retracteze depoziţiile, toate în scopul de a zădărnici urmărirea penală desfăşurată în dosarele instrumentate împotriva inculpatului A.:

- la data de 03.06.2014 a asistat-o, în procedura de mediere, pe victima C., la încheierea, cu inculpatul A., a contractului de mediere nr. x/03.06.2014, depus ulterior la dosarul nr. x/2014 - reunit la dosarul nr. x/2015 al DIICOT, având ca obiect stingerea tuturor conflictelor şi disputelor avute între ea şi A. pe teritoriul Spaniei şi României, în decursul anilor 2013 - 2014, în urma cărora a formulat mai multe plângeri penale,

- la data de 12.06.2014, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale a asistat în faţa DIICOT pe victima C., dată la care aceasta şi-a retras declaraţia dată împotriva inculpatului A. în această cauză şi în faţa autorităţilor judiciare spaniole, în care relatase maniera în care a fost victimă a traficului de persoane comis de acesta,

- începând cu data de 16.05.2017 (dată la care a reprezentat-o în faţa DIICOT, în dosarul nr. x/2015, pe victima B.) şi până în luna februarie 2018 inclusiv l-a ajutat în mod constant pe inculpatul A. (faţă de care, în dosarul anterior menţionat, existau indicii rezonabile în sensul că este autor al unor infracţiuni de trafic de persoane, inclusiv în referire la această victimă şi faţă de care, la data de 24.08.2017 Judecătoria Wuppertal - Germania a emis un mandat european de arestare pentru fapte de trafic de persoane cercetate în dosarul nr. x al Poliţiei Dusseldorf - Procuratura oraşului Wuppertal, una dintre victime fiind şi în acest caz B.), prin încercarea de a influenţa victimele traficului de persoane comis de acesta, pentru a le determina să-şi retracteze depoziţiile, toate în scopul de a zădărnici urmărirea penală desfăşurată în dosarele instrumentate împotriva inculpatului A. (2 acte materiale)

- în perioada ianuarie- februarie 2018, tot în scopul de a contracara investigaţiile declanşate de DIICOT faţă de inculpatul A. în dosarul nr. x/2015 a determinat-o pe victima C. să dea o nouă declaraţie, de această dată notarială, în care să menţioneze că aspectele declarate în faţa autorităţilor judiciare spaniole şi române cu privire la A. (valorificate în dosarul nr. x/2014 - reunit la dosarul nr. x/2015 al DIICOT) sunt nereale.

Faţă de cele ce preced, actele inculpatului nu au avut ca scop exercitarea profesiei de avocat în limitele legii, ci susţinerea intereselor lui A. ca victimele infracţiunilor sale de trafic de persoane, care aveau, în mod evident, interese contrare celor ale autorului infracţiunii, să revină asupra declaraţiilor date, astfel încât să fie blocare demersurile autorităţilor judiciare.

B. a fost acuzată şi condamnată pentru săvârşirea infracţiunii de favorizarea făptuitorului, în formă continuată (2 acte materiale comise în raport cu inculpatul A.; pentru săvârşirea infracţiunii de influenţarea declaraţiilor (în raport cu victima F.).

Motivele de apel privind lipsa elementelor de tipicitate sunt nefondate. Probele administrate în cauză au susţinut situaţia de fapt reţinută de instanţa de fond în baza căreia s-a pronunţat soluţia de condamnare.

În dosarul nr. x/2015 al DIICOT, la data de 16.05.2017, în scopul de a împiedica tragerea la răspundere a inculpatului A., B., fiind audiată, şi-a retras declaraţia dată în cauză împotriva acestuia la data de 09.11.2016 (declaraţie luată cu asigurarea măsurilor de protecţie inerente statutului de martor ameninţat) în care relatase maniera în care a fost victimă a traficului de persoane comis de acesta.

La data de 26.02.2018, fiind audiată în dosarul nr. x al Poliţiei Dusseldorf - Procuratura oraşului Wuppertal, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, respectiv în scopul de a împiedica tragerea la răspundere a inculpatului A., şi-a retras declaraţia dată în cauză împotriva acestuia, în care relatase maniera în care a fost victimă a traficului de persoane comis de A.

În dosarul nr. x/2015 al DIICOT şi victimă a traficului de persoane comis de inculpatul A. în dosarul nr. x al Poliţiei Dusseldorf - Procuratura oraşului Wuppertal, la data de 22.02.2018, B. fiind determinată anterior de inculpatul A., împreună cu inculpata Y. s-a deplasat la locuinţa victimei F., pe care au încercat să o convingă să-şi retragă declaraţiile date împotriva acestuia, în schimbul unor foloase materiale.

Discuţia purtată de inculpatul A., aflat în stare de arest preventiv cu B. scoate în evidenţă planul infracţional, modalitatea de intimidare a victimelor cărora urma să li se arate că inculpatul, deşi arestat, cunoştea totul despre dosar, era mai presus de autorităţi, dar şi că avea puterea de a o convinge pe una dintre ele, B., cea care declarase prima împotriva sa, nu numai să nege declaraţia, dar şi să revină sub influenţa sa şi să le ceară celorlalte victime să asculte ceea ce inculpatul le impunea, folosindu-se de bani, intimidându-le chiar şi prin detalii din viaţa privată a victimelor. Este descrisă modalitatea în care victimele urmau să acţioneze la îndemnul inculpatului A. şi cu sprijinul lui B., aspecte care vor fi ulterior completate de actele avocatului BB.:

"...A.: vorbeşte cu fata aia ...(...) Şi spune-i că a apărut în dosar aiurea. Dacă vrea să mă ajute să-i explice că ea nu a avut nicio legătură cu chestia aia niciodată. Ai înţeles?(.) Uite aici! Dacă vrei să îl ajuţi, mergi şi spui că tu n-ai avut... ori la notar ... ori la ... Ai înţeles? Da, domne, am fost prieteni, am avut o aventură frumoasă, ne-am distrat şi la revedere, altceva nu ştiu... nici nu ştiu, nici nu ...(...) Ocupă-te, implica-te, sunt banii acolo unde ştii de ei (neinteligibil)B.: Auzi! ... Cu aia care pune unghii. Ce fac? Mă duc?A. Cine pune unghii? ... Ah, F. (n.n. F. ("F.") ... Poţi să te duci ... s-o cauţi şi pe ea. Ce vroiam să zic ... În toată situaţia asta,... sunt detalii, poate contează, poate nu contează. (...) Dacă te duci şi te baţi cu toată lumea, eu nu mai stau stresat. Să ştii că într-o lună, două, sunt acasă. (...) Ai înţeles ce spun? Pentru că tu ai stat lângă mine atâta timp. Tu ştii tot, poţi să explici toate chestiile astea. Doar tu poţi să le faci (neinteligibil). Înţelegi? (...) Altcineva, cine? Ce să zică ăia de mine, că astea sunt chestii care cad din start. Înţelegi ce spun? (...) Vorbeşti şi cu I. (n.n I. ("I.") dacă vrea să mă ajute, să dea şi ea o d-aia tot la notar ... (...) Ai înţeles? Vine până aicea, dă o declaraţie să spună cum s-a întâmplat. (neinteligibil) chestii care mă pot ajuta pă mine. Ştii?(...) Dă-mi de fata aia! Intră pe x la mine.(...) Tu ştii IIIIII. contul ăla al ei fals, nu? Al lui. G. aia (n.n G. ("G.")! B.: Ăla care ţi l-a dat aia atunci, nu? A.: Da! Intră, şi vezi ce mai primeşti. am nişte mesaje de vorbea, de mă-njura, de mă făcea.! Fă poză. (...)Scoate color!B.: Şi le scoatem la imprimantă.A.: Şi te duci şi le şi scoţi! (...) Aşa. la I. (n.n I. ("I.")! Intri la frati-su pe x. pe x-ul ăla. pozele alea când are ea tatuaj!(n.n conţinutul tatuajului era un text care arăta dependenţa afectivă de inculpat) ...(...) Ai înţeles? Le şi scoţi şi le pui la dosar! (...) Adică să demonstrezi c-a fost. c-a fost o armonie! C-a fost totul aşa, ai înţeles? Că altfel nu cred că făcea lucrul ăsta! (...) Pentru că de la tine a început dosarul! B. Da!..."

Împrejurarea că inculpatul ... a încurajat-o pe B. să retracteze declaraţiile date împotriva sa şi că B. a dat curs celor solicitate rezultă şi din discuţiile în care o asigura că nu i se va întâmpla nimic "... A.: Ce crezi mă rezolvi până vineri? B.: Păi nu ştiu, să vedem ce ne zice ăla mâine. Aşteptăm să ne dea răspunsul. (...)A.: M-am uitat şi la ce poate să-ţi facă ţie. Adică cel mai rău caz. (...) Pentru că infracţiunea asta de mărturie mincinoasă, adică care ai făcut-o tu, prevede închisoarea numai în momentul în care s-a depistat după ce oamenii au fost condamnaţi. Ai înţeles? B.: Da. A.: Ai înţeles ideea, nu? B.: Da. A.: Adică dacă s-a dat o hotărâre de condamnare definitivă şi irevocabilă şi după aia se demonstrează că tu ai dat mărturie mincinoasă şi din cauza ta s-a luat decizia asta sau i-a găsit pe ei vinovaţi, atunci e pedeapsa de la şase luni la doi ani cu închisoarea, ai înţeles? B.: Da. A.: Bineînţeles că poate să fie amendă şi în cazurile alea. Amendă sau suspendare, dar în situaţia ta nu prevede nimic. (...) A.: Tu spui ce trebuie să spui tu, adică nu te obligă ei şi ce nu-ţi convine nu răspunzi, până la urmă că nu... De aia a înnebunit procurorul. Şi dacă el avea probe oricum le... le căuta, nu? Nu stăteau ei după tine, ai înţeles? Adică dacă ... N-ai văzut, a căutat-o pe G. (n.n G. -"G."). Ce treabă a avut aia cu mine? Ce ştiau ei că te duci tu să... nu? Oricum au făcut tot ce-au putut. Acuma ce să-mi mai facă? (...) Oricum caută şi dacă putea să găsească, găsea. eu simt aşa că te-ai ... ţi s-a dus din curaj. B.: Ce? A.: Simt că ţi s-a dus din curaj...".

Aceeaşi modalitate de influenţare a victimei apare şi în discuţia dintre A. şi B. referitoare la retragerea declaraţiei, inclusiv în ceea ce priveşte coruperea victimei:

"A.: Mai ştii ce-am vorbit eu cu tine? B.: Da, ştiu! A.: Vezi că tu ştii multe şi când e.nu mai ştii! B.: Ba da, ştiu! A.: Adu-ţi aminte! B.: Da! A.: Şi spune acolo ce trebuie, nu-ţi face nimic ţie! Te sperii tu, că face că drege... AI înţeles? B.: Da! A.: N-are ce să-ţi facă nimeni! Orice ar fi, răspundem, nu e problemă!"

În consecinţă, faţă de probele ce preced şi cronologia actelor comise de inculpat, vinovăţia este corect reţinută, iar încadrarea juridică în concordanţă cu faptele comise.

II. C Infracţiunile de spălare de bani pentru care s-au formulat acuzaţii în cauză au următorul conţinut:

Art. 49 din Legea nr. 126 din 2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative

Constituie infracţiunea de spălare a banilor şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani:

a)schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că provin din săvârşirea de infracţiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri ori în scopul de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei;

b)ascunderea ori disimularea adevăratei naturi, a provenienţei, a situării, a dispoziţiei, a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni; (...)

În ceea ce priveşte încadrarea juridică dată infracţiunilor de instanţa de fond, respectiv reţinerea art. 49 lit. a), b) din Legea nr. 126/2019, prin decizia nr. 16/2016 privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia penală, în Dosarul nr. x/2016, prin care, în temeiul art. 475 din C. proc. pen., s-a solicitat pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a unor chestiuni de drept, cu privire la prima întrebare, dacă acţiunile enumerate în cuprinsul art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002 (preluate de art. 49 din Legea nr. 126/2019, pentru care s-au pronunţat soluţiile de condamnare de instanţa de fond), respectiv schimbarea sau transferul; ascunderea ori disimularea şi, respectiv, dobândirea, deţinerea sau folosirea, reprezintă modalităţi normative distincte de săvârşire a infracţiunii de spălare a banilor sau variante alternative ale elementului material al laturii obiective a infracţiunii de spălare a banilor, Înalta Curte a reţinut că acţiunile enumerate în cuprinsul art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002, republicată, cu modificările ulterioare, reprezintă modalităţi ale elementului material.

Spălarea de bani este o infracţiune la care elementul material constă într-o acţiune ce se poate realiza în modalităţi alternative (schimbarea, transferul, ascunderea, disimularea, dobândirea, deţinerea sau folosirea). Realizarea oricărei modalităţi a elementului material va conduce la consumarea infracţiunii. Odată consumată infracţiunea, realizarea altei modalităţi a elementului material în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale va fi lipsită de consecinţe juridice. (...) Dacă infracţiunea de spălare de bani s-a produs prin realizarea mai multor modalităţi ale elementului material, aparţinând unor variante distincte, acest aspect va fi valorificat în încadrarea juridică, prin reţinerea tuturor acestor variante.

Ca atare, realizarea mai multor acţiuni ce reprezintă elementul material al infracţiunii de spălare de bani, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, nu afectează unitatea infracţională, dar se valorifică, conform menţiunii exprese din considerentele deciziei, în încadrarea juridică astfel cum au procedat parchetul în Rechizitoriu şi instanţa de fond în sentinţă. În consecinţă, încadrarea juridică dată infracţiunilor prin reţinerea art. 49 lit. a), b) din lege este în concordanţă cu dezlegarea dată problemei de drept prin decizia menţionată.

În ceea ce priveşte conţinutul infracţiunii, spălarea banilor incriminează legalizarea veniturilor obţinute pe căi ilegale, un proces prin care se dă o aparenţă de legalitate unor profituri obţinute ilegal de către infractori, care, beneficiază ulterior de sumele obţinute. Spălarea banilor este partea financiară de facto a tuturor infracţiunilor prin care se obţine profit, este procesul prin care se încearcă ascunderea originii şi posesiei reale a veniturilor provenind din conduita infracţională.

Infracţiunea de spălare de bani nu trebuie reţinută întotdeauna în sarcina autorului oricărei infracţiuni din care ar proveni bunurile, indiferent de natura acesteia, pentru simplul fapt că în activitatea sa infracţională s-a realizat şi una dintre acţiunile proprii elementului material al infracţiunii de spălare de bani. Cu toate acestea, infracţiunea de spălare de bani trebuie însă reţinută în cazul în care se dovedeşte, ca în ipoteza de faţă, o infracţiune care include în conţinutul constitutiv şi un element de exploatare economică (traficul de persoane), deci obţinerea unor venituri importante, care ulterior au fost folosite pentru dobândirea unor bunuri.

Obiectul juridic special al infracţiunii de spălare a banilor este complex, vizând atât relaţiile sociale referitoare la circuitul juridic al bunurilor, cât şi cele care privesc înfăptuirea justiţiei, în acest din urmă caz întrucât prin comiterea faptei de spălare a banilor se creează dificultăţi la descoperirea infracţiunii primare.

Determinarea obiectului material al infracţiunii presupune, pe de o parte, stabilirea naturii sale (bani, active financiare, imobile, autoturisme, bijuterii etc), iar pe de parte, a originii sale, adică a provenienţei sale ilicite. De asemenea, pentru existenţa infracţiunii spălării banilor, trebuie întotdeauna să existe certitudinea că obiectul material, venitul asupra căruia se operează, fiind ascuns, transferat, disimulat, transformat, etc, a fost obţinut dintr-o infracţiune prealabilă. Cunoaşterea, reţinută de art. 49 lit. ,b) din lege, ca element constitutiv ale unei infracţiuni poate fi dedusă din circumstanţele de fapt obiective, ca de exemplu, în cauza de faţă, în implicarea subiecţilor în diverse forme de participaţie în infracţiunea de trafic de persoane. Este îndeplinită condiţia "cunoscând că provin din săvârşirea de infracţiuni" prevăzută pentru existenţa infracţiunii de spălare a banilor, atunci când la momentul operaţiunii de spălare a banilor există reprezentarea că bunul provine din săvârşirea unei infracţiuni.

Chiar dacă, din varii motive (de exemplu, prescripţia răspunderii penale, decesul inculpatului etc.) nu se pronunţă o hotărâre de condamnare, se reţine situaţia premisă, deoarece fapta respectivă este o infracţiune (o faptă prevăzută de legea penală, săvârşită cu vinovăţie, nejustificată şi imputabilă persoanei care a săvârşit-o, în absenţa căreia, de exemplu, nu s-ar fi pronunţat încetarea procesului penal).

În ceea ce priveşte elementul material al infracţiunii, prin schimbare (convertire) se înlocuieşte un bun provenit din săvârşirea unei infracţiuni cu un bun de provenienţă licită. De exemplu, autorul cumpără o casă cu banii obţinuţi din trafic de persoane. Transferul presupune transmiterea unui drept referitor la un bun dobândit prin săvârşirea unei infracţiuni, cum ar fi, de pildă, deplasarea capitalului obţinut ilicit dintr-o ţară în alta, cu aparenţa folosirii în vederea încheierii unei tranzacţii licite. Ascunderea (tăinuirea) este acţiunea prin care făptuitorul ascunde natura, originea, amplasarea, dispunerea, transmiterea, deplasarea proprietăţii reale a bunurilor ori a drepturilor aferente care constituie venituri ilicite, iar disimularea (deghizarea) constituie activitatea prin care făptuitorul prezintă sub o formă legală bunurile sau drepturile provenite din săvârşirea infracţiunilor. Acţiunea de folosire include orice activitate de pe urma căreia se obţin avantaje materiale sau de altă natură ca urmare a utilizării bunului obţinut ilicit.

Indiferent de varianta sau modalitatea normativă a infracţiunii, în toate cazurile, urmarea imediată a infracţiunii de spălare a banilor constă într-o stare de pericol privind activitatea de înfăptuire a justiţiei şi o alterare al circuitului juridic licit al bunurilor, legătura de cauzalitate rezultând ex re.

În circumstanţele particulare ale speţei prezente, în care inculpaţii au fost condamnaţi şi pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane, în diverse forme de participaţie, respectiv autor sau complice, reţinându-se ca dovedită intenţia ca formă de vinovăţie a infracţiunilor de trafic de persoane, pentru a stabili vinovăţia şi pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani prevăzută de art. 49 lit. a), b) din Legea nr. 126/2019, probele trebuie să conducă la concluzia că:

a) au fost obţinute sume de bani din comiterea unei infracţiuni;

b) au fost obţinute bunuri (lato sensu) într-o perioadă similară celei în care au fost comise infracţiunile de trafic de persoane. Data obţinerii bunurilor este relevantă şi în ceea ce priveşte aplicarea măsurii de siguranţă a confiscării extinse, în acest caz (nu şi în cel al confiscării speciale), data achiziţiei nu poate fi anterioară datei de 22 aprilie 2012 (data la care a intrat în vigoare modificarea din C. pen. anterior privind art. *1181 C. pen., din 1969 referitor la confiscarea extinsă, Legea nr. 63/2012, respectiv data cea mai îndepărtată de momentul comiterii infracţiunii pentru care sunt judecaţi inculpaţii, începând de la care Curtea Constituţională, prin decizia nr. 11/2015, a permis confiscarea extinsă a bunurilor conform art. *1181 C. pen. anterior şi art. *1121 C. pen. în vigoare);

În concordanţă cu cele reţinute de instanţa de fond, se constată că probele conduc la concluzia reţinerii vinovăţiei inculpaţilor A., T., X., AA., Y., Z. cu privire la infracţiunea de spălarea banilor prevăzută de art. 49 lit. a), b) din Legea nr. 126/2019, în forma şi modalităţile descrise de sentinţă.

Instanţa de fond a pronunţat următoarele condamnări:

a) A. a fost acuzat şi condamnat pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 49 alin. (1) lit. a), b) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., de spălarea banilor în formă continuată (67 de acte materiale);

b) T. a fost acuzat şi condamnat pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 49 alin. (1) lit. a), b) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., (53 de acte materiale);

c) X. a fost acuzată şi condamnată pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 48 C. pen. raportat la art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., pentru complicitate la comiterea infracţiunii de spălarea banilor, în formă continuată (35 de acte materiale);

d) Y. a fost acuzată şi condamnată pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 48 C. pen. raportat la art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., pentru săvârşirea complicităţii la infracţiunea de spălarea banilor, în formă continuată (26 de acte materiale);

e) Z. a fost acuzată şi condamnată pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 48 C. pen. raportat la art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., pentru complicitate la comiterea infracţiunii de spălarea banilor, în formă continuată (13 acte materiale).

f) AA. a fost acuzat şi condamnată pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 48 C. pen. raportat la art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., pentru complicitate la comiterea infracţiunii de spălarea banilor, în formă continuată (5 acte materiale).

Motivele de apel privind lipsa elementelor de tipicitate şi motivele de apel vizând reţinerea greşită a mai multor neconcordanţe dintre numărul de acte materiale reţinute în sarcina autorilor şi cele reţinute în sarcina complicilor sunt nefondate.

Astfel cei doi autori au fost condamnaţi pentru un număr total de 88 de acte materiale ale infracţiunii de spălare de bani, iar cei patru complici pentru un număr total de 79 de acte materiale de sprijin pentru autorii infracţiunii de spălare de bani. Contrar celor susţinute de apărare, nu există o discrepanţă logică între acuzaţia autorilor şi acuzaţia complicilor, care să conducă la achitarea autorilor infracţiunii de spălarea banilor. Apărarea a susţinut că inculpaţii care au fost condamnaţi în calitate de complici au un număr mai mare de acte materiale decât autorii pe care se presupune ca i-au sprijinit. Astfel, referitor la acuzaţia de spălare de bani reţinută în sarcina inculpatei X., apărarea a susţinut că există o diferenţă între acuzaţiile formulate în ceea ce îl priveşte pe T. şi acuzaţiile formulate împotriva lui X., deşi se reţine o participaţie penală de complice şi respectiv de autor al aceleiaşi infracţiuni. Astfel, în ceea ce o priveşte pe X., apărarea susţine că au fost reţinute 31 de acte materiale, iar în ceea ce-l priveşte pe T. au fost reţinute mai puţine acte materiale în conţinutul infracţiunii continuate, astfel încât este contrar structurii participaţiei să se reţină pentru complice o activitate infracţională mai extinsă decât aceea autorului actelor de spălare de bani. Susţinerile apărării nu sunt reale având în vedere că în ceea ce îl priveşte pe T. actele de spălare de bani nu se reţin a fi comise în mod exclusiv prin intermediul soţiei sale X., ci şi de exemplu prin intermediul altor rude. Astfel acuzarea reţine în ceea ce-l priveşte pe T. faptul că în conţinutul infracţiunii de spălare de bani intră suma transferată în mod direct către mama sa, sumele transferate către soţia sa X., precum şi sumele transferate prin interpuşi. Conţinutul acuzaţiei autorilor infracţiunii de spălare de bani a subliniat în mod explicit că aceştia au fost susţinuţi de mai mulţi complici, astfel că susţinerea apărării pleacă de la o premisă falsă şi anume că fiecare autor a fost susţinut de un singur complice, respectiv că T. a fost ajutat doar de X.

Având în vedere modul de formulare a acuzaţiei în ceea ce priveşte pe cei doi, T. şi X., nu există discrepanţe în sensul că actele complicelui sunt mai numeroase decât actele autorului. Acuzaţiile care au fost reţinute încă din procedura de cameră preliminară, cu relevanţă faţă de acest motiv de apel, al diferenţelor dintre numărul actelor materiale reţinute pentru fiecare autor şi cel care se presupune că i-ar fi fost complice, arată că actele autorilor şi actele complicilor au un conţinut diferit de cel invocat de apărare şi susţin modul de soluţionare a cauzei de către instanţa de fond:

a) A.:

- în perioada 04.06.2012 - 22.07.2016 a dispus transferarea, personal sau prin intermediul victimelor B. şi C. şi al mamei sale Z., prin servicii de transfer rapid de numerar, a sumei totale de 38.149 euro, către concubina sa Y. şi către tatăl său AA., pentru a ascunde adevărata natură a provenienţei banilor obţinuţi pe teritoriile Italiei, Spaniei, Austriei şi Germaniei din comiterea infracţiunilor de trafic de persoane şi proxenetism, iar ulterior, prin transferarea banilor în ţară în perioada 05.06.2012 - 01.03.2018, inculpatul a efectuat mai multe operaţiuni, realizând astfel separarea veniturilor ilicite de sursa lor (constituirea de depozite bancare, achiziţionarea de active financiare şi dobândirea de bunuri mobile sau imobile) şi apoi revenirea la dispoziţia sa a sumelor de bani obţinute ilicit, fie prin răscumpărarea activelor financiare sau revânzarea bunurilor dobândite, fie prin păstrarea, într-o manieră simulată, prin intermediul interpuşilor săi, a dreptului de proprietate asupra acestora, iar în perioada 14.01.2014 - 04.10.2017, a decis achiziţionarea de bunuri mobile şi imobile, pe numele său sau al părinţilor săi - inculpaţii Z. şi AA., bunuri care fie au fost revândute, fie păstrate în patrimoniul acestuia.

b) T. zis "T.":

- în perioada 18.04.2014 - 13.06.2016, în timp ce se afla în localitatea Krefeld din Germania exploatând-o pe victima K. prin obligare la practicarea prostituţiei a transferat personal sau a dispus transferarea, de către mama sa Z. (aflată de asemenea în Krefeld unde îl sprijinea atât pe el, cât şi pe inculpatul A. în acţiunile de exploatare a victimelor din prezenta cauză) sau de către victima B. (care la acel moment era, de asemenea, în localitatea Krefeld, fiind exploatată de fratele său A. prin obligare la practicarea prostituţiei) către soţia sa X., a sumei totale de 39.148, 80 euro, precum şi a sumei totale de 6.725 de euro transferaţi celei din urmă prin interpuşi (prin KKKKK. şi cumnata sa JJJJJ.), pentru a ascunde adevărata natură a provenienţei banilor obţinuţi pe teritoriul Germaniei din comiterea infracţiunilor de trafic de persoane şi proxenetism, iar ulterior a decis alimentarea conturilor sale bancare cu suma de 27.004 euro, precum şi achiziţionarea de bunuri mobile şi imobile, pe numele său şi al inculpatei X. (soţia sa), prin revânzarea bunurilor mobile şi imobile sau prin păstrarea, uneori într-o manieră simulată, a dreptului de proprietate asupra acestora

c) X.:

- în perioada 15.05.2014 - 13.06.2016, primind pe numele său suma totală de 39.148,80 euro, transferată personal de inculpatul A., de către mama acestuia - inculpata Z. sau de către victima B., aceasta l-a ajutat pe inculpatul T. să ascundă adevărata natură a provenienţei acestor sume de bani (sume dobândite din exploatarea, de către inculpatul T., a victimei K. prin obligare la practicarea prostituţiei pe teritoriul Germaniei), şi, la datele de 26.02.2015, 24.09.2015, 16.12.2016 şi 14.11.2017 a înmatriculat pe numele său două autoturisme de lux şi a achiziţionat împreună cu inculpatul T. două imobile, situate pe raza mun. Bucureşti şi a oraşului Bragadiru, toate acţiunile inculpatei, prin care a dobândit, aparent pe numele său sau în stare de indiviziune, bunurile anterior menţionate ajutându-l pe inculpatul T. să ascundă adevărata natură a sumelor de bani dobândite de acesta prin comiterea infracţiunilor de trafic de persoane şi proxenetism şi să redobândească produsul infracţional într-o formă aparent licită, prin disimularea adevăratei naturi a provenienţei sumelor de bani obţinute din comiterea infracţiunilor de trafic de persoane.

d) Y.:

- în perioada 11.05.2012 - 27.05.2014, primind pe numele său, prin servicii de transfer rapid de numerar, suma totală de 34.149 euro, transferată personal de inculpatul A., de către mama acestuia - inculpata Z. sau de către victimele B. şi C. şi cunoscând că acesta sume provin din comiterea, de către inculpatul A., a infracţiunilor de trafic de persoane şi proxenetism în raport cu cele două victime anterior menţionate, care erau obligate la practicarea prostituţiei pe teritoriile Italiei, Spaniei, Germaniei şi Austriei, l-a ajutat pe inculpatul A. să ascundă adevărata natură a provenienţei acestor sume de bani şi a depus personal bani în conturile bancare ale inculpatului ori a retras în numerar şi a dispus schimbul valutar, după răscumpărarea din EUROFOND, respectiv încasarea de la BBBBB. administrat de HHHHH., (active) ajutându-l pe inculpatul A. în 06.02.2014 - 15.03.2016.

e) Z.:

- în perioada 21.02.2014 - 17.02.2015, transferând personal, din dispoziţia inculpaţilor A. şi T. suma totală de 10.100 euro, către inculpatele Y. (2.800 euro) şi X. (7.300 euro) şi suma totală de 3.200 de euro direct acestora (1.200 de euro inculpatului T. şi 2.000 de euro inculpatului A.), primind totodată pe numele său suma de 3.000 de euro ce i-a fost transferată de victima D. (exploatată de inculpatul A. în localitatea Krefeld, prin obligare la practicarea prostituţiei), i-a ajutat pe inculpaţii A. şi T. să ascundă adevărata natură a provenienţei a acestor sume de bani (sume dobândite din exploatarea, de către inculpaţi, a victimelor din prezenta cauză, prin obligare la practicarea prostituţiei pe teritoriul Germaniei) şi la data de 27.08.2013 a achiziţionat pe numele său, pentru inculpatul A., autoturismul marca x D, serie şasiu x, cu nr. de înmatriculare x, înstrăinat la data de 01.03.2015; la data de 01.03.2015 a achiziţionat pe numele său, pentru inculpatul A., autoturismul marca x, serie şasiu x, cu nr. de înmatriculare x, înstrăinat la data de 07.10.2015; la data de 17.03.2015 a achiziţionat pe numele său, pentru inculpatul A., autoturismul marca x, serie şasiu x, cu nr. de înmatriculare x; la data de 01.09.2016 a achiziţionat pe numele său, pentru inculpatul A., autoturismul marca x D, serie şasiu x, cu nr. de înmatriculare x, înstrăinat la data de 29.01.2018; la data de 16.06.2017 a achiziţionat pe numele său, pentru inculpatul A., imobilul (construcţie şi teren) situat în situat în Bucureşti, Şos. x, valoare de impunere 30272 RON, sprijinindu-l şi de această dată pe inculpatul A. prin de disimularea adevăratei naturi a provenienţei sumelor de bani obţinute din comiterea infracţiunilor de trafic de persoane şi proxenetism).

f) AA.

- în perioada 02.12.2013 - 21.02.2014, primind pe numele său suma de 4.000 de euro ce i-a fost transferată de victima B. (ce era exploatată de inculpatul A. în localitatea Krefeld, prin obligare la practicarea prostituţiei) şi de inculpatul A., l-a ajutat pe cel din urmă să ascundă adevărata natură a provenienţei a acestor sume de bani (sume dobândite din exploatarea, de către inculpat, a victimelor din prezenta cauză, prin obligare la practicarea prostituţiei pe teritoriul Germaniei) şi, la data de 05.08.2016, a achiziţionat pe numele său, pentru inculpatul A., imobilul situat în Bucureşti, Şos. x, sector 5 (teren intravilan şi construcţii cu valoare de impunere de 270.169 RON); la data de 16.11.2016 a achiziţionat pe numele său, pentru inculpatul A., autoturismul marca x, serie şasiu x şi nr. de înmatriculare x, pe care l-a înstrăinat la data de 06.04.2017; la data de 25.04.2017 a achiziţionat pe numele său, pentru inculpatul A., autoturismul marca x, serie şasiu x şi nr. de înmatriculare x., sprijinindu-l pe inculpatul A. în disimularea adevăratei naturi a provenienţei sumelor de bani obţinute din comiterea infracţiunilor de trafic de persoane),

Cele ce preced arată că fiecare autor al infracţiunii de spălare de bani a fost sprijinit de mai mulţi complici, astfel că apărările inculpaţilor referitoare la lipsa de logică a diferenţelor de număr de acte de executare ale acuzaţiilor formulate faţă de autori şi complici sunt lipsite de fundament real.

În ceea ce priveşte sumele de bani obţinute din exploatarea victimelor, instanţa de fond a făcut o amplă analiză a tranzacţiilor financiare, enumerată în partea introductivă a prezentei hotărâri. Faptul că sumele proveneau din exploatarea victimelor, precum şi faptul că victimelor li se luau banii proveniţi din prostituţie este explicit descris de doua discuţii, care, alături de analiza situaţiei financiare a veniturilor inculpaţilor, fac instanţa de apel să înlăture susţinerile inculpaţilor conform cărora sumele erau licite.

- în ziua de 24.11.2015, ora 02:43:22, R. de la un telefon cu prefix Germania, localizat în Krefeld, o apelează pe inculpata Z. aflată la postul telefonic, de asemenea, cu prefix Germania şi poartă următoarea conversaţie:"Z.: Şi femeile de el va fugi! Îţi spun io, că io am văzut-o p-asta a lu’ B.) că s-a săturat de el! S-a plictisit! Nu are încotro! Ştii ce zice românca? E toată munca mea de 4-5 ani (...)! (...) Femeia nu-şi ia bărbat ca s-o bată mă! Înţelegi? Cu ăsta tre’ să stai cât se poate de puţin de vorbă ca să fii respectat! Da’ io n-am încotro R., că asta este situaţia! Dar rece, la rece, adică băgat în seamă! Pentru că e un om de. Io acuma îl cred.că a zis el o vorbă. Io am luat-o pe B.) din plictiseală! Din plictiseală! Aia îi făcea bani la piaţă şi el umbla ca un vagabont cu nenorocita asta! Care asta i-a făcut bani, să ştii! Mie mi-e milă şi de ea! (...) Cine are impresia că munceşte pentru el? Că el nu poate nici să se întreţină singur! (...) E greu de cu femeile astea că io ştiu viaţa lor! Ce-i strica mă (...) că aducea bani, mamă, şi o bătea cu cozi de mătură, cu. Păi de ce? Şi că se îmbolnăvise, s-a îmbolnăvit să-i aducă lui bani! A bătut-o şi de ce e bolnavă, de ce doarme, (...)da’ banii nu mai mirosea. (...) Cât m-a îmbolnăvit cât le bătea p-alea, R.! S-o ştergi p-aia de pişat, p-aia de.Vai de capu meu! Ferească Dumnezeu (...) De bine de rău, uite asta a lu B. i-a făcut bani mamă! S-aleagă prafu de mine de nu merita să aibă apartament! Nu apartament, da’ măcar o garsonieră mă! (...)

- la data de 21.10.2015, la ora 09:33:45, X. discută cu inculpata Y., despre obţinerea de bani de către victima K. (denumită drept "x") în folosul soţului său T., recunoscând şi că ea însăşi, inculpata X. contribuie la activitatea infracţională a soţului: X.: Ştii ce mi-a zis? (...) Că el nu poate să renunţe la niciuna.(...) Da. Păi eu te cred, zic ... Păi eu te cred că n-ai cum să renunţi la niciuna că, şi în stânga, şi în dreapta să, în stânga ai o sclavă şi în dreapta una care-ţi face bani, care e pe sufletul tău. Normal! De ce ai renunţa la un sclav? Şi de ce ai renunţa la una care e pe sufletul tău şi-ţi face nişte bani? Este logic, nu? (...): Tu îţi ţii nişte bănişori acolo în ciment, nu stai cu grija la bani! Mai rezolv şi eu o treabă, două când se poate şi mă mai trimiţi, de ce ai renunţa la mine? Nu! Pe partea aialaltă, la aia de ce ai renunţa? Nici atât. Eşti motivat şi e pe sufletul tău! îţi face şi bănişori, e şi compatibilă din toate punctele de vedere, aşa că, ce să mai vorbim? Tu cum o dai, la tine e bine tot timpul! La mine nu e niciodată bine ..." ori din discuţia de la 16.01.2016, la ora 17:15:19, purtată tot cu inculpata Y.:X. Altele stau...munceşte şi ... Deci tot p-aia o compătimeşti tu...Că eu stau (...) şi că de fapt ea face bani pentru noi (...).".

- la data de 03.11.2015, la ora 20:19:43, Y. în discuţia cu mama sa TTTTT., arată modalitatea în care fraţii ... realizează venituri din exploatarea victimelor, cu referire la K., despre faptul că X. fusese chemată în Germania pentru a lua banii astfel obţinuţi. Cele două persoane cu numele Oana la care se referă discuţia sunt K. şi X., confirmând conflictul detaliat mai sus şi refuzul victimei de a mai trimite bani familiei inculpatului T. Y.:Nu ştiu. Nu ştiu, că şi T. vrea să vină şi el acasă. TTTTT.: Păi cum, să vină şi el cu aia? Y.: Păi toată lumea mă. Toată lumea se gândeşte acuma cum să vină, ai înţeles. Cum să facă.Şi acuma se începe nişte discuţii.Care şi cum. TTTTT.: Ce să facă.dă-le dracu, că tace din gură cum a tăcut mereu. Y.: Nuu, chestia e că Oana n-a mai tăcut. Oana deloc n-a mai. se ia de el încontinuu de când a plecat şi îi vorbeşte numai în nas lu T. şi T. moare, ştii. Oricum JJJJJJ. îi e cam frică şi de Oana . Şi vezi domne acuma i-ar fi zis lu Oana să se uite de un bilet să vină să ia banii de acolo că el nu mai vine acasă. Asta alaltăieri. Şi acuma vineri i-a spus să mai aştepte, că nu ştie ce să facă, ai înţeles? Adică...TTTTT.: Auzi, alea îi terorizează pe-o parte. Îţi dai seama, că ei ar vrea să vină acasă să stea cu voi.chipurile cu voi. Că ei tot găseşte să plece să se plimbe. Da’ alea pe-o parte vrea ele acasă, voi vreţi să nu vină cu ele. Şi pe ei i-a băgat. Ce zice...ne-am duce la alea că avem copiii.e nevestele noastre. Dar dacă le lăsăm p-astea, cine ne mai ne dă bani? De unde mai mâncăm?

Conţinutul discuţiilor de mai sus, dintre X. şi Y. şi dintre aceasta din urmă şi mama sa, referitor la contribuţia inculpatei X. la infracţiunea de spălare a banilor sunt confirmate de faptul că la data de 11.11.2015, inculpata X. a plecat în Germania cu zborul nr. x al companiei PPPPP., pe ruta Bucureşti - Koln, astfel cum rezultă din adresa nr. x/09.12.2015 a Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră şi a revenit în ţară la data de 13.11.2015, cu un zbor al aceleiaşi companii aeriene, aterizând pe aeroportul Otopeni - Henri Coandă, unde a fost depistată având asupra sa, în numerar, suma de 9.800 de euro.

Audiate la instanţa de apel, inculpatele X. şi Y. au negat comiterea infracţiunilor de spălare de bani. X. a arătat că: În legătură cu sumele de bani care se reţin că i-am primit - suma de aprox. de 39.000 de euro mi-a fost trimisă pe numele meu, în mai multe tranşe pentru tratamentul cumnatului meu JJJ. care ulterior a decedat. În momentul în care ridicam banii, mergeam şi îi dădeam lui JJJ., fapt care poate fi confirmat şi de soţia lui, UUUUU. Nu ştiu de ce nu se trimiteau banii direct lui JJJ. sau soţiei acestuia. Doresc să menţionez că, din banii pe care i-a făcut T. din vânzările pe care le-a făcut, nu m-am folosit niciodată. Eu nu ştiam de unde provin acele sume de bani. Mă interesa doar despre locul meu de muncă pentru că în acea perioadă doream să avansez profesional.

Declaraţia este infirmată de probele ce preced, dar şi de o discuţie la 09.11.2015, la ora 17:16:45,(anterior plecării în Germania, în urma căreia la sosirea în ţară s-au găsit asupra sa 9.800 euro, în numerar) cu mama sa KKKKK. căreia i se trimiteau bani inclusiv de către T., căreia îi comunică explicit că pleacă de la şcoală, în Germania pentru a lua bani de la inculpatul T.: X.: Aa! Ia zi, miercuri poţi să-mi ţii locul? Sau nu-i chem la şcoală? Că trebuie să plec până la Ionuţ; (...) Ca să iau nişte bani. (...) Că nu am găsit bilet altfel, are nişte probleme acolo şi trebuie să mă duc să iau banii de acolo că vrea să plece din ţara aia. Acum nu poa să plece că are o anumită sumă şi nu-i dă voie la vamă.

Nici Y. nu a recunoscut infracţiunea de spălare de bani în declaraţia din apel, când a afirmat: toate bunurile au fost ale mele cumpărate de mama sau de mine de când eram mică. Întrebare Cui aparţine imobilul din str. x? Răspuns: este al socrului meu, inc. AA. Întrebare: A. a contribuit la achiziţionarea sau la amenajarea imobilului? Răspuns: Nu.

Declaraţia inculpatei cu privire la imobilul din strada x este contrazisă de probele din dosar şi urmează să fie examinată în secţiunea referitoare la confiscări, deoarece nu afectează conţinutul constitutiv al infracţiunii de spălare de bani. Discuţiile care confirmă exploatarea victimelor de către inculpaţii T. şi A., precum şi ajutorul dat de X., Y., AA. şi Z. pentru această infracţiune sunt susţinute şi de diferenţa dintre veniturile obţinute de inculpaţii menţionată şi valoarea bunurilor achiziţionate de aceştia.

Apărarea inculpatului A. conform căreia banii care ajungeau în ţară proveneau din practicarea prostituţiei erau retraşi şi rămâneau în păstrarea inculpatei Y. doar până când A. venea în Bucureşti, iar el repartiza aceste sume, fie pentru plata unor datorii personale şi ale fetelor, fie le înmâna rudelor acestora nu este susţinută de nicio probă. Dimpotrivă, probele susţin că familia inculpatului A. (mama sa şi nepotul său) în percepeau pe A. ca nefiind capabil să se întreţină singur, iar analiza bunurilor cumpărate de acesta sau de membrii familiei indică folosirea unor sume mari de bani care provin doar din exploatarea victimelor. Chiar în discuţiile cu victimele (de exemplu discuţiei telefonice din data de 11.05.2015 orele 14:44:30, purtată de inculpatul A. cu victima E., rezultă că inculpatul nu avea alte venituri decât cele pe care le obţineau victimele: E.: Alo! ...(neinteligibil).ai luat tu banii din geantă? Că i-am căutat şi nu îi găsesc că vreau să mă duc să îmi cumpăr ceva. A.: Dacă nu mi-i daţi dimineaţa, normal că i-am luat. Eu ce fac fără bani. (...) Nu îmi ajunge nici de seminţe d-alea, de floarea soarelui. Vă puneţi, (...) pe treabă, că ... în felul ăsta intrăm în sapă de lemn, să moară mama. Faceţi 5 femei cât una. Da?(...) Dar fă bani. (...) Dar fă bani şi tu, mă, BBBBBB.! Că am şi uitat cum e să mai faci bani. Eu nu mai ştiu cum e să mai faci bani. Ce dracu! Aşa am ajuns? Să facem 150 de euro? Ce naiba? Da? (...) Hai! Vreau şi eu să faci şi tu ca lumea. Vreau să simt şi eu când vii dimineaţa. Să pun pe dreapta ceva. (...).".

Veniturile obţinute de inculpaţi astfel cum au fost declarate la autorităţile statului şi bunurile cumpărate de inculpaţi au fost corect expuse de instanţa de fond, şi prezentate în cele ce preced. Din compararea acestora, rezultă cu claritate faptul că inculpaţii nu dispuneau de venituri licite pentru a achiziţiona sau tranzacţiona bunurile pentru care s-au formulat acuzaţii. Astfel spus, bunurile achiziţionate de inculpaţii acuzaţi de spălare de bani provin din sumele obţinute direct din exploatarea victimelor traficului de persoane sau din revânzarea bunurilor cumpărate cu banii obţinuţi iniţial din traficarea victimelor (de exemplu, din vânzarea autoturismelor cumpărate cu banii obţinuţi de victime din prostituţie), ori din investiţii făcute cu banii obţinuţi de la victime (depozite bancare, certificate de depozit etc). Analiza financiară a situaţiei inculpaţilor a arătat că inculpaţii fie nu aveau venituri proprii declarate, fie veniturile nu ar fi permis achiziţionarea unor bunuri de valoare şi realizarea unor economii persoane (imobile, autoturisme, ceasuri, bijuterii, depozite bancare, bani în numerar identificaţi la percheziţii) în ritmul şi cu valoarea dovedită de actele dosarului şi care urmează să fie expusă în cele ce urmează.

Astfel, Z., mama inculpaţilor A. şi T., despre care aceştia au afirmat că lucra ca bucătăreasă în străinătate transfera lunar, în mod frecvent, sume cuprinse între 7.000 şi 12.000 euro (către inculpata X. 5000 euro în 27.05.2014 şi 2000 euro în 20.06.2014 - fila x d.u.p.), 4000 euro în 11.11.2014 şi 4350 euro în 10.12.2014 - fila x d.u.p., iar către diferite persoane, printre care şi inculpatul AA., 6000 euro în 2.02.2015, 6000 euro în 17.02.2015, 130 euro în 23.02.2015 - fila x d.u.p.).

De asemenea, AA., lucrând ca şofer pe camioane şi fiind administrator al unei societăţi comerciale (declaraţie fila x ds.fond), care în perioada 2012-2018, a declarat la ANAF suma de 28 de RON provenită din dividende, nefiind înregistrat ca fiind dobânditor al altor venituri fiscalizate a plătit suma de 88.000 de euro, pentru un imobil.

Tot astfel, X., în perioada 2012-2018, a realizat venituri din salarii de 102.175 RON (aproximativ 16.029 RON pe an, adică circa 1.500 de RON lunar), dar a cumpărat numeroase imobile şi autoturisme, fiind găsită suma de 20.000 de euro, în numerar, la domiciliul acesteia la momentul percheziţiei domiciliare.

Inculpata Y., în perioada de referinţă, nu a fost înregistrată fiscal ca deţinătoare a unor venituri din activităţi lucrative sau ca deţinătoare a unor bunuri mobile sau imobile, neexistând nicio justificare obiectivă a sumelor de bani depuse în conturile inculpatului A. şi nici a celor transferate de acesta sau retrase din conturile lui bancare. Într-o discuţie la data de 24.11.2015, dintre Z. şi nepotul său R. Z. afirma despre A. că nu se poate întreţine singur, aspect necontrazis de nepotul său: NE: Că el nu poate nici să se întreţină singur! R.: E, îşi mai dă şi el seama, da’ e nervos şi el!

O analiză efectuată cu privire la veniturile inculpatului T. a reliefat că, în perioada 2012-2018, singurele venituri ale acestuia au fost reprezentate de suma de 2.680 RON, provenită din dobânzi.

În aceeaşi perioadă infracţională, rapoartele de constatare tehnico-ştiinţifică din datele de 14.06.2018 şi 28.11.2018 indică atât frecvenţa sumelor trimise, cât şi faptul că în repetate rânduri sumele erau trimise la primele ore ale dimineţii, fiind deci rezultatul activităţii de prostituţie din timpul serii şi nopţii precedente. Sumele au fost trimise, din afara teritoriului ţării, de victime sau direct de inculpaţii care exploatau victimele plecate din ţară şi care erau primite de inculpaţi pe teritoriul ţării, instanţa citând cu titlu de exemplu, următoarele:

în 11.05.2012 de la C., suma de 999,00 euro, către Y., în 04.06.2012 de la C., 999,00 euro, către A., în 25.06.2012 de la C., 999,00 euro, către A., în 23.07.2012 de la B., 999,00 euro, către T., în 25.02.2013, de la B., 700,00 euro, către A., în 28.02.2013 de la B. suma de 400,00 euro, către A., în 12.03.2013, de la B. către Y., în 14.03.2013, de la B., suma de 550,00 euro, către Y., în 18.03.2013, de la B., suma de 750,00 euro, către Y.; în 15.04.2013, de la A. suma de 1000,00 euro, către Y.; în 22.04.2013, de la A., suma de 1000,00 euro, către Y.;

în 26.04.2013 de la A. suma de 1500,00 euro, către Y.; în 07.10.2013 de la B., suma de 1500,00 euro, către A.; în 10.10.2013 de la B., suma de 900,00 euro, către A.; în 14.10.2013 de la B., suma de 1000,00 euro, către A.; în 21.11.2013 de la A. suma de 500,00 euro, către Y.; în 21.11.2013 de la A., suma de 2000,00 euro, către Y.; în 29.11.2013 de la A. suma de 1800,00 EURO, către Y.; în 29.11.2013 de la A., suma de 2000,00 euro, către Y.; în 29.11.2013 de la A., suma de 2000,00 euro, către Y.; în 02.12.2013, de la A., suma de 2000,00 euro, către AA.;

în 02.12.2013, de la B., suma de 5700,00 euro, către Y.; în 02.12.2013 de la B., suma de 2000,00 euro, către AA.; în 10.12.2013 de la B., suma de 1500,00 euro, către Y.; în 13.12.2013 de la B., suma de 900,00 EURO, către A. . în 16.12.2013, de la B., suma de 700,00 euro, către A.; în 27.03.2014 de la B. suma de 3000,00 euro către Y., în 28.03.2014, de la B. suma de 3000,00 euro, către Y., în 17.04.2014 de la Z. suma de 300,00 euro, către Y., în 27.05.2014, de la B. suma de 2000,00 euro, către Y.; în 18.04.2014, de la Z., suma de 300,00 Euro, către X.;

în 15.05.2014, de la T. suma de 120,00 euro, către X., în 27.05.2014, de la Z. suma de 5000,00 Euro, către X., în 03.06.2014, de la T., suma de 2000,00 euro, către X.; în 12.06.2014, de la T., suma de 1000,00 către X.; în 16.06.2014 de la T. suma de 1000,00 Euro, către X., în 20.06.2014, de la Z. suma de 2000,00 Euro, către X.; în 23.06.2014, de la T., suma de 1000,00 euro, către X., în 28.06.2014, de la T. către X., în 04.07.2014 de la T. către X.; în 08.07.2014 de la T., suma de 970,80 Euro, către X.; în 13.07.2014 de la T. suma de 1000,00 euro, către X.;

în 16.07.2014, de la T. suma de 1068,00 Euro, către X.; în 20.07.2014 de la T. suma de 1100,00 Euro, către X.; în 25.07.2014 de la T., suma de 1150,00 Euro, către X.; în 29.07.2014, de la T., suma de 1200,00 Euro, către X.; în 02.08.2014, de la T. către X.; în 04.08.2014, de la T. suma de 1250,00 Euro, către X.; în 07.08.2014 de la T., suma de 850,00 EURO, către X.; în 10.08.2014 de la T., suma de 85,00 Euro, către X.; în 15.08.2014 de la T., suma de 550,00 Euro, către X.; în 20.08.2014, de la T., suma de 50,00 Euro, către X.;

în 21.08.2014 de la T. suma de 45,00 Euro, către X.; în 22.08.2014 de la T., suma de 400,00 Euro, către X. în 27.08.2014, suma de 400,00 Euro, în 28.08.2014, suma de 400,00 Euro, către JJJJJ.; în 28.09.2014, de la T., suma de 92,00 Euro, către JJJJJ., în 05.10.2014, de la T., suma de 1000,00 Euro, către JJJJJ., în 14.10.2014, de la T. suma de 1050,00 Euro, către JJJJJ., în 20.10.2014 de la T., suma de 1300,00 Euro, către JJJJJ., în 19.01.2015 de la A. suma de 1500,00 euro, către Y.; în 02.02.2015 de la Z., suma de 2500,00 euro, către Y.;

în 29.04.2015, de la T., suma de 200,00 EURO, către X., în 23.06.2015, de la T., suma de 100,00 Euro, către X., în 07.07.2015 de la B. suma de 2000,00 euro, către A., în 18.09.2015, de la B. suma de 2000,00 euro, către A., în 01.09.2015 de la B., suma de 450,00 Euro, către X., în 04.09.2015, de la T., suma de 450,00 Euro, către KKKKK., în 09.09.2015 de la B., suma de 3000,00 euro, către X., în 13.11.2015, de la T. către X., suma de 9.800 de euro, bani ce au fost depistaţi asupra acesteia în aeroportul Bucureşti - Otopeni, în 22.11.2015 de la T. suma de 330,00 Euro, către KKKKK.;

în 27.11.2015 de la T. către X., în 01.12.2015 de la T., suma de 220,00 Euro, către KKKKK., în 10.12.2015 de la T., suma de 100,00 Euro, către KKKKK., în 17.12.2015 de la T., suma de 300,00 Euro, către KKKKK. în 09.12.2015 de la B., suma de 1.500,00 euro, către A.; în 15.02.2016 de la B., suma de 2000,00 euro, către A.; în 15.03.2016, de la T. suma de 150,00 Euro, către KKKKK., în 26.04.2016 de la T., suma de 450,00 Euro, către JJJJJ., în 11.05.2016 de la T. suma de 300,00 euro, către KKKKK., în 23.05.2016 de la T., suma de 200,00 Euro, către KKKKK., în 01.06.2016 de la T., suma de 183,00 Euro, către KKKKK.;

în 08.06.2016 de la T., suma de 100,00 Euro, către KKKKK.; în 13.06.2016 de la T. suma de 100,00 Euro, către JJJJJ.; în 22.07.2016, de la B. suma de 5.000,00 euro, către A.

Se constată din cele ce preced că sume mari sunt trimise la intervale scurte, de inculpaţi sau de către două dintre victime (B. şi C.), către inculpaţii sau membri ai familiilor acestora care se aflau la momentul respectiv în ţară, de asemenea, se observă descreşterea sumelor obţinute în Austria faţă de cele obţinute în Germania, aspect care se coroborează cu discuţiile înregistrate între inculpaţi şi aflate la dosarul de urmărire penală.

În acord cu instanţa de fond, se reţine că inculpaţii A. şi T. au obţinut importante sume de bani din traficarea şi desfăşurarea activităţii de prostituţie a victimelor B., C., D., E., F., G., H., I. şi, respectiv, K., iar în perioada 2012 - noiembrie 2016, au transferat succesiv sume de bani provenite din aceste activităţi către Y. (concubina inculpatului A.) şi X. (concubina inculpatului T.), precum şi către părinţii lor - inculpaţii AA. şi Z., sau către alţi membri de familie, care fie au retras în numerar, fie au achiziţionat bunuri mobile şi/sau imobile în scopul disimulării originii ilicite a acestora.

Instanţa de apel reţine aceeaşi situaţie de fapt ca şi instanţa de fond. De exemplu, în 05.06.2012-01.03.2018, inculpatul A. a constituit depozite bancare, a achiziţionat active financiare şi a dobândit bunuri mobile sau imobile, a răscumpărat activele financiare dobândite sau a revândut bunurile dobândite, fie prin păstrarea, într-o manieră simulată, prin intermediul interpuşilor săi, a dreptului de proprietate asupra acestora, iar, în perioada 14.01.2014 - 04.10.2017, a achiziţionat bunuri mobile şi imobile, pe numele său sau al părinţilor săi - inculpaţii Z. şi AA., bunuri care fie au fost revândute, fie păstrate în patrimoniul acestuia: autoturismul marca x D, serie şasiu x, cu nr. de înmatriculare x, înstrăinat la data de 01.03.2015; autoturismul marca x, înstrăinat ulterior la data de 15.02.2017; autoturismul marca x, înstrăinat la data de 07.10.2015; autoturismul marca x, autoturismul marca x, înstrăinat ulterior la data de 14.02.2018; imobilul din Bucureşti, teren intravilan şi construcţii cu valoare de impunere de 270.169 RON; autoturismul marca x D, înstrăinat la data de 29.01.2018; autoturismul marca x, înstrăinat la data de 06.04.2017; autoturismul marca x; imobilul (construcţie şi teren) situat în situat în Bucureşti, valoare de impunere 30272 RON; imobilul situat în mun. Călăraşi, pe care ulterior l-a înstrăinat în 30.01.2018 contra sumei de 10.000 de euro.

În mod similar, T. din banii obţinuţi prin traficarea victimelor a alimentat conturile cu suma de 27.004 euro şi a achiziţionat bunuri mobile şi imobile, pe numele său şi al inculpatei X. (soţia sa): de exemplu la data de 26.02.2015 a achiziţionat pe numele soţiei sale, inculpata X., autoturismul marca x, serie şasiu x, nr. de înmatriculare x, înstrăinat la data de 27.02.2018; la data de 24.09.2015 a achiziţionat împreună cu soţia sa, inculpata X., imobilul situat în Bucureşti str. x, sector 5 (teren şi construcţie având valoare de impunere de 19.047 RON), dobândit în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. x/2015 autentificat de Biroul Notarial FF.; la data de 16.12.2016 a achiziţionat, împreună cu inculpata X., imobilul situat în oraşul Bragadiru, str. x B, lot. 1, jud. Ilfov, cu terenul aferent şi cota indiviză de 5,77%, respectiv 25,5 mp din Lotul nr. x situat la aceeaşi adresă, cu destinaţia de acces şi loc de parcare (contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/16.12.2016 de Societatea Profesională Notarială MMMMM.,), preţul de 27.000 de euro fiind achitat prin 2 plăţi în valoare de 10.800 de euro şi 16.200 de euro efectuate către vânzătorii NNNNN. şi OOOOO. din contul IBAN x, deschis la LLLLL. pe numele inculpatului; la data de 14.11.2017 a achiziţionat pe numele soţiei sale, inculpata X., autoturismul marca x, Tip 346C, cu nr. de înmatriculare x, serie şasiu x.

Raportat la circumstanţele de fapt, respectiv condamnarea inculpaţilor pentru infracţiuni de trafic de persoane care au reprezentat sursa banilor din cea de a doua acuzaţie, cea referitoare la spălarea de bani, precum şi la discuţiile, redate mai sus, dintre inculpaţi cu privire la faptul că se întreţineau financiar, ei şi familiile lor, din banii victimelor traficului de persoane, rezultă dincolo de orice îndoială rezonabilă că inculpaţii au realizat că sumele de bani transferate în conturi şi apoi retrase în numerar sau folosite pentru achiziţionarea de bunuri mobile şi/sau imobile au provenit din traficul de persoane, cu atât mai mult cu cât aceştia au fost participanţi inclusiv la comiterea acestor fapte, astfel cum s-a reţinut în precedent.

Raţionamentul instanţei de fond în analiza tranzacţiilor dintre inculpaţi este corect. Numărul mare de retrageri de sume de bani şi intervalul foarte scurt de timp în care acestea s-au realizat, faptul că sumele erau trimise în cursul dimineţii când victimele se întorceau de la locul în care practicau prostituţia, uneori mai multe retrageri în cursul aceleiaşi zile, înlătură apărările inculpaţilor cu privire la faptul că nu au cunoscut că sumele proveneau din traficarea victimelor: de exemplu la data de 21.11.2013, ora 8:56, A.

îi transferă lui Y. 20.000 euro prin AAA., iar în aceeaşi zi, la ora 8:58 i-a transferă în aceeaşi modalitate 500 Euro - fila x d.u.p., ori într-un interval foarte scurt de timp- în 5.11.2013 inculpatul T. i-a transferat inculpatei X. 1.000 euro, prin AAA., în 8.11.2013 1700 Euro, iar în 11.11.2013, 2.000 Euro - fila x d.u.p.), ori inculpata Z., mama inculpaţilor A. şi T., lucrând ca bucătăreasă, conform afirmaţiilor inculpaţilor, a transferat către inculpata X. în decurs de o lună de zile suma de 7000 Euro (5000 euro în 27.05.2014 şi 2000 euro în 20.06.2014 - fila x d.u.p.), respectiv 8.350 euro (4.000 euro în 11.11.2014 şi 4.350 euro în 10.12.2014 - fila x d.u.p.) sau 12.130 euro către diferite persoane, printre care şi inculpatul AA. (6.000 euro în 2.02.2015, 6.000 euro în 17.02.2015, 130 euro în 23.02.2015- fila x d.u.p.), victimele traficului B. ori C., trimiteau în mod repetat diferite sume de bani nu numai inculpaţilor A.

şi T., dar şi soţiilor/concubinelor acestora, inculpatele X. şi Y., precum şi inculpaţilor AA. şi Z., cu care, aparent, nu aveau nicio legătură, cumpărarea unui apartament de 88.000 euro de către AA. care a declarat la ANAF suma de 28 de RON provenită din dividende, nefiind înregistrat ca fiind dobânditor al altor venituri fiscalizate, pentru X. care a realizat venituri din salarii de 102.175 RON (aproximativ 16.029 RON pe an, adică circa 1.500 de RON lunar), s-a găsit la percheziţie suma de 20.000 de euro, în numerar, în perioada de referinţă, Y.

şi A. nu au fost înregistraţi fiscal ca deţinători ai unor venituri din activităţi lucrative sau chirii, veniturile inculpatului T. în perioada 2012 - 2018 au constat în suma de 2.680 RON, provenită din dobânzi. Atestatul pentru transport profesional, contracte încheiate cu firme de taxi şi de dispecerat, licenţa de transport în regim de taxi, solicitată în probaţiune de apelantul inculpat T. (depuse la dosar de apel) nu confirmă şi obţinerea unor venituri în Germania care să justifice sumele transferate în România. Dimpotrivă, confirmă disimularea sumelor obţinute din exploatarea victimele traficului de persoane şi transformarea acestora în bunuri care să permită ştergerea urmelor de provenienţă.

Proba cu înscrisuri privind posibilităţile financiare de achiziţionare de bunuri mobile şi imobile solicitată de apelanţii inculpaţi Z. (depuse ulterior la filele x vol. VI) şi AA. (depuse ulterior la filele x, filele x vol. VI) nu infirmă actele din volumul 28 DUP şi nici cele reţinute de instanţă cu privire la existenţa vinovăţiei acestora pentru spălarea de bani.

Cele de mai sus confirmă raţionamentul instanţei de fond cu privire la vinovăţia inculpaţilor A., T., X., Y., Z., AA. pentru infracţiunile de spălare de bani:

În consecinţă, faţă de cele ce preced, instanţa de apel, consideră vinovăţia dovedită pentru săvârşirea următoarelor infracţiuni:

I.1. Fapta inculpatului A. care, în cursul anului 2008, folosind metoda "lover boy", a recrutat-o pe victima B., minoră la acea dată, în scopul exploatării ulterioare a acesteia prin obligare la practicarea prostituţiei, iar în cursul lunii ianuarie 2012, după ce victima a devenit majoră, împreună cu R., a transportat-o în Italia, regiunea Catania, a cazat-o într-o locuinţă închiriată de numitul L. şi, prin acte de violenţă fizică, a obligat-o să se prostitueze în folosul său, activitate care s-a derulat până în cursul lunii decembrie 2012; care în perioada decembrie 2012- ianuarie 2013 a transportat-o pe victimă în Spania, Valencia, unde, de asemenea, a fost cazată într-o locuinţă închiriată de acesta şi obligată, prin acte de violenţă fizică, să se prostitueze în folosul său; în cursul lunii februarie 2013 victima a fost transportată în localitatea Krefeld din Germania, unde, de asemenea, a fost cazată în locuinţe închiriate de numitul A. şi obligată să se prostitueze în folosul acestuia până în cursul lunii septembrie 2016. În luna octombrie 2016, victima a fost transportată în localitatea Viena din Austria, unde, de asemenea, a fost obligată să practice prostituţia în folosul numitului A., activitate derulată până la începutul lunii noiembrie 2016, când victima a reuşit să fugă şi s-a reîntors în România,

- la începutul anului 2012, prin inducere în eroare, folosind metoda "lover boy", a recrutat-o pe victima C., în scopul exploatării acesteia prin obligare la practicarea prostituţiei, după care a transportat-o în Italia, regiunea Catania, a cazat-o într-o locuinţă închiriată şi, prin acte de violenţă fizică, a obligat-o să se prostitueze în folosul său. Exploatarea numitei C. a avut loc de la începutul anului 2012 până în luna decembrie 2012, iar toate sumele de bani astfel obţinute de victimă au revenit numitului A. În perioada decembrie 2012- ianuarie 2013 numitul A. a transportat-o pe victimă în Spania, Valencia, unde, de asemenea, a fost cazată într-o locuinţă închiriată de acesta şi obligată, prin acte de violenţă fizică, să se prostitueze în folosul său,

- în baza unei rezoluţii infracţionale unice, la începutul anului 2014, prin inducere în eroare, folosind metoda "lover boy", a recrutat-o pe victima D., în scopul exploatării acesteia prin obligare la practicarea prostituţiei, după care a transportat-o în Germania, în localitatea Krefeld, a cazat-o într-o locuinţă închiriată şi, prin acte de violenţă fizică, a obligat-o să se prostitueze în folosul său. Exploatarea numitei D. a avut loc de la începutul anului 2014 până la începutul anului 2015, iar toate sumele de bani astfel obţinute de victimă au revenit numitului A.,

- la începutul anului 2014, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, tot prin inducere în eroare, sub promisiunea falsă că îi poate facilita practicarea, pe cont propriu, a prostituţiei a recrutat-o pe victima E., în scopul exploatării acesteia prin obligare la practicarea prostituţiei. În luna iulie 2014, după ce victima a ajuns în Germania, A., împreună cu R. a transportat-o din aeroportul Dusseldorf în localitatea Krefeld, a cazat-o într-o locuinţă închiriată şi, prin acte de violenţă fizică, a obligat-o să se prostitueze în folosul său. Exploatarea numitei E. a avut loc din luna iulie 2014 până în luna aprilie 2015, iar toate sumele de bani astfel obţinute de victimă au revenit numitului A.,

- în cursul lunii decembrie 2014, folosind metoda "lover boy", a recrutat-o pe victima F., în scopul exploatării acesteia prin obligare la practicarea prostituţiei, după care, în cursul lunii aprilie 2015, a transportat-o în Germania, localitatea Krefeld, a cazat-o într-o locuinţă închiriată de numitul T. şi, prin acte de violenţă fizică, a obligat-o să se prostitueze în folosul său. Exploatarea numitei F. a avut loc din aprilie 2015 până în cursul lunii iunie 2015, iar toate sumele de bani astfel obţinute de victimă au revenit numitului A.,

- în baza unei rezoluţiuni infracţionale unice, în cursul lunii februarie 2016, prin inducere în eroare, folosind metoda "lover boy", a recrutat-o pe victima G., în scopul exploatării ulterioare a acesteia prin obligare la practicarea prostituţiei. După câştigarea încrederii victimei, în cursul lunii mai 2016, inculpatul a determinat-o pe victimă să se deplaseze în Germania, sub promisiunea asigurării unui loc de muncă şi a unui viitor comun împreună. Victima a sosit în Germania, în localitatea Dusseldorf, în cursul lunii mai 2016, fiind transportată de inculpaţii A. şi TT. în localitatea Krefeld, unde a fost cazată într-o locuinţă închiriată, împreună cu numita QQ., care la acel moment practica prostituţia în folosul lui TT. Ulterior acestui moment, prin intermediul lui TT., victimei i-au fost procurate hainele necesare practicării prostituţiei, după care a fost dusă în clubul II. şi, prin acte de violenţă fizică, a fost obligată să se prostitueze în folosul inculpatului A. Exploatarea numitei G. a avut loc din luna mai 2016 până în jurul datei de 12.07.2016, când victima a reuşit să fugă, iar toate sumele de bani astfel obţinute de victimă au revenit numitului A.,

- în cursul lunii mai 2016, în baza aceleiaşi rezoluţiuni infracţionale unice, prin inducere în eroare, folosind metoda "lover boy", a recrutat-o pe victima H., în scopul exploatării ulterioare a acesteia prin obligare la practicarea prostituţiei. După câştigarea încrederii victimei, aceasta a fost cazată într-o locuinţă închiriată de numitul A. în localitatea Krefeld, Germania (Kolner Strasee nr. 234) şi, sub imperiul falselor promisiuni de iubire ale inculpatului şi cu speranţa unui viitor alături de acesta, victima a început să practice prostituţia în clubul II. în folosul acestuia, fiind ulterior supusă şi unor acte de violenţă fizică. Exploatarea numitei H. a avut loc din luna mai 2016 până în cursul lunii septembrie 2016, iar toate sumele de bani astfel obţinute de victimă au revenit numitului A.,

- în cursul lunii iulie 2016, folosind metoda "lover boy", a recrutat-o pe victima I., în scopul exploatării acesteia prin obligare la practicarea prostituţiei, după care, în cursul aceleiaşi luni, a adăpostit-o pe aceasta într-un imobil închiriat de el în localitatea Krefeld din Germania şi, prin false promisiuni de iubire şi periodice acte de violenţă fizică, a obligat-o să se prostitueze în folosul său. Ulterior, în cursul lunii octombrie 2016, numitul A. a transportat-o pe aceasta şi pe victima B. în localitatea Viena din Austria, unde, de asemenea, persistând în falsele promisiuni de dragoste şi prin periodice acte de violenţă fizică, numita I. a fost obligată să practice prostituţia în folosul său. Exploatarea numitei I. a avut loc din iulie 2016 până în cursul lunii august 2017, iar toate sumele de bani astfel obţinute de victimă au revenit numitului A., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii trafic de persoane în formă continuată, prev. de art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 182 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (8 acte materiale).

2. Fapta inculpatului A. care, în cursul lunii decembrie 2016, cunoscând că victima J. fusese recrutată, prin inducere în eroare, de inculpatul W. (nepotul său) în scopul exploatării prin obligare la practicarea prostituţiei, a adăpostit-o pe aceasta într-un imobil închiriat din localitatea Krefeld, Germania şi a transportat-o, în câteva rânduri, în locurile în care victima, prin acte de violenţă fizică, a fost obligată să se prostitueze în folosul inculpatului W. întruneşte elementele constitutive ale complicităţii la infracţiunea de trafic de persoane, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen.

3. Fapta inculpatului A. care, atât în perioada mai 2014 - ianuarie 2015, cât şi în perioada martie 2015-primăvara anului 2016, cunoscând că victima K. fusese recrutată, prin inducere în eroare, de inculpatul T. în scopul exploatării prin obligare la practicarea prostituţiei, a transportat-o, periodic, în locurile în care victima, prin false promisiuni de iubire şi periodice acte de violenţă fizică, a fost obligată să se prostitueze în folosul inculpatului T., întruneşte elementele constitutive ale complicităţii la comiterea infracţiunii de trafic de persoane, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen.,

4. Fapta inculpatului A. care, în perioada mai - iunie 2014, prin corupere, a determinat-o pe victima C., persoană vătămată în dosarul nr. x/2014 (reunit la dosarul nr. x/2015 al DIICOT), să-şi retragă declaraţiile date împotriva sa în această cauză, iar urmare a acţiunii inculpatului A., la data de 03.06.2014, victima C., asistată formal de inculpatul BB. a încheiat, cu inculpatul A., contractul de mediere nr. x/03.06.2014, depus ulterior la dosarul penal anterior menţionat, având ca obiect stingerea tuturor conflictelor şi disputelor avute între ea şi A. pe teritoriul Spaniei şi României, în decursul anilor 2013 - 2014, în urma cărora a formulat mai multe plângeri penale, iar la data de 12.06.2014, fiind audiată de organele judiciare, aceasta şi-a retras declaraţia dată împotriva inculpatului A. în această cauză şi în faţa autorităţilor judiciare spaniole, în care relatase maniera în care a fost victimă a traficului de persoane comis de acesta, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de influenţare a declaraţiilor, prev. de art. 272 alin. (1) C. pen.;

5. Fapta inculpatului A. care, în cursul lunii mai 2017, prin corupere, a determinat-o pe victima B., persoană vătămată în dosarul nr. x/2015 al DIICOT, să-şi retragă declaraţiile date împotriva sa în această cauză; urmare a acţiunii numitului A., la data de 16.05.2017, persoana vătămată şi-a retras depoziţia data în cauză împotriva acestuia, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de influenţare a declaraţiilor, prev. de art. 272 alin. (1) C. pen.;

6. Faptele inculpatului A. care în perioada decembrie 2017 - februarie 2018, în baza aceleiaşi rezoluţiuni infracţionale,

- prin corupere a determinat-o pe victima B., persoană vătămată în dosarul nr. x al Poliţiei Dusseldorf - Procuratura oraşului Wuppertal, să-şi retragă declaraţiile date împotriva sa în această cauză, iar urmare a acţiunii inculpatului, la data de 26.02.2018, persoana vătămată şi-a retras depoziţia data în cauză împotriva acestuia şi care, pe lângă faptul că i-a oferit victimei B., prin intermediul martorei XXX. (sora victimei) o sumă de bani, tot el fiind cel care a suportat costurile deplasării şi cazării acesteia în Germania, atât în perioada 05.02.2018 - 10.02.2018 (când victima s-a deplasat în Germania şi a făcut solicitarea de reaudiere de către autorităţile judiciare germane), cât şi în perioada 25.02.2018 - 26.02.2018 (când victima a fost citată şi efectiv audiată de aceste autorităţi) i-a promis victimei, care era însărcinată la acel moment şi se afla într-o relaţie de concubinaj cu martorul YYY., că îi va adopta copilul ce se va naşte, deşi acesta nu este al său;

- în cursul lunii februarie 2018 a determinat-o pe B. să o abordeze pe numita F., persoană vătămată în dosarul nr. x/2015 al DIICOT şi totodată identificată ca victimă a traficului de persoane comis de A., faptă cercetată în dosarul nr. x al Poliţiei Dusseldorf - Procuratura oraşului Wuppertal) să încerce să o determine, prin corupere, să-şi schimbe declaraţiile date împotriva sa în faţa organelor judiciare, iar urmare a acţiunii inculpatului A., la data de 22.02.2018, inculpata B., însoţită de inculpata Y., s-au deplasat la locuinţa persoanei vătămate şi i-au promis o recompensă materială, în schimbul retragerii declaraţiilor date împotriva lui A., după care, în acelaşi scop, la data de 24.02.2018, inculpatele Y. şi X. s-au reîntâlnit cu persoana vătămată şi i-au solicitat să dea o declaraţie notarială, în cuprinsul căreia să menţioneze că a avut o relaţie amoroasă cu A., fără a fi agresată sau exploatată de acesta, urmând să fie "cinstită" pentru ajutorul solicitat;

- în perioada ianuarie- februarie 2018, în scopul de a contracara investigaţiile declanşate de DIICOT împotriva sa în dosarul nr. x/2015, prin corupere, a determinat-o pe victima C. să dea o nouă declaraţie, de această dată notarială, în care să menţioneze că aspectele declarate în faţa autorităţilor judiciare spaniole şi române cu privire la persoana sa (valorificate în dosarul nr. x/2014 - reunit la dosarul nr. x/2015 al DIICOT) sunt nereale,

- la începutul anului 2018, prin corupere, a încercat să o determine pe martora I., victimă în dosarul nr. x al Parchetului Wuppertal, să dea declaraţii mincinoase în faţa autorităţilor judiciare germane care efectuau cercetări faţă de inculpat în dosarul anterior menţionat pentru comiterea, în principal, a infracţiunii de trafic de persoane şi care i-a remis martorei I. suma de 1.500 de euro şi i-a solicitat să declare, în mod mincinos, că nu a exploatat-o sexual, nici pe ea şi nici pe victima B. şi că nu a agresat-o fizic în acest scop pe cea din urmă, ci că aceasta practica de bună-voie prostituţia, fără a-i remite lui nicio sumă de bani;

- la începutul anului 2018, prin corupere, a încercat să o determine pe victima K. - victimă a traficului de persoane comis de fratele său, inculpatul T., să dea declaraţii mincinoase în cauzele instrumentate împotriva lor în dosarul instrumentat împotriva lor de autorităţile judiciare române şi germane şi care, în acest scop, i-a promis victimei suma de 15.000 de euro, din care i-a remis efectiv suma de 5.000 de euro, la o benzinărie OOOO. din Bucureşti, zona aeroportului Băneasa, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de influenţarea declaraţiilor în formă continuată, prev. de art. 272 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (5 acte materiale);

7. Fapta inculpatului A. care:

- în perioada 04.06.2012 - 22.07.2016 a dispus transferarea, personal sau prin intermediul victimelor B. şi C. şi al mamei sale Z., prin servicii de transfer rapid de numerar, a sumei totale de 38.149 euro, către concubina sa Y. şi către tatăl său AA., pentru a ascunde adevărata natură a provenienţei banilor obţinuţi pe teritoriile Italiei, Spaniei, Austriei şi Germaniei din comiterea infracţiunilor de trafic de persoane şi proxenetism (23 acte materiale de transferare, art. 49 alin. (1) lit.

a) din Legea nr. 129/2019), după cum urmează:

1. În 11.05.2012 (ora 13:00:00), C. a transferat, prin AAA., suma de 999,00 EUR, din PISTORIO SEBASTIANO, CATANIA, IT, către Y., BRAGADIRU, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 12.05.2012 (ora 04:36:00), de la UUUU. În 04.06.2012 (ora 04:17:00), C. a transferat, prin AAA., suma de 999,00 EUR, din PISTORIO SEBASTIANO, CATANIA, IT, către A., BUCUREŞTI, RO, iar acesta i-a retras în numerar, în 04.06.2012 (ora 18:17:00), de la VVVV. S R L, BUCUREŞTI, RO.3. În 25.06.2012 (ora 04:33:00), C. a transferat, prin AAA., suma de 999,00 EUR, din PISTORIO SEBASTIANO, CATANIA, IT, către A., BUCUREŞTI, RO, iar acesta i-a retras în numerar, în 25.06.2012 (ora 08:16:00), de la UUUU., BUCUREŞTI, RO.4.

În 23.07.2012 (ora 04:12:00), B. a transferat, prin AAA., suma de 999,00 EUR, din PISTORIO SEBASTIANO, CATANIA, IT, către T., MĂGURELE, RO, iar acesta i-a retras în numerar, în 24.07.2012 (ora 09:42:00), de la TTTT., BUCUREŞTI, RO.5. În 25.02.2013 (ora 04:58:00), B. a transferat, prin AAA., suma de 700,00 EUR, din WWWW., DE, către A., BUCUREŞTI SECTOR 5, RO, iar acesta i-a retras în numerar, în 25.02.2013 (ora 06:02:00), de la XXXX., BUCUREŞTI, RO.6. În 28.02.2013 (ora 09:05:00), B. a transferat, prin AAA., suma de 400,00 EUR, din WWWW., DE, către A., BUCUREŞTI, RO, iar acesta i-a retras în numerar, în 28.02.2013 (ora 09:30:00), de la YYYY.

În 12.03.2013 (ora 10:08:00), B. a transferat, prin AAA., suma de 550,00 EUR, din WWWW., DE, către Y., BUCUREŞTI, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 12.03.2013 (ora 10:28:00), de la TTTT., BUCUREŞTI, RO.8. În 14.03.2013 (ora 10:27:00), B. a transferat, prin AAA., suma de 550,00 EUR, din WWWW., DE, către Y., BUC, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 14.03.2013 (ora 10:54:00), de la YYYY., BUCUREŞTI, RO.9. În 18.03.2013 (ora 10:11:00), B. a transferat, prin AAA., suma de 750,00 EUR, din WWWW., DE, către Y., RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 18.03.2013 (ora 10:45:00), de la YYYY., BUCUREŞTI, RO.10.

În 15.04.2013 (ora 09:25:00), A. a transferat, prin AAA., suma de 1000,00 EUR, din WWWW., DE, către Y., BUCUREŞTI, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 15.04.2013 (ora 10:28:00), de la ZZZZ., BUCUREŞTI, RO.11. În 22.04.2013 (ora 09:48:00), A. a transferat, prin AAA., suma de 1000,00 EUR, din AAAAA., DE, către Y., BUCUREŞTI, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 22.04.2013 (ora 09:55:00), de la BBBBB., BUCUREŞTI, RO.12. În 26.04.2013 (ora 04:49:00), A. a transferat, prin AAA., suma de 1500,00 EUR, din AAAAA., DE, către Y., BUCUREŞTI, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 26.04.2013 (ora 05:14:00), de la BBBBB., BUCUREŞTI, RO.13.

În 07.10.2013 (ora 09:37:00), B. a transferat, prin AAA., suma de 1500,00 EUR, din WWWW., DE, către A., BUCUREŞTI, RO, iar acesta i-a retras în numerar, în 07.10.2013 (ora 09:46:00), de la CCCCC. S A, BUCUREŞTI, RO.14. În 10.10.2013 (ora 09:55:00), B. a transferat, prin AAA., suma de 900,00 EUR, din WWWW., DE, către A., BUCUREŞTI, RO, iar acesta i-a retras în numerar, în 10.10.2013 (ora 11:06:00), de la ZZZZ., BUCUREŞTI, RO.15. În 14.10.2013 (ora 04:56:00), B. a transferat, prin AAA., suma de 1000,00 EUR, din WWWW., DE, către A., BUCUREŞTI, RO, iar acesta i-a retras în numerar, în 14.10.2013 (ora 06:02:00), de la CCCCC.

S A, BUCUREŞTI, RO.16. În 21.11.2013 (ora 08:58:00), A. a transferat, prin AAA., suma de 500,00 EUR, din DDDDD., DE, către Y., BUCUREŞTI, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 21.11.2013 (ora 09:28:00), de la TTTT., BUCUREŞTI, RO.17. În 21.11.2013 (ora 08:56:00), A. a transferat, prin AAA., suma de 2000,00 EUR, din DDDDD., DE, către Y., BUCUREŞTI, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 21.11.2013 (ora 09:32:00), de la TTTT., BUCUREŞTI, RO.18. În 29.11.2013 (ora 03:45:00), A. a transferat, prin AAA., suma de 1800,00 EUR, din DDDDD., DE, către Y., BUCUREŞTI, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 29.11.2013 (ora 04:14:00), de la CCCCC.

S A, BUCUREŞTI, RO.19. În 29.11.2013 (ora 03:42:00), A. a transferat, prin AAA., suma de 2000,00 EUR, din DDDDD., DE, către Y., BUCUREŞTI, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 29.11.2013 (ora 04:21:00), de la CCCCC. S A, BUCUREŞTI, RO.20. În 29.11.2013 (ora 03:41:00), A. a transferat, prin AAA., suma de 2000,00 EUR, din DDDDD., DE, către Y., BUCUREŞTI S5, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 29.11.2013 (ora 04:56:00), de la ZZZZ., BUCUREŞTI, RO.21. În 02.12.2013 (ora 04:07:00), A. a transferat, prin AAA., suma de 2000,00 EUR, din DDDDD., DE, către AA., BUCUREŞTI, RO, iar acesta i-a retras în numerar, în 02.12.2013 (ora 04:24:00), de la ZZZZ., BUCUREŞTI, RO.22.

În 02.12.2013 (ora 09:08:00), B. a transferat, prin AAA., suma de 5700,00 EUR, din AAAAA., DE, către Y., BUC, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 02.12.2013 (ora 09:14:00), de la YYYY., BUCUREŞTI, RO.23. În 02.12.2013 (ora 07:26:00), B. a transferat, prin AAA., suma de 2000,00 EUR, din DDDDD., DE, către AA., COM LETCA NOUA, RO, iar acesta i-a retras în numerar, în 02.12.2013 (ora 07:54:00), de la CCCCC. S A, BUCUREŞTI, RO.24. În 10.12.2013 (ora 08:50:00), B. a transferat, prin AAA., suma de 1500,00 EUR, din DDDDD., DE, către Y., BUCUREŞTI, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 10.12.2013 (ora 09:04:00), de la ZZZZ., BUCUREŞTI, RO.25.

În 13.12.2013 (ora 08:47:00), B. a transferat, prin AAA., suma de 900,00 EUR, din DDDDD., DE, către A., BUCUREŞTI, RO, iar acesta i-a retras în numerar, în 13.12.2013 (ora 09:30:00), de la ZZZZ., BUCUREŞTI, RO.26. În 16.12.2013 (ora 08:14:00), B. a transferat, prin AAA., suma de 700,00 EUR, din WWWW., DE, către A., BUCUREŞTI, RO, iar acesta i-a retras în numerar, în 16.12.2013 (ora 08:53:00), de la ZZZZ., BUCUREŞTI, RO.27. În 27.03.2014 (ora 09:38:21), B. a transferat, prin XX., suma de 3000,00 EUR, din EEEEE., DE, către Y., BUCUREŞTI S5, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 27.03.2014 (ora 10:07:20), de la FFFFF.

BUCUREŞTI, RO.28. În 28.03.2014 (ora 09:26:03), B. a transferat, prin XX., suma de 3000,00 EUR, din EEEEE., DE, către Y., BUCUREŞTI S5, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 28.03.2014 (ora 09:44:50), de la FFFFF. LIPSCANI, BUCUREŞTI, RO.29. În 17.04.2014 (ora 04:25:00), Z. a transferat, prin AAA., suma de 300,00 EUR, din DDDDD., DE, către Y., iar aceasta i-a retras în numerar, în 17.04.2014 (ora 05:09:00), de la DDDDD., DE.30. În 27.05.2014 (ora 05:54:19), B. a transferat, prin XX., suma de 2000,00 EUR, din EEEEE., DE, către Y., BUCUREŞTI S5, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 27.05.2014 (ora 07:31:25), de la FFFFF.

SECTOR 5, BUCUREŞTI, RO.31. În 19.01.2015 (ora 04:13:39), A. a transferat, prin XX., suma de 1500,00 EUR, din EEEEE., NW, DE, către Y., BUCUREŞTI S5, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 19.01.2015 (ora 04:46:15), de la FFFFF. RAHOVA, BUCUREŞTI, RO.32. În 02.02.2015 (ora 06:03:34), Z. a transferat, prin XX., suma de 2500,00 EUR, din EEEEE., DE, către Y., BUCUREŞTI S5, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 02.02.2015 (ora 06:22:48), de la FFFFF. RAHOVA, BUCUREŞTI, RO.33. În 07.07.2015 (ora 07:28:28), B. a transferat, prin XX., suma de 2000,00 EUR, din EEEEE., DE, către A., BUCUREŞTI S5, RO, iar acesta i-a retras în numerar, în 07.07.2015 (ora 07:56:29), de la FFFFF.

RAHOVA, BUCUREŞTI, RO.34. În 18.09.2015 (ora 08:27:22), B. a transferat, prin XX., suma de 2000,00 EUR, din EEEEE., DE, către A., BUCUREŞTI S5, RO, iar acesta i-a retras în numerar, în 18.09.2015 (ora 08:36:38), de la FFFFF. RAHOVA, BUCUREŞTI, RO.35. În 09.12.2015 (ora 06:13:57), B. a transferat, prin XX., suma de 1500,00 EUR, din EEEEE., DE, către A., BUCUREŞTI S5, RO, iar acesta i-a retras în numerar, în 09.12.2015 (ora 07:21:55), de la GGGGG.36. În 15.02.2016 (ora 06:45:51), B. a transferat, prin XX., suma de 2000,00 EUR, din EEEEE., DE, către A., BUCUREŞTI S5, RO, iar acesta i-a retras în numerar, în 15.02.2016 (ora 07:54:05), de la GGGGG.37.

În 22.07.2016 (ora 06:36:19), B. a transferat, prin XX., suma de 5000,00 EUR, din EEEEE., DE, către A., BUCUREŞTI S5, RO, iar acesta i-a retras în numerar, în 22.07.2016 (ora 10:19:52), de la GGGGG.

şi care:

- ulterior etapei de plasare, prin transferarea banilor în ţară astfel cum am arătat anterior, tot în scopul de a ascunde adevărata natură a provenienţei acestor sume de bani şi pentru a realiza "albirea" acestora, în perioada 05.06.2012-01.03.2018, a efectuat mai multe operaţiuni ce se circumscriu etapelor de stratificare şi integrare ale procesului de spălare a banilor, realizând astfel separarea veniturilor ilicite de sursa lor (constituirea de depozite bancare, achiziţionarea de active financiare şi dobândirea de bunuri mobile sau imobile) şi apoi revenirea la dispoziţia sa a sumelor de bani obţinute ilicit, fie prin răscumpărarea activelor financiare sau revânzarea bunurilor dobândite, fie prin păstrarea, într-o manieră simulată, prin intermediul interpuşilor săi, a dreptului de proprietate asupra acestora (30 acte materiale de disimulare a adevăratei naturi a provenienţei sumelor de bani obţinute din comiterea infracţiunilor de trafic de persoane), după cum urmează:

I. în perioada 06.02.2014 - 15.03.2016 a achiziţionat active la Eurofond de la BBBBB. administrat de HHHHH. în valoare de 19.075 euro, pe care le-a răscumpărat la data de 23.11.2017, când a încasat suma de 20.839 euro, din care concubina sa Y., împuternicită pe cont, a retras în numerar suma de 20.700 de euro şi a dispus schimbul valutar al sumei de 100 de euro, prin următoarele tranzacţii:1. În 04.06.2014, inculpatul A. a depus în numerar, în contul IBAN x deschis la BBBBB., suma de 4.000 EUR şi a achiziţionat active la EUROFOND de la BBBBB. ADMINISTRAT DE HHHHH., în valoare de 4.000 EUR.2. În 08.01.2015, inculpatul A. a depus în numerar, în contul IBAN x deschis la BBBBB., suma de 4.000 EUR şi a achiziţionat active la EUROFOND de la BBBBB. ADMINISTRAT DE HHHHH., în valoare de 4.000 EUR.3. În 13.01.2015, inculpatul A. a depus în numerar, în contul IBAN x deschis la BBBBB., suma de 2.000 EUR şi a achiziţionat active la EUROFOND de la BBBBB. ADMINISTRAT DE HHHHH., în valoare de 2.000 EUR.4. În 07.12.2015, inculpatul A. a transferat din contul sau x suma de 2.500 EUR în contul IBAN x deschis la BBBBB., şi a achiziţionat active la EUROFOND de la BBBBB. ADMINISTRAT DE HHHHH., în valoare de 2.500 EUR.5. În 09.12.2015, inculpatul A. a depus în numerar 2.230 EUR în contul IBAN x deschis la BBBBB. şi a achiziţionat active la EUROFOND de la BBBBB. ADMINISTRAT DE HHHHH., în valoare de 2.225 EUR.6. În 08.02.2016, inculpatul A. a depus în numerar 500 EUR în contul IBAN x deschis la BBBBB. şi a achiziţionat active la EUROFOND de la BBBBB. ADMINISTRAT DE HHHHH., în valoare de 500 EUR.7. În 15.03.2016, inculpatul A. a depus în numerar 2.200 EUR în contul IBAN x deschis la BBBBB., iar în 17.03.2016, a depus în numerar în acelaşi cont 1.850 EUR şi a achiziţionat active la EUROFOND de la BBBBB. ADMINISTRAT DE HHHHH., în valoare de 3.850 EUR.8. În 23.11.2017, inculpata Y. - împuternicită pe cont, a retras în numerar 20.700 EUR şi a dispus schimbul valutar al sumei de 100 EUR (la casa de schimb a băncii BBBBB.). Aceste operaţiuni s-au efectuat, după răscumpărarea din EUROFOND, respectiv încasarea sumei de 20.839,57 EUR de la BBBBB. ADMINISTRAT DE HHHHH.

II. în perioada 05.06.2012-01.03.2018 a depus în conturile sale deschise la BBBBB., atât personal, cât şi prin intermediul inculpaţilor B., X. şi Y. suma totală de 28.585 euro, bani care fie au fost retraşi ulterior în numerar, fie au fost utilizaţi pentru efectuarea de plăţi către comercianţi şi a depus, în contul IBAN x, deschis la CCCCC. pe numele fratelui său, inculpatul T., suma totală de 8.000 de euro, retrăgând ulterior, din acelaşi cont, suma de 9.990 euro (2.000 de euro fiind preexistenţi în acel cont), prin următoarele tranzacţii:1.

În 05.06.2012, inculpatul A. a depus în numerar în contul IBAN x deschis la BBBBB. suma de 10.000 EUR - deschidere smartcont, iar în perioada 30.06.2012 - 31.08.2013, a încasat dobânzi aferente soldului creditor, în valoare de 272,26 EUR.2. În 14.08.2013, din soldul creditor existent al contului IBAN x deschis la BBBBB. inculpatul A. a retras în numerar 8.000 EUR.3. În 04.06.2014, din soldul creditor existent al contului IBAN x deschis la BBBBB., inculpatul A. a transferat suma de 80 EUR în contul sau curent x.4. în 08.01.2015, inculpatul A. a depus în numerar în contul IBAN x, deschis la CCCCC. pe numele fratelui său, inculpatul T. (cont pe care era împuternicit) suma de 4.000 EUR; 5.

în 13.01.2015, inculpatul A. a depus în numerar în contul IBAN x, deschis la CCCCC. pe numele fratelui său, inculpatul T. (cont pe care era împuternicit) suma de 4.000 EUR; 6. în 07.12.2015, inculpatul A. a depus în numerar în contul IBAN x deschis la BBBBB. 2.500 EUR şi a i-a transferat în contul sau curent x.7. în perioada 06.02.2013 - 16.04.2013, în contul IBAN x deschis la BBBBB., inculpatul A. a depus în numerar 6.715 EUR şi a retras în numerar la ATM-uri şi a făcut plăţi cu cardul la comercianţi în valoare de 6.583,65 EUR.8.

În perioada 13.01.2015 - 22.02.2015, în contul IBAN x deschis la BBBBB., inculpatul A. a depus în numerar 1.000 EUR şi a retras în numerar la ATM-uri şi a făcut plăţi cu cardul la comercianţi în valoare de 703,93 EUR.9. În perioada 09.12.2015 - 17.02.2016, în contul IBAN x deschis la BBBBB., inculpatul A. a depus în numerar 270 EUR şi a retras în numerar la ATM-uri şi a făcut plăţi cu cardul la comercianţi în valoare de 317,14 EUR.10. în 08.06.2017, inculpatul A. a retras în numerar din contul IBAN x, deschis la CCCCC. pe numele fratelui său, inculpatul T. (cont pe care era împuternicit) suma de 9.900 EUR (din care suma de 8.000 de euro provenea din depuneri anterioare efectuate personal de inculpat la datele de 08.01.2015 şi 13.01.2015, iar suma de 2.000 de euro exista în cont din depuneri anterioare efectuate de inculpatul T.);

11. În perioada 23.08.2016 - 01.03.2018, în contul IBAN x deschis la BBBBB. aparţinând inculpatului A., s-a depus în numerar suma totală de 8.100 EUR (A. - 2.500 Eur, B. - 1.000 Eur, X. - 1.100 Eur şi Y. - 3.500 Eur) şi a retras în numerar la ATM-uri şi a făcut plăţi cu cardul la comercianţi în valoare totală de 7.849,85 EUR.

III. în perioada 14.01.2014 - 04.10.2017 a decis achiziţionarea de bunuri mobile şi imobile, pe numele său sau al părinţilor săi - inculpaţii Z. şi AA., bunuri care fie au fost revândute, fie păstrate în patrimoniul acestuia, prin următoarele tranzacţii:1. la data de 27.08.2013 a achiziţionat pe numele mamei sale, inculpata Z. autoturismul marca x D, serie şasiu x, cu nr. de înmatriculare x, înstrăinat la data de 01.03.2015; 2. la data de 14.01.2014 a achiziţionat autoturismul marca x, serie şasiu x, cu nr. de înmatriculare x, înstrăinat ulterior la data de 15.02.2017; 3. la data de 01.03.2015 a achiziţionat pe numele mamei sale, inculpata Z. autoturismul marca x, serie şasiu x, cu nr. de înmatriculare x, înstrăinat la data de 07.10.2015; 4. la data de 17.03.2015 a achiziţionat pe numele mamei sale, inculpata Z. autoturismul marca x, serie şasiu x, cu nr. de înmatriculare x; 5. la data de 28.01.2016 a achiziţionat autoturismul marca x, serie şasiu x, cu nr. de înmatriculare x înstrăinat ulterior la data de 14.02.2018; 6. la data de 05.08.2016 a achiziţionat pe numele tatălui său, inculpatul AA., imobilul situat în Bucureşti, sector 5 (teren intravilan şi construcţii cu valoare de impunere de 270.169 RON); 7. la data de 01.09.2016 a achiziţionat pe numele mamei sale, inculpata Z. autoturismul marca x D, serie şasiu x, cu nr. de înmatriculare x, înstrăinat la data de 29.01.2018; 8. la data de 16.11.2016 a achiziţionat pe numele tatălui său, inculpatul AA. autoturismul marca x, serie şasiu x şi nr. de înmatriculare x, pe care l-a înstrăinat la data de 06.04.2017; 9. la data de 25.04.2017 a achiziţionat pe numele tatălui său, inculpatul AA. autoturismul marca x, serie şasiu x şi nr. de înmatriculare x; 10. la data de 16.06.2017 a achiziţionat pe numele mamei sale, inculpata Z., imobilul (construcţie şi teren) situat în situat în Bucureşti, valoare de impunere 30272 RON. 11. la data de 04.10.2017, inculpatul a dobândit imobilul situat în mun. Călăraşi, str. x, jud. Călăraşi, înscrise în cărţile funciare nr. x şi nr. x a localităţii Călăraşi, imobil pe care ulterior l-a înstrăinat în 30.01.2018 contra sumei de 10.000 de euro.

întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălarea banilor în formă continuată, prev. de art. 49 alin. (1) lit. a), b) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (67 acte materiale).

Întrucât inculpatul a comis infracţiunile menţionate anterior înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre acesta, în sarcina sa urmează a fi reţinute dispoziţiile art. 38 alin. (1) C. pen., privind concursul real de infracţiuni.

II. 1. Fapta inculpatului L. care:

- în cursul lunii august 2014, folosind metoda "lover boy", a recrutat-o pe victima M., în scopul exploatării acesteia prin obligare la practicarea prostituţiei, după care a cazat-o într-o locuinţă închiriată din localitatea Krefeld, Germania şi, prin acte de violenţă fizică, a obligat-o să se prostitueze în folosul său, exploatarea victimei M. având loc iniţial din luna august 2014 până la finalul anului 2014, toate sumele de bani astfel obţinute de victimă revenind inculpatului, după care, la finalul anului 2015 victima a reintrat sub controlul inculpatului, practicând din nou prostituţia în folosul acestuia şi fiind agresată fizic în mod constant, pentru a-i procura sume de bani în această manieră întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane, prev. de art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 182 lit. c) C. pen.,

- în cursul lunii august 2015, folosind metoda "lover boy", a recrutat-o pe victima N., în scopul exploatării acesteia prin obligare la practicarea prostituţiei, după care a cazat-o într-o locuinţă închiriată în localitatea Krefeld, Germania şi a determinat-o, prin false promisiuni de iubire, să se prostitueze în folosul său, recurgând ulterior şi la acte de violenţă fizică, exploatarea victimei N. prin obligare la practicarea prostituţiei în localitatea Krefeld, Germania (în cluburile JJ. şi II.) având loc spre finalul lunii decembrie 2015, iar toate sumele de bani astfel obţinute de victimă revenind inculpatului întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane în formă continuată, prev. de art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 182 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale).

2. Fapta inculpatului L. care:

- în perioada 2011 - decembrie 2012 şi în perioada 2014 - noiembrie 2017 a obţinut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către numita O., care a desfăşurat această activitate iniţial în Italia, regiunea Catania (2011 - 2012) şi apoi în localitatea Krefeld din Germania (2014 - 2017) şi care în perioada practicării prostituţiei în localitatea Krefeld din Germania (2014 - 2017) a determinat-o pe numita O. să continue practicarea prostituţiei în folosul său prin constrângere,

- în perioada ianuarie 2012 - mai 2012 a obţinut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către numita P., care a desfăşurat această activitate în Italia, regiunea Catania în folosul principal al inculpatului R., iar în perioada practicării prostituţiei în localitatea Catania din Italia, jumătate din sumele de bani câştigate de numita P. din practicarea prostituţiei au revenit inculpatului L.

- în perioada octombrie 2015 - noiembrie 2017 a obţinut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către numita Q., care a desfăşurat această activitate în localitatea Krefeld din Germania, fiind determinată de inculpat să continue practicarea prostituţiei în folosul său prin constrângere, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de proxenetism în formă continuată, prev. de art. 213 alin. (1), (2), (4) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (5 acte materiale).

3. Fapta inculpatului L. care, în perioada iulie 2014 - aprilie 2015, l-a sprijinit pe inculpatul A. în acţiunea de exploatare a victimei E., prin aceea că a supravegheat-o în absenţa inculpatului A., ajutându-l pe cel din urmă în menţinerea controlului asupra acesteia întruneşte elementele constitutive ale complicităţii la comiterea infracţiunii de trafic de persoane, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen.

4. Fapta inculpatului L. care, în cursul lunii decembrie 2016, i-a sprijinit pe inculpaţii A. şi W. în acţiunea de exploatare a victimei J., prin aceea că a transportat-o pe aceasta din clubul KK. din Krefeld, unde a fost obligată să practice prostituţia, către locuinţa în care aceasta fusese cazată de cei din urmă, ajutându-i pe inculpaţii A. şi W. în menţinerea controlului asupra acesteia întruneşte elementele constitutive ale complicităţii la comiterea infracţiunii de trafic de persoane, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen.

5. Fapta inculpatului L. care, la începutul lunii ianuarie 2012, cunoscând că victima B. fusese recrutată, prin inducere în eroare, de inculpatul A., în scopul obligării la practicarea prostituţiei, l-a sprijinit pe acesta în acţiunea de exploatare a victimei, pe care a adăpostit-o într-un imobil închiriat de el din localitatea Krefeld, Germania şi a transportat-o, în câteva rânduri, în locurile în care victima, prin acte de violenţă fizică, a fost obligată să se prostitueze în folosul inculpatului A. întruneşte elementele constitutive ale complicităţii la comiterea infracţiunii de trafic de persoane, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen.

Întrucât inculpatul a comis infracţiunile menţionate anterior înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre acesta, în sarcina sa urmează a fi reţinute dispoziţiile art. 38 alin. (1) C. pen., privind concursul real de infracţiuni.

III. 1. Fapta inculpatului R. care, la începutul lunii ianuarie 2012, cunoscând că victima B., fusese recrutată, prin inducere în eroare, de inculpatul A., în scopul obligării la practicarea prostituţiei, l-a sprijinit pe acesta în acţiunea de transportare a victimei în Italia, regiunea Catania, unde aceasta, prin acte de violenţă fizică, a fost obligată să se prostitueze în folosul inculpatului A., iar în cursul lunii aprilie 2015, după ce victima fusese transferată în localitatea Krefeld din Germania, a transportat-o, în câteva rânduri, în locurile în care aceasta, în aceeaşi manieră, a fost obligată să se prostitueze în folosul inculpatului A. întruneşte elementele constitutive ale complicităţii la comiterea infracţiunii de trafic de persoane, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen.

2. Fapta inculpatului R. care, în perioada iulie 2014 - aprilie 2015, l-a sprijinit pe inculpatul A. în acţiunea de exploatare a victimei E., prin aceea că a participat la transportul acesteia din aeroportul Dusseldorf în localitatea Krefeld, unde victima a fost cazată de inculpatul A. într-o locuinţă închiriată şi, prin acte de violenţă fizică, a fost obligată să se prostitueze în folosul său şi care, de asemenea, a transportat victima, în câteva rânduri, în locurile în care era obligată să practice prostituţia şi a supravegheat-o în absenţa inculpatului A., ajutându-l pe cel din urmă în menţinerea controlului asupra acesteia întruneşte elementele constitutive ale complicităţii la comiterea infracţiunii de trafic de persoane, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen.

3. Fapta inculpatului R. care:

- în cursul lunii ianuarie 2014, prin false promisiuni de iubire a transportat-o pe victima P. în localitatea Krefeld din Germania, în scopul exploatării acesteia prin obligare la practicarea prostituţiei, după care a cazat-o într-o locuinţă închiriată de inculpatul A. şi, sub imperiul falselor sale promisiuni de iubire şi cu speranţa unui viitor alături de acesta, a determinat-o să practice prostituţia în clubul II. în folosul său, victima fiind supusă în acest scop inclusiv unor acte de violenţă fizică, exploatarea acesteia având loc din luna ianuarie 2014 până în cursul lunii noiembrie 2017, iar toate sumele de bani astfel obţinute de victimă revenind inculpatului,

- în cursul lunii ianuarie 2015, folosind metoda "lover boy", a recrutat-o pe victima S., în scopul exploatării acesteia prin obligare la practicarea prostituţiei, după care a cazat-o într-o locuinţă închiriată în localitatea Krefeld, Germania şi a determinat-o, prin false promisiuni de iubire, să se prostitueze în folosul său, recurgând ulterior şi la acte de violenţă fizică, exploatarea victimei prin obligare la practicarea prostituţiei în localitatea Krefeld, Germania (în cluburile II. şi parţial în clubul HHH.) având loc până în cursul lunii septembrie 2016, iar toate sumele de bani astfel obţinute de victimă revenind inculpatului, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane în formă continuată, prev. de art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 182 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale)

4. Fapta inculpatului R. care, la sfârşitul lunii mai 2014, cunoscând că victima K. fusese recrutată, prin inducere în eroare, de inculpatul T., în scopul obligării la practicarea prostituţiei, l-a sprijinit pe acesta în acţiunea de exploatare a victimei, pe care a găzduit-o într-o locuinţă închiriată de el în localitatea Krefeld din Germania, iar în perioada martie 2015 până în primăvara anului 2016 a transportat-o, în câteva rânduri, în locurile din localitatea anterior menţionată, în care victima, prin false promisiuni de iubire şi periodice acte de violenţă fizică, a fost obligată să se prostitueze în folosul inculpatului T. întruneşte elementele constitutive ale complicităţii la comiterea infracţiunii de trafic de persoane, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen.,

5. Fapta inculpatului R. care, în cursul lunii iunie 2015, cunoscând că victima F. fusese recrutată, prin inducere în eroare, de inculpatul A., în scopul exploatării prin obligare la practicarea prostituţiei, a transportat-o în locul în care era obligată să practice prostituţia, ajutându-l pe cel din urmă în menţinerea controlului asupra victimei întruneşte elementele constitutive ale complicităţii la comiterea infracţiunii de trafic de persoane, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen.

6. Fapta inculpatului R. care, la data de 23.07.2016, cunoscând că victima I. fusese recrutată, prin inducere în eroare, de inculpatul A., în scopul exploatării prin obligare la practicarea prostituţiei, a transportat-o în locul în care era obligată să practice prostituţia, ajutându-l pe cel din urmă în menţinerea controlului asupra victimei întruneşte elementele constitutive ale complicităţii la comiterea infracţiunii de trafic de persoane, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen.

Întrucât inculpatul a comis infracţiunile menţionate anterior înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre acesta, în sarcina sa urmează a fi reţinute dispoziţiile art. 38 alin. (1) C. pen., privind concursul real de infracţiuni.

IV.1. Fapta inculpatului T. zis "T." care, în cursul lunii aprilie 2014, folosind metoda "lover boy", a recrutat-o pe victima K., în scopul exploatării acesteia prin obligare la practicarea prostituţiei, după care, la sfârşitul lunii mai 2014, a transportat-o în Germania, localitatea Krefeld, a cazat-o într-o locuinţă închiriată de inculpatul R. şi a determinat-o, prin false promisiuni de iubire, să se prostitueze în folosul său, recurgând ulterior şi la acte de violenţă fizică, exploatarea victimei prin obligare la practicarea prostituţiei în localitatea Krefeld, Germania (club II.) având loc până la începutul lunii ianuarie 2015, fiind reluată la sfârşitul lunii martie 2015 şi având loc până în primăvara anului 2016, când victima a practicat prostituţia în cluburile JJ., HHH. şi KK. din Krefeld, iar toate sumele de bani astfel obţinute de victimă au revenit inculpatului, după care, din primăvara anului 2016 şi până în luna noiembrie 2016 a determinat-o pe victimă să continue prostituţia în această modalitate în clubul MM. din Viena (Austria), şi de această dată tot în folosul său material, victima fiind şi de această dată supusă unor agresiuni fizice periodice întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane, prev. de art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 182 lit. c) C. pen.

2. Faptele inculpatului T. zis "T." care, în baza unei rezoluţii infracţionale unice:

- în cursul lunii aprilie 2015, cunoscând că victima F., fusese recrutată, prin inducere în eroare, de inculpatul A., în scopul exploatării prin obligare la practicarea prostituţiei, a adăpostit-o pe aceasta într-un imobil închiriat de el în localitatea Krefeld din Germania şi a transportat-o, în câteva rânduri, în locurile în care era obligată să practice prostituţia, ajutându-l pe cel din urmă în menţinerea controlului asupra victimei

- şi care în cursul lunii aprilie 2015, l-a sprijinit pe inculpatul A. în acţiunea de exploatare a victimei E., prin aceea că a transportat-o pe aceasta din Bucureşti în localitatea Krefeld din Germania, deşi cunoştea că victima fusese recrutată anterior de A. prin inducere în eroare şi că era obligată de acesta să practice prostituţia în folosul său, întrunesc elementele constitutive ale complicităţii la comiterea infracţiunii de trafic de persoane, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen. cu aplicarea art. 35 C. pen. (2 acte materiale);

3. Faptele inculpatului T. zis "T." care, în baza unei unice rezoluţii infracţionale:

- în cursul lunii decembrie 2016, prin corupere, a determinat-o pe victima K., persoană vătămată în dosarul nr. x/2015 al DIICOT şi audiată în această cauză cu asigurarea măsurilor de protecţie inerente statutului de martor ameninţat, să-şi retragă declaraţiile date împotriva sa în această cauză, iar urmare a acţiunii inculpatului, la data de 06.02.2017, persoana vătămată şi-a retras depoziţia data în cauză împotriva acestuia;

- în cursul lunii decembrie 2017, a determinat-o pe inculpata X. să încerce, la rândul său să o determine, prin corupere, pe victima K. - victimă a traficului de persoane comis de inculpat - să nu dea declaraţii împotriva acestuia, în faţa autorităţilor judiciare germane şi române întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de influenţarea declaraţiilor, prev. de art. 272 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 C. pen. (2 acte materiale);

4. Fapta inculpatului T. zis "T." care:

- în perioada 18.04.2014 - 13.06.2016, în timp ce se afla în localitatea Krefeld din Germania exploatând-o pe victima K. prin obligare la practicarea prostituţiei a transferat personal sau a dispus transferarea, de către mama sa Z. (aflată de asemenea în Krefeld unde îl sprijinea atât pe el, cât şi pe inculpatul A. în acţiunile de exploatare a victimelor din prezenta cauză) sau de către victima B. (care la acel moment era, de asemenea, în localitatea Krefeld, fiind exploatată de fratele său A. prin obligare la practicarea prostituţiei) către soţia sa X., a sumei totale de 39.148, 80 euro, precum şi a sumei totale de 6.725 de euro transferaţi celei din urmă prin interpuşi (prin soacra inculpatei KKKKK. şi cumnata sa JJJJJ.), pentru a ascunde adevărata natură a provenienţei banilor obţinuţi pe teritoriul Germaniei din comiterea infracţiunilor de trafic de persoane şi proxenetism (48 acte materiale de transferare, art. 49 alin. (1) lit.

a) din Legea nr. 129/2018), după cum urmează:

1. În 18.04.2014 (ora 08:32:00), Z. a transferat, prin AAA., suma de 300,00 EUR, din DDDDD., DE, către X., SAT ...U JUD ILFOV, ORS MĂGURELE, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 18.04.2014 (ora 08:42:00), de la ZZZZ., BUCUREŞTI, RO.2. În 15.05.2014 (ora 15:28:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 120,00 EUR, din DDDDD., DE, către X., ILFOV, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 16.05.2014 (ora 04:30:00), de la TTT., BUCUREŞTI, RO.3. În 27.05.2014 (ora 06:40:00), Z. a transferat, prin AAA., suma de 5000,00 EUR, din AAAAA., DE, către X., ILFOV, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 27.05.2014 (ora 07:16:00), de la UUUU., BUCUREŞTI, RO.4.

În 03.06.2014 (ora 07:18:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 2000,00 EUR, DE, către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 03.06.2014 (ora 07:32:00), de la CCCCC. S A, BUCUREŞTI, RO.5. În 12.06.2014 (ora 14:25:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 1000,00 EUR, DE, către X., JUDEŢ ILFOV, MĂGURELE, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 13.06.2014 (ora 04:28:00), de la CCCCC. S A, BUCUREŞTI, RO.6. În 16.06.2014 (ora 13:11:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 1000,00 EUR, DE, către X., JUDEŢ ILFOV, MĂGURELE, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 17.06.2014 (ora 03:35:00), de la CCCCC.

S A, MĂGURELE, RO.7. În 20.06.2014 (ora 08:12:00), Z. a transferat, prin AAA., suma de 2000,00 EUR, din DDDDD., DE, către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 20.06.2014 (ora 08:25:00), de la CCCCC. S A, BUCUREŞTI, RO.8. În 23.06.2014 (ora 13:47:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 1000,00 EUR, DE, către X., JUDEŢ ILFOV, MĂGURELE, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 24.06.2014 (ora 02:28:00), de la CCCCC. S A, BUCUREŞTI, RO.9. În 28.06.2014 (ora 14:34:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 1000,00 EUR, DE, către X., SAT ...U, MĂGURELE, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 29.06.2014 (ora 07:56:00), de la ZZZZ., BUCUREŞTI, RO.10.

În 04.07.2014 (ora 05:41:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 1.000,00 EUR, DE, către X., JUDEŢ ILFOV, MĂGURELE, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 04.07.2014 (ora 05:56:00), de la CCCCC. S A, BUCUREŞTI, RO.11. În 08.07.2014 (ora 14:00:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 970,80 EUR, DE, către X., JUDEŢ ILFOV, MĂGURELE, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 09.07.2014 (ora 04:27:00), de la CCCCC. S A, BUCUREŞTI, RO.12. În 13.07.2014 (ora 12:45:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 1000,00 EUR, DE, către X., JUDEŢ ILFOV, MĂGURELE, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 14.07.2014 (ora 04:15:00), de la CCCCC.

S A, MĂGURELE, RO.13. În 16.07.2014 (ora 13:24:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 1068,00 EUR, DE, către X., JUDEŢ ILFOV, MĂGURELE, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 17.07.2014 (ora 05:37:00), de la CCCCC. S A, BUCUREŞTI, RO.14. În 20.07.2014 (ora 15:44:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 1100,00 EUR, DE, către X., SAT ...U JUDEŢ ILFOV, MĂGURELE, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 21.07.2014 (ora 04:43:00), de la CCCCC. S A, BUCUREŞTI, RO.15. În 25.07.2014 (ora 15:43:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 1150,00 EUR, din IIIII., DE, către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 26.07.2014 (ora 03:51:00), de la ZZZZ., BUCUREŞTI, RO.16.

În 29.07.2014 (ora 12:43:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 1200,00 EUR, din IIIII., DE, către X., BUCUREŞTI, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 29.07.2014 (ora 13:14:00), de la ZZZZ., BUCUREŞTI, RO.17. În 02.08.2014 (ora 11:30:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 1000,00 EUR, din IIIII., DE, către X., ILFOV, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 03.08.2014 (ora 05:43:00), de la ZZZZ., BUCUREŞTI, RO.18. În 04.08.2014 (ora 09:10:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 1250,00 EUR, către X., BUCUREŞTI, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 04.08.2014 (ora 09:21:00), de la TTTT., BUCUREŞTI, RO.19.

În 07.08.2014 (ora 13:38:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 850,00 EUR, către X., BRAGADIRU, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 07.08.2014 (ora 14:01:00), de la ZZZZ., BUCUREŞTI, RO.20. În 10.08.2014 (ora 12:21:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 85,00 EUR, către X., BRAGADIRU, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 10.08.2014 (ora 12:37:00), de la TTT., BUCUREŞTI, RO.21. În 15.08.2014 (ora 14:43:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 550,00 EUR, din IIIII., DE, către X., SAT ...U, MĂGURELE, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 16.08.2014 (ora 04:10:00), de la ZZZZ., BUCUREŞTI, RO.22.

În 20.08.2014 (ora 05:50:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 50,00 EUR, din IIIII., DE, către X., BRAGADIRU, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 20.08.2014 (ora 06:19:00), de la TTT., BUCUREŞTI, RO.23. În 21.08.2014 (ora 15:31:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 45,00 EUR, din IIIII., DE, către X., BRAGADIRU, ILFOV, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 22.08.2014 (ora 02:43:00), de la TTT., BUCUREŞTI, RO.24. În 22.08.2014 (ora 08:17:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 400,00 EUR, din IIIII., DE, către X., STR ...

NR. 200 MĂGURELE ILFOV, ILFOV, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 22.08.2014 (ora 08:27:00), de la BBBBB., BUCUREŞTI, RO.25. În 27.08.2014 (ora 15:22:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 400,00 EUR, din IIIII., DE, către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 28.08.2014 (ora 03:54:00), de la IIIII.26. În 28.08.2014 (ora 12:23:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 400,00 EUR, din IIIII., DE, către JJJJJ., ILFOV, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 28.08.2014 (ora 13:09:00), de la ZZZZ., BUCUREŞTI, RO.27. În 28.09.2014 (ora 16:14:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 92,00 EUR, din IIIII., DE, către JJJJJ., SAT ..., RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 29.09.2014 (ora 06:04:00), de la CCCCC.

S A, MĂGURELE, RO.28. În 05.10.2014 (ora 10:19:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 1000,00 EUR, către JJJJJ., SAT ..., RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 06.10.2014 (ora 05:56:00), de la TTTT. S.A.29. În 14.10.2014 (ora 12:18:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 1050,00 EUR, către JJJJJ., ILFOV, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 15.10.2014 (ora 03:34:00), de la BBBBB.30. În 20.10.2014 (ora 14:52:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 1300,00 EUR, din IIIII., DE, către JJJJJ., SAT ..., ILFOV, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 21.10.2014 (ora 11:51:00), de la ZZZZ., BUCUREŞTI, RO.31.

În 29.04.2015 (ora 04:31:59), T. a transferat prin XX., suma de 200,00 EUR, din EEEEE., DE, către X., BUCUREŞTI S5, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 29.04.2015 (ora 04:48:29), de la FFFFF. RAHOVA, BUCUREŞTI, RO.32. În 23.06.2015 (ora 06:38:21), T. a transferat prin XX., suma de 100,00 EUR, din EEEEE., DE, către X., BUCUREŞTI S5, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 23.06.2015 (ora 07:19:15), de la FFFFF. RAHOVA, BUCUREŞTI, RO.33. În 01.09.2015 (ora 06:43:36), B. a transferat, prin XX., suma de 450,00 EUR, din EEEEE., DE, către X., STR VÂRTEJULUI NR. 141A, BUCUREŞTI S5, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 01.09.2015 (ora 07:40:47), de la FFFFF.

RAHOVA, BUCUREŞTI, RO.34. În 04.09.2015 (ora 11:02:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 450,00 EUR, din IIIII., DE, către KKKKK., iar aceasta i-a retras în numerar, în 04.09.2015 (ora 12:00:00), de la ZZZZ., BUCUREŞTI, RO.35. În 09.09.2015 (ora 05:06:11), B. a transferat, prin XX., suma de 3000,00 EUR, din EEEEE., DE, către X., BUCUREŞTI S5, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 09.09.2015 (ora 08:53:21), de la FFFFF. RAHOVA, BUCUREŞTI, RO.36. În 13.11.2015, T., aflat în localitatea Krefeld din Germania a transferat personal către X., care se deplasase în aceeaşi localitate, suma de 9.800 de euro, bani ce au fost depistaţi asupra acesteia în aeroportul Bucureşti - Otopeni.

37. În 22.11.2015 (ora 08:10:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 330,00 EUR, din IIIII., DE, către KKKKK., RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 22.11.2015 (ora 08:40:00), de la ZZZZ., BUCUREŞTI, RO.38. În 27.11.2015 (ora 07:02:45), T. a transferat prin XX., suma de 60,00 EUR, din EEEEE., DE, către X., BUCUREŞTI S5, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 27.11.2015 (ora 07:32:04), de la FFFFF. RAHOVA, BUCUREŞTI, RO.39. În 01.12.2015 (ora 14:20:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 220,00 EUR, din IIIII., DE, către KKKKK., ..., RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 02.12.2015 (ora 02:25:00), de la CCCCC.

S A, MĂGURELE, RO.40. În 10.12.2015 (ora 13:20:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 100,00 EUR, din IIIII., DE, către KKKKK., MĂGURELE, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 11.12.2015 (ora 04:00:00), de la CCCCC. S A, MĂGURELE, RO.41. În 17.12.2015 (ora 15:53:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 300,00 EUR, din IIIII., DE, către KKKKK., RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 18.12.2015 (ora 05:41:00), de la CCCCC. S A, MĂGURELE, RO.42. În 15.03.2016 (ora 08:13:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 150,00 EUR, din IIIII., DE, către KKKKK., RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 15.03.2016 (ora 08:51:00), de la CCCCC.

S A, MĂGURELE, RO.43. În 26.04.2016 (ora 08:33:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 450,00 EUR, către JJJJJ., ILFOV, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 26.04.2016 (ora 09:51:00), de la BBBBB., BUCUREŞTI, RO.44. În 11.05.2016 (ora 06:32:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 300,00 EUR, din KKKKKK., AT, către KKKKK., RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 11.05.2016 (ora 07:29:00), de la CCCCC. S A, MĂGURELE, RO.45. În 23.05.2016 (ora 14:16:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 200,00 EUR, din KKKKKK., AT, către KKKKK., RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 24.05.2016 (ora 03:41:00), de la CCCCC.

S A, MĂGURELE, RO.46. În 01.06.2016 (ora 07:20:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 183,00 EUR, din KKKKKK., AT, către KKKKK., RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 01.06.2016 (ora 08:24:00), de la CCCCC. S A, MĂGURELE, RO.47. În 08.06.2016 (ora 08:11:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 100,00 EUR, din KKKKKK., AT, către KKKKK., RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 08.06.2016 (ora 09:20:00), de la CCCCC. S A, MĂGURELE, RO.48. În 13.06.2016 (ora 08:45:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 100,00 EUR, din AAA., AT, către JJJJJ., ILFOV, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 13.06.2016 (ora 09:18:00), de la BBBBB., BUCUREŞTI, RO.

şi care, ulterior etapei de plasare, ce a avut loc prin transferarea banilor în ţară a trecut la faza de stratificare, în scopul de a curma orice legătură între banii "murdari" şi sursa de provenienţă a acestora şi a decis alimentarea conturilor sale bancare cu suma de 27.004 euro, precum şi achiziţionarea de bunuri mobile şi imobile, pe numele său şi al inculpatei X. (soţia sa), realizând astfel etapa finală a procesului de spălare a banilor, respectiv integrarea, constând în revenirea la dispoziţia sa a sumelor de bani obţinute în mod nelegal, prin revânzarea bunurilor mobile şi imobile sau prin păstrarea, uneori într-o manieră simulată, a dreptului de proprietate asupra acestora (5 acte materiale de disimulare a adevăratei naturi a provenienţei sumelor de bani obţinute din comiterea infracţiunilor de trafic de persoane), după cum urmează:

I. 1. la data de 16.12.2016 a depus în în numerar, în contul IBAN x, deschis la LLLLL. suma totală de 27.004 euro.

II. în perioada 26.02.2015 - 14.11.2017, inculpatul T. a decis achiziţionarea de bunuri mobile şi imobile, pe numele său şi al soţiei sale X., bunuri care fie au fost revândute, fie păstrate în patrimoniul acestuia, prin următoarele tranzacţii: 1. la data de 26.02.2015 a achiziţionat pe numele soţiei sale, inculpata X., autoturismul marca x, serie şasiu x, nr. de înmatriculare x, înstrăinat la data de 27.02.2018; 2. la data de 24.09.2015 a achiziţionat împreună cu soţia sa, inculpata X., imobilul situat în Bucureşti str. x, (teren şi construcţie având valoare de impunere de 19.047 RON), dobândit în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. x/2015 autentificat de Biroul Notarial FF.; 3. la data de 16.12.2016 a achiziţionat, împreună cu inculpata X., imobilul situat în oraşul Bragadiru, str. x B, lot. 1, jud. Ilfov, cu terenul aferent şi cota indiviză de 5,77%, respectiv 25,5 mp din Lotul nr. x situat la aceeaşi adresă, cu destinaţia de acces şi loc de parcare (contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/16.12.2016 de Societatea Profesională Notarială MMMMM.,), preţul de 27.000 de euro fiind achitat prin 2 plăţi în valoare de 10.800 de euro şi 16.200 de euro efectuate către vânzătorii NNNNN. şi OOOOO. din contul IBAN x, deschis la LLLLL. pe numele inculpatului; 4. la data de 14.11.2017 a achiziţionat pe numele soţiei sale, inculpata X., autoturismul marca x, Tip 346C, cu nr. de înmatriculare x, serie şasiu x, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălarea banilor în formă continuată, prev. de art. 49 alin. (1) lit. a), b) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (53 acte materiale).

Întrucât inculpatul a comis infracţiunile menţionate anterior înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre acesta, în sarcina sa urmează a fi reţinute dispoziţiile art. 38 alin. (1) C. pen., privind concursul real de infracţiuni.

V. Fapta inculpatului W. care, în cursul lunii noiembrie 2016, în stare de minoritate, folosind metoda "lover boy", a recrutat-o pe victima J., în scopul exploatării acesteia prin obligare la practicarea prostituţiei, după care, la data de 23.12.2016, a transportat-o în Germania, localitatea Krefeld, a cazat-o într-o locuinţă închiriată de inculpatul A. şi, prin acte de violenţă fizică, a obligat-o să se prostitueze în folosul său, exploatarea victimei având loc pe o durată de aproximativ 7 zile (sfârşitul lunii decembrie 2016 - începutul lunii ianuarie 2017), toate sumele de bani astfel obţinute de victimă revenind inculpatului întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane, prev. de art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 182 lit. c) C. pen. cu aplicarea art. 113 alin. (3) C. pen.

VI. 1. Fapta inculpatei X. care, în cursul lunii noiembrie 2016, cunoscând că victima J. fusese recrutată, prin inducere în eroare, de inculpatul W. (fiul său vitreg) în scopul exploatării prin obligare la practicarea prostituţiei, a adăpostit-o pe aceasta în imobilul din Bucureşti, (proprietatea sa şi a inculpatului T.), iar la data de 23.12.2016 a transportat-o pe aceasta la aeroportul Otopeni, loc din care victima, însoţită de inculpatul W., a plecat în Germania, unde, prin acte de violenţă fizică, a fost obligată să se prostitueze în folosul celui din urmă întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane, prev. de art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 182 lit. c) C. pen.

2. Faptele inculpatei X. care, în baza unei unice rezoluţii infracţionale:

- în cursul lunii decembrie 2017, fiind determinată anterior de soţul său, inculpatul T., a încercat la rândul său să o determine prin corupere pe victima K. - victimă a traficului de persoane comis de inculpatul T. - să nu dea declaraţii împotriva acestuia, în faţa autorităţilor judiciare germane şi române;

- la data de 24.02.2018, împreună cu inculpata Y., s-a întâlnit cu victima F. (persoană vătămată în dosarul nr. x/2015 al DIICOT şi victimă a traficului de persoane comis de A. în dosarul nr. x al Poliţiei Dusseldorf - Procuratura oraşului Wuppertal) şi i-au solicitat să dea o declaraţie notarială, în cuprinsul căreia să menţioneze că a avut o relaţie amoroasă cu inculpatul A., fără a fi agresată sau exploatată de acesta, urmând să fie "cinstită" pentru ajutorul solicitat, după ce anterior, la data de 22.02.2018, B., care fusese determinată de inculpatul A., s-a deplasat împreună cu inculpata Y. la locuinţa aceleiaşi victime, pe care de asemenea au încercat să o convingă să-şi retragă declaraţiile date împotriva inculpatului A., în schimbul unor foloase materiale întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de influenţarea declaraţiilor în formă continuată, prev. de art. 272 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

3. Fapta inculpatei X. care:

- în perioada 15.05.2014-13.06.2016, primind pe numele său suma totală de 39.148,80 euro, transferată personal de inculpatul A., de către mama acestuia - inculpata Z. sau de către victima B., aceasta l-a ajutat pe inculpatul T. să ascundă adevărata natură a provenienţei acestor sume de bani (sume dobândite din exploatarea, de către inculpatul T., a victimei K. prin obligare la practicarea prostituţiei pe teritoriul Germaniei) şi să realizeze astfel "albirea" acestora (31 acte materiale), după cum urmează:

1. În 18.04.2014 (ora 08:32:00), Z. a transferat, prin AAA., suma de 300,00 EUR, din DDDDD., DE, către X., SAT ...U JUD ILFOV, ORS MĂGURELE, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 18.04.2014 (ora 08:42:00), de la ZZZZ., BUCUREŞTI, RO.2. În 15.05.2014 (ora 15:28:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 120,00 EUR, din DDDDD., DE, către X., ILFOV, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 16.05.2014 (ora 04:30:00), de la TTT., BUCUREŞTI, RO.3. În 27.05.2014 (ora 06:40:00), Z. a transferat, prin AAA., suma de 5000,00 EUR, din AAAAA., DE, către X., ILFOV, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 27.05.2014 (ora 07:16:00), de la UUUU., BUCUREŞTI, RO.4.

În 03.06.2014 (ora 07:18:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 2000,00 EUR, DE, către X., ... x ... JUDEŢ ILFOV, MĂGURELE, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 03.06.2014 (ora 07:32:00), de la CCCCC. S A, BUCUREŞTI, RO.5. În 12.06.2014 (ora 14:25:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 1000,00 EUR, DE, către X., JUDEŢ ILFOV, MĂGURELE, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 13.06.2014 (ora 04:28:00), de la CCCCC. S A, BUCUREŞTI, RO.6. În 16.06.2014 (ora 13:11:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 1000,00 EUR, DE, către X., JUDEŢ ILFOV, MĂGURELE, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 17.06.2014 (ora 03:35:00), de la CCCCC.

S A, MĂGURELE, RO.7. În 20.06.2014 (ora 08:12:00), Z. a transferat, prin AAA., suma de 2.000,00 EUR, din DDDDD., DE, către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 20.06.2014 (ora 08:25:00), de la CCCCC. S A, BUCUREŞTI, RO.8. În 23.06.2014 (ora 13:47:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 1000,00 EUR, DE, către X., JUDEŢ ILFOV, MĂGURELE, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 24.06.2014 (ora 02:28:00), de la CCCCC. S A, BUCUREŞTI, RO.9. În 28.06.2014 (ora 14:34:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 1.000,00 EUR, DE, către X., SAT ...U, MĂGURELE, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 29.06.2014 (ora 07:56:00), de la ZZZZ., BUCUREŞTI, RO.10.

În 04.07.2014 (ora 05:41:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 1000,00 EUR, DE, către X., JUDEŢ ILFOV, MĂGURELE, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 04.07.2014 (ora 05:56:00), de la CCCCC. S A, BUCUREŞTI, RO.11. În 08.07.2014 (ora 14:00:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 970,80 EUR, DE, către X., JUDEŢ ILFOV, MĂGURELE, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 09.07.2014 (ora 04:27:00), de la CCCCC. S A, BUCUREŞTI, RO.12. În 13.07.2014 (ora 12:45:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 1000,00 EUR, DE, către X., JUDEŢ ILFOV, MĂGURELE, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 14.07.2014 (ora 04:15:00), de la CCCCC.

S A, MĂGURELE, RO.13. În 16.07.2014 (ora 13:24:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 1068,00 EUR, DE, către X., JUDEŢ ILFOV, MĂGURELE, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 17.07.2014 (ora 05:37:00), de la CCCCC. S A, BUCUREŞTI, RO.14. În 20.07.2014 (ora 15:44:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 1.100,00 EUR, DE, către X., SAT ...U JUDEŢ ILFOV, MĂGURELE, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 21.07.2014 (ora 04:43:00), de la CCCCC. S A, BUCUREŞTI, RO.15. În 25.07.2014 (ora 15:43:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 1150,00 EUR, din IIIII., DE, către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 26.07.2014 (ora 03:51:00), de la ZZZZ., BUCUREŞTI, RO.16.

În 29.07.2014 (ora 12:43:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 1200,00 EUR, din IIIII., DE, către X., BUCUREŞTI, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 29.07.2014 (ora 13:14:00), de la ZZZZ., BUCUREŞTI, RO.17. În 02.08.2014 (ora 11:30:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 1000,00 EUR, din IIIII., DE, către X., ILFOV, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 03.08.2014 (ora 05:43:00), de la ZZZZ., BUCUREŞTI, RO.18. În 04.08.2014 (ora 09:10:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 1250,00 EUR, către X., BUCUREŞTI, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 04.08.2014 (ora 09:21:00), de la TTTT., BUCUREŞTI, RO.19.

În 07.08.2014 (ora 13:38:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 850,00 EUR, către X., BRAGADIRU, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 07.08.2014 (ora 14:01:00), de la ZZZZ., BUCUREŞTI, RO.20. În 10.08.2014 (ora 12:21:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 85,00 EUR, către X., BRAGADIRU, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 10.08.2014 (ora 12:37:00), de la TTT., BUCUREŞTI, RO.21. În 15.08.2014 (ora 14:43:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 550,00 EUR, din IIIII., DE, către X., SAT ...U, MĂGURELE, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 16.08.2014 (ora 04:10:00), de la ZZZZ., BUCUREŞTI, RO.22.

În 20.08.2014 (ora 05:50:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 50,00 EUR, din IIIII., DE, către X., BRAGADIRU, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 20.08.2014 (ora 06:19:00), de la TTT., BUCUREŞTI, RO.23. În 21.08.2014 (ora 15:31:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 45,00 EUR, din IIIII., DE, către X., BRAGADIRU, ILFOV, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 22.08.2014 (ora 02:43:00), de la TTT., BUCUREŞTI, RO.24. În 22.08.2014 (ora 08:17:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 400,00 EUR, din IIIII., DE, către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 22.08.2014 (ora 08:27:00), de la BBBBB., BUCUREŞTI, RO.25.

În 27.08.2014 (ora 15:22:00), T. a transferat, prin AAA., suma de 400,00 EUR, din IIIII., DE, către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 28.08.2014 (ora 03:54:00), de la IIIII., DE.26. În 29.04.2015 (ora 04:31:59), T. a transferat prin XX., suma de 200,00 EUR, din EEEEE., DE, către X., BUCUREŞTI S5, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 29.04.2015 (ora 04:48:29), de la FFFFF. RAHOVA, BUCUREŞTI, RO.27. În 23.06.2015 (ora 06:38:21), T. a transferat prin XX., suma de 100,00 EUR, din EEEEE., DE, către X., BUCUREŞTI S5, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 23.06.2015 (ora 07:19:15), de la FFFFF.

RAHOVA, BUCUREŞTI, RO.28. În 01.09.2015 (ora 06:43:36), B. a transferat, prin XX., suma de 450,00 EUR, din EEEEE., DE, către X., BUCUREŞTI S5, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 01.09.2015 (ora 07:40:47), de la FFFFF. RAHOVA, BUCUREŞTI, RO.

29. În 09.09.2015 (ora 05:06:11), B. a transferat, prin XX., suma de 3000,00 EUR, din EEEEE., DE, către X., BUCUREŞTI S5, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 09.09.2015 (ora 08:53:21), de la FFFFF. RAHOVA, BUCUREŞTI, RO.30. În 13.11.2015, T., aflat în localitatea Krefeld din Germania a transferat personal către X., care se deplasase în aceeaşi localitate, suma de 9.800 de euro, bani ce au fost depistaţi asupra acesteia în aeroportul Bucureşti - Otopeni.

31. În 27.11.2015 (ora 07:02:45), T. a transferat prin XX., suma de 60,00 EUR, din EEEEE., DE, către X., BUCUREŞTI S5, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 27.11.2015 (ora 07:32:04), de la FFFFF. RAHOVA, BUCUREŞTI, RO.

şi care, la datele de 26.02.2015, 24.09.2015, 16.12.2016 şi 14.11.2017, a înmatriculat pe numele său două autoturisme de lux şi a achiziţionat împreună cu inculpatul T. două imobile, situate pe raza mun. Bucureşti şi a oraşului Bragadiru, toate acţiunile inculpatei, prin care a dobândit, aparent pe numele său sau în stare de indiviziune, bunurile anterior menţionate fiind menite şi de această dată să-l ajute pe inculpatul T. să ascundă adevărata natură a sumelor de bani dobândite de acesta prin comiterea infracţiunilor de trafic de persoane şi proxenetism şi să redobândească produsul infracţional într-o formă aparent licită (4 acte materiale de disimulare a adevăratei naturi a provenienţei sumelor de bani obţinute din comiterea infracţiunilor de trafic de persoane), după cum urmează:

1. la data de 26.02.2015 inculpata a înmatriculat pe numele său autoturismul marca x, serie şasiu x, cu nr. de înmatriculare x, înstrăinat ulterior la data de 27.02.2018; 2. la data de 24.09.2015, inculpata a achiziţionat împreună cu inculpatul T. imobilul situat în Bucureşti str. x, sector 5 (teren şi construcţie având valoare de impunere de 19.047 RON), dobândit în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. x/2015 autentificat de Biroul Notarial FF.; 3. la data de 16.12.2016 inculpata a achiziţionat împreună cu inculpatul T. imobilul situat în oraşul Bragadiru, str. x B, lot. 1, jud. Ilfov, cu terenul aferent şi cota indiviză de 5,77%, respectiv 25,5 mp din Lotul nr. x situat la aceeaşi adresă, cu destinaţia de acces şi loc de parcare (contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/16.12.2016 de Societatea Profesională Notarială MMMMM.,), preţul de 27.000 de euro fiind achitat prin 2 plăţi în valoare de 10.800 de euro şi 16.200 de euro efectuate către vânzătorii NNNNN. şi OOOOO. din contul IBAN x, deschis la LLLLL. pe numele inculpatului T. 4. la data de 14.11.2017 inculpata a înmatriculat pe numele său autoturismul marca x, Tip 346C, cu nr. de înmatriculare x, serie şasiu x, întruneşte elementele constitutive ale complicităţii la comiterea infracţiunii de spălarea banilor în formă continuată, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (35 de acte materiale)

Întrucât inculpata a comis infracţiunile menţionate anterior înainte de a fi condamnată definitiv pentru vreuna dintre acesta, în sarcina sa urmează a fi reţinute dispoziţiile art. 38 alin. (1) C. pen., privind concursul real de infracţiuni.

VII.1. Fapta inculpatei Y. care, în cursul lunii aprilie 2015, cunoscând că victima E. este exploatată în Germania de concubinul său, inculpatul A., prin obligare la practicarea prostituţiei, a adăpostit-o câteva zile în casa lor din Bucureşti, ajutându-l pe cel din urmă în menţinerea controlului asupra victimei întruneşte elementele constitutive ale complicităţii la comiterea infracţiunii de trafic de persoane, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen.

2. Faptele inculpatei Y. care, în baza unei unice rezoluţii infracţionale:

- la data de 22.02.2018, împreună cu inculpata B., care fusese determinată anterior de inculpatul A., s-a deplasat la locuinţa victimei F. (persoană vătămată în dosarul nr. x/2015 al DIICOT şi victimă a traficului de persoane comis de A. în dosarul nr. x al Poliţiei Dusseldorf - Procuratura oraşului Wuppertal), pe care au încercat să o convingă să-şi retragă declaraţiile date împotriva acestuia, în schimbul unor foloase materiale, iar în acelaşi scop, la data de 24.02.2018, însoţită de această dată de inculpata X. s-au reîntâlnit cu persoana vătămată şi i-au solicitat să dea o declaraţie notarială, în cuprinsul căreia să menţioneze că a avut o relaţie amoroasă cu inculpatul A., fără a fi agresată sau exploatată de acesta, urmând să fie "cinstită" pentru ajutorul solicitat;

- şi care la data de 14.08.2018, în timp ce se afla în complexul comercial TTT. din Bucureşti, şos. x, prin încălcarea obligaţiei impuse pe parcursul măsurii preventive a controlului judiciar de a nu lua legătura cu victima C., a abordat-o pe victimă în timp ce aceasta se afla în magazinul UUU. din centrul comercial sus-menţionat, i-a solicitat să iasă afară din magazin şi, prin corupere, a încercat să o determine să-şi retragă declaraţiile date împotriva inculpatului A. în dosarul nr. x/2015 al DIICOT, în cuprinsul cărora victima a descris maniera în care cel din urmă a exploatat-o prin obligare la practicarea prostituţiei, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de influenţarea declaraţiilor, prev. de art. 272 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 C. pen. (2 acte materiale),

3. Fapta inculpatei Y. care:

- în perioada 11.05.2012-27.05.2014, primind pe numele său, prin servicii de transfer rapid de numerar, suma totală de 34.149 euro, transferată personal de inculpatul A., de către mama acestuia - inculpata Z. sau de către victimele B. şi C. şi cunoscând că acesta sume provin din comiterea, de către inculpatul A., a infracţiunilor de trafic de persoane şi proxenetism în raport cu cele două victime anterior menţionate, care erau obligate la practicarea prostituţiei pe teritoriile Italiei, Spaniei, Germaniei şi Austriei l-a ajutat pe inculpatul A. să ascundă adevărata natură a provenienţei acestor sume de bani şi să realizeze astfel "albirea" acestora (20 acte materiale), după cum urmează:

1. În 11.05.2012 (ora 13:00:00), C. a transferat, prin AAA., suma de 999,00 EUR, din PISTORIO SEBASTIANO, către Y., iar aceasta i-a retras în numerar, în 12.05.2012 (ora 04:36:00), de la UUUU., BUCUREŞTI, RO.2. În 12.03.2013 (ora 10:08:00), B. a transferat, prin AAA., suma de 550,00 EUR, din WWWW., DE, către Y., BUCUREŞTI, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 12.03.2013 (ora 10:28:00), de la TTTT., BUCUREŞTI, RO.3. În 14.03.2013 (ora 10:27:00), B. a transferat, prin AAA., suma de 550,00 EUR, din WWWW., DE, către Y., BUC, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 14.03.2013 (ora 10:54:00), de la YYYY., BUCUREŞTI, RO.4.

În 18.03.2013 (ora 10:11:00), B. a transferat, prin AAA., suma de 750,00 EUR, din WWWW., DE, către Y., BUC, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 18.03.2013 (ora 10:45:00), de la YYYY., BUCUREŞTI, RO.5. În 15.04.2013 (ora 09:25:00), A. a transferat, prin AAA., suma de 1000,00 EUR, din WWWW., DE, către Y., BUCUREŞTI, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 15.04.2013 (ora 10:28:00), de la ZZZZ., BUCUREŞTI, RO.6. În 22.04.2013 (ora 09:48:00), A. a transferat, prin AAA., suma de 1000,00 EUR, din AAAAA., DE, către Y., BUCUREŞTI, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 22.04.2013 (ora 09:55:00), de la BBBBB., BUCUREŞTI, RO.7.

În 26.04.2013 (ora 04:49:00), A. a transferat, prin AAA., suma de 1500,00 EUR, din AAAAA., DE, către Y., iar aceasta i-a retras în numerar, în 26.04.2013 (ora 05:14:00), de la BBBBB., BUCUREŞTI, RO.8. În 21.11.2013 (ora 08:58:00), A. a transferat, prin AAA., suma de 500,00 EUR, din DDDDD., DE, către Y., BUCUREŞTI, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 21.11.2013 (ora 09:28:00), de la TTTT., BUCUREŞTI, RO.9. În 21.11.2013 (ora 08:56:00), A. a transferat, prin AAA., suma de 2000,00 EUR, din DDDDD., DE, către Y., BUCUREŞTI, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 21.11.2013 (ora 09:32:00), de la TTTT., BUCUREŞTI, RO.10.

În 29.11.2013 (ora 03:45:00), A. a transferat, prin AAA., suma de 1800,00 EUR, din DDDDD., DE, către Y., BUCUREŞTI, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 29.11.2013 (ora 04:14:00), de la CCCCC. S A, BUCUREŞTI, RO.11. În 29.11.2013 (ora 03:42:00), A. a transferat, prin AAA., suma de 2000,00 EUR, din DDDDD., DE, către Y., BUCUREŞTI, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 29.11.2013 (ora 04:21:00), de la CCCCC. S A, BUCUREŞTI, RO.12. În 29.11.2013 (ora 03:41:00), A. a transferat, prin AAA., suma de 2000,00 EUR, din DDDDD., DE, către Y., BUCUREŞTI S5, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 29.11.2013 (ora 04:56:00), de la ZZZZ., BUCUREŞTI, RO.13.

În 02.12.2013 (ora 09:08:00), B. a transferat, prin AAA., suma de 5700,00 EUR, din AAAAA., DE, către Y., BUC, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 02.12.2013 (ora 09:14:00), de la YYYY., BUCUREŞTI, RO.14. În 10.12.2013 (ora 08:50:00), B. a transferat, prin AAA., suma de 1500,00 EUR, din DDDDD., DE, către Y., iar aceasta i-a retras în numerar, în 10.12.2013 (ora 09:04:00), de la ZZZZ., BUCUREŞTI, RO.15. În 27.03.2014 (ora 09:38:21), B. a transferat, prin XX., suma de 3000,00 EUR, din EEEEE., DE, către Y., iar aceasta i-a retras în numerar, în 27.03.2014 (ora 10:07:20), de la FFFFF.

LIPSCANI, STR DOAMNI NR. 14-16, BUCUREŞTI, RO.16. În 28.03.2014 (ora 09:26:03), B. a transferat, prin XX., suma de 3000,00 EUR, din EEEEE., DE, către Y., BUCUREŞTI S5, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 28.03.2014 (ora 09:44:50), de la FFFFF. LIPSCANI, STR DOAMNI NR. 14-16, BUCUREŞTI, RO.17. În 17.04.2014 (ora 04:25:00), Z. a transferat, prin AAA., suma de 300,00 EUR, din DDDDD., DE, către Y., iar aceasta i-a retras în numerar, în 17.04.2014 (ora 05:09:00), de la DDDDD.18. În 27.05.2014 (ora 05:54:19), B. a transferat, prin XX., suma de 2000,00 EUR, din EEEEE., DE, către Y., BUCUREŞTI S5, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 27.05.2014 (ora 07:31:25), de la FFFFF.

SECTOR 5, BUCUREŞTI, RO.19. În 19.01.2015 (ora 04:13:39), A. a transferat, prin XX., suma de 1500,00 EUR, din EEEEE., NW, DE, către Y., BUCUREŞTI S5, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 19.01.2015 (ora 04:46:15), de la FFFFF. RAHOVA, BUCUREŞTI, RO.20. În 02.02.2015 (ora 06:03:34), Z. a transferat, prin XX., suma de 2500,00 EUR, din EEEEE., DE, către Y., iar aceasta i-a retras în numerar, în 02.02.2015 (ora 06:22:48), de la FFFFF. RAHOVA, BUCUREŞTI, RO.

şi care,

- la datele de 24.10.2016, 07.12.2016, 24.04.2017, 25.10.2017 şi 27.11.2017 a depus personal, în contul IBAN x deschis de inculpat la BBBBB., suma totală de 3.500 de euro, ajutându-l pe acesta în faza de stratificare din procesul de spălare a banilor, iar la data de 23.11.2017, fiind împuternicită pe cont, a retras în numerar 20.700 EUR şi a dispus schimbul valutar al sumei de 100 EUR (la casa de schimb a băncii BBBBB.), operaţiuni efectuate, după răscumpărarea din EUROFOND, respectiv încasarea sumei de 20.839,57 EUR de la BBBBB. ADMINISTRAT DE HHHHH., ajutându-l şi în această formă pe inculpatul A. să ascundă adevărata natură a sumelor de bani dobândite de acesta prin comiterea infracţiunilor de trafic de persoane şi proxenetism şi să redobândească banii într-o formă aparent licită (6 acte materiale de disimulare a adevăratei naturi a provenienţei sumelor de bani obţinute din comiterea infracţiunilor de trafic de persoane), după cum urmează:

I. În perioada 24.10.2016 - 27.11.2017, a depus în numerar suma totală de 3.500 EUR în contul IBAN x deschis la BBBBB. pe numele inculpatului A., bani care ulterior fie au fost retraşi în numerar la ATM-uri, fie au fost utilizaţi pentru efectuarea de plăţi cu cardul la comercianţi, prin următoarele tranzacţii (cinci acte materiale):1. la data de 24.10.2016, inculpata Y. a depus în contul IBAN x deschis la BBBBB. pe numele inculpatului A. suma de 500 euro; 2. la data de 07.12.2016, inculpata Y. a depus în contul IBAN x deschis la BBBBB. pe numele inculpatului A. suma de 900 euro; 3. la data de 24.04.2017, inculpata Y. a depus în contul IBAN x deschis la BBBBB. pe numele inculpatului A. suma de 1.000 euro; 4. la data de 25.10.2017, inculpata Y. a depus în contul IBAN x deschis la BBBBB. pe numele inculpatului A. suma de 100 euro; 5. la data de 27.11.2017, inculpata Y. a depus în contul IBAN x deschis la BBBBB. pe numele inculpatului A. suma de 1.000 euro; II. La data de 23.11.2017, fiind împuternicită pe contul x deschis la BBBBB. pe numele inculpatului A., a retras în numerar 20.700 EUR şi a dispus schimbul valutar al sumei de 100 EUR (la casa de schimb a băncii BBBBB.), operaţiuni efectuate, după răscumpărarea din EUROFOND, respectiv încasarea sumei de 20.839,57 EUR de la BBBBB. ADMINISTRAT DE HHHHH. (active în valoare de 19.075 euro achiziţionate de inculpatul A. în perioada 06.02.2014-15.03.2016 (un act material), întruneşte elementele constitutive ale complicităţii la comiterea infracţiunii de spălarea banilor în formă continuată, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (26 de acte materiale),

Întrucât inculpata a comis infracţiunile menţionate anterior înainte de a fi condamnată definitiv pentru vreuna dintre acesta, în sarcina sa urmează a fi reţinute dispoziţiile art. 38 alin. (1) C. pen., privind concursul real de infracţiuni.

VIII. Fapta inculpatului BB., avocat, care în perioada 03.06.2014- februarie 2018 l-a ajutat în mod constant pe inculpatul A., prin încercarea de a le influenţa pe C. şi B. - victime ale traficului de persoane comis de acesta - pentru a le determina să-şi retracteze depoziţiile, toate în scopul de a zădărnici urmărirea penală desfăşurată în dosarele instrumentate împotriva inculpatului A. şi care, în concret:

- la data de 03.06.2014 a asistat-o, în procedura de mediere, pe victima C., la încheierea, cu inculpatul A., a contractului de mediere nr. x/03.06.2014, depus ulterior la dosarul nr. x/2014 - reunit la dosarul nr. x/2015 al DIICOT, având ca obiect stingerea tuturor conflictelor şi disputelor avute între ea şi A. pe teritoriul Spaniei şi României, în decursul anilor 2013 - 2014, în urma cărora a formulat mai multe plângeri penale,

- la data de 12.06.2014, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale a "asistat-o" în faţa DIICOT pe victima C., dată la care aceasta şi-a retras declaraţia dată împotriva inculpatului A. în această cauză şi în faţa autorităţilor judiciare spaniole, în care relatase maniera în care a fost victimă a traficului de persoane comis de acesta,

- începând cu data de 16.05.2017 (dată la care a reprezentat-o în faţa DIICOT, în dosarul nr. x/2015, pe victima B.) şi până în luna februarie 2018 inclusiv l-a ajutat în mod constant pe inculpatul A. (faţă de care, în dosarul anterior menţionat, existau indicii rezonabile în sensul că este autor al unor infracţiuni de trafic de persoane, inclusiv în referire la această victimă şi faţă de care, la data de 24.08.2017 Judecătoria Wuppertal - GERMANIA a emis un mandat european de arestare pentru fapte de trafic de persoane cercetate în dosarul nr. x al Poliţiei Dusseldorf - Procuratura oraşului Wuppertal, una dintre victime fiind şi în acest caz B.), prin încercarea de a influenţa victimele traficului de persoane comis de acesta, pentru a le determina să-şi retracteze depoziţiile, toate în scopul de a zădărnici urmărirea penală desfăşurată în dosarele instrumentate împotriva inculpatului A. (2 acte materiale)

- în perioada ianuarie- februarie 2018, tot în scopul de a contracara investigaţiile declanşate de DIICOT faţă de inculpatul A. în dosarul nr. x/2015 a determinat-o pe victima C. să dea o nouă declaraţie, de această dată notarială, în care să menţioneze că aspectele declarate în faţa autorităţilor judiciare spaniole şi române cu privire la A. (valorificate în dosarul nr. x/2014 - reunit la dosarul nr. x/2015 al DIICOT) sunt nereale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de favorizarea făptuitorului în formă continuată, prev. de art. 269 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (5 acte materiale).

IX. 1. Faptele inculpatei B. care:

- la data de 16.05.2017, fiind audiată în dosarul nr. x/2015 al DIICOT, în scopul de a împiedica tragerea la răspundere a inculpatului A., şi-a retras declaraţia dată în cauză împotriva acestuia la data de 09.11.2016 (declaraţie luată cu asigurarea măsurilor de protecţie inerente statutului de martor ameninţat) în care relatase maniera în care a fost victimă a traficului de persoane comis de acesta,

- la data de 26.02.2018, fiind audiată în dosarul nr. x al Poliţiei Dusseldorf - Procuratura oraşului Wuppertal, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, respectiv în scopul de a împiedica tragerea la răspundere a inculpatului A., şi-a retras declaraţia dată în cauză împotriva acestuia, în care relatase maniera în care a fost victimă a traficului de persoane comis de acesta, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de favorizarea făptuitorului în formă continuată, prev. de art. 269 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale).

2. Fapta inculpatei B. care, la data de 22.02.2018, fiind determinată anterior de inculpatul A., împreună cu inculpata Y. s-a deplasat la locuinţa victimei F. (persoană vătămată în dosarul nr. x/2015 al DIICOT şi victimă a traficului de persoane comis de inculpatul A. în dosarul nr. x al Poliţiei Dusseldorf - Procuratura oraşului Wuppertal), pe care au încercat să o convingă să-şi retragă declaraţiile date împotriva acestuia, în schimbul unor foloase materiale întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de influenţarea declaraţiilor, prev. de art. 272 alin. (1) C. pen.

Întrucât inculpata a comis infracţiunile menţionate anterior înainte de a fi condamnată definitiv pentru vreuna dintre acesta, în sarcina sa urmează a fi reţinute dispoziţiile art. 38 alin. (1) C. pen., privind concursul real de infracţiuni.

X.1. Fapta inculpatei Z. care, în perioada august 2014 - a septembrie 2014 (cu precizările referitoare la data epuizării infracţiunii din prezentele considerente), cunoscând că victima K. fusese recrutată, prin inducere în eroare, de inculpatul T. care o obliga, prin acte de violenţă fizică, la practicarea prostituţiei în localitatea Krefeld din Germania, l-a sprijinit pe acesta din urmă în acţiunea de exploatare a victimei, pe care a încurajat-o să continue practicarea prostituţiei şi, în acest scop, pentru a împiedica plecarea victimei de la inculpatul T., a găzduit-o în imobilul din Bucureşti, întruneşte elementele constitutive ale complicităţii la comiterea infracţiunii de trafic de persoane, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen.

2. Fapta inculpatei Z. care, în primăvara anului 2015, cunoscând că victima F. fusese recrutată, prin inducere în eroare, de inculpatul A. care o obliga, prin acte de violenţă fizică, la practicarea prostituţiei în localitatea Krefeld din Germania, l-a sprijinit pe acesta din urmă în acţiunea de exploatare a victimei, prin încurajarea acesteia să practice prostituţia şi oferirea de indicaţii cu privire la modul în care trebuie desfăşurată această activitate întruneşte elementele constitutive ale complicităţii la comiterea infracţiunii de trafic de persoane, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen.

3. Fapta inculpatei Z. care:

- în perioada 21.02.2014 - 17.02.2015, transferând personal, din dispoziţia inculpaţilor A. şi T. suma totală de 10.100 euro, către inculpatele Y. (2.800 euro) şi X. (7.300 euro) şi suma totală de 3.200 de euro direct acestora (1.200 de euro inculpatului T. şi 2.000 de euro inculpatului A.), primind totodată pe numele său suma de 3.000 de euro ce i-a fost transferată de victima D. (ce era exploatată de inculpatul A. în localitatea Krefeld, prin obligare la practicarea prostituţiei) i-a ajutat pe inculpaţii A. şi T. să ascundă adevărata natură a provenienţei a acestor sume de bani (sume dobândite din exploatarea, de către inculpaţi, a victimelor din prezenta cauză, prin obligare la practicarea prostituţiei pe teritoriul Germaniei) şi să realizeze astfel "albirea" acestora (8 acte materiale), după cum urmează: 1 În 21.02.2014 (ora 05:08:09), D. a transferat, prin XX., suma de 3000,00 EUR, din EEEEE., DE, către Z., BUCUREŞTI S5, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 21.02.2014 (ora 06:06:44), de la FFFFF.

LIPSCANI, STR DOAMNI NR. 14 - 16, BUCUREŞTI, RO.2. În 02.04.2014 (ora 11:54:00), Z. a transferat, prin AAA., suma de 1200,00 EUR, către T., iar acesta i-a retras în numerar, în 02.04.2014 (ora 13:05:00), de la ZZZZ., BUCUREŞTI, RO.3. În 17.04.2014 (ora 04:25:00), Z. a transferat, prin AAA., suma de 300,00 EUR, din DDDDD., DE, către Y., iar aceasta i-a retras în numerar, în 17.04.2014 (ora 05:09:00), de la DDDDD.4. În 18.04.2014 (ora 08:32:00), Z. a transferat, prin AAA., suma de 300,00 EUR, din DDDDD., DE, către X., SAT ...U JUD ILFOV, ORS MĂGURELE, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 18.04.2014 (ora 08:42:00), de la ZZZZ., BUCUREŞTI, RO.5.

În 27.05.2014 (ora 06:40:00), Z. a transferat, prin AAA., suma de 5000,00 EUR, din AAAAA., DE, către X., ILFOV, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 27.05.2014 (ora 07:16:00), de la UUUU., BUCUREŞTI, RO.6. În 20.06.2014 (ora 08:12:00), Z. a transferat, prin AAA., suma de 2000,00 EUR, din DDDDD., DE, către X., iar aceasta i-a retras în numerar, în 20.06.2014 (ora 08:25:00), de la CCCCC. S A, BUCUREŞTI, RO.7. În 02.02.2015 (ora 06:03:34), Z. a transferat, prin XX., suma de 2500,00 EUR, din EEEEE., DE, către Y., BUCUREŞTI S5, RO, iar aceasta i-a retras în numerar, în 02.02.2015 (ora 06:22:48), de la FFFFF.

RAHOVA, BUCUREŞTI, RO.8. În 17.02.2015 (ora 06:00:14), Z. a transferat, prin XX., suma de 2000,00 EUR, din EEEEE., DE, către A., BUCUREŞTI S5, RO, iar acesta i-a retras în numerar, în 17.02.2015 (ora 07:17:05), de la FFFFF. RAHOVA, BUCUREŞTI, RO.

şi care la data de 27.08.2013 a achiziţionat pe numele său, pentru inculpatul A., autoturismul marca x D, serie şasiu x, cu nr. de înmatriculare x, înstrăinat la data de 01.03.2015; la data de 01.03.2015 a achiziţionat pe numele său pentru inculpatul A. autoturismul marca x, serie şasiu x, cu nr. de înmatriculare x, înstrăinat la data de 07.10.2015; la data de 17.03.2015 a achiziţionat pe numele spu, pentru inculpatul A., autoturismul marca x, serie şasiu x, cu nr. de înmatriculare x; la data de 01.09.2016 a achiziţionat pe numele său, pentru inculpatul A., autoturismul marca x D, serie şasiu x, cu nr. de înmatriculare x, înstrăinat la data de 29.01.2018; la data de 16.06.2017 a achiziţionat pe numele său, pentru inculpatul A., imobilul (construcţie şi teren) situat în situat în Bucureşti, valoare de impunere 30272 RON, sprijinindu-l şi de această dată pe inculpatul A. în demersul acestuia de a rupe orice legătură între banii "murdari" şi sursa de provenienţă a acestora şi de a ascunde astfel adevărata natură a provenienţei sumelor de bani obţinute prin comiterea infracţiunilor de trafic de persoane şi proxenetism, ajutându-l să redobândească produsul infracţional într-o formă aparent licită, sub aparenţa unor bunuri mobile dobândite aparent într-o manieră licită, pe care acesta le deţine într-o manieră simulată, prin intermediul mamei sale (5 acte materiale de disimulare a adevăratei naturi a provenienţei sumelor de bani obţinute din comiterea infracţiunilor de trafic de persoane şi proxenetism), după cum urmează:

1. la data de 27.08.2013 inculpatul A. a achiziţionat pe numele mamei sale, Z. autoturismul marca x D, serie şasiu x, cu nr. de înmatriculare x, înstrăinat la data de 01.03.2015; 2. la data de 01.03.2015 inculpatul A. a achiziţionat pe numele mamei sale, Z. autoturismul marca x, serie şasiu x, cu nr. de înmatriculare x, înstrăinat la data de 07.10.2015; 3. la data de 17.03.2015 inculpatul A. a achiziţionat pe numele mamei sale, Z. autoturismul marca x, serie şasiu x, cu nr. de înmatriculare x; 4. la data de 01.09.2016 inculpatul A. a achiziţionat pe numele mamei sale, Z. autoturismul marca x D, serie şasiu x, cu nr. de înmatriculare x, înstrăinat la data de 29.01.2018; 5. la data de 16.06.2017 inculpatul A. a achiziţionat pe numele mamei sale, Z., imobilul (construcţie şi teren) situat în situat în Bucureşti, valoare de impunere 30.272 RON.

întruneşte elementele constitutive ale complicităţii la comiterea infracţiunii de spălarea banilor în formă continuată, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (13 de acte materiale), constând în aceea că:

Întrucât inculpata a comis infracţiunile menţionate anterior înainte de a fi condamnată definitiv pentru vreuna dintre acesta, în sarcina sa urmează a fi reţinute dispoziţiile art. 38 alin. (1) C. pen., privind concursul real de infracţiuni.

XI.1. Fapta inculpatului AA. care:

- în perioada 02.12.2013 - 21.02.2014, primind pe numele său suma de 4.000 de euro ce i-a fost transferată de victima B. (ce era exploatată de inculpatul A., în localitatea Krefeld, prin obligare la practicarea prostituţiei) şi de inculpatul A. l-a ajutat pe cel din urmă să ascundă adevărata natură a provenienţei a acestor sume de bani (sume dobândite din exploatarea, de către inculpat, a victimelor din prezenta cauză, prin obligare la practicarea prostituţiei pe teritoriul Germaniei) şi să realizeze astfel "albirea" acestora (2 acte materiale), după cum urmează: 1. În 02.12.2013 (ora 07:26:00), B. a transferat, prin AAA., suma de 2000,00 EUR, din DDDDD., DE, către AA., COM LETCA NOUA, RO, iar acesta i-a retras în numerar, în 02.12.2013 (ora 07:54:00), de la CCCCC. S A, BUCUREŞTI, RO.2. În 02.12.2013 (ora 04:07:00), A. a transferat, prin AAA., suma de 2000,00 EUR, din DDDDD., DE, către AA., BUCUREŞTI, RO, iar acesta i-a retras în numerar, în 02.12.2013 (ora 04:24:00), de la ZZZZ., BUCUREŞTI, RO.

şi care la data de 05.08.2016 a achiziţionat pe numele său, pentru inculpatul A., imobilul situat în Bucureşti, sector 5 (teren intravilan şi construcţii cu valoare de impunere de 270.169 RON); la data de 16.11.2016 a achiziţionat pe numele său, pentru inculpatul A., autoturismul marca x, serie şasiu x şi nr. de înmatriculare x, pe care l-a înstrăinat la data de 06.04.2017; la data de 25.04.2017 a achiziţionat pe numele său, pentru inculpatul A., autoturismul marca x, serie şasiu x şi nr. de înmatriculare x., sprijinindu-l pe inculpatul A. în demersul acestuia de a rupe orice legătură între banii "murdari" şi sursa de provenienţă a acestora şi de a ascunde astfel adevărata natură a provenienţei sumelor de bani obţinute prin comiterea infracţiunilor de trafic de persoane şi proxenetism, ajutându-l să redobândească produsul infracţional într-o formă aparent licită, sub aparenţa unor bunuri mobile/imobile dobândite aparent într-o manieră licită, pe care acesta le deţine într-o manieră simulată, prin intermediul tatălui său (3 acte materiale de disimulare a adevăratei naturi a provenienţei sumelor de bani obţinute din comiterea infracţiunilor de trafic de persoane), după cum urmează:

1. la data de 05.08.2016 inculpatul A. a achiziţionat pe numele tatălui său, AA., imobilul situat în Bucureşti, sector 5 (teren intravilan şi construcţii cu valoare de impunere de 270.169 RON); 2. la data de 16.11.2016 inculpatul A. a achiziţionat pe numele tatălui său, AA. autoturismul marca x, serie şasiu x şi nr. de înmatriculare x, pe care l- b din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (5 de acte materiale).a înstrăinat la data de 06.04.2017; 3. la data de 25.04.2017 inculpatul A. a achiziţionat pe numele tatălui său, AA. autoturismul marca x, serie şasiu x şi nr. de înmatriculare x. întruneşte elementele constitutive ale complicităţii la comiterea infracţiunii de spălarea banilor în formă continuată, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 49 alin. (1) lit.

III. Motivele de apel referitoare la individualizarea sancţiunilor sunt, în opinie majoritară, fondate.

Admiterea motivelor de apel vizând individualizarea sancţiunilor decurge din modificarea intervenită în situaţia juridică a inculpaţilor faţă de care s-a dispus schimbarea încadrării juridice şi reţinerea unei infracţiuni continuate în locul unui concurs de infracţiuni, respectiv achitarea inculpatului W. pentru una dintre infracţiunile pentru care a fost condamnat de instanţa de fond.

Raportat la criteriile prevăzute de lege în art. 74 C. pen., se constată că faptele deduse judecăţii în cauza pendinte, la săvârşirea cărora inculpaţii şi-au adus contribuţia sub diverse forme de participaţie sunt deosebit de grave, realizate prin acţiunile premeditate concertate şi atent organizate ale tuturor inculpaţilor, cu scopul de a asigura aparenţa de legalitate a operaţiunilor ilicite înfăptuite, precum şi utilizarea unor modalităţi multiple de obţinere efectivă, de păstrare a produsului exploatării victimelor traficului de persoane, inclusiv prin împiedicarea desfăşurării cercetărilor în cauze penale desfăşurate de autorităţile din România şi Germania.

În individualizarea pedepselor se reţine şi violenţa cu care au fost exploatate victimele, lipsa de scrupule în inducerea în eroare a victimelor şi menţinerea acestora sub influenţa inculpaţilor, încercările multiple de blocare a administrării probelor în cauzele penale, încălcarea interdicţiei impuse de autorităţile judiciare de a lua legătura cu victimele.

Nu au fost identificate, în speţă, împrejurări pertinente care să justifice acordarea de circumstanţe atenuante judiciare, potrivit art. 74 alin. (1) lit. a) - c) şi alin. (2) din C. pen. anterior, întrucât, pe de o parte, simpla absenţă a antecedentelor penale, acolo unde este cazul, nu este suficientă pentru a diminua gravitatea faptelor comise şi consecinţele păgubitoare ale acestora, iar, pe de altă parte, niciunul dintre inculpaţi nu a întreprins până în prezent vreun demers voluntar pentru a repara prejudiciul cauzat victimelor şi nu a manifestat o atitudine de asumare responsabilă a faptelor comise, care prezintă un pericol social deosebit de ridicat pentru a justifica aplicarea unor pedepse principale în conformitate cu cele dispuse de instanţa de fond.

Nici proba cu înscrisuri în circumstanţiere, administrată în apel pentru Y., pentru A. (depuse la filele x vol. V), pentru Z. (depuse la filele x vol. VI), AA. (depuse la filele x, filele x vol. VI), pentru R., constând în acte de stare civilă şi acte medicale ale părinţilor acestuia (depuse la filele x vol. IV), pentru X. (cu privire la starea de sănătate a fratelui soţului, JJJ., decedat -înscrisuri ataşate la filele x, şi la situaţia personală şi financiară - filele x vol. IV), nu justifică reducerea pedepselor, în raport de gravitatea conduitei din timpul perioadei infracţionale şi de lipsa oricărei încercări de a remedia prejudiciul produs ori de contribui la aflarea adevărului, declaraţiile acestora negând orice săvârşire a oricărei infracţiuni. În declaraţiile date în faţa autorităţilor inculpaţii au afirmat că acuzaţiile sunt consecinţa declaraţiilor nereale ale victimelor traficului de persoane, care au dorit să se răzbune pe inculpaţi şi familiile lor pe fondul geloziei determinată de faptul că au fost părăsite de inculpaţi ori pe fondul geloziei determinată de afecţiunea inculpaţilor A. faţă de Y. şi T. faţă de X.

Probele administrate în apel, răspunsul la adresele trimise D.I.I.C.O.T. şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti pentru a se comunica dacă au fost valorificate denunţurile depuse de inculpaţii T. şi X. în dosarele penale nr. x/2019, nr. y/2019, nr. z/2019, nr. w/2020 şi nr. 2919/P/2020 nu sunt în sensul că ar fi incident vreun caz de reducere a pedepselor: la 26 februarie 2021, cu adresa din 24 februarie 2021, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti a transmis că s-a dispus clasarea cauzei penale pentru comiterea infracţiunii prevăzută de art. 291 alin. (1) C. pen.; prin ordonanţa nr. 2919/P/2020 din 26 octombrie 2020 s-a dispus clasarea în temeiul art. 315 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., cu referire la art. 314 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.; în dosarele nr. x/2019 şi nr. y/2019, faţă de martorii denunţători nu se pot aplica, la acest moment, prevederile art. 19 din Legea nr. 682/2002, întrucât denunţurile acestora nu au fost valorificate; prin adresa din 22 noiembrie 2021, D.I.I.C.O.T. - S.T. Ploieşti a comunicat că nu au fost valorificate denunţurile formulate de T. şi X., la 11 noiembrie 2021 dispunându-se clasarea cauzei în dosarul nr. x/2018

În ceea ce priveşte pedepsele stabilite de instanţa de fond pentru inculpaţii a căror situaţie juridică nu a fost modificată de instanţa de apel, cu excepţia inculpatului AA., pentru care, în opinie majoritară, va dispune suspendarea executării pedepsei, acestea sunt proporţionale contribuţiei avute de fiecare inculpat, numărul de acte de executare şi conduita anterioară infracţiunilor faptelor.

În cazul inculpatei B., se pune problema dacă exploatarea sa de către A. în cadrul traficului de persoane a creat o constrângere morală pentru comiterea infracţiunilor contra înfăptuirii justiţiei, în sensul art. 25 C. pen. Situaţia de fapt arată că infracţiunile au fost comise de inculpată pe fondul oferirii unor sume de bani. Constrângerea morală există doar atunci când săvârşirea infracţiunii este unica modalitate prin care poate fi înlăturat un pericol grav. Tocmai activităţile desfăşurate de celelalte victime ale traficului de persoane, respectiv anunţul/prezentarea în faţa autorităţilor cu privire la infracţiuni, reprezenta alternativa conduitei inculpatei. În ceea ce-o priveşte pe B., aceasta a ales săvârşirea unei infracţiuni contra înfăptuirii justiţiei, deşi era evident exemplul celorlalte victime care încercaseră să pună capăt activităţii infracţionale şi, implicit, ameninţării în ceea ce le priveşte, prin anunţarea autorităţilor. Cu toate acestea, contextul săvârşirii infracţiunii de favorizarea făptuitorului, după ce în mod repetat sesizase autorităţile cu privire la faptul că era sunată de A. în legătură cu declaraţiile date împotriva acestuia, fără ca autorităţile să intervină în sprijinul său, justifică individualizarea pedepsei de către instanţa de fond prin suspendarea executării sub supraveghere.

În ceea ce îl priveşte pe AA., în opinie majoritară, în raport de contribuţia concretă a acestuia la comiterea infracţiunii de spălare de bani (5 acte materiale), circumstanţele în care faptele au fost comise (pentru a-şi ajuta fiii) şi datele care caracterizează persoana sa (necunoscut cu antecedente penală, în vârstă de 65 de ani, cunoscut cu multiple probleme de sănătate, diabet grad II, afecţiuni cronice renale, grad de handicap mediu astfel cum rezultă din probele în circumstanţiere administrate în cauză), se apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă şi, chiar fără executarea acesteia, inculpatul nu va mai comite alte infracţiuni, fiind însă necesară supravegherea conduitei sale pe o perioadă de 4 ani. Ca atare, va dispune schimbarea modalităţii de individualizare a executării pedepsei aplicare, prin suspendarea executării sub supraveghere.

Pentru inculpaţii faţă de care a intervenit o modificare a situaţiei juridice, urmare a schimbării încadrării juridice şi reţinerii unei forme a unităţii legale de infracţiuni în locul unei pluralităţi de infracţiuni, se are în vedere faptul că aplicarea sancţiunilor rezultante faţă de aceştia trebuie să respecte principiul neagravării situaţiei în propria cale de atac, la care instanţa a făcut trimitere în partea introductivă a considerentelor prezentei decizii. Principiul neagravării situaţiei în propria cale de atac este respectat atunci când, situaţia juridică incidente faţă de subiect ca urmare a decizie penale nu este mai severă decât situaţia juridică rezultând din sentinţă. În aprecierea situaţiei juridice au relevanţă pedepsele rezultante pentru infracţiunile concurente şi nu sancţiunile aplicate individual pentru fiecare infracţiune, care, urmare modificării conţinutului prin reţinerea unui număr mai mare de acte materiale, pot fi mai severe. În consecinţă, principiul este respectat atunci când de exemplu în sentinţă se reţine un concurs de infracţiuni, iar în decizie o infracţiune continuată, când pedeapsa rezultantă aplicabilă inculpatului este de acelaşi cuantum sau mai puţin severă în decizia penală faţă de sentinţa penală.

Referitor la inculpatul A., Înalta Curte se va orienta spre un cuantum similar cu cel stabilit de prima instanţă, astfel că va aplica pedepse de câte un an închisoare pentru infracţiunile reţinute în forma simplă şi de 2 ani şi 3 luni închisoare pentru cea reţinută în forma continuată (cu menţiunea că aceasta nu depăşeşte prin cuantum pedeapsa la care s-ar fi ajuns în urma aplicării sporului aferent concursului de infracţiuni, astfel cum a fost reţinut de prima instanţă).

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul T., la stabilirea sancţiunii pentru complicitatea la infracţiunea de trafic de persoane, în formă continuată, reţinută în raport cu victimele F. şi E., Înalta Curte va avea în vedere cuantumul pedepselor dispuse de instanţa de fond de 3 ani şi 6 luni pentru fiecare componentă concursului de infracţiuni, contribuţia concretă a acestuia la comiterea faptelor, cuantumul pedepsei aplicate autorului (7 ani închisoare în condiţiile reţinerii a 8 acte materiale), context în care apreciază că o pedeapsă principală de 4 ani închisoare este aptă să conducă la atingerea scopului preventiv-educativ al sancţiunii penale.

Acelaşi împrejurări vor fi avute în vedere şi la stabilirea pedepselor inculpaţilor T., X. şi Y. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 272 alin. (1) C. pen. raportat la art. 35 alin. (1) C. pen. urmând să li se aplice pedepse într-un cuantum de 1 an şi 3 luni (în condiţiile în care prin sentinţă le-au fost aplicate pedepse de câte un an închisoare pentru fiecare dintre infracţiunile concurente).

În ceea ce priveşte măsura educativă aplicată inculpatului W. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane în raport cu victima J., Înalta Curte, în majoritate, arată că reindividualizarea cuantumului acesteia rezultă din soluţia de achitare pentru complicitatea la infracţiunea de trafic de persoane (referitoare la victima F.). Deşi au fost administrate probe în circumstanţiere care demonstrează un comportament corect al acestui inculpat în societate, nu se poate ignora gravitatea faptei reţinută în sarcina acestuia, ce rezultă din modalitatea în care a fost comisă şi din natura manoperelor utilizate pentru îndeplinirea rezoluţiei infracţionale (astfel cum au fost descrise cu prilejul analizării activităţii infracţionale), ori pericolul social concret ridicat al acesteia, ce decurge din faptul că victima era minoră şi că s-au exercitat violenţe asupra acesteia pentru a o determina să se prostitueze în folosul inculpatului, avându-se în vedere, sub acelaşi aspect, şi împrejurarea că victima s-a eliberat de sub influenţa autorului prin apelarea la autorităţi. În consecinţă, evaluând coroborat criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., text de lege la care face trimitere art. 115 alin. (2) C. pen., Înalta Curte, în opinie majoritară, va reduce durata măsurii educative a internării într-un centru de detenţie aplicată inculpatului W. la 3 ani.

IV. Acţiunea civilă

Constituirea ca parte civilă a victimelor s-a făcut conform C. proc. pen. Obligarea inculpaţilor la despăgubiri către persoanele vătămate constituite părţi civile, astfel cum a fost dispusă de instanţa de fond este în concordanţă cu probele administrate în cursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti (procesele-verbale de redare a convorbirilor interceptate autorizat, declaraţii persoane vătămate, declaraţii martori), care confirmă vinovăţia inculpaţilor, faptele ilicite ale acestora provocând suferinţe fizice şi morale victimelor infracţiunilor deduse judecăţii în prezenta cauză.

Chiar dacă suferinţa morală a părţilor civile se concretizează, în special, într-un prejudiciu nepatrimonial, acesta trebuie acoperit de către inculpaţii care l-au produs, stabilirea valorii băneşti a daunelor morale impunându-se a fi făcută de aşa manieră încât să constituie o compensare efectivă a prejudiciului moral suferit, evitându-se, însă, îmbogăţirea fără justă cauză a persoanelor vătămate.

Evaluând, din această perspectivă, actele dosarului, Înalta Curte constată că, la determinarea cuantumului despăgubirilor morale, judecătorul fondului a ţinut seama de împrejurările faptice reţinute în ceea ce priveşte situaţia fiecărei părţi civile, cât şi de criteriile stabilite de jurisprudenţa în materie (consecinţele negative suferite de victime pe plan fizic şi psihic, importanţa valorilor morale lezate, măsura în care aceste valori au fost lezate, intensitatea cu care au fost percepute consecinţele vătămării, măsura în care a fost afectată situaţia familială, profesională şi socială). Cu toate acestea, acordarea unor sume diferite apelantelor din prezenta cauză, faţă de celelalte părţi civile, nu este justificată.

Astfel, suma de bani acordată cu titlu de daune morale ar trebui să fie stabilită în cuantum egal pentru fiecare victimă care s-a constituit parte civilă în procesul penal, având în vedere modalităţile similare de traficare a acestora, motiv pentru care urmează să fie admis apelul părţilor civile şi mărit cuantumul despăgubirilor acordate apelantelor la 30.000 euro.

Totodată, având în vedere soluţia de achitare ce se va dispune faţă de inculpatul W. pentru săvârşirea complicităţii la infracţiunea de trafic de persoane în legătură cu partea civilă F., Înalta Curte va înlătura dispoziţia de obligare a celui dintâi, în solidar cu inculpaţii A., R., T. şi Z., la plata daunelor morale către această parte civilă.

V. Măsurile de siguranţă şi măsurile asigurătorii

În motivele de apel a fost criticată confiscarea următoarelor bunuri:

- de către L. a fost criticată confiscarea autoturismului marca x seria x cu nr. de înmatriculare x, arătând că proprietarul acestuia este numitul HH.;

- de către A. şi Y. a fost criticată greşita dispunere a măsurii confiscării extinse faţă de inculpată în legătură cu bunuri dobândite de aceasta într-o perioadă mult anterioară perioadei presupus infracţionale, cu privire la care nu există indicii că provin din comiterea unor fapte penale (bijuterii de uz personal), precum şi a sumelor de bani ridicate cu ocazia percheziţiilor domiciliare. Instanţa de fond nu a stabilit că intervalul de timp în care au fost dobândite bunurile şi sumele de bani găsite sunt de maximum 5 ani anterior faptelor deduse judecăţii, bunurile au fost primite de inculpată încă din copilărie, mare parte chiar de la mama sa, care a declarat că a ajutat-o permanent cu diverse sume de bani, fiind singurul său copil şi s-a preocupat ca aceasta să aibă un mod de viaţă civilizat şi fără lipsuri.

- de către A. care a susţinut că, de-a lungul timpului, s-a ocupat cu vânzarea de autoturisme la mâna a doua pe care le aducea din Germania, reparate, revopsite şi tranzacţionate la preţuri mai mari decât cele de achiziţie, aspect dovedit de contractele de vânzare cumpărare autovehicule găsite de organele judiciare, dar cu privire la care în actul de sesizare nu se face nicio referire

- regimul juridic al unor imobile care ar fi exclus posibilitatea confiscării acestora;

- regimul juridic al unor autoturisme care ar fi exclus măsura sechestrului sau a confiscării speciale.

Instanţa de fond a constatat constituirea de depozite bancare, achiziţionarea de active financiare şi dobândirea de bunuri (mobile sau imobile) şi apoi revenirea la dispoziţia inculpaţilor a sumelor de bani obţinute ilicit, fie prin răscumpărarea activelor financiare sau revânzarea bunurilor dobândite, fie prin păstrarea, într-o manieră simulată, prin intermediul interpuşilor săi, a dreptului de proprietate asupra acestora. În consecinţă este justificată atât confiscarea unor sume de bani (dacă se dovedeşte că provin din săvârşirea infracţiunilor şi nu s-au cumpărat bunuri care sunt încă în proprietatea inculpaţilor), cât şi confiscarea unor bunuri (dacă se dovedeşte că au fost cumpărate cu banii proveniţi din săvârşirea infracţiunilor). Nu pot fi confiscate însă sumele de bani cu care inculpaţii au cumpărat bunuri care sunt încă în proprietatea lor, caz în care vor fi confiscate doar bunurile achiziţionate.

Măsura de siguranţă decurge din situaţia de fapt expusă în cele ce preced. După cum s-a precizat anterior, în secţiunea destinată infracţiunilor de spălare de bani, veniturile obţinute de inculpaţi astfel cum au fost declarate autorităţilor statului (la ANAF sau la ITM) arată că nu existau venituri licite pentru a achiziţiona sau tranzacţiona bunurile pentru care s-au formulat acuzaţii. Dimpotrivă, sumele trimise de inculpaţi, din ţările în care au traficat victimele, către familiile lor din România, arată că modul în care inculpaţii au înţeles să îşi organizeze viaţa depindea în mod esenţial şi decisiv de exploatarea victimelor.

Probele expuse în cele ce preced în secţiunile referitoare la infracţiunea de trafic de persoane şi la infracţiunea de spălare de bani arată că bunurile achiziţionate de inculpaţii acuzaţi în dosar provin, direct sau indirect, din sumele obţinute din exploatarea victimelor traficului de persoane. Susţinerea inculpaţilor în sensul că anumite bunuri au fost cumpărate cu banii obţinuţi din vânzarea unor bunuri proprii nu este de natură să conducă la înlăturarea măsurilor asigurătorii sau a măsurilor de siguranţă. Bunurile vândute fuseseră cumpărate în perioada în care victimele au fost traficate, din banii victimelor astfel că înlocuirea valorii acestor bunuri nu schimbă natura sumelor obţinute astfel respectiv ca provenind din traficarea victimelor. Revânzarea bunurilor cumpărate cu banii obţinuţi iniţial din traficarea victimelor sau lichidarea unor depozite bancare realizate din banii proveniţi din traficarea victimelor ori vânzarea unor certificate de depozit cumpărate din banii transferaţi din locurile în care victimele se prostituau în folosul inculpaţilor justifică, coroborat cu perioada în care bunurile au fost achiziţionate, revândute, etc concluzia instanţei de fond în sensul că sunt bunuri provenite din infracţiuni şi se impune măsura de siguranţă a confiscării. Analiza financiară a situaţiei inculpaţilor ca şi propria percepţie a familiei inculpaţilor cu privire la lipsa mijloacelor materiale în absenţa traficării victimelor (expusă în cele ce preced în redarea discuţiilor dintre inculpaţi, respectiv discuţiile dintre Z. şi R. sau discuţiile dintre Y. şi X., în secţiunile în care au fost analizate infracţiunile de trafic de persoane şi de spălare de bani), coroborată cu probele care rezultă din acte provenind de la ANAF arată că bunurile achiziţionate nu provin din venituri licite. Astfel, veniturile proprii nu ar fi permis achiziţionarea unor bunuri de valoare şi realizarea unor economii personale (imobile, autoturisme, ceasuri, bijuterii, depozite bancare, bani în numerar identificaţi la percheziţii) în ritmul şi cu valoarea dovedită de actele dosarului.

Referitor la măsura confiscării speciale a sumei de 20.000 euro dispusă în temeiul art. 112 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a susţinut de către apărare că nu s-a stabilit, pe bază de probe, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că respectiva sumă a fost destinată a fi folosită pentru săvârşirea unei infracţiuni, ci aceasta a fost dobândită de inculpata X. din vânzarea unui autoturism marca x.

Deopotrivă s-a apreciat de către apărare că nu există probe că sumele de bani ce au fost alocate achiziţionării celor două autoturisme, două imobile şi cu care a fost alimentat un cont bancar au rezultat din activitatea de trafic de persoane. Astfel, s-a arătat că autoturismul x a fost cumpărat în februarie 2015 din banii obţinuţi din vânzarea unui alt autoturism, imobilul din str. x, a fost achiziţionat din sumele de bani donate de părinţii inculpatei X. şi nu s-a dovedit că ar exista vreo legătură între suma de 27.000 euro cu care a fost alimentat un cont şi cea folosită la achiziţionarea imobilului din localitatea Bragadiru.

Cu privire la aceste apărări instanţa constată următoarele:

Instanţele pronunţă soluţii pe baza probelor administrate. Probele acuzării, astfel cum au fost descrise mai sus, conduc la concluzia că inculpaţii au comis infracţiuni de trafic de persoane şi proxenetism precum şi infracţiuni de spălare de bani. O analiză financiară detaliată, în cursul urmăririi penale, cenzurată de instanţa de fond, pe baza probelor administrate în timpul cercetării judecătoreşti conduce la soluţia confiscării unor sume de bani, bijuterii, ceasuri, bunuri mobile şi imobile, astfel cum au fost prezentate de instanţa de fond. Pentru ca motivele de apel să conducă la o soluţie contrară celei pronunţate de instanţa de fond, trebuie ca probele administrate în apel să infirme soluţia dată prin sentinţă. Simpla afirmaţie a inculpaţilor că bunurile nu au fost dobândite în cursul ori în legătură cu perioada infracţională nu poate conduce, dacă nu este susţinută de probe, la desfiinţarea soluţiei instanţei de fond care se bazează pe o analiză financiară detaliată a finanţelor inculpaţilor, descrisă şi în hotărârea de faţă, în secţiunea referitoare la infracţiunea de spălare de bani.

Investigaţiile financiare efectuate în cauză şi probele analizate în secţiunile dedicate traficului de persoane şi spălării de bani conduc la concluzia că inculpaţii au obţinut din exploatarea victimelor, prin obligarea la practicarea prostituţiei, sume de bani considerabile pe care le-au investit, din dorinţa de a ascunde sursa banilor. Instanţa de fond a reţinut o sumă mai mică decât cea susţinută prin rechizitoriu: (Curtea de apel nu împărtăşeşte punctul de vedere al Ministerului Public potrivit căruia s-ar impune confiscarea sumei de 1.577.480 euro ca produs al infracţiunilor de proxenetism şi trafic de persoane comise de inculpatul A. în perioada 2012- noiembrie 2016 şi a sumei de 697.000 euro de la inculpatul T.). În absenţa unei căi de atac declarate de Ministerul Public suma reţinută de instanţa de apel ca fiind obţinută din săvârşirea infracţiunilor nu poate fi modificată în defavoarea inculpaţilor.

În ceea ce priveşte autoturismul marca x seria x cu nr. de înmatriculare x şi seria şasiu x, aflat în proprietatea numitului HH., se constată că soluţia instanţei de fond este corectă, bunul fiind deţinut în realitate de inculpatul L. Conform probelor administrate în cursul urmăririi penale la momentul achiziţionării autoturismului marca x model seria cinci, inculpatul L. a declarat că maşina aparţine cumnatului său pe nume HH., care figurează ca proprietar în evidenţele oficiale. La momentul audierii în calitate de martor, HH. a arătat, în cursul urmăririi penale, că autoturismul a fost achiziţionat în perioada mai/iunie 2018 cu suma de 9800 €, din târgul Vitan, de la un bărbat al cărui nume nu l-a putut preciza. A mai declarat că autoturismul este fabricat în anul 2004, menţionând totodată că nici el, şi nici soţia sa, nu au permis de conducere, iar numărul de înmatriculare nu i-a fost acordat preferenţial, ci în mod aleatoriu.

Declaraţia martorului a fost înlăturată deoarece, din datele furnizate de Direcţia Regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor (adresa numărul x/03.08.2018, rezultă că plăcuţele de înmatriculare cu numărul x aferente acestui autoturism au fost acordate preferenţial contravaloarea fiind achitată cu chitanţa seria x/07.06.2018. Un alt aspect contradictoriu al declaraţiei martorului vizează anul de fabricaţie a autoturismului, indicat ca fiind 2004, deşi autoturismul are ca an de fabricaţie 2014, astfel cum rezultă din cartea de identitate. În plus, declaraţia pretinsului proprietar diferă de cea a martorului LLLLLL., vânzătorul în fapt al autoturismului, primul menţionând că a cumpărat maşina din târgul Vitan de la un necunoscut, în timp ce martorul LLLLLL. a menţionat că este prieten foarte bun cu inculpatul L. şi a vândut maşina cumnatului acestuia. Cu privire la preţ şi modalitatea de plată, declaraţiile sunt contradictorii, HH. afirmând că a plătit suma de 9800 euro, în timp ce vânzătorul a menţionat că a primit suma de 9.500 € în două tranşe.

La rândul său, L. a oferit explicaţii lipsite de credibilitate cu privire la autoturism. Declaraţia lui L. este lipsită de credibilitate deoarece pe de o parte a arătat că nu a fost de faţă la momentul achiziţionării autovehiculului în contradicţie cu declaraţia martorului LLLLLL. vânzătorul în fapt al autoturismului, care a precizat că este foarte bun prieten cu inculpatul L., că a discutat personal cu acesta din urmă despre starea autoturismului, întrucât cumnatul dorea să cumpere. Inculpatul L. a mai menţionat în cursul urmăririi penale că din cursul lunilor iunie- iulie 2018 cumnatul său i-a dat maşina cu împrumut, pentru a se folosi de ea, motiv pentru care a folosit autoturismul pentru a merge în Ibiza, Spania, precum şi în Germania, de fiecare dată cu un prieten şofer pe nume MMMMMM., întrucât el nu are permis de conducere. Probele au arătat că de la momentul înmatriculării autoturismului marca x, şi până la momentul efectuării percheziţiilor maşina a fost cu utilizată doar de către inculpatul L.

În ceea ce priveşte preţul vânzării, martorul vânzător LLLLLL. a arătat că a vândut autoturismul lui HH. pentru suma de 9.500 €. HH. şi soţia acestuia NNNNNN. nu au venituri declarate ca fiind obţinute în mod legal astfel că nu se putea justifica într-un mod credibil chiar preţul de 9.500 € pe care vânzătorul în fapt afirmă că l-a primit. Afirmaţia pretinsului cumpărător HH. în sensul că banii pentru autoturism provin din darul de nuntă din urmă cu doi ani şi din munca în Germania, în construcţii, sunt lipsite de credibilitate deoarece nici pretinsul cumpărător şi nici soţia sa nu a avut vreodată permis de conducere, fiind puţin probabil ca economiile să fie investite într-un bun pe care niciunul dintre ei nu a dovedit că l-a utilizat efectiv, chiar prin intermediul unui şofer. În consecinţă, măsura confiscării este legal dispusă.

Despre autoturismele x X5, x şi x se reţine faptul că acestea au fost achiziţionate în perioada în care instanţa de fond a stabilit că au fost comise infracţiunile din prezenta cauză, perioadă în care inculpaţii nu au beneficiat de venituri licite care să le permită deţinerea unor sume ca cele necesare achitării preţului acestora, astfel că măsurile asigurători îşi măsura confiscării sunt fondate.

Probele au arătat că inculpaţii nu aveau venituri care să le permită achiziţionarea de bunuri de valoarea celor faţă de care s-a dispus sechestrul (imobile, autoturisme, bijuterii, ceasuri). Sumele de bani la care făceau referire în discuţiile înregistrate au fost găsite la percheziţiile domiciliare. Suplimentar celor reţinute de instanţa de fond şi celor reţinute în analiza probelor referitoare la spălarea de bani se are în vedere şi că o apărare ca cea a inculpatei Y., care a susţinut că cerceii găsiţi la percheziţie erau cerceii primiţi la botez, va fi înlăturată pe considerentul că forma şi lungimea bijuteriilor (7 centimetri) nu confirmă susţinerea că erau bijuterii destinate unui copil nou născut. Totodată, apărarea nu a făcut dovada celor invocate cu privire la veniturile mamei inculpatei Y., despre care s-a afirmat că avea o situaţie financiară foarte bună care îi permitea să facă daruri consistente fiicei sale. Dimpotrivă, probele administrate au arătat că mama inculpatei o sfătuia pe aceasta să rămână cu A., chiar în condiţiile în care acesta se ocupa cu traficul de persoane, deoarece A. îi oferea veniturile necesare vieţii zilnice.

În ceea ce priveşte sumele ridicate la percheziţiile domiciliare şi care au fost confiscate se reţine că cele susţinute de instanţa de fond sunt corecte şi nu au fost infirmate de probele administrate de inculpaţi în apel. Veniturile inculpaţilor nu permiteau economii în cuantumul sumelor ridicate la percheziţii (suma de 20.000 euro ridicată de la adresa din Bucureşti, şos. x, sector 5 - locuinţa inculpatei X.; suma de 10.000 RON, suma de 47.600 RON şi suma de 50.000 euro, ridicate de la adresa din Bucureşti - locuinţa inculpatului A. şi a inculpatei Y., suma de 29.500 RON, ridicată de la adresa din Bucureşti - locuinţa inculpatului A. şi a inculpatei Y.; suma de 9.900 RON, ridicată de la adresa din Mun. Bucureşti, Şos. x, sector 5 - locuinţa inculpatului R.), iar eventuala sursă a veniturilor ca provenind din vânzarea unor bunuri nu schimbă această concluzie deoarece bunurile vândute au fost achiziţionate la rândul lor din banii provenind din traficarea victimelor.

Cu privire la sumele ridicate din locuinţele inculpaţilor, probele ce preced arată că aceştia nu au venituri declarate ca fiind obţinute în mod legal, neputând justifica provenienţa lor. Sumele ridicate la percheziţie de la inculpaţi, şi faţă de care instanţa de fond a dispus confiscarea, corespund cu sumele despre care aceştia au făcut vorbire în discuţiile citate mai sus. Mai mult, din analiza circuitului financiar-bancar al sumelor de bani transferate, încasate sau deţinute de inculpaţi a rezultat că au primit constant bani de la victimele traficului de persoane.

Cu toate acestea, este nelegală confiscarea unor sume de bani pe care instanţa le-a reţinut a fi fost folosite în achiziţionarea bunurilor care au făcut obiectul spălării de bani. Astfel, nu pot fi confiscate deopotrivă şi sumele obţinute din traficarea victimelor şi bunurile cumpărate cu acestea. În consecinţă va fi menţinută măsura confiscării pentru sumele de bani ridicate de la inculpaţi şi va fi înlăturată confiscarea de la inculpatul A. suma de 60.318 euro şi 450 RON, iar de la inculpatul T. a suma de 59.689 euro şi 200 RON, pentru considerentul că, în conformitate cu acuzaţiile, aceste sume au fost folosite la achiziţionarea bunurilor care au fost confiscate de la inculpaţi.

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul L., având în vedere că împotriva sa nu a fost formulată o acuzaţie de spălare de bani şi că probele administrate au demonstrat obţinerea de venituri de la victimele traficate ori care se prostituau în folosul său, măsura de siguranţă a confiscării este fondată.

Examinând infracţiunile pentru care a fost dovedită vinovăţia inculpaţilor şi situaţiile financiare ale inculpaţilor A., T., R., X., Y., Z. şi AA. s-a constatat că valoarea bunurilor dobândite de către aceştia într-o perioadă anterioară datei infracţiunilor, de 5 ani, depăşeşte, în mod vădit, veniturile obţinute în mod licit (expuse în secţiunea care analizează elementele de tipicitate ale infracţiunii de spălare de bani), ceea ce îndreptăţeşte concluzia că bunurile în discuţie nu puteau fi obţinute decât urmare a folosirii unor venituri ilicite, în speţă, din activităţi de trafic de persoane şi proxenetism.

În ceea ce priveşte imobilele, se reţin următoarele:

Imobilul din şos. x B, nu face obiectul confiscării în prezentul dosar, astfel că măsura sechestrului asigurător a fost dispusă prin sentinţă în vedere asigurării acoperirii prejudiciului cauzat părţilor civile. Având în vedere că şi instanţa de apel a considerat fondată acordarea despăgubirilor morale nu se impune ridicarea sechestrului dispus anterior.

Imobilul situat în Bucureşti, a fost dobândit la 02 mai 1999, aşa cum rezultă din contractul de vânzare cumpărare depus la dosar, fiind, aşadar, achiziţionat anterior săvârşirii activităţii cercetate în cauză. În plus, au fost invocate şi dispoziţiile deciziei nr. 11/2015 a Curţii Constituţionale, prin care s-a stabilit că prevederile art. *1121 alin. (2) lit. a) C. pen. sunt constituţionale numai în măsura în care confiscarea specială nu se aplică asupra bunurilor dobândite înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 63/2012. Înscrisul denumit "Contract de Vânzare-Cumpărare" autentificat la notariatul de stat la data de 02.05.1990, prin care se menţionează că numitul AA. a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului situat în Bucureşti, de la numitul OOOOOO. şi de la numita PPPPPP., în schimbul preţului de 15.000 RON. De asemenea, din conţinutul acestui document reiese că imobilul ce face obiectul contractului se compune din teren în suprafaţă de 90 mp, construcţie cu două camere, marchiză şi WC exterior. Faţă de cele ce preced urmează să fie înlăturată măsura confiscării. Având în vedere că cel menţionat ca proprietar, şi anume AA., nu a fost acuzat pentru infracţiuni de trafic de persoane, imobilul nu poate garanta nici acordarea despăgubirilor către victimele acestor infracţiuni. În consecinţă, măsura sechestrului va fi ridicată cu privire la acest imobil.

Suplimentar celor reţinute de către instanţa de fond cu privire la lipsa fondurilor provenind din surse licite pentru achiziţionarea celorlalte bunuri imobile, se au în vedere următoarelor date cunoscute încă din faza de urmărire penală pe care probele administrate în apel nu le-au vizat sau nu le-au infirmat.

Înscrisul denumit "contract de vânzare", autentificat prin încheierea nr. 592 din data de 16.06.2017 de către Notarul Public CC. şi DD., din care reiese că la data de 16.06.2017, numita QQQQQQ., a înstrăinat dreptul de proprietate asupra imobilului situat în Bucureşti, compus din teren în suprafaţă de 1812 mp şi o construcţie cu suprafaţa de 57,66 mp, numitei Z., în schimbul preţului de 97.000 euro, achitat prin depunere în numerar în contul euro având IBAN x deschis pe numele lui QQQQQQ. la RRRRRR. S.A. Bunul a fost achiziţionat în perioada în care instanţa de fond a stabilit că au fost comise infracţiunile din prezenta cauză, perioadă în care inculpaţii nu au beneficiat de venituri licite care să le permită deţinerea unor sume ca cele necesare achitării preţului imobilului.

Înscrisul denumit "Contract De Vânzare-Cumpărare" autentificat prin încheierea nr. 363 din data de 24.09.2015 la Biroul Individual Notarial FF., prin care numita SSSSSS., vinde soţilor T. şi X., imobilul situat în Bucureşti, format din teren în suprafaţă de 199,839 mp şi construcţie cu destinaţia de locuinţă compusă din 3 camere, bucătărie şi marchiză, în suprafaţă totală de 41,23 mp, în schimbul preţului de 30.000 de euro. Bunul a fost achiziţionat în perioada în care instanţa de fond a stabilit că au fost comise infracţiunile din prezenta cauză, perioadă în care inculpaţii nu au beneficiat de venituri licite care să le permită deţinerea unor sume ca cele necesare achitării preţului imobilului.

Înscrisul denumit "Chitanţă", ce poartă data de 03.03.2003, din conţinutul căruia reiese că numita UUUUU. vinde numiţilor T. şi numitei X., imobilul situat în Bucureşti, compus din teren cu suprafaţă de 200 mp şi casă, în schimbul preţului de 55 milioane RON.

Apărarea a susţinut că imobilul situat în Bucureşti, a fost dobândit de cei doi mult înainte de anul 2012, aşa încât, prin raportare la decizia Curţii Constituţionale nr. 11 din 15 ianuarie 2015, nu poate forma obiectul confiscării extinse.

În actele depuse la urmărire penală se ajunge la concluzia că acest înscris conţine mai multe date ce nu corespund realităţii, în sensul că data încheierii acestui document nu poate fi credibilă, respectiv:

- la data de 03.03.2003, numita UUUUU., încă nu era căsătorită, astfel că aceasta nu purta numele de ..., întrucât din actul de evidentă reiese că aceasta a încheiat căsătoria la data de 15.09.2007, după mai mult de 4 ani de la data înscrisă în chitanţă;

- de asemenea, abia la data de 12.02.2008, numitei UUUUU. urma să i se elibereze actul de identitate cu seria x nr. x, astfel că este imposibil ca aceasta să fi deţinut această carte de identitate la data de 03.03.2003;

- la data de 03.03.2003, numita UUUUU. avea domiciliul în Bucureşti, şi abia începând cu data de 11.02.2008, aceasta a avut domiciliul în Bucureşti.

- aceeaşi situaţie prezentată mai sus se regăseşte în fapt cu privire la seriile şi numerele actelor de identitate ale numiţilor X. şi T., în sensul că seria x nr. x a fost atribuită actului de identitate al numitei X., la data de 14.08.2008, iar seria x.787 a fost atribuită actului de identitate al numitului T. la data de 21.01.2009;

- totodată, domiciliul numitului T. din oraş Măgurele, judeţul Ilfov apare din data de 20.01.2009, iar numita X., la data de 03.03.2003 avea domiciliul în oraş Măgurele, judeţul Ilfov.

Faţă de cele ce preced, se constată că singurul act care atestă în afara oricărui dubiu data la care inculpaţii T. şi X. au devenit proprietarii imobilului din strada x nr. 141 A este decizia de impozitare a imobilului din anul 2014, ceea ce exclude contradicţia dintre soluţia instanţei de fond şi decizia Curţii Constituţionale, invocată de către apărare.

Deşi apărarea a susţinut că inculpatul T. avea venituri licite, posedând o licenţă de taxi, actele au dovedit doar existenţa acestei licenţe nu şi veniturile obţinute în urma activităţii prestate. Faţă de lipsa probei veniturilor provenind din activitatea invocată de inculpat, care, de altfel, conform celor ce preced, s-a aflat în afara graniţelor ţării o perioadă lungă de timp, deci nu ar fi putut exercita el însuşi activitatea de transport persoane în regim de taxi, se menţine concluzia instanţei de fond în sensul că inculpaţii nu au beneficiat de venituri licite care să le permită deţinerea unor sume ca cele necesare achitării preţului imobilului, confiscarea fiind întemeiată.

În ceea ce priveşte imobilul din şoseaua x, anul dobândirii sale, respectiv 2016, probează faptul că bunul a fost achiziţionat de asemenea în perioada în care instanţa de fond a stabilit că au fost comise infracţiunile din prezenta cauză, perioadă în care inculpaţii nu au beneficiat de venituri licite care să le permită deţinerea unor sume ca cele necesare achitării preţului menţionat în contract de 171.280 euro.

Înscrisul denumit "Chitanţă De Mână" ce poartă data de 15.07.2008 arată că numita TTTTTT. vinde numitei Z., imobilul situat în Bucureşti, compus din teren în suprafaţă de 500 mp şi construcţie cu 2 camere de locuit, în schimbul preţului de 80.000 RON.

Aspectele consemnate în această chitanţă nu au susţinere în realitate, întrucât la data înscrisă în cuprinsul chitanţei, respectiv 15.07.2008, numita Z. avea domiciliul în judeţul Giurgiu, urmând ca la data de 14.03.2013 aceasta să-şi stabilească domiciliul în Bucureşti şos. x, astfel că în conţinutul înscrisului a fost redactat un aspect care avea să se realizeze în viitor, după aproximativ 5 ani. Data reală a stabiliri domiciliului inculpatei în şoseaua x nr. 141 B, atrage stabilirea ca dată reală a tranzacţie anul 2013, astfel că măsura confiscării nu este în contradicţie cu decizia Curţii Constituţionale nr. 11 din 15 ianuarie 2015. În plus, concordant cu cele reţinute în secţiunea destinată analizei infracţiunilor de spălare de bani, nu există probe care să ateste că inculpata avea venituri licite cu care să cumpere imobilul, astfel că măsura confiscării este corect dispusă.

Referitor la celelalte imobilele din localitatea Bragadiru, instanţa constată că anul dobândirii acestora, respectiv anul 2016, ca şi faptul că au făcut obiectul discuţiilor dintre inculpaţi, interceptate în prezentul dosar şi expuse în cele ce preced probează că au fost achiziţionate în perioada în care instanţa de fond a stabilit că au fost comise infracţiunile din prezenta cauză, perioadă în care inculpaţii nu au beneficiat de venituri licite care să le permită deţinerea unor sume ca cele necesare achitării preţului 193 200 RON ori de 28.520 euro.

Faţă de cele ce preced,

Va respinge cererea de repunere pe rol a cauzei formulată de apelantul inculpat R., prin apărător ales.

În majoritate,

Va admite apelurile formulate de inculpaţii A., T., W., Y., X., AA. şi de părţile civile K. şi C. împotriva sentinţei penale nr. 122/F din 01 iulie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în dosarul nr. x/2019, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din 03 iulie 2020 a aceleiaşi instanţe.

Va desfiinţa, în parte, sentinţa penală atacată şi, în totalitate, încheierea de îndreptare eroare materială din 03 iulie 2020 şi, rejudecând:

I. În majoritate,

Va înlătura aplicarea dispoziţiilor art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., în privinţa inculpatului A.

Va descontopi pedeapsa principală rezultantă de 13 ani şi 6 luni închisoare aplicată inculpatului A. în pedepsele componente, pe care le va repune în individualitatea lor, astfel:

- 7 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane în formă continuată, prevăzută de art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 182 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. [8 acte materiale comise în raport cu victimele B., C., D., E., F., G., H. şi I.];

- 3 ani şi 9 luni închisoare, pentru săvârşirea complicităţii la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima J.);

- 3 ani şi 9 luni închisoare, pentru săvârşirea complicităţii la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima K.);

- 2 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de influenţarea declaraţiilor, în formă continuată, prevăzută art. 272 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. [2 acte materiale comise în raport cu victima B.];

- 1 an închisoare, pentru săvârşirea instigării la infracţiunea de influenţare a declaraţiilor, prevăzută de art. 47 C. pen. raportat la art. 272 alin. (1) C. pen. (în raport cu victima F.);

- 2 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de influenţare a declaraţiilor, în formă continuată, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. [2 acte materiale comise în raport cu victima C.];

- 1 an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen. (în raport cu victima I.);

- 1 an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen. (în raport cu victima K.);

- 6 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de spălarea banilor, în formă continuată, prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (67 de acte materiale).

În baza art. 386 alin. (1) C. proc. pen., va schimba încadrarea juridică după cum urmează:

- din infracţiunea de influenţarea declaraţiilor, în formă continuată, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. [2 acte materiale comise în raport cu victima B.], în infracţiunea de influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen. [fapta din mai 2017 comisă în raport cu victima B.], şi infracţiunea de influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen. [fapta din decembrie 2017- februarie 2018 comisă în raport cu victima B.];

- din infracţiunea de influenţarea declaraţiilor, în formă continuată, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. [2 acte materiale comise în raport cu victima C.], în infracţiunea de influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen. [fapta din mai- iunie 2014 comisă în raport cu victima C.], şi infracţiunea de influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen. [fapta din ianuarie- februarie 2018 comisă în raport cu victima C.].

- din infracţiunile de influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen. [fapta din decembrie 2017- februarie 2018 comisă în raport cu victima B.], de influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen. [fapta din ianuarie- februarie 2018 comisă în raport cu victima C.], instigare la influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 47 C. pen. raportat la art. 272 alin. (1) C. pen. (în raport cu victima F.), de influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen. (în raport cu victima I.), şi de influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen. (în raport cu victima K.), în infracţiunea de influenţarea declaraţiilor, în formă continuată, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. [5 acte materiale: fapta din decembrie 2017- februarie 2018 comisă în raport cu victima B., fapta din ianuarie- februarie 2018 comisă în raport cu victima C., precum şi faptele săvârşite în raport cu fiecare dintre victimele F., I. şi K.].

În baza art. 272 alin. (1) C. pen., va condamna pe inculpatul A. la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de influenţarea declaraţiilor [fapta din mai 2017 comisă în raport cu victima B.].

În baza art. 272 alin. (1) C. pen., va condamna pe inculpatul A. la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de influenţarea declaraţiilor [fapta din mai- iunie 2014 comisă în raport cu victima C.].

În baza art. 272 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., va condamna pe inculpatul A. la pedeapsa de 2 ani şi 3 luni pentru săvârşirea infracţiunii de influenţarea declaraţiilor, în formă continuată [5 acte materiale: fapta din decembrie 2017- februarie 2018 comisă în raport cu victima B., fapta din ianuarie- februarie 2018 comisă în raport cu victima C., precum şi faptele săvârşite în raport cu fiecare dintre victimele F., I. şi K.].

În baza art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., va contopi pedepsele principale aplicate inculpatului A. în pedeapsa cea mai grea, de 7 închisoare, la care se va adăuga un spor de 5 ani şi 11 luni închisoare, inculpatul urmând să execute în total 12 ani şi 11 luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani.

În baza art. 45 alin. (5) şi (3) lit. a) C. pen., va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen.

În baza art. 72 C. pen., va deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului A. reţinerile pe durate de câte 24 de ore din datele de 15.12.2017 şi, respectiv, din 01.03.2018, arestarea provizorie în vederea predării de la 16.12.2017 la 23.01.2018 şi de la 21.02.2018 la 01.03.2018, precum şi arestarea preventivă şi arestul la domiciliu, de la data de 02.03.2018 la data de 14.03.2019.

II. În majoritate,

Va descontopi pedeapsa rezultantă de 10 ani şi 8 luni închisoare aplicată inculpatului T. în pedepsele componente, pe care le va repune în individualitatea lor, astfel:

- 6 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane, în formă continuată, prevăzută de art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 182 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (în raport cu victima K.);

- 3 ani şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea complicităţii la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima F.);

- 3 ani şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea complicităţii la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima E.);

- 1 an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de influenţare a declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen. (în raport cu victima K.);

- 1 an închisoare, pentru instigare la săvârşirea infracţiunii de influenţare a declaraţiilor, prevăzută de art. 47 C. pen. raportat la art. 272 alin. (1) C. pen. (în raport cu victima K.);

- 5 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de spălarea banilor, în formă continuată, prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. a), b) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (53 de acte materiale).

În baza art. 386 alin. (1) C. proc. pen., va schimba încadrarea juridică după cum urmează:

- din complicitate la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen. (2 infracţiuni în raport cu fiecare dintre victimele F. şi E.), în complicitate la infracţiunea de trafic de persoane, în formă continuată, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 35 C. pen. (2 acte materiale);

- din infracţiunea de influenţare a declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen. (în raport cu victima K.), şi instigare la infracţiunea de influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 47 C. pen. raportat la art. 272 alin. (1) C. pen. (în raport cu victima K.), în infracţiunea de influenţare a declaraţiilor, în formă continuată, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 C. pen. (2 acte materiale, în raport cu victima K.);

În baza art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 35 C. pen., va condamna pe inculpatul T. la pedeapsa de 4 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., cu titlu de pedeapsă complementară pentru săvârşirea complicităţii la infracţiunea de trafic de persoane, în formă continuată (2 acte materiale, în raport cu victimele F. şi E.).

În baza art. 272 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 C. pen., va condamna pe inculpatul T. la pedeapsa de 1 an şi 3 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de influenţare a declaraţiilor, în formă continuată (două acte materiale, în raport cu victima K.).

În baza art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., contopeşte pedepsele aplicate inculpatului T. în pedeapsa cea mai grea, de 6 ani închisoare, la care se adaugă un spor de 3 ani şi 5 luni închisoare, inculpatul urmând să execute în total 9 ani şi 5 luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani.

În baza art. 45 alin. (5) şi (3) lit. a) C. pen., va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen.

În baza art. 72 C. pen., va deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului T. reţinerea şi arestarea provizorie şi preventivă de la 26.10.2017 la 23.11.2017 şi de la 21.12.2018 la 15.02.2019.

III. În majoritate,

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., va achita pe inculpatul W. sub aspectul săvârşirii complicităţii la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 113 alin. (2) C. pen. (în raport cu victima F.).

În baza art. 125 alin. (1) şi (2) C. pen., va dispune măsura internării inculpatului W. într-un centru de detenţie pe o perioadă de 3 ani pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane, prevăzută de art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 182 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 113 alin. (3) C. pen. (în raport cu victima J.).

În baza art. 127 C. pen. raportat la art. 72 C. pen., va deduce din durata măsurii educative privative de libertate aplicate inculpatului W. durata deţinerii de la 16.12.2017 la 06.04.2018.

Va înlătura dispoziţia de obligare a inculpatului W. la plata către partea civilă F., în solidar, cu inculpaţii A., R., T. şi Z., a sumei de 30.000 euro (echivalentul în RON la cursul BNR de la data plăţii) cu titlu de daune morale.

IV. În majoritate,

Va descontopi pedeapsa rezultantă de 5 ani şi 2 luni închisoare aplicată inculpatei Y. în pedepsele componente, pe care le va repune în individualitatea lor, astfel:

- 3 ani închisoare, pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima E.);

- 1 an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen. (în raport cu victima F.);

- 1 an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen. [în raport cu victima C.];

- 3 ani şi 6 luni închisoare, pentru complicitate la infracţiunea de spălarea banilor, în formă continuată, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (26 de acte materiale).

În baza art. 386 alin. (1) C. proc. pen., va schimba încadrarea juridică din două infracţiuni de influenţarea declaraţiilor, prevăzute de art. 272 alin. (1) C. pen. [în raport cu fiecare dintre victimele F. şi C.], în infracţiunea de influenţare a declaraţiilor, în formă continuată, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale).

În baza art. 272 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., (2 acte materiale), va condamna pe inculpata Y. la pedeapsa de 1 an şi 3 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de influenţarea declaraţiilor, în formă continuată [2 acte materiale, victime F. şi C.].

În baza art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., va contopi pedepsele aplicate inculpatei Y. în pedeapsa cea mai grea, de 3 ani şi 6 luni închisoare, la care se va adăuga un spor de 1 an şi 5 luni închisoare, inculpata urmând să execute în total 4 ani şi 11 luni închisoare.

În baza art. 72 C. pen., va deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatei Y. arestarea preventivă şi arestul la domiciliu, de la data de 24 august 2018 la data de 24 octombrie 2018.

V. În majoritate,

Va descontopi pedeapsa principală rezultantă de 5 ani şi 8 luni închisoare aplicată inculpatei X. în pedepsele componente, pe care le va repune în individualitatea lor, astfel:

- 3 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane, prevăzută de art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima J.);

- 1 an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen. (în raport cu victima F.);

- 1 an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen. (în raport cu victima K.);

- 4 ani închisoare, pentru săvârşirea complicităţii la infracţiunea de spălarea banilor, în formă continuată, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (35 de acte materiale).

În baza art. 386 alin. (1) C. proc. pen., va schimba încadrarea juridică din două infracţiuni de influenţarea declaraţiilor, prevăzute de art. 272 alin. (1) C. pen. (în raport cu fiecare dintre victimele F. şi K.), în infracţiunea de influenţarea declaraţiilor, în formă continuată, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale).

În baza art. 272 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., va condamna pe inculpata X. la pedeapsa de 1 an şi 3 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de influenţarea declaraţiilor, în formă continuată (2 acte materiale).

În baza art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen.,va contopi pedepsele aplicate inculpatei X. în pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare, la care se va adăuga un spor de 1 an şi 5 luni închisoare, inculpata urmând să execute în total 5 ani şi 5 luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., va aplica inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani.

În baza art. 45 alin. (5) şi (3) lit. a) C. pen., va aplica inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen.

VI. În majoritate,

În baza art. 91 alin. (1) C. pen., va suspenda sub supraveghere executarea pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului AA. pe un termen de supraveghere de 4 ani, care se calculează conform art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de supraveghere inculpatul AA. va trebui să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Bucureşti la datele fixate de consilierul de probaţiune;

- să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

- să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

- să comunice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen., va impune inculpatului AA. să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probaţiune Bucureşti sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, va impune inculpatului AA. să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare, în cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Protecţia a Copilului Sector 5 sau a societăţii UUUUUU. S.A.

În baza art. 91 alin. (4) C. pen., va atrage atenţia inculpatului AA. asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în caz de nerespectare a măsurilor de supraveghere sau în caz de neexecutare a obligaţiilor impuse de instanţă ori stabilite de lege, precum şi dacă pe parcursul termenului de supraveghere săvârşeşte o nouă infracţiune.

VII. Va majora cuantumul despăgubirilor acordate cu titlu de daune morale către apelanta parte civilă C. la suma de 30.000 euro (echivalentul în RON la cursul BNR de la data plăţii) şi va obliga pe inculpatul A. să îi plătească părţii civile aceste daune morale.

VIII. Va majora cuantumul despăgubirilor acordate cu titlu de daune morale către apelanta parte civilă K. la suma de 30.000 euro (echivalentul în RON la cursul BNR de la data plăţii) şi îi va obliga, în solidar, pe inculpaţii A., R., T. şi Z. să îi plătească aceste daune morale.

IX. În baza art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., va ridica sechestrul instituit asupra imobilului situat în Bucureşti, cu valoare estimativă de 75.600 euro, aflat în proprietatea inculpatului AA.

Va înlătura dispoziţia de confiscare, în baza art. *1121 lit. b) şi d) C. pen., a imobilului situat în Bucureşti, cu valoare estimativă de 75.600 euro, aflat în proprietatea inculpatului AA.

Va înlătura dispoziţia de confiscare, în baza art. 112 lit. e) C. pen., a sumelor de 60.318 euro şi de 450 RON de la inculpatul A.

Va înlătura dispoziţia de confiscare, în baza art. 112 lit. e) C. pen., a sumelor de 59.689 euro şi de 200 RON de la inculpatul T.

X. Va menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale atacate, care nu sunt contrare prezentei decizii.

XI. În unanimitate, va respinge apelurile declarate de inculpaţii L., R., B. şi BB. împotriva aceleiaşi sentinţe penale.

XII. În majoritate, va respinge apelul declarat de inculpata Z. împotriva aceleiaşi sentinţe penale.

În baza art. 72 C. pen., va deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului L. perioadele de reţinere şi de arestare preventivă şi de arest la domiciliu de la 27.10.2017 la 06.04.2018 şi de la 25.07.2018 la 14.03.2019, precum şi perioada reţinerii din 24.02.2021 şi cea a arestării preventive de la 08.03.2021 la 15.06.2021, inclusiv.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea apelurilor formulate de A., T., W., Y., X., AA. şi de părţile civile K. şi C. vor rămâne în sarcina statului.

Va obliga pe apelanţii inculpaţi L., Z., R., B. şi BB. la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul parţial cuvenit apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru apelanţii inculpaţi W., Y., R., B., T., A., X., în cuantum de câte 630 RON, va rămâne în sarcina statului şi se va suporta din fondurile Ministerului Justiţiei.

Onorariul cuvenit apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru apelanţii inculpaţi L., BB., Z. şi AA., în cuantum de câte 1.253 RON, va rămâne în sarcina statului şi se va suporta din fondurile Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de repunere pe rol a cauzei formulată de apelantul inculpat R., prin apărător ales.

În majoritate,

Admite apelurile formulate de inculpaţii A., T., W., Y., X., AA. şi de părţile civile K. şi C. împotriva sentinţei penale nr. 122/F din 01 iulie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în dosarul nr. x/2019, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din 03 iulie 2020 a aceleiaşi instanţe.

Desfiinţează, în parte, sentinţa penală atacată şi, în totalitate, încheierea de îndreptare eroare materială din 03 iulie 2020 şi, rejudecând:

I. În majoritate,

Înlătură aplicarea dispoziţiilor art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., în privinţa inculpatului A.

Descontopeşte pedeapsa principală rezultantă de 13 ani şi 6 luni închisoare aplicată inculpatului A. în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor, astfel:

- 7 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane în formă continuată, prevăzută de art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 182 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. [8 acte materiale comise în raport cu victimele B., C., D., E., F., G., H. şi I.];

- 3 ani şi 9 luni închisoare, pentru săvârşirea complicităţii la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima J.);

- 3 ani şi 9 luni închisoare, pentru săvârşirea complicităţii la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima K.);

- 2 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de influenţarea declaraţiilor, în formă continuată, prevăzută art. 272 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. [2 acte materiale comise în raport cu victima B.];

- 1 an închisoare, pentru săvârşirea instigării la infracţiunea de influenţare a declaraţiilor, prevăzută de art. 47 C. pen. raportat la art. 272 alin. (1) C. pen. (în raport cu victima F.);

- 2 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de influenţare a declaraţiilor, în formă continuată, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. [2 acte materiale comise în raport cu victima C.];

- 1 an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen. (în raport cu victima I.);

- 1 an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen. (în raport cu victima K.);

- 6 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de spălarea banilor, în formă continuată, prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (67 de acte materiale).

În baza art. 386 alin. (1) C. proc. pen., schimbă încadrarea juridică după cum urmează:

- din infracţiunea de influenţarea declaraţiilor, în formă continuată, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. [2 acte materiale comise în raport cu victima B.], în infracţiunea de influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen. [fapta din mai 2017 comisă în raport cu victima B.], şi infracţiunea de influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen. [fapta din decembrie 2017 - februarie 2018 comisă în raport cu victima B.];

- din infracţiunea de influenţarea declaraţiilor, în formă continuată, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. [2 acte materiale comise în raport cu victima C.], în infracţiunea de influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen. [fapta din mai - iunie 2014 comisă în raport cu victima C.], şi infracţiunea de influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen. [fapta din ianuarie - februarie 2018 comisă în raport cu victima C.].

- din infracţiunile de influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen. [fapta din decembrie 2017 - februarie 2018 comisă în raport cu victima B.], de influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen. [fapta din ianuarie - februarie 2018 comisă în raport cu victima C.], instigare la influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 47 C. pen. raportat la art. 272 alin. (1) C. pen. (în raport cu victima F.), de influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen. (în raport cu victima I.), şi de influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen. (în raport cu victima K.), în infracţiunea de influenţarea declaraţiilor, în formă continuată, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. [5 acte materiale: fapta din decembrie 2017- februarie 2018 comisă în raport cu victima B., fapta din ianuarie - februarie 2018 comisă în raport cu victima C., precum şi faptele săvârşite în raport cu fiecare dintre victimele F., I. şi K.].

În baza art. 272 alin. (1) C. pen., condamnă pe inculpatul A. la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de influenţarea declaraţiilor [fapta din mai 2017 comisă în raport cu victima B.].

În baza art. 272 alin. (1) C. pen., condamnă pe inculpatul A. la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de influenţarea declaraţiilor [fapta din mai - iunie 2014 comisă în raport cu victima C.].

În baza art. 272 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., condamnă pe inculpatul A. la pedeapsa de 2 ani şi 3 luni pentru săvârşirea infracţiunii de influenţarea declaraţiilor, în formă continuată [5 acte materiale: fapta din decembrie 2017 - februarie 2018 comisă în raport cu victima B., fapta din ianuarie- februarie 2018 comisă în raport cu victima C., precum şi faptele săvârşite în raport cu fiecare dintre victimele F., I. şi K.].

În baza art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., contopeşte pedepsele principale aplicate inculpatului A. în pedeapsa cea mai grea, de 7 închisoare, la care se adaugă un spor de 5 ani şi 11 luni închisoare, inculpatul urmând să execute în total 12 ani şi 11 luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani.

În baza art. 45 alin. (5) şi (3) lit. a) C. pen., aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen.

În baza art. 72 C. pen., deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului A. reţinerile pe durate de câte 24 de ore din datele de 15.12.2017 şi, respectiv, din 01.03.2018, arestarea provizorie în vederea predării de la 16.12.2017 la 23.01.2018 şi de la 21.02.2018 la 01.03.2018, precum şi arestarea preventivă şi arestul la domiciliu, de la data de 02.03.2018 la data de 14.03.2019.

II. În majoritate,

Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 10 ani şi 8 luni închisoare aplicată inculpatului T. în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor, astfel:

- 6 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane, în formă continuată, prevăzută de art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 182 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (în raport cu victima K.);

- 3 ani şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea complicităţii la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima F.);

- 3 ani şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea complicităţii la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima E.);

- 1 an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de influenţare a declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen. (în raport cu victima K.);

- 1 an închisoare, pentru instigare la săvârşirea infracţiunii de influenţare a declaraţiilor, prevăzută de art. 47 C. pen. raportat la art. 272 alin. (1) C. pen. (în raport cu victima K.);

- 5 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de spălarea banilor, în formă continuată, prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. a), b) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (53 de acte materiale).

În baza art. 386 alin. (1) C. proc. pen., schimbă încadrarea juridică după cum urmează:

- din complicitate la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen. (2 infracţiuni în raport cu fiecare dintre victimele F. şi E.), în complicitate la infracţiunea de trafic de persoane, în formă continuată, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 35 C. pen. (2 acte materiale);

- din infracţiunea de influenţare a declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen. (în raport cu victima K.), şi instigare la infracţiunea de influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 47 C. pen. raportat la art. 272 alin. (1) C. pen. (în raport cu victima K.), în infracţiunea de influenţare a declaraţiilor, în formă continuată, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 C. pen. (2 acte materiale, în raport cu victima K.);

În baza art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 35 C. pen., condamnă pe inculpatul T. la pedeapsa de 4 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., cu titlu de pedeapsă complementară pentru săvârşirea complicităţii la infracţiunea de trafic de persoane, în formă continuată (2 acte materiale, în raport cu victimele F. şi E.).

În baza art. 272 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 C. pen., condamnă pe inculpatul T. la pedeapsa de 1 an şi 3 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de influenţare a declaraţiilor, în formă continuată (două acte materiale, în raport cu victima K.).

În baza art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., contopeşte pedepsele aplicate inculpatului T. în pedeapsa cea mai grea, de 6 ani închisoare, la care se adaugă un spor de 3 ani şi 5 luni închisoare, inculpatul urmând să execute în total 9 ani şi 5 luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani.

În baza art. 45 alin. (5) şi (3) lit. a) C. pen., aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen.

În baza art. 72 C. pen., deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului T. reţinerea şi arestarea provizorie şi preventivă de la 26.10.2017 la 23.11.2017 şi de la 21.12.2018 la 15.02.2019.

III. În majoritate,

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., achită pe inculpatul W. sub aspectul săvârşirii complicităţii la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 113 alin. (2) C. pen. (în raport cu victima F.).

În baza art. 125 alin. (1) şi (2) C. pen., dispune măsura internării inculpatului W. într-un centru de detenţie pe o perioadă de 3 ani pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane, prevăzută de art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 182 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 113 alin. (3) C. pen. (în raport cu victima J.).

În baza art. 127 C. pen. raportat la art. 72 C. pen., deduce din durata măsurii educative privative de libertate aplicate inculpatului W. durata deţinerii de la 16.12.2017 la 06.04.2018.

Înlătură dispoziţia de obligare a inculpatului W. la plata către partea civilă F., în solidar, cu inculpaţii A., R., T. şi Z., a sumei de 30.000 euro (echivalentul în RON la cursul BNR de la data plăţii) cu titlu de daune morale.

IV. În majoritate,

Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 5 ani şi 2 luni închisoare aplicată inculpatei Y. în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor, astfel:

- 3 ani închisoare, pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima E.);

- 1 an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen. (în raport cu victima F.);

- 1 an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen. [în raport cu victima C.];

- 3 ani şi 6 luni închisoare, pentru complicitate la infracţiunea de spălarea banilor, în formă continuată, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (26 de acte materiale).

În baza art. 386 alin. (1) C. proc. pen., schimbă încadrarea juridică din două infracţiuni de influenţarea declaraţiilor, prevăzute de art. 272 alin. (1) C. pen. [în raport cu fiecare dintre victimele F. şi C.], în infracţiunea de influenţare a declaraţiilor, în formă continuată, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale).

În baza art. 272 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., (2 acte materiale), condamnă pe inculpata Y. la pedeapsa de 1 an şi 3 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de influenţarea declaraţiilor, în formă continuată [2 acte materiale, victime F. şi C.].

În baza art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., contopeşte pedepsele aplicate inculpatei Y. în pedeapsa cea mai grea, de 3 ani şi 6 luni închisoare, la care se adaugă un spor de 1 an şi 5 luni închisoare, inculpata urmând să execute în total 4 ani şi 11 luni închisoare.

În baza art. 72 C. pen., deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatei Y. arestarea preventivă şi arestul la domiciliu, de la data de 24 august 2018 la data de 24 octombrie 2018.

V. În majoritate,

Descontopeşte pedeapsa principală rezultantă de 5 ani şi 8 luni închisoare aplicată inculpatei X. în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor, astfel:

- 3 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane, prevăzută de art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 182 lit. c) C. pen. (în raport cu victima J.);

- 1 an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen. (în raport cu victima F.);

- 1 an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen. (în raport cu victima K.);

- 4 ani închisoare, pentru săvârşirea complicităţii la infracţiunea de spălarea banilor, în formă continuată, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (35 de acte materiale).

În baza art. 386 alin. (1) C. proc. pen., schimbă încadrarea juridică din două infracţiuni de influenţarea declaraţiilor, prevăzute de art. 272 alin. (1) C. pen. (în raport cu fiecare dintre victimele F. şi K.), în infracţiunea de influenţarea declaraţiilor, în formă continuată, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale).

În baza art. 272 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., condamnă pe inculpata X. la pedeapsa de 1 an şi 3 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de influenţarea declaraţiilor, în formă continuată (2 acte materiale).

În baza art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., contopeşte pedepsele aplicate inculpatei X. în pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare, la care se adaugă un spor de 1 an şi 5 luni închisoare, inculpata urmând să execute în total 5 ani şi 5 luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., aplică inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani.

În baza art. 45 alin. (5) şi (3) lit. a) C. pen., aplică inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen.

VI. În majoritate,

În baza art. 91 alin. (1) C. pen., suspendă sub supraveghere executarea pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului AA. pe un termen de supraveghere de 4 ani, care se calculează conform art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de supraveghere inculpatul AA. trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Bucureşti la datele fixate de consilierul de probaţiune;

- să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

- să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

- să comunice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen., impune inculpatului AA. să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probaţiune Bucureşti sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, impune inculpatului AA. să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare, în cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Protecţia a Copilului Sector 5 sau a societăţii UUUUUU. S.A.

În baza art. 91 alin. (4) C. pen., atrage atenţia inculpatului AA. asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în caz de nerespectare a măsurilor de supraveghere sau în caz de neexecutare a obligaţiilor impuse de instanţă ori stabilite de lege, precum şi dacă pe parcursul termenului de supraveghere săvârşeşte o nouă infracţiune.

VII. Majorează cuantumul despăgubirilor acordate cu titlu de daune morale către apelanta parte civilă C. la suma de 30.000 euro (echivalentul în RON la cursul BNR de la data plăţii) şi obligă pe inculpatul A. să îi plătească părţii civile aceste daune morale.

VIII. Majorează cuantumul despăgubirilor acordate cu titlu de daune morale către apelanta parte civilă K. la suma de 30.000 euro (echivalentul în RON la cursul BNR de la data plăţii) şi îi obligă, în solidar, pe inculpaţii A., R., T. şi Z. să îi plătească aceste daune morale.

IX. În baza art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., ridică sechestrul instituit asupra imobilului situat în Bucureşti, cu valoare estimativă de 75.600 euro, aflat în proprietatea inculpatului AA.

Înlătură dispoziţia de confiscare, în baza art. 1121 lit. b) şi d) C. pen., a imobilului situat în Bucureşti, cu valoare estimativă de 75.600 euro, aflat în proprietatea inculpatului AA.

Înlătură dispoziţia de confiscare, în baza art. 112 lit. e) C. pen., a sumelor de 60.318 euro şi de 450 RON de la inculpatul A.

Înlătură dispoziţia de confiscare, în baza art. 112 lit. e) C. pen., a sumelor de 59.689 euro şi de 200 RON de la inculpatul T.

X. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale atacate, care nu sunt contrare prezentei decizii.

XI. În unanimitate, respinge apelurile declarate de inculpaţii L., R., B. şi BB. împotriva aceleiaşi sentinţe penale.

XII. În majoritate, respinge apelul declarat de inculpata Z. împotriva aceleiaşi sentinţe penale.

În baza art. 72 C. pen., deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului L. perioadele de reţinere şi de arestare preventivă şi de arest la domiciliu de la 27.10.2017 la 06.04.2018 şi de la 25.07.2018 la 14.03.2019, precum şi perioada reţinerii din 24.02.2021 şi cea a arestării preventive de la 08.03.2021 la 15.06.2021, inclusiv.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea apelurilor formulate de A., T., W., Y., X., AA. şi de părţile civile K. şi C. rămân în sarcina statului.

Obligă pe apelanţii inculpaţi L., Z., R., B. şi BB. la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul parţial cuvenit apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru apelanţii inculpaţi W., Y., R., B., T., A., X., în cuantum de câte 630 RON, rămâne în sarcina statului şi se suportă din fondurile Ministerului Justiţiei.

Onorariul cuvenit apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru apelanţii inculpaţi L., BB., Z. şi AA., în cuantum de câte 1253 RON, rămâne în sarcina statului şi se suportă din fondurile Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 23 septembrie 2022.

Opinie separată în sensul:

- achitării inculpatei Z., în temeiul dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., pentru ambele infracţiuni de trafic de persoane în forma de participaţie a complicităţii, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen., înlăturarea obligării sale la despăgubiri civile, aplicarea dispoziţiilor art. 91 C. pen. pentru infracţiunea de spălare de bani;

- achitării inculpatei Y., în temeiul dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., pentru infracţiunea de trafic de persoane în forma de participaţie a complicităţii, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) şi lăsării nesoluţionate a acţiunii civile.

În opinie separată, se reţin următoarele:

Achiesând la amplele considerente ale opiniei majoritare privind faptul că întreaga familie a inculpaţilor A. şi T., într-un fel sau altul, mai mult sau mai puţin, era implicată în activitatea de trafic de persoane, trebuie, însă, subliniat că, în ceea ce priveşte participaţia penală sub forma complicităţii, acuzaţiile formulate împotriva inculpatelor Z. şi Y. sunt unele punctuale, vizează strict anumite comportamente (în raport cu care trebuie analizată îndeplinirea condiţiilor prev. de art. 48 C. pen.), iar probatoriul necesar pronunţării unei soluţii de condamnare trebuie să vizeze acele fapte, şi nu altele, pentru care nu s-a dispus trimiterea în judecată. Lipsa de suport probator a unei acuzaţii nu poate fi complinită prin trimitere la probe care vizează alte situaţii de fapt şi care ar demonstra un comportament ce s-ar putea circumscrie unui act de complicitate la infracţiunea de trafic de persoane. Cu alte cuvinte, lipsa probelor nu poate atrage decât o soluţie de achitare şi nu menţinerea soluţiei de condamnare în considerarea altor fapte care nu au făcut obiectul judecăţii.

De asemenea, în condiţiile în care o acuzaţie se sprijină pe declaraţiile unui părţi, acordarea unei credibilităţi totale susţinerilor acesteia presupune, în primul rând, audierea sa detaliată cu privire la faptele care fac obiectul învinuirii, pentru a clarifica toate împrejurările care prezintă relevanţă sub aspectul întrunirii condiţiilor de tipicitate ale infracţiunii.

În cauză, astfel cum se va arăta, părţile civile fie nu au fost audiate în cursul cercetării judecătoreşti (cum este cazul victimei E.), fie, dacă au fost audiate, nu li s-au adresat nici un fel de întrebări cu privire la acuzaţiile concrete formulate în cauză (cum este cazul victimei K.) sau nu s-a încercat clarificarea aspectelor contradictorii din declaraţiile date (cum este cazul F.). În aceste circumstanţe, s-a ajuns ca elementul central al probatoriului pe care s-a întemeiat condamnarea inculpatelor să îl constituie afirmaţii echivoce ale părţilor, din cursul urmăririi penale, reduse la câteva cuvinte, de genul "am locuit la mama sa, la o casă de pe strada x" sau "în casa acestuia, eu am găsit-o şi pe ..., nevasta lui ...".

A. Procedând la analiza soluţiei de condamnare a inculpatei Z. sub aspectul complicităţii la comiterea infracţiunii de trafic de persoane, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen., se reţin următoarele:

Acuzaţiile aduse prin actul de sesizare, care coincid în totalitate cu faptele pentru care s-a început urmărirea penală şi, ulterior, prin ordonanţa nr. 1840/D/P/2018 din data de 11.01.2019, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, sunt următoarele:

I. în perioada august 2014 - septembrie 2014, inculpata Z. cunoscând că victima K. fusese recrutată, prin inducere în eroare, de inculpatul T. care o obliga, prin acte de violenţă fizică, la practicarea prostituţiei în localitatea Krefeld din Germania, l-a sprijinit pe acesta din urmă în acţiunea de exploatare a victimei, pe care a încurajat-o să continue practicarea prostituţiei şi, în acest scop, pentru a împiedica plecarea victimei de la inculpatul T., a găzduit-o în imobilul din Bucureşti.

II. În primăvara anului 2015, cunoscând că victima F. fusese recrutată, prin inducere în eroare, de inculpatul A. care o obliga, prin acte de violenţă fizică, la practicarea prostituţiei în localitatea Krefeld din Germania, l-a sprijinit pe acesta din urmă în acţiunea de exploatare a victimei, prin încurajarea acesteia să practice prostituţia şi oferirea de indicaţii cu privire la modul în care trebuie desfăşurată această activitate

Acestea sunt şi faptele reţinute de instanţa de fond (la rubrică "În drept") pentru care a pronunţat soluţii de condamnare.

În ceea ce priveşte prima acuzaţie, aceasta se referă la o acţiune de sprijinire a inculpatului T. în exploatarea victimei în doua modalităţi:

1. Încurajarea acesteia să practice prostituţia

2. Pentru a împiedica plecarea victimei de la inculpatul T., a găzduit-o în imobilul din Bucureşti, Sector 5

1. Referitor la faptele care s-ar circumscrie unei acţiuni de ajutor prin "încurajarea acesteia la practicarea prostituţiei", instanţa de fond, identic rechizitoriului, a reţinut următoarele:

"în cursul lunii august 2014, victima, amăgită constant prin promisiuni de iubire şi un viitor comun împreună cu inculpatul T., a aflat că acesta era în realitate căsătorit şi avea copii. În acel moment, dându-şi seama că a fost înşelată, aceasta a plecat la locuinţa din Krefeld a inculpatului A., unde se afla şi mama celor doi fraţi, inculpata Z., care a încercat, la rândul său, să o convingă să renunţe la ideea de a-i părăsi fiul. Sub imperiul tuturor acestor factori, victima nu a reuşit să se desprindă de sub influenţa inculpatului T., care a venit după ea şi i-a aplicat "o corecţie fizică", solicitându-i să continue practicarea prostituţiei.

Împrejurarea că inculpaţii A. şi Z. au asistat la agresarea persoanei vătămate, implicându-se în inducerea în eroare a acesteia, prin încercarea de a o convinge de realitatea sentimentelor inculpatului T., evident cu scopul determinării victimei să rămână la acesta şi să-i asigure venituri substanţiale din practicarea prostituţiei rezultă din declaraţia persoanei vătămate, care se coroborează cu cea a martorei B., anterior redată, cea din urmă asistând, la rândul său, la acest episod violent".

În opinie separată, se constată că aspectele de fapt care au relevanţă sub aspectul acuzaţiei adusă inculpatei Z. (faţă de A. neformulându-se învinuiri care să includă acest incident) rezultă exclusiv din declaraţia părţii civile K. din data de 06.08.2018, dată în cursul urmăririi penale.

Situaţia de fapt reţinută în rechizitoriu şi hotărârea primei instanţe are la baza tot această declaraţie, fiind omise unele împrejurări esenţiale: faptul că nu s-a asistat pasiv la actele de violenţă exercitate de T., ci A. "a sărit să mă apere", că decizia de a se împăca cu T. a fost luată urmare a promisiunilor de iubire făcute de acesta şi a convingerii că a încheiat orice legătură cu soţia sa şi nu "sub imperiul tuturor acestor factori", aşa cum se afirmă, pentru a putea include şi intervenţia inculpatei Z.

Astfel, în declaraţia din 06.08.2018, referitor la acest incident, partea civilă arată următoarele:

"La sfârşitul lunii august 2014, am găsit la T. zis T. o chitanţă cu un transfer AAA. de la acesta către o persoană X. Eu l-am întrebat pe T. cine este această persoană, acesta spunându-mi că este sora lui. Eu mi-am dat seama de fapt că acea persoană căreia îi trimisese bani era soţia sa.

Din acel moment, eu m-am supărat foarte tare şi m-am simţit minţită şi folosită. Eu i-am reproşat lui T. zis T. că el a trimis soţiei banii câştigaţi de mine din prostituţie dar acesta a spus că nu e treaba mea. De supărare, eu am plecat la A., la locuinţa unde stătea cu mama sa şi m-am plâns acesteia. Z. nu a recunoscut nici ea că T. era însurat.

T. a venit după mine, m-a înjurat şi m-a bătut cu picioarele în stomac . . . . . . . . . .a sărit să mă apere. La această bătaie a asistat şi B., zisă B. T. zis T. m-a luat înapoi în apartamentul lui R. şi am discutat. Acesta a recunoscut că este căsătorit şi că are un băiat, dar că nu mai are nicio treabă cu nevasta sa. Eu am suferit foarte tare de acest lucru şi am dorit să plec şi mi-am făcut bagajul.

A. şi mama sa Z. au venit şi au încercat să mă convingă să renunţ la ideea de a pleca şi să îl iert pe T. Chiar T. îmi motiva că trăieşte cu mine de atâtea luni şi nu avea cum să mai aibă vreo legătură cu soţia sa. Din prea multă iubire faţă de T. zis T. şi din naivitate, eu l-am crezut pe acesta şi l-am iertat".

Referiri la acelaşi incident au fost făcute de partea civilă K. şi anterior, în prima sa declaraţie din 09.11.2016 (sub identitate protejată SS.), însă fără a o menţiona pe inculpata Z.:

"când a aflat că T. este căsătorit şi că acesta trimite banii obţinuţi de prietena mea, soţiei, aceasta a vrut să plece, însă acesta i-a spus că pe ea o iubeşte şi că în realitate el nu mai are vreo legătură cu soţia sa pentru că l-a înşelat, fapt ce a determinat-o pe prietena mea să rămână cu el în Germania".

În cursul cercetării judecătoreşti partea civilă, deşi audiată, nu face referire la aceste fapte, nefiindu-i adresate întrebări, iar în apel, Înalta Curte a respins cererea inculpaţilor de reaudiere a tuturor părţilor civile şi a persoanelor vătămate.

Astfel cum s-a arătat, B., persoană care a asistat la incident, nu a prezentat, în declaraţia dată la 16.03.2017, în faţa autorităţilor din Germania, niciun element de fapt care să vizeze acţiunile inculpatei Z.

B. a arătat că:

"Am văzut într-o dimineaţă, când ea a aflat că T. este căsătorit. Noi veneam dimineaţa de la muncă acasă. Oana a vrut să cumpere ceva de la magazin şi a vrut să ia bani din portofelul lui, în care a văzut că era un formular de transfer monetar, care era pe numele soţiei lui. Acolo era trecut ..., X. Oana s-a refugiat mai apoi în locuinţa noastră. Lângă mine se aflau ... şi mama lui. Oana s-a plâns în faţa celor doi că nimeni nu i-a spus că T. este căsătorit. Şi că JJJJJJ. i-ar fi frică acum, că a descoperit asta. Apoi a venit şi T., Oana s-a ascuns lângă mine şi ... în pat. Apoi Oana a fost trasă de păr din pat, iar apoi a fost pusă la podea. El a prins-o de păr iar apoi a lovit-o cu pumnii şi cu picioarele. Eu am văzut asta din pat. Nu mai ştiu exact, când a fost asta. Asta a fost după un timp după ce s-au mutat. Încă în anul 2014".

Rămâne, aşadar, de analizat, pe de o parte, dacă susţinerile parţii civile din declaraţia din cursul urmăririi penale, din 06.08.2018 respectiv:

"A. şi mama sa Z. au venit şi au încercat să mă convingă să renunţ la ideea de a pleca şi să îl iert pe T.", sunt suficiente pentru a reţine că aceste fapte au avut loc şi, pe de altă parte, dacă acestea se circumscriu unui act de ajutor la săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane, respectiv reprezintă o încurajare la practicarea prostituţiei.

Este într-adevăr dovedit faptul că inculpata Z. cunoştea că fiii şi nepoţii săi obţin venituri din practicarea prostituţiei de către mai multe victime şi că s-a implicat în transferul banilor obţinuţi în acest fel (împrejurare ce a condus la reţinerea vinovăţiei pentru comiterea infracţiunii de spălare de bani). Este, de asemenea, adevărat că aceasta a locuit în Germania, pentru o perioadă de timp cu fiul său, A., care exercita acte de violenţă asupra parţilor civile, uneori în prezenţa sa. În ceea ce priveşte acest din urmă aspect, inclusiv prin rechizitoriul recunoaşte faptul că Z. "îşi manifesta dezacordul faţă de comportamentul violent al fiului său A.", probatoriul administrat în cauză demonstrând că intervenea pentru apărarea acestora, motiv pentru care era şi inculpata era, la rândul său, bătută [declaraţie B. din 06.03.2017, dată în faţa autorităţilor judiciare din Germania].

Aceste împrejurări de fapt, reţinute de opinia majoritară (prin trimitere la evenimente petrecute ulterior, în anii 2015 - 2016), sunt apreciate, în opinie separată, insuficiente pentru a da credibilitate totală afirmaţiei părţii civile K. cu privire la acţiunile inculpatei Z. de a încerca să o convingă să nu plece şi să îl ierte pe "T.". Mai mult, afirmaţia este una vagă, partea civilă neprecizând concret ce anume i-a spus inculpata, descrierea conţinutului discuţiei din rechizitoriu, preluată de instanţa de fond, fiind o supoziţie a procurorului) şi cu totul izolată, prezentă doar într-una din date pe parcursul procesului penal, iar B., care în faţa autorităţilor judiciare din Germania (audiată pe parcursul a 8 zile) a oferit informaţii detaliate cu privire la fiecare victimă, inclusiv la K., nu face referire la vreo referire la atare faptă.

Însă, chiar şi dacă s-ar porni de la premisa că cele arătate de partea civilă K. în declaraţia din 06.08.2018 sunt reale, în opinie separată se constată că acţiunea inculpatei Z. de a încerca să o convingă pe partea civilă să îl ierte pe T. şi să nu plece nu întruneşte condiţiile prevăzute de lege pentru a fi considerat un act de ajutor la săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane (prin încurajarea la practicarea prostituţiei).

Pentru ca acţiunile desfăşurate de o persoană să poată fi circumscrise participaţiei penale sub forma complicităţii, trebuie îndeplinite următoarele condiţii, sub aspect obiectiv: să se fi săvârşit în mod nemijlocit de către o altă persoană o faptă prevăzută de legea penală; să se fi efectuat acte de sprijinire a autorului în comiterea faptei (constând fie într-o contribuţie materială care a sprijinit sau ajutat la realizarea laturii obiective, fie morală, care a înlesnit ori ajutat la realizarea laturii subiective); contribuţia să fi servit efectiv la săvârşirea faptei prevăzută de legea penală; contribuţia complicelui trebuie să fie reală şi efectivă, adică să se integreze în antecedenţa cauzală a rezultatului ilicit şi să fie folosită de autorul faptei.

Presupunând, aşa cum s-a arătat, că între partea civilă şi inculpată ar fi avut loc o discuţie, cu un conţinut necunoscut, însă pe tema împăcării cu "T.", aceasta nu a avut nicio relevanţă în decizia părţii civile de reluare a relaţiei sale cu inculpatul T. Astfel cum rezultă din susţinerile constante ale părţii civile K., l-a iertat pe inculpat urmare a declaraţiilor acestuia de dragoste, T. afirmând că este singura pe care o iubeşte şi că soţia lui l-a înşelat şi nu mai are nicio legătură cu ea ("trăieşte cu mine de atâtea luni şi nu avea cum să mai aibă vreo legătură cu soţia sa", "că pe ea o iubeşte şi că în realitate el nu mai are vreo legătură cu soţia sa pentru că l-a înşelat" - declaraţiile din 09.11.2016 şi 06.08.2018, anterior redate). Aceste susţineri ale părţii civile au fost total ignorate atât de procuror, cât şi de prima instanţă (care a preluat conţinutul rechizitoriului). Astfel, după referirile la "rugăminţile" inculpaţilor Z. şi A. adresate păţii civile "de a se împăca cu T.", în sentinţă se menţionează că "sub imperiul tuturor acestor factori, victima nu a reuşit să se desprindă de sub influenţa inculpatului T.".

Or, motivele care au stat la baza deciziei părţii civile K. au fost precizate extrem de clar aceasta şi, ca atare, eventuala acţiune a inculpatei Z. nu poate fi circumscrisă unei contribuţii reale şi efective la comiterea faptei de către T., constând în reluarea/menţinerea controlului emoţional asupra părţii civile K. în scopul de a-şi asigura venituri din practicarea prostituţiei de către aceasta, întrucât nu a avut un asemenea efect.

În ceea ce priveşte susţinerea părţii civile că "Z. nu a recunoscut nici ea că T. era însurat", în opinie separată se constată că afirmaţia imediat următoare a aceleiaşi părţi, în sensul că, în acelaşi context, T. "a recunoscut că este căsătorit şi că are un băiat", demonstrează faptul că eventualul ajutor dat de inculpată, prin nedivulgarea stării civile a fiului său, nu îndeplineşte condiţiile unei contribuţii reale şi efective la inducerea în eroare a părţii civile, aceasta aflând adevărul chiar de la inculpat.

Concluzionând, în opinie separată, se reţine, pe de o parte, că situaţia de fapt prezentată în sentinţă şi care are la bază declaraţia părţii civile nu coincide cu conţinutul real al probei, iar, pe de altă parte, că această declaraţie este total insuficientă pentru a concluziona asupra bazei factuale şi, nu în ultimul rând, că, şi dacă ar fi acceptată, aceasta nu îndeplineşte condiţiile unui act de ajutor în sensul art. 48 C. pen.

2. Cea de-a doua modalitate de sprijinire a inculpatului T. în legătură cu partea civilă K. şi care ar fi avut loc în perioada lunii septembrie 2014, constă în aceea că "pentru a împiedica plecarea victimei de la inculpatul T., a găzduit-o în imobilul din Bucureşti, Sector 5".

Ceea ce se impune de subliniat încă de la început este împrejurarea că aceasta reprezintă prezentarea acuzaţiei de la capitolul rezervat caracterizării în drept. Prezentarea în drept presupune o descriere sintetică a învinuirii, iar acesteia trebuie să îi corespundă o descriere în fapt rezultată în urma analizei probelor.

Din analiza considerentelor sentinţei apelate, se constată că judecătorul fondului nu a reţinut absolut nicio faptă, nicio acţiune a inculpatei Z. care să se refere la o eventuală găzduire a parţii civile K. în acest imobil, nici în scopul împiedicării acesteia să plece de la inculpatul T. şi nici în vreun alt scop.

Nedescriind nicio faptă, în mod evident, instanţa de fond nu face nicio analiză a probelor pe care şi-a întemeiat susţinerea de la rubrica "în drept" (în realitate, aceasta fiind preluată în mod automat din rechizitoriu).

În aceste circumstanţe, în opinie separată, se apreciază că, din punct de vedere procedural, nefiind descrisă nici o faptă, instanţa de apel nu are ce analiză să efectueze. Această omisiune îi este pe deplin favorabilă inculpatei, în condiţiile în care, în apelul părţilor civile nu se formulează critici sub aspectul laturii penale pentru a se putea înlătura incidenţa principiului non reformatio in pejus. În mod evident, acest principu se opune stabilirii în sarcina inculpatei, în calea de atac a acestei, a unei fapte care nu a fost reţinută în hotărârea supusă controlului judiciar.

Pentru că în opinie majoritară s-a făcut o analiză şi a acestei acuzaţii, raportându-se la declaraţia părţii civile K. şi la anumite aspecte circumstanţiale vizând fapte petrecute ulterior anului 2014 (la care s-a făcut referire şi anterior) cu privire la care s-a concluzionat că dau credibilitate acestei depoziţii, o atare analiză va fi făcută şi în opinia separată.

În opinie separată, se constată că declaraţia dată de partea civilă K., la 06.08.2018 (singura în care face referire la fapte care prezintă legătură cu această acuzaţie, declaraţia din cursul cercetării judecătoreşti neconţinând nicio referire la aceasta faptă), dincolo de caracterul său singular în context probator, nu oferă date, informaţii, care să poată conduce la reţinerea situaţiei de fapt menţionate la încadrarea în drept:

"pentru a împiedica plecarea victimei de la inculpatul T., a găzduit-o în imobilul din Bucureşti."

Astfel, în continuarea relatărilor referitoare la circumstanţele în care s-a împăcat cu inculpatul T. (fapte petrecute la sfârşitul lunii august 2014) partea civilă K. arată următoarele:

"În luna septembrie 2014, T. zis T. a luat decizia să mergem în România. Ne-am întors doar noi doi cu maşina acestuia, iar în Bucureşti, acesta m-a cazat la un hotel, după care a plecat. Eu m-am supărat foarte tare şi m-am certat cu el şi am cerut să plec acasă. T. zis T. m-a dus la autogară şi mi-a dat 1.000 de euro. Eu i-am reproşat că e o sumă foarte mică, raportat la YYYYY. bani câştigasem eu din prostituţie în Germania şi care îmi fuseseră luaţi în totalitate de el. Acesta mi-a spus că îmi va mai trimite el. Menţionez că acesta avea foarte mulţi bani de pe urma mea, deoarece timp de 5 luni de zile muncisem aproape zilnic şi aveam zile când câştigam şi 1.000 de euro pe seară. În drumul spre casă, în microbuz, am aflat că T. mai avea o fiică, WWWWW., drept pentru care m-am supărat din nou. Aflându-mă la Bârlad, acesta a venit cu maşina la mine acasă şi m-a convins din nou să ne împăcăm iar eu, din prea multă iubire şi naivitate, am acceptat acest lucru. După ce T. zis T. m-a convins să ne împăcăm, am plecat înapoi în Bucureşti, unde am locuit la mama sa, la o casă de pe strada x locuiam la parterul casei, iar la etaj locuia A. cu concubina acestuia, Y. Tot în luna septembrie 2014, am plecat cu T. în Germania cu aceeaşi maşină condusă de el".

Astfel cum este construită învinuirea, procurorul a încercat să stabilească o legătură între incidentul din Germania, când partea civilă a dorit să îl părăsească pe T., şi găzduirea acesteia în imobilul din str. x, arătându-se că inculpata a încurajat-o să continue practicarea prostituţiei şi, în acest scop, pentru a împiedica plecarea victimei de la inculpatul T., a găzduit-o în imobilul din Bucureşti, Sector 5".

Or, din susţinerile părţii civile rezultă clar că singura legătură este una temporală, cele două evenimente succedându-se în timp, vizita în România având loc după ce partea civilă, convinsă de inculpat în privinţa realităţii sentimentelor de iubire pe care le nutrea faţă de acesta, a decis continuarea relaţiei. Noul conflict dintre cei doi, din septembrie 2014, a avut loc în contextul în care partea civilă a fost lăsată singură la un hotel din Bucureşti, ulterior fiind amplificat de aflarea faptului că inculpatul mai avea o fiică. K. a trecut şi peste acesta (urmare a vizitei inculpatului la Bârlad) şi a acceptat continuarea relaţiei, în condiţiile în care era foarte îndrăgostită, iar inculpatul o asigura de aceeaşi iubire. Cei doi au plecat împreună la Bucureşti "unde am locuit la mama sa, la o casă de pe strada x", din acel moment şi mult după reîntoarcerea în Germania partea civilă nu a dorit să îl părăsească pe inculpat, fiind menţinută în eroare cu privire la reciprocitatea sentimentelor de puternică iubire.

Concluzionând, în opinie separată se constată că declaraţia părţii civile, pe care se întemeiază acuzaţia, nu susţine teza că "găzduirea" s-ar şi făcut pentru a împiedica plecarea victimei de la inculpatul T.

În al doilea rând, se constată că nu există absolut nicio probă administrată care să susţină faptul că inculpata Z. se afla, la acel moment, în România. Aşa cum rezultă din cele anterior reţinute, inculpata locuia în Germania, împreună cu fiul său A. şi B. Incidentele petrecute la finalul lunii august 2014, o plasează clar pe Z. localitatea Krefeld din Germania, neexistând dovezi din care să rezulte că, în cursul lunii septembrie, aceasta ar fi revenit în România, partea civilă arătând expres că "ne-am întors doar noi doi, cu maşina".

În al treilea rând, afirmaţia părţii civile "am locuit la mama sa, la o casă de pe strada x" este echivocă, întrucât nu conferă o certitudine cu privire la ceea ce partea a vrut să comunice, respectiv: împrejurarea că imobilul în care a stat era locuinţa mamei inculpatului (aspect dovedit în cauză, aceasta fiind locuinţa părinţilor inculpatului), faptul că mama acestuia era prezentă sau ambele variante.

În mod evident, se impunea ca aceste aspecte să fie clarificate încă din cursul urmăririi penale prin audierea detaliată a părţii civile şi probarea prezenţei inculpatei Z. în România, sarcina dovedirii tuturor acestor împrejurări revenind Ministerului Public.

Or, aceste circumstanţe nu au fost lămurite nici în cursul urmăririi penale şi nici în cadrul cercetării judecătoreşti, victima nefiind audiată cu privire la aceasta acuzaţie adusă inculpatei (fără a mai aminti că hotărârea nu descrie absolut deloc aceasta faptă), ajungându-se în situaţia ca, în apel, stabilirea acestor aspecte esenţiale să fie făcută printr-o interpretare a înţelesului sintagmei "am locuit la mama sa, la o casă de pe strada x".

Niciuna din convorbirile telefonice la care se face trimitere în opinia majoritară nu conţine referiri la fapte anterioare ale inculpatei Z. şi nu demonstrează elementul central al acuzaţiei, actul de conduită imputat, respectiv faptul că în septembrie 2014 aceasta ar fi găzduit-o pe victima K.

Nu în ultimul rând, în condiţiile în care materialul probator este redus la două afirmaţii ale părţii civile, care, aşa cum s-a arătat, sunt extrem de vagi şi nu înlătură echivocul, devine relevantă susţinerea acesteia din finalul declaraţiei sale din cursul cercetării judecătoreşti, în care a solicitat obligarea la despăgubiri civile a inculpaţilor T. şi X., întrucât această menţiune arată clar percepţia sa cu privire la persoanele vinovate de experienţa traumatizantă prin care a trecut.

În raport de aceste considerente, în opinie separată, se constată că standardul de probaţiune necesar pronunţării unei soluţii de condamnare nu a fost nicidecum atins, în cauză impunându-se achitarea inculpatei. Referitor la temeiul soluţiei de achitare, dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. prevalează, deşi, astfel cum s-a arătat în cele ce preced, chiar dacă declaraţiile părţii vătămate ar fi interpretate în sensul acuzării, în cauză nu ar fi îndeplinite condiţiile de tipicitate obiectivă (şi ar fi atras o soluţie întemeiată pe dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen.).

Ca o consecinţă a soluţiei de achitare, se impunea şi înlăturarea obligării inculpatei la plata despăgubirilor către partea civilă K.

II. Referitor la victima F., acuzaţia adusă inculpatei prin rechizitoriu constă în aceea că, în condiţiile în care cunoştea că aceasta fusese recrutată, prin inducere în eroare, de inculpatul A. care o obliga, prin acte de violenţă fizică, la practicarea prostituţiei în localitatea Krefeld din Germania, l-a sprijinit pe acesta în acţiunea de exploatare a victimei, prin încurajarea acesteia să practice prostituţia şi oferirea de indicaţii cu privire la modul în care trebuie desfăşurată această activitate.

O primă problemă se referă la extinderea de către prima instanţă a învinuirilor, întrucât, deşi prin rechizitoriu nu se acordă vreo relevanţă penală faptului că inculpata asista la actele de violenţă exercitate asupra victimei de fiul său, instanţa de fond le califică în acte de complicitate morală, prin aceea că le-ar fi întărit fiilor săi rezoluţia infracţională.

Astfel, sub aspectul situaţiei de fapt, în hotărâre se arată că:

"în perioada în care persoana vătămată F. a fost nevoită să practice prostituţia, în locuinţa din Krefeld a venit şi mama fraţilor ... - inculpata Z., întrucât aceasta era proprietara autoturismului condus de inculpatul A. şi trebuia să rezolve anumite probleme ivite în legătură cu această maşină. Inculpata Z. avea cunoştinţă despre acţiunile fiilor săi, sfătuindu-le pe "fetele" acestora să fie atente şi să nu le povestească altora nimic din ceea ce fac, asistând totodată la corecţiile fizice ce le erau aplicate întărindu-le fiilor săi hotărârea infracţională".

Trecând peste aspectele de procedură care nu permit o atare extindere, în opinie separată se constată că probele administrate în cauză infirmă total această ipoteză, chiar procurorul în rechizitoriu reţinând faptul că "inculpata îşi manifesta dezaprobarea faţă de violenţele fizice aplicate victimelor de către inculpatul A. şi chiar faţă de împrejurarea că acesta le ia toţii banii obţinuţi din practicarea prostituţiei, refuzând să le procure şi acestora un minim confort financiar, după o exploatare îndelungată", aspecte preluate şi de instanţa de fond în hotărâre (uitând parcă, concluzia anterioară, referitoare sprijinul moral).

Dar convorbirea telefonică dintre inculpată şi R. din data de 24.11.2015 nu este singura probă care demonstrează poziţia inculpatei faţă de comportamentul violent al fiului său faţă de părţile civile. Astfel, din declaraţiile lui B. date în faţa autorităţilor judiciare din Germania, rezultă că aceasta intervenea în momentul în care fiul său era violent, însă cei care interveneau aveau parte de acelaşi tratament, A. bătând-o inclusiv pe mama sa:

"... nu are control asupra sa. Când m-a bătut odată, când era şi mama lui, Elena, de faţă, ea s-a băgat. Atunci a bătut-o şi pe ea. El este foarte violent." referindu-se la un alt episod, aceasta arată:

"el a adus coada de mătură, sau ce mai era din ea, şi m-a lovit cu peria măturii, care era din plastic, cu mare putere de două ori în cap. Când a văzut că îmi curge sânge din cap s-a oprit. E. şi mama lui erau de faţă. Mama lui văzuse sângele şi l-a întrebat ce aş fi făcut eu ca să mă bată astfel. Ea a început să ţipe"(declaraţie din data de 06.03.2017); "Mai ştiu că a bătut-o pe nevasta lui, Y., în România cu ţeava. Eu m-am băgat, din acest motiv m-a bătut şi pe mine cu ţeava. El m-a lovit în coapse"(declaraţie din data de 29.03.2017).

În mod evident, concluzia instanţei de fond privind sprijinul moral pe care îl acorda inculpata, întrucât prezenţa sa le-ar fi întărit rezoluţia infracţională, dincolo de faptul că depăşeşte limitele judecăţii, este şi infirmată total de materialul probator administrat încă din cursul urmăririi penale (şi care, cel mai probabil, a şi determinat parchetul să nu formuleze acuzaţii sub acest aspect).

Apărarea inculpatei nu a invocat faptul că ar fi fost constrânsă să acorde acte de sprijin ajutorului, astfel că, în opinie separată se apreciază că nu se impune o analiză din perspectiva art. 24 sau art. 25 C. pen.

Procedând la analiza acuzaţiei aşa cum a fost aceasta a fost formulată, se reţine că sprijinul pe care inculpata l-ar fi acordat inculpatului A. constă în:

1) încurajarea părţii civile F. să practice prostituţia

2) oferirea de indicaţii cu privire la modul în care trebuie desfăşurată această activitate.

Ca atare, sub aspect probator, pentru condamnarea inculpatei ar fi trebuit să se demonstreze cele două acţiuni ilicite care i se reproşează sub aspect obiectiv şi, totodată, că aceste acţiuni întrunesc condiţiile cumulative pentru a se circumscrie unui act de complicitate în sensul art. 48 C. pen.

Contrar opiniei majoritare, în opinie separată se constată că singura probă pe care se întemeiază această acuzaţie este declaraţia părţii civile F., toate celelalte probe enumerate fie nu oferă absolut nicio informaţie cu privire la fapta inculpatei (cum este declaraţia parţii civile E.), fie se referă la cu totul altă perioadă, ulterioară, fără legătură cu această parte civilă şi fără a demonstra un comportament similar celui reproşat prin formularea acestei învinuiri (aspecte asupra cărora se va reveni ulterior).

În ceea ce priveşte declaraţiile părţii civile F., încă de la început se impune a fi subliniat faptul că aceasta a avut o poziţie constantă, de colaborare cu organele de urmărire penală, astfel că nu există suspiciuni cu privire la o eventuală poziţiei părtinitoare faţă de inculpată.

Referitor la faptele ce fac obiectul analizei, în declaraţia din 30 ianuarie 2017 F. arată următoarele:

"La un moment dat, am cunoscut-o şi pe mama lui ... şi T., care venise în Germania întrucât ea era proprietarul maşinii lui ..., iar acesta avusese anumite probleme cu locul de parcarea.

Mama celor doi cunoştea ce activităţi desfăşurăm şi chiar ne spunea să fim atente, să nu stăm cu oricine de vorbă, să nu le povestim altora nimic din ceea ce facem. Mama lui ... a asistat la bătăile pe care atât eu, Cristina şi B. le primeam de la . . . . . . . . . .Motivul pentru care ... m-a bătut la acel moment a fost legat de faptul că eu aş fi flirtat cu acel băiat din club care se ocupa cu prosoapele. În urma acestor lovituri, nu mai îmi simţeam spatele, coloana şi nu puteam să mă ridic din pat".

Audiată în cursul cercetării judecătoreşti, în declaraţia din 03.03.2020 partea civilă F. precizează următoarele:

"Cat am fost în Germania am cunoscut-o şi pe mama lui A., inculpata Z. care venise în Germania pentru a lua un autoturism care fusese luat de către A. pe numele acesteia şi îi fusese ridicat de poliţie. Z. a stat în apartamentul închiriat de către A.

Presupun că Z. cunoştea că eu şi celelalte fete, respective B. şi E. ne ocupam cu prostituţia întrucât toate stăteam în aceeaşi casă. Nu vorbeam cu ea, dar în momentul în care fiul său m-a urcat în avion aceasta m-a atenţionat să am grijă cu cine vorbesc în România şi ce vorbesc, eu percepând acest lucru ca o ameninţare. Când am fost bătută de "m-a băgat în spital"de către A., de faţă au fost inculpata Z. cât şi B. şi E.".

În primul rând, se constată că, în niciuna dintre declaraţii, partea civilă nu se referă la vreo acţiune a inculpatei de încurajare să practice prostituţia. Nici în rechizitoriu, nici în hotărârea primei instanţe sau în apel nu se precizează concret în ce au constat aceste acţiuni. În opinie separată, se constată că aceste acţiuni nu există, de vreme ce nici măcar partea civilă F. nu le menţionează.

În ceea ce priveşte acţiunile inculpatei de "oferire de indicaţii cu privire la modul în care activitatea de prostituţie trebuie desfăşurată", se constată că partea civilă arată, în prima declaraţie, că mama inculpatului A. le spunea "să fim atente, să nu stăm cu oricine de vorbă, să nu le povestim altora nimic din ceea ce facem" iar în cursul judecăţii a susţinut că nu vorbea cu mama inculpatului "dar în momentul în care fiul său m-a urcat în avion aceasta m-a atenţionat să am grijă cu cine vorbesc în România şi ce vorbesc, eu percepând acest lucru ca o ameninţare".

Părţii civile F. nu i-au fost solicitate explicaţii suplimentare cu privire la aceste neconcordanţe evidente, iar instanţa de fond nu a motivat în nici un fel de ce acordă prevalenţă declaraţiei date în cursul urmăririi penale faţă de cea din cadrul cercetării judecătoreşti, în care partea civilă arată că nu a vorbit cu inculpata, singurul dialog fiind ulterior epuizării activităţii infracţionale a inculpatului (la plecarea părţii civile în ţară) şi pe care partea l-a perceput ca o ameninţare.

De asemenea, nu se arată de ce presupusul sfat al inculpatei reprezintă o indicaţie privind modul în care trebuie desfăşurată activitatea de prostituţie şi, mai ales, de ce acesta constituie o contribuţie reală şi efectivă la comiterea faptei de către T., în condiţiile în care perioada respectivă prezenţa inculpatei Z. la locuinţa fiului său din Germania a fost una ocazională şi situată în timp la finalul perioadei în care victima F. s-a aflat sub controlul inculpatului.

Din analiza ambelor depoziţii ale părţii civile, rezultă că aceasta s-a referit la nedivulgarea către terţe persoane fie a activităţilor desfăşurate, fie a faptului că a fost bătută de A.

Astfel, afirmaţii de genul "să fim atente, să nu stăm cu oricine de vorbă, să nu le povestim altora nimic din ceea ce facem" nu reprezintă acte care să se circumscrie unei acţiuni de oferire de sfaturi despre cum trebuie desfăşurată activitatea de prostituţie, ci, mai degrabă, indicaţii de a nu o divulga. De altfel, chiar în aceeaşi declaraţie, partea civilă arată că inculpatul A. a fost cel care "i-a ţinut un instructaj" cu privire la activitatea de prostituţie, explicându-i cum trebuie să vorbească cu clienţii, fiind suficient să râdă şi să comunice prin semne, un "instructaj practic" oferindu-i-l inculpata B., "am intrat într-o cameră cu aceasta care a avut un client, pentru ca eu să învăţ ce trebuie să fac".

Contrar opiniei majoritare, se constată că declaraţia părţii civile E. (exploatată de inculpatul A. în aceeaşi perioadă cu F.) nu se coroborează cu declaraţia celei din urmă, pentru simplul fapt că E. nu face absolut nicio referire la vreo acţiune a inculpatei Z., deşi, din declaraţia lui F. ar rezulta că s-ar fi adresat şi acesteia:

"ne spunea să fim atente, să nu le povestim altora nimic din ceea ce facem".

De asemenea, în opinie separată se constată că procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate din lunile noiembrie 2015 şi iulie 2016, din care s-a concluzionat "că inculpata Z. se afla în acea perioadă în localitatea Krefeld din Germania şi supraveghea activitatea fiilor săi T. şi A.", nu au relevanţă probatorie în raport cu acuzaţia concretă adusă inculpatei.

În primul rând, astfel cum rezultă din declaraţiile constante ale părţii civile F. prezenţa inculpatei Z. a fost una temporară, determinată de necesitatea rezolvării unor probleme cu un autoturism înmatriculat pe numele acesteia şi care fusese ridicat de organele de poliţie de la A. Este adevărat că probatoriul susţine şi faptul că inculpata a locuit la A. în Germania, o perioada mai mare de timp, însă nu această perioadă este vizată de prezenta acuzaţie. în intervalul aprilie - iunie 2015, când a fost exploatată partea civilă F., inculpată Z. nu a locuit în Germania, la A., ci s-a aflat în România, în condiţiile în care unul dintre copiii săi avea o boală incurabilă. Aceasta a revenit în România în aprilie 2015, astfel cum rezultă din declaraţia părţii civile E.:

"înaintea sărbătorilor de Paşti din anul 2015, eu am plecat în România cu mama lui A. În acele momente, ... era deja în România, deoarece avusese nişte probleme cu un frate de-al lui T. (...) După o zi sau două, A. a luat decizia să ne întoarcem înapoi în Germania, urmând să plecăm cu maşina, împreună cu fratele acestuia, T. şi fiul acestuia din urmă, W. În momentul plecării spre Germania, ... a adus o fată, pe nume F. pe care a minţit-o pentru a o aduce acolo, el spunându-i că se ocupă cu alte fapte, cred că i-a spus că fură".

În al doilea rând, aceste convorbiri nu demonstrează faptul că inculpata ar fi încurajat alte victime să practice prostituţia sau le-ar fi dat indicaţii cu privire la "modul în care trebuie desfăşurată această activitate", pentru a avea, măcar tangenţial, vreo legătură cu acuzaţia care i-a fost adusă, ci, alte aspecte (prezenţa în apartamentul în care erau exploatate victimele şi la actele de violenţă la care erau supuse, preocuparea de plecarea acestora la localul unde se prostituau).

Astfel cum s-a arătat încă de la început, lipsa probelor pe care se întemeiază o acuzaţie concretă nu poate fi suplinită prin probe care vizează alte fapte şi alte victime chiar dacă, în sens larg, ar avea legătură cu activitatea infracţională cercetată.

În raport de cele anterior reţinute, se constată că, în cauză, nu există probe din care să rezulte că inculpata ar fi încurajat partea civilă să practice prostituţia şi nici că i-ar fi dat sfaturi despre modul în care activitatea trebuie desfăşurată, astfel că, în opinie separată se apreciază că se impunea pronunţarea unei soluţii de achitare întemeiată pe dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.

Ca o consecinţă a soluţiei de achitare, se impunea şi înlăturarea obligării inculpatei la plata despăgubirilor către partea civilă K.

Totodată, în raport de aceste soluţii, şi având în vedere vârsta inculpatei, în opinie separată se apreciază că se impunea aplicarea dispoziţiilor art. 91 C. pen. în privinţa pedepsei dispuse pentru infracţiunea de spălare de bani, argumentele reţinute în privinţa inculpatului A. fiind pe deplin incidente.

În fine, mai este de precizat că toate considerentele anterioare referitoare la lipsa totală a descrierii faptelor, lipsa analizei probelor, preluarea integrală a rechizitoriului, conduc la concluzia nemotivării hotărârii judecătoreşti în ceea ce o priveşte pe inculpată. Soluţia nu poate fi însă trimiterea spre rejudecare, ci suplinirea motivării de către instanţa de apel, ceea ce s-a şi realizat.

B. În ceea ce priveşte acuzaţia de complicitate la comiterea infracţiunii de trafic de persoane, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen. adusă inculpatei Y., în opinie separată, se constată întemeiate criticile formulate, pentru următoarele motive.

Referitor la fapta care a atras pronunţarea hotărârii de condamnare, se constată că în considerentele sentinţei, se reţin următoarele:

"Exploatarea victimei a continuat până în cursul lunii aprilie 2015, când aceasta a revenit în ţară, însoţită fiind de mama inculpatului A. - inculpata Z., fiind ţinută în casa acestora din Bucureşti, str. x. S-au întors în Germania peste câteva zile, inculpatul A. fiind însoţit de o nouă victimă - persoana vătămată F., în timp ce victima E. a fost transportată cu maşina fratelui acestuia - inculpatul T. zis T.".

Situaţia de fapt reţinută în actul de sesizare este identică:

"Exploatarea victimei a continuat până în cursul lunii aprilie 2015, când aceasta a revenit în ţară, însoţită fiind de mama inculpatului A. - inculpata Z., fiind ţinută în casa acestora din Bucureşti, str. x. S-au întors în Germania peste câteva zile .

Pe baza acestei situaţii de fapt, în care numele inculpatei Y. nu este nici măcar amintit, s-a concluzionat că, în drept, fapta inculpatei care, în cursul lunii aprilie 2015, cunoscând că victima E. este exploatată în Germania de concubinul său, inculpatul A., prin obligare la practicarea prostituţiei, a adăpostit-o câteva zile în casa lor din Bucureşti, ajutându-l pe cel din urmă în menţinerea controlului asupra victimei întruneşte elementele constitutive ale complicităţii la comiterea infracţiunii de trafic de persoane, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 182 lit. c) C. pen.

Sub aspect probator, instanţa de fond nu face trimitere la vreun mijloc de probă din care să rezulte, în mod concret, care sunt acţiunile ilicite reproşate inculpatei, lipsa probatoriului care să susţină această acuzaţie fiind suplinită prin referiri la un alt episod, petrecut tot în cursul lunii aprilie, dar care nu are nicio legătură cu învinuirea adusă, astfel cum se va arăta.

Achiesând total la considerentele opiniei majoritate, în care se arată că "formularea unei acuzaţii din care lipsesc elemente definitorii pentru ilicitul penal conduce la inexistenţa fundamentului de drept al soluţiei de condamnare. În cazul unei fapte care presupune o formă de participaţie accesorie, cum este actul de conduită pentru care este trimis în judecată un complice, acuzaţia faţă de acesta ar trebui să cuprindă acele elemente de fapt ale ajutorului dat autorului, pentru ca fapta autorului, în latura sa obiectivă, să fie infracţiune", în opinie separată se constată că aceste considerente teoretice îşi găsesc pe deplin aplicabilitatea în ceea ce priveşte această acuzaţie.

Astfel cum rezultă din simpla redare a situaţiei de fapt, reţinută în rechizitoriu şi apoi în sentinţă, aceasta nu cuprinde absolut niciun element de fapt care să prezinte ajutorul concret dat de inculpata Y., pentru ca acesta să fie analizat din perspectiva îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 48 C. pen.

Formularea acestei acuzaţii are ca temei declaraţia părţii civile E., din data de 19 iunie 2018, care, însă, nu a mai fost audiată ulterior în cadrul cercetării judecătoreşti. Astfel, aceasta arată următoarele:

"Înaintea sărbătorilor de Paşti din anul 2015, eu am plecat în România cu mama lui A. În acele momente, ... era deja în România, deoarece avusese nişte probleme cu un frate de-al lui, T. Ştiu că am fost dusă atunci până la aeroport de B., care tot ea ne-a cumpărat biletele.

Am fost aşteptate de A. în aeroport şi am fost dusă la el acasă, vis-a-vis de TTT. A. mi-a spus că voi rămâne la el, dar eu nu aveam curajul să comentez ceva. În casa acestuia, eu am găsit-o şi pe ..., nevasta lui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Aceasta din urmă cunoştea faptul că eu practicam prostituţia în folosul lui ... şi că eram bătută de acesta.

După o zi sau două, A. a luat decizia să ne întoarcem înapoi în Germania, urmând să plecăm cu maşina, împreună cu fratele acestuia, T. şi fiul acestuia din urmă, W.".

Astfel cum se observă, singurele afirmaţii făcute de partea civilă E. sunt că, în imobilul în care a locuit pentru o zi sau două cu inculpatul A., "a găsit-o pe ...", care cunoştea faptul că practica prostituţia şi că era bătută de acesta.

Nu rezultă din această declaraţie nicio acţiune concretă a inculpatei, ci doar simplul fapt că locuia în acelaşi imobil, astfel că este cu totul inexplicabil cum, din această simplă afirmaţie, s-a concluzionat de către parchet şi apoi de instanţă asupra existenţei unui act de complicitate materială, respectiv că inculpata a adăpostit-o, ajutându-l pe A. în menţinerea controlului asupra victimei.

În primul rând, imobilul din str. x, aparţinea tatălui inculpatului A., respectiv inculpatului AA., şi soţiei acestuia, inculpata Z., care venise în România împreună cu victima E. Ca atare, pentru ca victima să stea una-două zile în acel imobil nu era nevoie de acordul inculpatei Y.

În al doilea rând, în toată această perioadă era prezent şi inculpatul A. Nu rezultă din nicio probă şi nici măcar nu se susţine de către acuzare că acesta ar fi fost plecat pentru scurte perioade şi, în acest timp, inculpata Y. ar fi asigurat paza victimei sau ar fi desfăşurat orice alte acţiuni care să îl ajute la menţinerea controlului asupra victimei.

În al treilea rând, convorbirea dintre inculpata Y. şi concubinul său A. din data de 23.04.2015, care pare să fi fundamentat concluzia instanţei, dincolo de faptul că nu este prezentată integral (fiind preluată ca atare din rechizitoriu), nici nu se referă la acuzaţia concretă adusă inculpatei. Astfel, discuţia telefonică la care s-a făcut anterior referire are următorul conţinut:

Y.: Da!

...: Gata, fa!

Y.: Alo?

...: ... venise "T." lângă mine şi.

Y.: Ăa?! Da.

...: M-a sunat., de fapt mă sunase şi vorbeam la telefon şi după aia m-am întâlnit cu el aşa ... şi mi-a zis că e ziua lu' tata şi ...

Y.: Da, este ziua lui taică-tu.

...: Ce face mă.

Y.: I-am zis şi eu la mulţi ani... Ăăă?

...:: Ce zice, ce face?

Y.: "Ce naibii... că a fost la el, la T. la servici, a venit acasă şi stă. Mi-a cerut bani, dar eu nu mai am pentru că zilnic... să-nnebunesc dacă te mint dacă nu cumpăr pâine şi cu de toate, dar ... cred şi eu, dar nici eu nu am, nu sunt miliardară şi dacă cheltui prea mult, după aceea na! Din puţinul meu îi dau şi ... lor cum ar veni, dar ei sunt exageraţi. Le trebuie mulţi bani pă...lună sau pă zi sau... I-am dat până acum 200 de mii să-şi ia pâine, ceapă, ce a vrut ea şi acum am văzut că mai cere 200 de mii. Pai chiar nu mai am.

...: Cât ţi-a dat E.?

Y.: Cât ştii!

...: 5.500, nu?

Y.: 5.500, da.

...: Şi cu 1500 sunt 6000, nu?

Y.: Da. Şi nu i-ai cumpărat bilet?

...: Cât ai dat pe bilet?

Y.: 150 şi 145 de euro. 150 de euro biletul şi 50 de euro la ea.

...: Ei.

Y.: Că a zis că poate i se face foame în avion sau.

...: Da, normal.

Y.: 200, da? 200 şi mai trebuie să mai îmi dea OANA 300 de euro că i-am dat ei.

...: Ai împrumutat-o p-aia?

Y.: Da. Pai să ti-i dea ţie T., pai banii ăia a rămas la tine în seif. Şi ea n-a avut cifru că nu-l ştiu ca să-i dau banii, ai înţeles? Şi atuncea dacă tot aveam din ăia, i-am dat din ăştia ...".

Rezultă cu evidenţă faptul că inculpata Y. nu se referă la partea civilă E. atunci când face arată sumele modice de bani pe care le-a dat pentru cumpărarea unor alimente (pâine, ceapă), ci la tatăl inculpatului A., AA. a cărui zi onomastică se sărbătorea pe data de 23 aprilie.

Cea de-a doua parte a dialogului este explicată de victimă în declaraţia sa din data de 23 august 2018. Astfel, după întoarcerea în Germania (în prima parte a lunii aprilie, sărbătorile pascale fiind în data de 12 aprilie), E. a revenit în România însoţită de un cetăţean german, cu care a petrecut câteva zile la Poiana Braşov. Întrucât acesta se îndrăgostise de victimă, "sub îndrumarea şi supravegherea lui ...", E. îi solicitase diverse sume de bani, motivând că are nevoie pentru cumpărarea unei case şi întocmirea actelor. "După câteva zile petrecute la Braşov, cetăţeanul german mi-a dat suma de 5.000 euro, bani ceruţi pentru întocmirea actelor casei şi pe care eu i-am înmânat direct VVVVVV. când am ajuns la Bucureşti." Partea civilă nu precizează dacă a mai stat în Bucureşti şi unde a locuit, ci doar că s-a întâlnit cu inculpata pentru a-i da banii. Cert este că aceasta a plecat singură în Germania, cu bilet achiziţionat de Y., astfel cum rezultă din discuţia telefonică anterior redată.

Concluzionând, în opinie separată se constată că discuţia telefonică anterioară nu are legătură obiectul acuzaţiei, care vizează o fapta comisă înaintea datei de 12 aprilie 2015 ("înaintea sărbătorilor de Paşti"), dar şi împrejurarea că partea civilă circula liberă în România şi se deplasa singură în Germania, ceea ce dovedeşte faptul că pentru menţinerea sa în sfera de influenţă a inculpatului A. nu era necesară o supraveghere permanentă a acesteia, aşa cum se impunea în cazul altor victime.

Ca atare, în opinie separată se apreciază că nici convorbirea telefonică din 03.11.2015 dintre inculpată şi mama sa TTTTT., în care se afirmă că atunci când victimele veneau în România trebuiau supravegheate de către familiile inculpaţilor, nu poate prezenta o relevanţă deosebită, în condiţiile în care E. nu era singura victimă a inculpatului A. şi în plus, aceasta se putea deplasa în mod liber, astfel cum rezultă din cele anterior arătate.

Dar, cel mai relevant în cauză este, aşa cum s-a arătat, faptul că partea civilă nu se referă la nicio acţiune de supraveghere a sa de către inculpata Y. sau de vreo altă persoană, ci doar la simpla prezenţă fizică a acesteia în casa în care a locuit alături de A. pentru una-doua zile.

Or, în condiţiile în care nici măcar victima nu reclamă asemenea fapte, nu se poate susţine că celelalte probe expuse pe larg în opinia majoritară, dar care se referă la alte fapte, dau credibilitate depoziţiei părţii civile, pentru simplul motiv că aceasta nu face nicio afirmaţie prin care să susţină acuzaţia.

Probatoriul administrat (inclusiv cele două convorbiri telefonice la care s-a făcut anterior trimitere) demonstrează în mod neîndoielnic implicarea inculpatei Y., în diferite forme, în activitatea infracţională a soţului său, însă, astfel cum s-a arătat încă de la început, acuzaţia adusă inculpatei este una punctuală şi aceasta este cea care trebuie demonstrată, ceea ce nu s-a realizat.

Faţă de considerentele anterioare, în opinie separată se apreciază că, în cauză, se impunea soluţia achitării inculpatei în temeiul dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., întrucât simpla prezentă fizică a acesteia în acelaşi imobil cu E., fără a fi însoţită de nici un fel de alte acţiuni, nu se circumscrie unui act de ajutor la menţinerea controlului asupra victimei (fără a mai aminti de condiţia efectivităţii acestuia, în condiţiile în care inculpatul A. era prezent).

Dat fiind temeiul soluţiei de achitare, în cauză se impunea lăsarea nesoluţionată a acţiunii civile.

Judecător,

WWWWWW.

Opinie separată

În ceea ce priveşte soluţia referitoare la

- încheierea de îndreptare a erorii materiale;

- soluţia referitoare la acuzaţia de complicitate la trafic de persoane faţă W.;

- soluţia referitoare la unitatea rezoluţiei infracţionale pentru complicitatea la infracţiunea de trafic de persoane şi infracţiunile de influenţarea a declaraţiilor;

- individualizarea sancţiunilor.

Cu privire la încheierea de îndreptare a erorii materiale consider că un calcul aritmetic eronat referitor la cuantumul sporului de pedeapsă incident pentru un concurs de infracţiuni face obiectul art. 278 C. proc. pen.

Dispoziţiile art. 278 C. proc. pen., în conformitate cu care "erorile materiale evidente din cuprinsul unui act procedural se îndreaptă de însuşi organul de urmărire penală, de judecătorul de drepturi şi libertăţi sau de cameră preliminară ori de instanţa care a întocmit actul, la cererea celui interesat ori din oficiu". nu sunt încălcate atunci când îndreptarea erorii presupune remedierea unui calcul matematic greşit (cât reprezintă 1/3 din pedepsele care nu se execută). Un calcul matematic, intervenit în finalul unui mecanism de aplicare a pedepsei deja urmat de instanţă, nu este consecinţa unui proces deliberativ specific exprimării convingerii judecătorului ca urmare a finalizării dezbaterilor.

Atunci când mecanismul stabilirii şi aplicării pedepsei a fost respectat, aplicarea sporului de pedeapsă în cazul concursului de infracţiuni nu mai este o chestiune supusă aprecierii instanţei şi deci o greşeală matematică poate fi remediată în procedura prevăzută de art. 278 C. proc. pen... Minuta, consecinţa imediată a deliberării la momentul pronunţării respectivei sentinţe, arată că instanţa de fond a individualizat sancţiunea pentru fiecare infracţiune componentă, a aplicat pedeapsa cea mai grea şi la aceasta a adăugat un spor, însă sporul de pedeapsă, prevăzut de lege într-un cuantum fix, prin raportare la pedepsele componente, a fost calculat aritmetic greşit.

Instanţa de fond a respectat dispoziţiile legale în vigoare care prevăd aplicarea obligatorie a sporului de pedeapsă, însă a calculat greşit valoarea de 1/3 din totalul pedepselor care nu se execută. În cazul concursului de infracţiuni, cuantumul sporului de pedeapsă nu mai este supus aprecierii instanţei, ci decurge din pedepse deja individualizate. Odată ce instanţa deliberează asupra cuantumului pedepselor componente ale pluralităţii de infracţiuni, aplicarea sporului este obligatorie (instanţa nu poate aprecia că sporul de pedeapsă nu este necesar) şi prezintă un cuantum fix, prevăzut de lege (instanţa nu se implică în individualizarea sporului, ci doar în calcularea acestuia după ce a individualizat pedepsele componente). În consecinţă, critica referitoare la caracterul nelegal al încheierii de îndreptare a erorii materiale este nefondată, îndreptarea unei erori de calcul aritmetic făcând parte dintre erorile materiale evidente, care pot fi îndreptate conform art. 278 C. proc. pen.

Cu privire la acuzaţia de complicitate la trafic de persoane consider dovedită vinovăţia inculpatului W.

Conform art. 48 C. pen., complice este persoana care, cu intenţie, înlesneşte sau ajută în orice mod la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală. În cazul unei infracţiuni de trafic de persoane, incriminată de art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen., răspunde penal complicele, dacă, prin conduita sa, ajută la menţinerea în eroare şi supravegherea (controlul) victimei care, sub pretextul sentimentelor de iubire ale autorului infracţiunii faţă de ea, a fost recrutată şi găzduită în scopul exploatării sexuale.

Referitor la participaţia sub forma complicităţii la infracţiunea de trafic de persoane comisă de T., acuzaţia a constat în aceea că în luna aprilie 2015, în stare de minoritate, cunoscând că victima F. fusese recrutată, prin inducere în eroare, de inculpatul A., în scopul exploatării prin obligare la practicarea prostituţiei, l-a ajutat pe acesta din urmă în acţiunea de menţinere a controlului asupra victimei, participând la transportul acesteia în localitatea Krefeld din Germania şi locuind împreună cu aceasta într-un imobil închiriat de inculpatul T. În consecinţă acuzaţia a vizat faptul că s-a asigurat menţinerea controlului victimei racolată prin inducere în eroare, iar conduita inculpatului reprezintă o participaţie sub forma complicităţii la actele autorului.

Astfel, după ce A. a reuşit să convingă victima F. să-l însoţească în Germania, sub pretextul unei vizite temporare şi cu promisiunea că se poate întoarce acasă dacă nu se va adapta în acel loc, victima a fost transportată în Germania de inculpatul A., cu autoturismul acestuia marca x de culoare alb, alături de A. şi F. deplasându-se şi nepotul lui A., W.

În declaraţia dată în cursul urmăririi penale, persoana vătămată F. a precizat că "în maşină se mai afla şi nepotul lui ..., numit W. În Rahova, la o benzinărie, ne-am întâlnit cu T., fratele lui ..., care era însoţit de FFFFFF. şi o fată Cristina, care mi-a fost prezentată ca fiind iubita lui FFFFFF. Eu cu ... şi cu W. am mers în maşina lui ..., care la acea vreme era un x alb, iar ceilalţi trei au mers cu maşina lui T., un x de culoare neagră", precum şi că în Germania a stat "în apartamentul respectiv cu T., Oana şi W.".

W. nu l-a însoţit pe tatăl său, care a călătorit alături de victima E. şi de TT. Declaraţia victimei, citată mai sus, probează raţiunea pentru care W. a călătorit în maşina unchiului său şi nu în maşina tatălui său. În acest mod, victima E. a putut fi prezentată lui F. ca fiind prietena lui TT., astfel că prezenţa lui W. în autoturismul unchiului său şi nu în autoturismul tatălui său, a asigurat menţinerea erorii victimei F. cu privire la scopul călătoriei.

W. a sprijinit traficarea victimei de către A., inclusiv inducerea în eroare a victimei F. cu privire la calitatea lui E. (ce i-a fost prezentată drept iubita suspectului TT.) atât în timpul drumului către Germania, cât şi prin cazarea victimei în locuinţă, împreună cu inculpaţii T., W. şi persoana vătămată K. În contextul cunoaşterii evidente de către W. a modului în care familia sa obţinea venituri din exploatarea victimelor (el însuşi este acuzat şi condamnat ca autor al unei infracţiuni de trafic de persoane), prezenţa alături de F. a avut ca scop să împiedice aflarea adevărului de către victimă cu privire la celelalte femei traficate de A. şi să susţină menţinerea inducerii în eroare a victimei, care fiind ţinută separat de E. (cu care inculpatul avea, de asemenea, o relaţie la acel moment şi faţă de care pretindea aceleaşi sentimente de afecţiune), nu putea afla despre caracterul fals al sentimentelor susţinute de A. ori despre numărul victimelor care fuseseră aduse în Germania folosind aceeaşi metodă (lover boy).

Cele ce preced dovedesc existenţa participaţiei sub forma complicităţii.

În ceea ce priveşte reţinerea unei rezoluţii infracţionale unice în cazul infracţiunilor de trafic de persoane şi infracţiunilor de influenţarea declaraţilor

Analiza unităţii de rezoluţie infracţională are o interpretare constantă în doctrină: "Atunci când autorul a luat hotărârea generică de a săvârşi în viitor mai multe infracţiuni de un anumit tip, fără a-şi fi reprezentat, de la început, în mod concret, chiar şi într-un mod general, faptele pe care le va comite, această rezoluţie nu este de natură a unifica infracţiunile săvârşite, care vor constitui tot atâta rezoluţii autonome, ale unor infracţiuni aflate în concurs. Cerinţa ca rezoluţia specifică infracţiunii continuate să fie determinată nu înseamnă ca făptuitorul să îşi prezinte cu anticipaţie amploarea şi limitele întregii activităţi infracţionale. Hotărârea de a ajuta autorul unei infracţiuni ori de câte ori se va ivi prilejul este o rezoluţie nedeterminată, care, numai pe parcursul săvârşirii faptelor, se concretizează în forma unei rezoluţii distincte pentru fiecare acţiune" (Vasile Papadopol, Doru Pavel Formele unităţii infracţionale în dreptul penal român, Casa de editură şi presă Şansa S.R.L., Bucureşti, 1992, p. 143-144).

Atunci când infracţiunile sunt îndreptate contra persoanei, aşa cum este cazul traficului de persoane, există o infracţiune distinctă, în raport de fiecare victimă. Doar în mod excepţional, în cazul infracţiunilor contra persoanei, legiuitorul a incriminat ca infracţiune unică infracţiunea comisă împotriva mai multor subiecţi (ca în cazul infracţiunii de complexe de omor calificat comis împotriva a două sau mai multe persoane, de exemplu), pentru celelalte ipoteze fiind incidentă instituţia concursului de infracţiuni.

"În cazul infracţiunilor care presupun ca subiect pasiv persoana, săvârşirea acţiunii tipice este atât de strâns legată de subiectul pasiv încât reprezentarea autorului cu privire la comiterea actului de conduită implică în mod necesar şi reprezentarea unei anumite victime şi numai a acesteia(...)

În cazul infracţiunilor contra persoanei fiecare subiect pasiv suportă în mod distinct câte un rezultat autonom al acţiunii săvârşite împotriva sa de către infractor, în timp ce, la activităţile infracţionale contra patrimoniului, săvârşirea unei pluralităţii de acţiuni în paguba mai multor patrimonii nu exclude, prin cumularea beneficiilor, şi, corespunzător, a prejudiciului, producerea unui rezultat global, propriu întregii activităţi infracţionale. (...)

La infracţiunile contra persoanei autonomia rezultatelor diferitelor acţiuni este absorbită şi face imposibilă constituirea prin adiţionare a unui singur rezultat. În acest fel va exista întotdeauna o pluralitate de rezultate fiecare corespunzător uneia dintre acţiunile săvârşite şi niciodată un rezultat unic propriu întregii activităţi infracţionale.(...) Unitatea de rezoluţie nu poate fi presupusă" Vasile Papadopol, Doru Pavel Formele unităţii infracţionale în dreptul penal român, Casa de editură şi presă Şansa S.R.L., Bucureşti, 1992, p. 152-154).

Cele ce preced arată că pentru toate acuzaţiile de trafic de persoane ar fi trebui reţinută câte o infracţiune distinctă în raport de fiecare victimă. Neagravarea situaţie în propria cale de atac împiedică această soluţie pentru autorii infracţiunilor de trafic şi determina menţinerea concursului de infracţiuni, în forma deja reţinută prin sentinţă, pentru complici.

Suplimentar consideraţiilor teoretice ce preced, situaţia de fapt susţine existenţa unor rezoluţii infracţionale distincte atât în cazul complicităţii la infracţiunea de trafic de persoane cât şi în cazul infracţiunilor de influenţarea declaraţiilor.

Nu există o unitate infracţională legală, sub forma unei singure complicităţi la infracţiunea de trafic de persoane în formă continuată, deoarece actele de complicitate vizează perioade diferite, autori diferiţi, cu intervale de timp, în majoritatea cazurilor, mai lungi de un an între infracţiunile care sprijineau activitatea aceluiaşi autor, aspecte care probează rezoluţia distinctă în raport de fiecare infracţiune:

1) complice A.: a) decembrie 2016, victima J., autor W. (nepotul său), complicele a adăpostit victima într-un imobil închiriat din localitatea Krefeld, Germania şi a transportat victima în locurile în care, prin acte de violenţă fizică, a fost obligată să se prostitueze în folosul inculpatului W.; b) mai 2014- ianuarie 2015, martie 2015-primăvara anului 2016, victima K. autor T., complicele a transportat victima în locurile în care a fost obligată să se prostitueze în folosul inculpatului T.

2) complice L.: a) decembrie 2016, victima J., autor W., complicele a transportat victima din clubul KK. din Krefeld, unde a fost obligată să practice prostituţia, către locuinţa în care aceasta fusese cazată de cei din urmă; b)victima B., autor A., complicele a adăpostit victima într-un imobil închiriat de el din localitatea Krefeld, Germania şi a transportat-o, în câteva rânduri, în locurile în care victima, prin acte de violenţă fizică, a fost obligată să se prostitueze în folosul inculpatului A.

3) complice R.: a) 2012 - 2015, victima B., autor A., complicele a transportat victima în Italia, regiunea Catania şi în localitatea Krefeld din Germania în locurile în care aceasta prin acte de violenţă fizică, a fost obligată să se prostitueze în folosul inculpatului A.; b) iulie 2014 - aprilie 2015, victima E., autor A. complicele a transportat victima din aeroportul Dusseldorf în localitatea Krefeld, şi în locurile în care era obligată să practice prostituţia şi a supravegheat-o în absenţa inculpatului A.; c) sfârşitul lunii mai 2014, victima K., autor T., complicele a găzduit victima într-o locuinţă închiriată de el în localitatea Krefeld din Germania, iar în perioada martie 2015 până în primăvara anului 2016 a transportat-o, în câteva rânduri, în locurile din localitatea anterior menţionată, în care victima a fost obligată să se prostitueze în folosul inculpatului T.; d) iunie 2015, victima F., autor A., complicele a transportat-o în locul în care era obligată să practice prostituţia, ajutându-l pe cel din urmă în menţinerea controlului asupra victimei; e) 23.07.2016, victima I., autor A., complicele a transportat victima în locul în care era obligată să practice prostituţia, ajutându-l pe cel din urmă în menţinerea controlului asupra victimei.

4) complice T. zis "T.": a) aprilie 2015, victima F., autor A., complicele a adăpostit victima într-un imobil închiriat de el în localitatea Krefeld din Germania şi a transportat-o, în locurile în care era obligată să practice prostituţia, ajutându-l pe cel din urmă în menţinerea controlului asupra victimei. b) aprilie 2015, victima E., autor A. complicele a transportat victima din Bucureşti în localitatea Krefeld din Germania, deşi cunoştea că victima fusese recrutată anterior de A. prin inducere în eroare şi că era obligată de acesta să practice prostituţia în folosul său. Modalităţile diferite ale actelor de executare, în cazul lui T., transportul de la Bucureşti (România) la Krefeld, Germania pentru o victimă şi cazarea în Krefeld pentru o altă victimă determină reţinerea unor infracţiuni distincte.

5) complice Z.: a) august 2014 - septembrie 2014 (cu menţiunea datei epuizării infracţiunii astfel cum este precizată în decizie) victima K., autor T., complicele a încurajat victima să continue practicarea prostituţiei şi, în acest scop, pentru a împiedica plecarea victimei de la inculpatul T., a găzduit-o în imobilul din Bucureşti, B) primăvara anului 2015, victima F., autor A., complicele a încurajat victima să practice prostituţia şi oferirea de indicaţii cu privire la modul în care trebuie desfăşurată această activitate

Cele ce preced susţin încadrarea juridică dată de rechizitoriu şi sentinţă. Chiar reţinând forma continuată în cazul autorilor infracţiunii de trafic de persoane (având în vedere neagravarea situaţiei juridice în propria cale de atac), poziţia juridică a autorilor infracţiunii de trafic de persoane nu susţine o situaţie similară în cazul complicilor: actele materiale ale infracţiunii continuate se succed la intervale mici de timp, presupun o traficare a fiecărei victime pentru o perioadă îndelungată, care se suprapune peste perioada de traficare a unei alte victime, fiind probată astfel continuitatea rezoluţiei infracţionale. În cazul complicilor, actele vizează victime diferite şi perioade diferite de traficare a victimelor, ceea ce susţine soluţia instanţei de fond.

Similar, în cazul infracţiunilor de influenţarea declaraţiilor, faptul că actele materiale vizau persoane diferite, dosare de urmărire penală distincte (uneori cu acte administrate în ţări diferite), perioade de timp diferite şi modalităţi diferite de influenţare a declaraţiilor (prin corupere sau prin constrângere, unele prin intervenţie directă altele prin intervenţie mediată, unele privind declaraţiile faţă de faptele lui A., altele privind declaraţiile faţă de faptele lui T.) justifică menţinerea soluţiei instanţei de fond şi pluralitatea de infracţiuni.

Rezoluţia infracţională este distinctă în cazul infracţiunilor de influenţarea declaraţiilor comise de inculpata Y. Concluzia decurge în raport faptul că influenţarea declaraţiilor a vizat declaraţiile mai multor persoane (F. şi C.), de intervalul dintre datele comiterii celor două infracţiuni (februarie 2018 şi august 2018), din faptul că însăşi inculpata Y. a susţinut că întâlnirea cu C. a fost întâmplătoare ceea ce presupune o rezoluţie instantanee, lipsa premeditării şi deci absenţa unei rezoluţii infracţionale unice (nu luase, încă de la momentul discuţiilor cu F., hotărârea de a o contacta şi pe C., C.

Actele autorului nu absorb actele de instigare, comise de aceeaşi persoană, dacă actele de instigare au început după ce au fost finalizate actele materiale comise în calitate de autor (în ceea ce îl priveşte pe T.), acest aspect al situaţiei juridice dovedind şi o nouă rezoluţie infracţională caracterizată prin schimbarea formei de participaţie, la trecerea unui interval de timp considerabil de la epuizarea actului de conduită în calitate de autor. Circumstanţele comiterii infracţiunilor arată şi că rezoluţia infracţională a activităţii de instigare a fost luată după finalizarea activităţii în calitate de autor, că dosarele în care s-a dorit influenţarea declaraţiilor erau diferite, iar finalizarea activităţii de autor este urmată de determinarea inculpatei X. în săvârşirea infracţiunii de influenţarea declaraţiilor.

Referitor la X., datele săvârşirii infracţiunilor la un interval de trei luni (decembrie 2017 şi februarie 2018) şi modalitatea de executare a elementului material (prima infracţiune, alături de inc. Y., s-a întâlnit cu victima F., persoană vătămată în dosarul nr. x/2015 al D.I.I.C.O.T. şi victimă a traficului de persoane comis de A. în dosarul nr. x al Poliţiei Dusseldorf - Procuratura oraşului Wuppertal a doua infracţiune comisă singură, respectiv influenţarea declaraţiei lui K. - victimă a traficului de persoane comis de inculpatul T.) infirmă existenţa unei rezoluţii unice.

În ceea ce îl priveşte pe A. soluţia de condamnare are în vedere fapte din anii 2017 (declaraţiile victimei B., persoană vătămată în dosarul nr. x/2015 al D.I.I.C.O.T persoană vătămată în dosarul nr. x al Poliţiei Dusseldorf - Procuratura oraşului Wuppertal); februarie 2018 (declaraţiile victimei F., persoană vătămată în dosarul nr. x/2015 al D.I.I.C.O.T. şi totodată identificată ca victimă a traficului de persoane comis de A., faptă cercetată în dosarul nr. x al Poliţiei Dusseldorf - Procuratura oraşului Wuppertal); mai - iunie 2014 şi ianuarie - februarie 2018, (prin coruperea victimei C., persoană vătămată în dosarul nr. x/2014 (reunit la dosarul nr. x/2015 al D.I.I.C.O.T.); începutul anului 2018, (prin corupere, martora I., victimă în dosarul nr. x al Parchetului Wuppertal); începutul anului 2018, prin corupere, victima K. - victimă a traficului de persoane comis de fratele său, inculpatul T.)

Faptele descrise mai sus vizează infracţiuni de influenţarea declaraţiilor comise în ani diferiţi, faţă de declaraţiile unor victime diferite şi prin mijloace diferite (unele prin corupere altele prin ameninţare, unele prin intervenţie directă altele prin intervenţie mediată, unele privind faptele sale, altele privind faptele lui T.), ceea ce justifică şi reţinerea unei rezoluţii infracţionale diferite şi deci a concursului de infracţiuni.

În concluzie rezoluţia infracţională este distinctă şi determină soluţia pronunţată de instanţa de fond.

În ceea ce priveşte individualizarea pedepselor, opinia referitoare la încadrarea juridică, vinovăţia inculpaţilor şi gravitatea infracţiunilor conduce la menţinerea soluţiei instanţei de fond. Vârsta unei persoane nu poate, prin ea însăşi, să prevaleze drept criteriu de individualizare faţă de natura infracţiunii pentru care a fost condamnat şi încercarea constantă de a induce în eroare autorităţile judiciare.

Procesat de GGC - LM