Unlawful annulment of appeal for non-stamp where tax installment plan delegates enforcement to fiscal authorities: cassation allowed, decision quashed and remanded

Ajutor public judiciar. Eşalonarea taxei judiciare de timbru. Anularea apelului ca netimbrat. Nelegalitate

Cuprins pe materii: Drept procesual civil. Procedura contencioasă. Judecata

Index alfabetic: ajutor public judiciar

eşalonarea taxei de timbru

O.U.G. nr. 80/2013, art. 41, art. 44

C.proc.civ., art. 470 alin. 3

CEDO, art. 6

Din conţinutul dispoziţiilor art. 41 şi ale art. 44 din O.U.G. nr. 80/2013 rezultă că încheierea de încuviinţare a cererii de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, cum este și cea prin care s-a eșalonat plata taxei de timbru în cadrul mai multor rate, cu termene de plată succesive, reprezintă titlu executoriu, fiind prevăzută o procedură specială pentru urmărirea executării obligaţiei de plată ori, după caz, pentru punerea în executare a hotărârii privind plata taxei ori a părţii din taxa datorată, la termenele stabilite, în sarcina organelor competente ale unităţilor fiscale teritoriale în care se află sediul instanţei la care se introduce acţiunea sau cererea.

Prin urmare, în condiţiile în care organele fiscale au atât dreptul, cât şi obligaţia de a urmări şi pune efectiv în executare dispoziţia de plată a tranşelor din taxa judiciară de timbru eşalonată, în cazul neîndeplinirii obligaţiei de achitare a ratei corespunzătoare din taxa judiciară de timbru la termenele stabilite, instanţa de judecată nu numai că nu poate aplica, în mod legal, sancţiunea nulităţii pentru netimbrare, dar nici nu mai are competenţa de a face verificări sub acest aspect, dezînvestindu-se din momentul în care a pronunţat încheierea prin care cererea de ajutor public judiciar a fost admisă şi eşalonată taxa judiciară de timbru aferente fazei procesuale a apelului.

I.C.C.J., Secţia I civilă, decizia nr. 1820 din 22 octombrie 2025

I. Circumstanţele cauzei

Obiectul cererii deduse judecății

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului I Secţia I civilă în data de 29.04.2022, reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâta S.C. C. S.R.L. au solicitat instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract de vânzare-cumpărare pentru imobilul identificat în antecontractul de vânzare-cumpărare din data de 11.03.2015, modificat prin actul adiţional din 30.08.2015, constând în imobil apartament nr. 4 bl E2, et. 1, compus din 3 camere şi dependinţe, în suprafaţă construită de 119,60 mp, suprafaţă utilă de 100,43 mp, compus din 1 hol, 2 bai, 2 dormitoare, 1 cameră de zi, 2 balcoane, împreună cu cota parte aferentă din dreptul de proprietate indiviză asupra părţilor din construcţie aflate în folosinţa comună, perpetuă şi forţată a tuturor coproprietarilor blocului şi împreună cu o cotă indiviză din dreptul de proprietate asupra terenului aferent construcţiei Bloc E2, situată în intravilanul municipiului Bacău, nr. cadastral x, CF x precum şi constituirea în favoarea imobilului ce face obiectul antecontractului, ca fond dominant, o servitute de trecere cu titlu gratuit şi pe durată nedeterminată asupra drumului de acces spre calea publică, reprezentată de suprafaţa de teren de 3.773 mp situată la aceeaşi adresă.

Hotărârea primei instanţe a fondului

Prin sentinţa civilă nr. 565 din 23.07.2024, pronunţată de Tribunalul Bacău – Secţia I civilă, a fost admisă în parte acţiunea astfel cum a fost precizată şi completată, formulată de reclamanţii A. şi B.

A fost perfectat antecontractul de vânzare-cumpărare din data de 11.03.2015 modificat prin actul adiţional din 30.08.2015 încheiate între pârâtă, în calitate de vânzător, şi reclamanţi, în calitate de cumpărători, cu privire la:

- apartament nr. 4 bl E2, et. 1, compus din 3 camere şi dependinţe, în suprafaţă construită de 119,60 mp, suprafaţă utilă de 100,43 mp, compus din 1 hol, 2 bai, 2 dormitoare, 1 cameră de zi, 2 balcoane, împreună cu cota parte aferentă din dreptul de proprietate indiviză asupra părţilor din construcţie aflate în folosinţa comună, perpetuă şi forţată a tuturor coproprietarilor blocului şi împreună cu o cotă indiviză din dreptul de proprietate asupra terenului aferent construcţiei Bloc E2, situată în intravilanul municipiului Bacău, nr. cadastral x, CF x.

- constituirea în favoarea imobilului a unei servituţi de trecere cu titlu gratuit şi pe durată nedeterminată asupra drumului de acces spre calea publică, drum in suprafaţă de 3773 m.p. înscris in CF x.

A fost obligată pârâta să efectueze demersurile de radiere a sarcinilor şi interdicţiilor înscrise in CF x asupra acestui imobil.

A fost respinsă cererea ca perfectarea antecontractului să aibă loc asupra imobilului liber de orice sarcini sau servituţi.

A fost obligată pârâta să plătească reclamanţilor suma de 17500 lei cheltuieli de judecată.

Hotărârea instanţei de apel

Prin decizia civilă nr. 769 din 18.12.2024, Curtea de Apel Bacău – Secţia I civilă a admis excepţia netimbrării.

A anulat apelul civil formulat de apelanta-pârâtă S.C. C. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 565/2024, pronunţate de Tribunalul Bacău - Secţia I civilă, ca netimbrat.

A obligat apelanta la plata sumei de 2000 lei, în temeiul art. 459 alin. (2) C.proc.civ., către intimat, cu titlul de cheltuieli de judecată.

Calea de atac formulată în cauză

Împotriva deciziei civile nr. 769/2024 a Curții de Apel Bacău a declarat recurs pârâta S.C. C. S.R.L.

Prin motivele de recurs aceasta a susținut că, prin încheierea din 18.11.2024, Curtea de Apel Bacău a admis cererea de reexaminare împotriva încheierii date asupra cererii de ajutor public judiciar formulată de aceasta, dispunând eşalonarea plăţii taxei judiciare de timbru în sumă de 6.300 lei în 6 tranşe egale, a câte 1.050 lei.

Prin decizia atacată, instanţa a anulat, ca netimbrat apelul declarat de aceasta, apreciind greşit că obligaţia de plată a taxei judiciare de timbru nu a fost îndeplinită. Astfel, până la termenul de judecată din 18.12.2024, tranşele în valoare de 1050 lei au fost achitate, omiţându-se doar depunerea ordinelor de plată la dosar.

Arată recurenta că, în data de 29.11.2024, a achitat suma de 1050 lei, aferentă primei tranşe, conform chitanţei nr. 123889 (6) emisă la acea dată.

Totodată, în data de 04.12.2024 a fost achitată cea de-a doua tranşă din taxa judiciară de timbru, astfel cum reiese din chitanţa nr.124944 (29).

Inclusiv ulterior pronunţării, la 20.01.2025, a achitat a treia tranşă de 1050 lei, astfel cum reiese din chitanţa nr. 10999 (50).

Mai mult, tranşele stabilite de instanţa de judecată au fost comunicate Direcţiei Economice – Impozite şi Taxe Locale Bacău, care urmărea îndeplinirea obligaţiilor de plată, sens în care nu a mai considerat necesar aducerea la cunoştinţa instanţei despre efectivitatea realizării respectivelor plăţi.

Pe cale de consecinţă, solicită casarea deciziei civile recurate, respingerea excepţiei netimbrării apelului, cu constatarea lipsei culpei acesteia şi, pe cale de consecinţă, înlăturarea şi a obligaţiei de plată a cheltuielilor de judecată aferente judecăţii în apel, stabilite în sarcina sa.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 486 C.proc.civ.

5. Apărările formulate în cauză

Intimaţii B. şi A. au formulat întâmpinare, prin care au invocat excepția nulității recursului pentru neîncadrarea criticilor în motivele de casare iar, în subsidiar, au solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Întâmpinarea a fost comunicată recurentei în data de 07.04.2025, acesta din urmă formulând răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererilor intimaţilor şi admiterea recursului, astfel cum a fost formulat.

Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând decizia recurată, precum și actele și lucrările dosarului, pe baza criticilor formulate prin motivele de recurs și prin raportare la dispoziţiile legale aplicabile în cauză, se apreciază că recursul este fondat, pentru considerentele ce urmează a fi expuse.

Prin memoriul de recurs, pârâta critică decizia recurată, susținând că greșit a fost anulat ca netimbrat apelul său, câtă vreme acesteia i-a fost admisă cererea de acordare a ajutorului public judiciar, sub forma eşalonării taxei judiciare de timbru, şi a realizat plata tranşelor stabilite de instanţă. Mai mult, Direcţia de Impozite şi Taxe Locale Bacău este instituţia care se asigură de respectarea respectivelor obligaţii de plată.

Înalta Curte constată că această critică poate fi circumscrisă motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C.proc.civ., din perspectiva căruia urmează a fi analizat recursul.

Verificând legalitatea deciziei recurate, Înalta Curte constată că, prin decizia atacată, instanţa de apel a anulat, ca netimbrat, apelul declarat de pârâta S.C. C. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 565 din 23.07.2024, pronunţate de Tribunalul Bacău - Secţia I civilă.

Astfel, la termenul de judecată din 18.12.2024, curtea de apel a invocat, din oficiu, excepţia netimbrării căii de atac, reţinând că, prin rezoluţia din data de 02.09.2024, s-a stabilit în sarcina apelantei obligaţia de achitare, în mod provizoriu, a taxei judiciare de timbru în cuantum de 6.300 lei, precum şi că, urmare a formulării cererii de acordare a facilităţilor pentru plata taxelor judiciare de timbru şi a cererii de reexaminare împotriva încheierii prin care ajutorul public judiciar a fost admis doar în parte, pârâtei i-a fost eşalonată taxa judiciară de timbru în sumă de 6.300 lei, în şase tranşe egale a câte 1.050 lei fiecare.

Totodată, a reţinut instanţa că apelantei i-a fost pusă în vedere obligaţia de a face dovada achitării taxei judiciare de timbru aferente căii de atac exercitate, însă că aceasta nu şi-a îndeplinit obligaţia până la termenul de judecată din 18.12.2024, nefiind depuse la dosar dovezile de achitare a tranşelor de plată, astfel cum au fost stabilite prin încheierea din 18.11.2024.

Analizând legalitatea hotărârii curţii de apel, în raport cu criticile recurentei, prin care se justifică nedepunerea la dosar a dovezilor de plată a tranşelor din taxa judiciară de timbru care fusese eşalonată pentru un termen de 6 luni, de existenţa unui titlu executoriu ale cărui dispoziţii sunt aduse la îndeplinire prin grija Direcţiei de Impozite şi Taxe Locale, iar nu a instanţei de judecată, Înalta Curte constată că acestea sunt fondate, urmând a fi admise.

Astfel, potrivit art. 44 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru,

”(1) În cazul încuviinţării cererii de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, prin încheiere se vor stabili, după caz, cota de reducere sau cuantumul redus al taxei, termenul sau termenele de plată şi cuantumul ratelor.

(2) Eşalonarea plăţii taxelor judiciare se poate face pe parcursul a cel mult 24 luni şi pentru maximum 12 termene.

(3) În cazul eşalonării sau amânării, instanţa transmite hotărârea de încuviinţare, care constituie titlu executoriu, organelor competente, potrivit art. 41, pentru urmărirea executării obligaţiei de plată ori, după caz, pentru punerea în executare a hotărârii privind plata taxei ori a părţii din taxa datorată, la termenele stabilite.”

În conformitate cu dispoziţiile art. 41 din aceeaşi ordonanţă, „ (1) Executarea creanţelor având ca obiect taxa judiciară de timbru se efectuează prin organele de executare ale unităţilor administrativ-teritoriale prevăzute la art. 40 alin. (1), potrivit dispoziţiilor legale privind executarea creanţelor fiscale şi procedurii prevăzute de aceste dispoziţii.

(3) În vederea executării creanţelor având ca obiect taxa judiciară de timbru, instanţele judecătoreşti vor comunica de îndată hotărârea, care constituie titlu executoriu pentru plata taxei judiciare de timbru, către organele prevăzute la alin. (1)”.

Din aceste texte de lege rezultă că încheierea de încuviinţare a cererii de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, cum este și cea prin care s-a eșalonat plata taxei de timbru în cadrul mai multor rate, cu termene de plată succesive, reprezintă titlu executoriu, fiind prevăzută o procedură specială pentru urmărirea executării obligaţiei de plată ori, după caz, pentru punerea în executare a hotărârii privind plata taxei ori a părţii din taxa datorată, la termenele stabilite, în sarcina organelor competente ale unităţilor fiscale teritoriale în care se află sediul instanţei la care se introduce acţiunea sau cererea.

Ca atare, nu îi mai revine instanței judecătorești care a încuviințat cererea de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru obligația de a verifica achitarea la scadență a ratelor corespunzătoare din taxa de timbru datorată și aplicarea sancțiunii corespunzătoare în cazul neîndeplinirii obligației.

De asemenea, atâta timp cât organele de executare ale unităţilor teritoriale din circumscripţia teritorială a instanţei sesizate de reclamant sunt împuternicite să execute silit dispoziţiile din încheierea de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, cu finalitatea satisfacerii taxei de timbru datorate, nu se mai justifică aplicarea sancțiunii prevăzute de art. 470 alin. (3) C.proc.civ., potrivit căruia neîndeplinirea obligaţiei de plată a taxei judiciare de timbru până la termenul stabilit se sancţionează cu nulitatea cererii de apel.

Ca urmare, odată ce instanţa de judecată a încuviinţat petentei cererea de eşalonare a plăţii taxei judiciare de timbru, plata ratelor lunare stabilite în sarcina recurentei este o chestiune ce ţine de executarea obligaţiei de plată sau, dacă se impune, de executarea silită a hotărârii, care se efectuează de către organele fiscale abilitate în acest sens.

Aşadar, raportat la cazul de faţă, dacă petenta căreia i s-a încuviinţat cererea de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru nu ar fi achitat rata corespunzătoare din taxa judiciară de timbru la termenele stabilite prin încheierea de reexaminare a ajutorului public judiciar din data de 18.11.2024 a Curţii de Apel Bacău, organele fiscale aveau prerogativa de a declanșa procedura executării silite a încheierii ce constituie titlu executoriu, astfel cum s-a arătat mai sus, instanţei de judecată nefiindu-i permis să dispună această sancţionare a petentei, prin anularea cererii cu a cărei soluţionare a fost învestită.

Altfel supus, în condiţiile în care organele fiscale au atât dreptul cât şi obligaţia de a urmări şi pune efectiv în executare dispoziţia de plată a tranşelor din taxa judiciară de timbru eşalonată, instanţa de judecată nu numai că nu putea aplica, în mod legal, sancţiunea nulităţii pentru netimbrare, întrucât îndeplinirea obligaţiei de plată a taxei judiciare de timbru urma a se realiza cu certitudine, benevol sau prin executare silită, dar nici nu mai avea competenţa de a face verificări sub acest aspect, dezînvestindu-se din momentul în care a pronunţat încheierea de reexaminare a ajutorului public judiciar, prin care cererea petentei a fost admisă şi redusă şi eşalonată taxa judiciară de timbru aferente fazei procesuale a apelului.

Această concluzie apare ca fiind justificată şi din perspectiva faptului că durata unei faze procesuale poate să depăşească termenul stabilit pentru plata ultimei rate eşalonate, astfel încât instanţa de judecată nu ar mai putea sancţiona neplata, spre exemplu, a tranşelor din taxa judiciară de timbru devenite scadente după pronunţarea hotărârii.

Reglementările din dispoziţiile art. 41 şi 44 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt speciale, şi derogatorii de la prevederile art. 470 alin. (3) C.proc.civ., care reprezintă dreptul comun în materia sancțiunii aplicate pentru neachitarea taxelor de timbru până la termenul stabilit de către instanța de judecată.

În consecință, în temeiul 496 alin. (1) şi (2) raportat la art. 488 alin. (1) pct. 5 C.proc.civ., constatând că instanţa de apel nu avea prerogativa de a verifica modalitatea de aducere la îndeplinire a obligaţiilor stabilite prin încheierea de eşalonare a taxei judiciare de timbru stabilite în sarcina petentei S.C. C. S.R.L. şi, deci, de a aplica sancţiunea nulităţii pentru netimbrarea cererii de apel a apelantei-petente, reţinând şi incidenţa art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care reglementează dreptul de acces la justiţie, Înalta Curte a admis recursul, a casat decizia atacată şi a trimis cauza spre rejudecarea fondul apelului la Curtea de Apel Bacău.