Funding of statutory medical allowances under Law No. 56/2020: Whether the National Health Insurance Fund's obligation to finance employer-paid salary surcharges arises from statutory law rather than civil contracts, and the immediate applicability of subsequent legislative amendments confirming the funding source.

Şedinţa publică din data de 27 martie 2025

Asupra recursurilor civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 20 martie 2023 pe rolul Tribunalului Botoşani, secţia I civilă, sub nr. x/2023, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S. şi T., prin Uniunea Sindicală Judeţeană Sanitas Botoşani, în contradictoriu cu pârâtul Spitalul Judeţean de Urgenţă Mavromati Botoşani, au solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună obligarea pârâtului la:

a) obligarea instituţiei pârâte la calcularea şi plata sporului pentru reclamanţi, reglementat de Legea nr. 56/2020 şi a Ordinului nr. 1070/2020 în procent de 10% pentru perioada 21 martie 2020 - 14 august 2020, pentru membrii de sindicat care îşi desfăşoară activitatea în secţia Exterioară Pediatrie şi Serviciului Judeţean de Medicină Legală, sume actualizate cu indicele de inflaţie de la data naşterii dreptului şi până la data plăţii efective;

b) obligarea instituţiei pârâte la plata dobânzii legale penalizatoare, calculată de la data scadenţei obligaţiei de plată aferentă fiecărei luni, până la plata efectivă a sporului;

Pârâtul Spitalul Judeţean de Urgenţă "Mavromati" Botoşani a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea pretenţiilor reclamanţilor, ca nefondate, netemeinice şi nelegale.

De asemenea, pârâtul Spitalul Judeţean de Urgenţă "Mavromati" Botoşani, în termen legal, a formulat cerere de chemare în garanţie a Casei de Asigurări de Sănătate Botoşani, solicitând ca, în cazul în care va cădea în pretenţii, să fie obligată Casa de Asigurări de Sănătate Botoşani să despăgubească pârâtul cu suma de bani care face obiectul cererii de chemare în judecată.

Casa de Asigurări de Sănătate Botoşani a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în garanţie, ca neîntemeiată.

Reclamanţii prin Uniunea Sindicală Judeţeană Sanitas Botoşani au depus răspuns la întâmpinare, prin care au solicitat admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată.

Prin sentinţa civilă nr. 229 din 13 martie 2024, pronunţată de Tribunalul Botoşani, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2023, s-a respins excepţia nulităţii cererii, invocată de pârâtul Spitalul Judeţean de Urgenţă "Mavromati" Botoşani, prin întâmpinare; s-a admis, în parte, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S. şi T., prin Uniunea Sindicală Judeţeană Sanitas, în contradictoriu cu Spitalul Judeţean de Urgenţă "Mavromati" Botoşani; pârâtul Spitalul Judeţean de Urgenţă "Mavromati" Botoşani a fost obligat la calcularea şi plata sporului pentru fiecare reclamant, reglementat de Legea nr. 56/2020 şi a Ordinului nr. 1070/2020 în procent de 10% pentru perioada 07.04.2020-14.08.2020, raportat la perioada lucrată de fiecare reclamant în parte, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflaţie de la data naşterii dreptului şi până la data plăţii efective şi la plata dobânzii legale penalizatoare, calculată de la data scadenţei obligaţiei de plată aferentă fiecărei luni, până la plata efectivă a sporului; s-a admis cererea de chemare în garanţie formulată de Spitalul Judeţean de Urgenţă "Mavromati" Botoşani, în contradictoriu cu Casa de Asigurări de Sănătate Botoşani; pârâta Casa de Asigurări de Sănătate Botoşani a fost obligată să pună la dispoziţia pârâtului Spitalul Judeţean de Urgenţă "Mavromati" Botoşani sumele necesare achitării drepturilor băneşti solicitate de reclamanţi.

Împotriva acestei sentinţe, chemata în garanţie Casa de Asigurări de Sănătate Botoşani a declarat apel, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă, prin decizia civilă nr. 656 din 19 iunie 2024, a respins, ca nefondat, apelul declarat în cauză de chemata în garanţie CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE BOTOŞANI împotriva sentinţei civile nr. 229 din 13 martie 2024 a Tribunalului Botoşani, secţia I civilă, în contradictoriu cu intimată-reclamantă Uniunea Sindicală Judeţeană "Sanitas" Botoşani, pentru reclamanţii membri de sindicat A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., U., R., S. şi T., precum şi cu intimatul-pârât Spitalul Judeţean de Urgenţă "Mavromati" Botoşani.

La data de 8 august 2024 s-au înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, sub nr. x/2023, recursurile declarate de recurentul-pârât Spitalul Judeţean de Urgenţă "Mavromati" Botoşani şi de recurenta-chemată în garanţie Casa de Asigurări de Sănătate Botoşani împotriva deciziei civile nr. 656 din 19 iunie 2024, pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă.

Recurentul-pârât a solicitat admiterea recursului şi casarea parţială a hotărârii recurate, respectiv casarea căii de atac prevăzute în dispozitivul deciziei civile nr. 656 din 19 iunie 2024, pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă, apreciind că sunt incidente motivele de nelegalitate reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 5 şi pct. 8 din C. proc. civ.

A susţinut faptul că potrivit art. 97 din C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă recursurile declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel, precum şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege.

Or, în cazul de faţă, prin lege specială - Codul muncii - legiuitorul a stabilit că în cazul conflictelor de muncă hotărârile primei instanţe - tribunalul - sunt supuse doar apelului.

Dispoziţiile Codului muncii fiind speciale, raportate la prevederile C. proc. civ., înseamnă că în speţă se aplică principiul de drept specialia generalibus derogant.

Recurentul-pârât consideră că instanţa de apel a fost în eroare când a dispus că decizia pronunţată poate fi atacată cu recurs în termen de 30 zile de la comunicare.

În finalul cererii de recurs, a arătat că este eronată calea de atac prevăzută în dispozitivul deciziei instanţei de apel, întrucât au fost încălcate prevederile art. 269-275 din Codul muncii.

Recurenta-chemată în garanţie Casa de Asigurări de Sănătate Botoşani a solicitat admiterea recursului şi modificarea deciziei civile nr. 656 din 19 iunie 2024 a Curţii de Apel Suceava, cu consecinţa respingerii cererii de chemare în garanţie formulate de pârâtul Spitalul Judeţean de Urgenţă "Mavromati" Botoşani, ca nefondată.

Decizia recurată a fost criticată de recurenta-chemată în garanţie CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE BOTOŞANI, sub aspectul nelegalităţii, pentru următoarele motive:

Potrivit dispoziţiilor art. 255 din Legea nr. 95/2006, cu modificările şi completările ulterioare, "(1) Relaţiile dintre furnizorii de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale şi casele de asigurări sunt de natură civilă, reprezintă acţiuni multianuale care se stabilesc şi se desfăşoară pe bază de contract. În situaţia în care este necesară modificarea sau completarea clauzelor, acestea sunt negociate şi stipulate în acte adiţionale".

De asemenea, conform dispoziţiilor art. 258 alin. (1) din acelaşi act normativ, casele de asigurări de sănătate încheie cu furnizorii de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale contracte pentru furnizarea de servicii şi pentru plata acestora, urmărind realizarea echilibrului financiar.

Recurenta-chemată în garanţie consideră că atât instanţa de fond, cât şi instanţa de apel au interpretat greşit prevederile legale anterior evocate în ceea ce priveşte finanţarea cheltuielilor de personal din următoarele motive:

• Spitalele publice sunt instituţii publice finanţate integral din venituri proprii şi funcţionează pe principiul autonomiei financiare;

• Relaţia dintre furnizorul de servicii medicale în speţa de faţă spitalul şi casa de asigurări este de natură civilă reprezintă acţiuni multianuale şi se stabileşte şi se desfăşoară pe bază de contract;

• Sumele încasate de spital de la Casa de Asigurări de Sănătate, reprezentând contravaloarea serviciilor medicale prestate în baza contractului încheiat fac parte din veniturile spitalului;

A reiterat faptul că, pentru influenţele financiare determinate de creşterile salariale acordate personalului din spitale pentru care s-a prevăzut în actele normative respective că se asigură prin transferuri din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, de la Titlul VI "Transferuri între unităţi ale administraţiei publice", Casa de Asigurări de Sănătate Botoşani a încheiat contracte distincte cu Spitalul Judeţean de Urgenţă "Mavromati" Botoşani şi sunt finanţate din sume prevăzute în mod distinct în bugetul Casei de Asigurări de Sănătate Botoşani.

Or, pentru sumele aferente acestui spor nefiind nicio reglementare legală care să prevadă ca sursă de finanţare Fondul naţional unic de asigurări de sănătate, nu au fost alocate sume în bugetul Casei de Asigurări de Sănătate Botoşani pentru plata acestui spor şi, pe cale de consecinţă, nu a fost încheiat un contract cu acest obiect.

Dincolo de toate aceste argumente, recurenta-chemată în garanţie consideră că în sprijinul susţinerii formulate (că nu a existat temei legal pentru finanţarea acestor sporuri din Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, de la titlul VI "Transferuri între unităţi ale administraţiei publice"), este chiar modificarea art. 7 alin. (1) din Legea nr. 56/2020 prin Legea nr. 281/18.10.2023, având următorul cuprins:

"personalul medical prevăzut la art. 2 alin. (1) care execută, conduce sau coordonează misiuni şi sarcini de serviciu în condiţii de pericol deosebit beneficiază, pe perioada stării de urgenţă, instituită astfel prin decret, precum şi pentru o perioadă de 3 luni de la data încetării stării de urgenţă, de un spor de până la 30%, calculat la salariul de bază/solda de funcţie/salariul de funcţie, suportat din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate prin bugetul de stat".

Referitor la prevederile art. 12 din O.U.G. nr. 70/2020, recurenta-chemată în garanţie a susţinut faptul că instanţele anterioare în mod greşit nu au sesizat că se referă la plata în continuare a drepturilor salariale dobândite în anii 2018 şi 2019, care erau plătite de Casa de Asigurări de Sănătate Botoşani pe baza unor contracte aflate în derulare.

Potrivit recurentei, obligaţia de finanţare din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate a acestor influenţe financiare s-a născut abia la data de 18 octombrie 2023 când a fost modificată Legea nr. 56/2020.

Prin urmare, Casa de Asigurări de Sănătate Botoşani nu poate fi obligată la plata sumelor actualizate cu indicele de inflaţie şi a dobânzii legale penalizatoare anterior acestei date.

În drept, recursul a fost întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Recurentul-pârât Spitalul Judeţean de Urgenţă "Mavromati" Botoşani a transmis la dosar întâmpinare la recursul formulat de chemata în garanţie Casa de Asigurări de Sănătate Botoşani, prin care a solicitat respingerea acestuia, ţinând cont de dispoziţiile legale invocate; având în vedere că litigiul ce formează obiectul dosarului nr. x/2023 este unul de muncă care se judecă după regulile dispuse de Codul muncii, potrivit cărora în cazul conflictelor de muncă hotărârile primei instanţe (tribunalului) sunt supuse doar apelului, pârâtul a solicitat admiterea recursului propriu şi "casarea căii de atac prevăzută în decizia civilă nr. 656/19.06.2024 ca fiind nefondată, netemeinică şi nelegală" .

Întâmpinarea depusă de recurentul-pârât Spitalul Judeţean de Urgenţă "Mavromati" Botoşani a fost comunicată recurentei-chemate în garanţie Casa de Asigurări de Sănătate Botoşani la data de 5 noiembrie 2024, care nu a formulat răspuns la întâmpinare.

Prin rezoluţia din 16 decembrie 2024 s-a fixat termen la data de 27 martie 2025, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, întrucât procesul este guvernat de dispoziţiile C. proc. civ., în forma modificată prin Legea nr. 310/2018, nefiind supus procedurii filtrului.

Cu titlu preliminar, în ceea ce priveşte admisibilitatea recursurilor declarate în cauză, Înalta Curte reţine că dispoziţiile art. 460 din C. proc. civ. nu rezolvă în mod expres problema de a şti care este calea de atac atunci când prin aceeaşi hotărâre s-a soluţionat o cerere principală supusă numai apelului (în speţă, acţiunea promovată de reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S. şi T., în contradictoriu cu pârâtul Spitalul Judeţean de Urgenţă "Mavromati" Botoşani, care face parte din categoria cererilor privind conflictele de muncă), dar şi o cerere incidentală supusă atât apelului, cât şi recursului (în speţă, cererea de chemare în garanţie a Casei de Asigurări de Sănătate Botoşani, formulată de pârâtul Spitalul Judeţean de Urgenţă "Mavromati" Botoşani, prin care acesta din urmă a solicitat, în cazul în care va cădea în pretenţii, să fie obligată Casa de Asigurări de Sănătate Botoşani să despăgubească unitatea spitalicească cu suma de bani care face obiectul cererii de chemare în judecată - litigiu civil), în acest caz nefiind întrunite condiţiile pentru aplicarea principiului accesorium sequitur principale.

În această ipoteză, hotărârea trebuie să fie supusă în întregul ei atât apelului, cât şi recursului, în termenele de drept comun, urmând să fie aplicate prin analogie prevederile art. 460 alin. (3) şi (5) din C. proc. civ.. Aplicarea prin analogie a dispoziţiilor legale anterior evocate în ipoteza menţionată nu contravine principiului potrivit căruia legea specială este de strictă interpretare şi aplicare, întrucât, în reglementarea actuală, art. 10 din C. civ. limitează aplicarea acestui principiu la legile speciale prin care se restrânge exerciţiul unor drepturi civile sau care prevăd sancţiuni civile. Or, dispoziţiile speciale ale art. 460 alin. (3) şi (5) din C. proc. civ. au ca efect extinderea exerciţiului dreptului de exercitare a căilor de atac.

Examinând, cu prioritate, excepţia lipsei de interes a recurentului-pârât SPITALUL JUDEŢEAN DE URGENŢĂ "MAVROMATI" BOTOŞANI în promovarea căii de atac a recursului, excepţie invocată din oficiu, faţă de dispoziţiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 32 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., orice cerere poate fi formulată şi susţinută numai dacă autorul acesteia justifică un interes.

Interesul este o condiţie de fond pentru exercitarea acţiunii în justiţie. Acesta reprezintă folosul practic pe care o parte îl urmăreşte prin punerea în mişcare a procedurii judiciare, fiind necesar ca el să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual, astfel cum impun dispoziţiile art. 33 teza I din C. proc. civ.

Cerinţa actualităţii interesului, ca o componentă a acestei condiţii de fond a acţiunii, trebuie să se verifice nu numai la data sesizării instanţei, ci pe tot parcursul procesului, ori de câte ori se apelează la oricare dintre formele procedurale care alcătuiesc conţinutul acţiunii civile (cereri, excepţii, exercitarea căilor de atac etc.).

Conform art. 458 din C. proc. civ.:

"căile de atac pot fi exercitate numai de părţile aflate în proces care justifică un interes (...)".

Aşadar, pentru a stabili dacă o parte are interes în exercitarea căii de atac, instanţa trebuie să prefigureze folosul efectiv pe care aceasta l-ar obţine în ipoteza admiterii cererii în procedura specifică.

În speţă, se constată că recursul formulat de recurentul-pârât Spitalul Judeţean de Urgenţă "Mavromati" Botoşani are ca obiect decizia civilă nr. 656 din 19 iunie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2023, prin care s-a respins, ca nefondat, apelul declarat în cauză de chemata în garanţie CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE BOTOŞANI împotriva sentinţei civile nr. 229 din 13 martie 2024 a Tribunalului Botoşani, secţia I civilă, în contradictoriu cu intimată-reclamantă Uniunea Sindicală Judeţeană "Sanitas" Botoşani, pentru reclamanţii membri de sindicat A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., U., R., S. şi T., precum şi cu intimatul-pârât Spitalul Judeţean de Urgenţă "Mavromati" Botoşani.

Interesul promovării recursului de către pârât nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, în sensul că acesta nu poate justifica un interes în exercitarea căii de atac, câtă vreme este partea care a câştigat procesul.

Astfel, Înalta Curte reţine că, prin sentinţa civilă nr. 229 din 13 martie 2024 a Tribunalului Botoşani, secţia I civilă, s-a respins excepţia nulităţii cererii, invocată de pârâtul Spitalul Judeţean de Urgenţă "Mavromati" Botoşani, prin întâmpinare; s-a admis, în parte, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S. şi T., prin Uniunea Sindicală Judeţeană Sanitas, în contradictoriu cu Spitalul Judeţean de Urgenţă "Mavromati" Botoşani; pârâtul Spitalul Judeţean de Urgenţă "Mavromati" Botoşani a fost obligat la calcularea şi plata sporului pentru fiecare reclamant, reglementat de Legea nr. 56/2020 şi a Ordinului nr. 1070/2020 în procent de 10% pentru perioada 07.04.2020-14.08.2020, raportat la perioada lucrată de fiecare reclamant în parte, sumele urmând să fie actualizate cu indicele de inflaţie de la data naşterii dreptului şi până la data plăţii efective; totodată, pârâtul a fost obligat la plata dobânzii legale penalizatoare, calculată de la data scadenţei obligaţiei de plată aferentă fiecărei luni, până la plata efectivă a sporului; prin aceeaşi sentinţă, s-a admis cererea de chemare în garanţie formulată de Spitalul Judeţean de Urgenţă "Mavromati" Botoşani, în contradictoriu cu Casa de Asigurări de Sănătate Botoşani, care a fost obligată să pună la dispoziţia pârâtului Spitalul Judeţean de Urgenţă "Mavromati" Botoşani sumele necesare achitării drepturilor băneşti solicitate de reclamanţi.

Aşa fiind, demersul procesual al pârâtului este lipsit de finalitate practică din punct de vedere juridic, iar soluţia consacrată jurisprudenţial în atare situaţii este aceea a respingerii cererii ca fiind lipsită de interes.

Analizând recursul declarat de recurenta-chemată în garanţie CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE BOTOŞANI împotriva deciziei civile nr. 656 din 19 iunie 2024, pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă, în limitele controlului de legalitate, în conformitate cu dispoziţiile art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., Înalta Curte constată că acesta este nefondat, pentru considerentele ce succed:

Recurenta-chemată în garanţie a susţinut faptul că pentru sumele aferente acestui spor, nefiind nicio reglementare legală care să prevadă ca sursă de finanţare Fondul naţional unic de asigurări de sănătate, nu au fost alocate sume în bugetul Casei de Asigurări de Sănătate Botoşani pentru plata acestui spor şi, pe cale de consecinţă, nu a fost încheiat un contract cu acest obiect.

Potrivit recurentei, obligaţia de finanţare din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate a acestor influenţe financiare s-a născut abia la data de 18 octombrie 2023 când a fost modificată Legea nr. 56/2020.

Critica este nefondată.

Dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. stabilesc, fără echivoc, că reprezintă motiv de casare numai încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.

Încălcarea legii presupune fie refuzul aplicării normei juridice, fie interpretarea greşită a acesteia.

Refuzul aplicării legii constă în transgresarea directă a textului clar şi precis, ce nu presupune o interpretare specială (interpretatio cessat in claris).

Interpretarea greşită a legii presupune că textul legal incident speţei este susceptibil de interpretări contrarii, iar prin hotărârea atacată instanţa a dat o interpretare neconformă sensului real al textului.

În fine, aplicarea greşită a legii presupune incongruenţa normei juridice raportată la situaţia de fapt reţinută de către instanţă. În acest caz, situaţia de fapt a fost greşit calificată, comparativ cu exigenţele normei de drept, ceea ce a condus judecătorii apelului la a aplica o altă lege decât aceea incidentă raportului juridic dedus judecăţii.

Înalta Curte constată că instanţa de prim control judiciar nu a interpretat şi nici nu a aplicat greşit normele de drept material, hotărârea pronunţată în apel fiind legală.

În considerentele deciziei atacate, s-a reţinut că apelanta-chemată în garanţie Casa de Asigurări de Sănătate Botoşani a formulat apel împotriva hotărârii primei instanţe doar în ceea ce priveşte soluţia dată cererii de chemare în garanţie, susţinând, în esenţă, că: nu există temei legal privind finanţarea din Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate; nu au fost prevăzute în Legea bugetului din anul 2020 la influenţe privind cheltuieli salariale care se suportă din transferuri pentru perioada martie- august 2020; nu au făcut obiectul unui contract încheiat între C.A.S. Botoşani şi Spitalul Judeţean de Urgenţă Mavromati Botoşani; nu au determinat înregistrarea unor arierate de către Spitalul Judeţean de Urgenţă Mavromati Botoşani, la finele exerciţiului bugetar din anul 2020.

Potrivit art. 12 din O.U.G. nr. 70/2020, în vigoare de la 14 mai 2020, influenţele financiare determinate de creşterile salariale pentru personalul medical şi nemedical din unităţile sanitare publice şi cele care au ca asociat unic unităţile administrativ-teritoriale, inclusiv cele prevăzute la art. 45 din Legea bugetului de stat pe anul 2020 nr. 5/2020, cu modificările ulterioare, se suportă din bugetul Fondului, de la Titlul VI - "Transferuri între unităţi ale administraţiei publice". Faptul că Fondul este Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate este prevăzut expres la art. 10 din acelaşi act normativ.

La data de 18 mai 2020 a intrat în vigoare Legea nr. 56/2020 care a reglementat acordarea unor creşteri salariale, respectiv a unui spor, personalului medical care a lucrat în condiţii de pericol deosebit în perioada stării de urgenţă şi, ulterior, pentru o perioadă de 3 luni.

Contrar opiniei apelantei, instanţa de apel a reţinut că legiuitorul prevăzuse deja sursa de finanţare pentru creşterile salariale ce urmau a fi acordate personalului medical care participa la acţiuni medicale împotriva COVID-19, nefăcând nicio distincţie în text cu privire la ce creşteri salariale are în vedere, ci doar a indicat categoria de personal avută în vedere, între care se regăsesc şi intimatele-reclamante, fapt necontestat.

Că este aşa o demonstrează şi faptul că prin Legea nr. 281/2023, în vigoare de la data de 22 octombrie 2023, s-a modificat art. 7 din Legea nr. 56/2020, indicându-se expres sursa de finanţare pentru plata acestui spor.

În expunerea de motive s-a reţinut tocmai faptul că furnizorii de servicii medicale au depus cereri către Casele de Asigurări de Sănătate pentru obţinerea de fonduri în scopul plăţii sporului, dar chestiunea nu a fost soluţionată.

Prin dispoziţiile legale citate s-a prevăzut expres care este sursa de finanţare pentru plata sporului solicitat de reclamante, respectiv din bugetul gestionat de chemata în garanţie.

Curtea de Apel Suceava a constatat că în calea ordinară de atac se aplică dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 56/2020 citate, chiar dacă modificarea legislativă a intervenit pe parcursul judecăţii, întrucât raporturile juridice dintre pârât şi chemata în garanţie, legate de finanţarea plăţii drepturilor salariale cuvenite reclamantelor, nu sunt finalizate.

Prin urmare, până la soluţionarea definitivă de către instanţa de judecată a cererii salariaţilor pentru obligarea angajatorului la plata sporului reglementat de art. 7 din Legea nr. 56/2020, precum şi a cererii pârâtului de obligare a chematei în garanţie la asigurarea fondurilor necesare plăţii, raportului juridic ce face obiectul litigiului i se va aplica legea nouă, fără a putea fi considerată retroactivă.

Contrar celor susţinute de recurenta-chemată în garanţie, Înalta Curte constată că instanţa de apel nu a încălcat principiul neretroactivităţii legii noi, întrucât legea nouă, respectiv Legea nr. 281/2023 privind modificarea art. 7 alin. (1) din Legea nr. 56/2020 pentru recunoaşterea meritelor personalului medical participant la acţiuni medicale împotriva COVID-19, având articol unic, a prevăzut în mod expres că "personalul medical prevăzut la art. 2 alin. (1) care execută, conduce sau coordonează misiuni şi sarcini de serviciu în condiţii de pericol deosebit beneficiază, pe perioada stării de urgenţă, instituită astfel prin decret, precum şi pentru o perioadă de 3 luni de la data încetării stării de urgenţă, de un spor de până la 30%, calculat la salariul de bază/solda de funcţie/salariul de funcţie, suportat din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate prin bugetul de stat".

Câtă vreme legea nouă a recunoscut dreptul personalului medical, prevăzut la art. 2 alin. (1) care execută, conduce sau coordonează misiuni şi sarcini de serviciu în condiţii de pericol deosebit, de a beneficia pe perioada stării de urgenţă, instituită astfel prin decret, precum şi pentru o perioadă de 3 luni de la data încetării stării de urgenţă, de un spor de până la 30%, calculat la salariul de bază/solda de funcţie/salariul de funcţie, suportat din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate prin bugetul de stat, legea nouă era de imediată aplicare.

Nu poate fi primită nici critica referitoare la încălcarea dispoziţiilor art. 255 şi art. 258 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 pe considerentul că relaţiile dintre spital şi casa de asigurări, fiind de natură civilă, se stabilesc şi se desfăşoară pe bază de contract.

Sub acest aspect, Înalta Curte reţine că obligaţia chematei în garanţie privind asigurarea fondurilor necesare plăţii sporului prevăzut de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 56/2020 este reglementată prin lege, nefiind necesară reglementarea acesteia printr-un contract civil.

Faţă de considerentele ce preced, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-chemată în garanţie CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE BOTOŞANI împotriva deciziei civile nr. 656 din 19 iunie 2024, pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă.

Totodată, în temeiul art. 496 alin. (1) şi art. 499 teza finală din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca lipsit de interes, recursul declarat de recurentul-pârât SPITALUL JUDEŢEAN DE URGENŢĂ "MAVROMATI" BOTOŞANI împotriva deciziei instanţei de apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta-chemată în garanţie CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE BOTOŞANI împotriva deciziei civile nr. 656 din 19 iunie 2024, pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă, ca nefondat.

Respinge ca lipsit de interes recursul declarat de recurentul-pârât SPITALUL JUDEŢEAN DE URGENŢĂ "MAVROMATI" BOTOŞANI împotriva aceleiaşi decizii.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 27 martie 2025.