Consumer's territorial-jurisdiction objection over 1,785 RON fee recovery prevails, competence fixed with Sfântu Gheorghe Court.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved the negative competence conflict in favor of the Sfântu Gheorghe Court, ruling that this court has jurisdiction to hear the case; the decision is final. The underlying dispute is a small-claims action by a consumer against a professional for recovery of a 1,785 RON contractual fee after the service (typesetting) was not performed and the contract was terminated. The first court (Sfântu Gheorghe) declined its territorial jurisdiction in favor of the Roman Court, invoking the alternative jurisdiction rules of Articles 107(1) and 113(1)(8) of the Civil Procedure Code; the Roman Court then declined in turn, holding that the Sfântu Gheorghe Court could not raise the territorial exception sua sponte. The High Court held that the alternative territorial jurisdiction under Article 113(1)(8) is a private-order rule (Article 129(3)); under Article 130(3), it cannot be invoked by the court ex officio, and since the defendant did not invoke it, the jurisdiction of the first-seized court became definitively established, aligning with the decision of the High Court in the interest of the law (Decision No. 31/2019).
Legislator headnote
AI generatedart. 1028 C. proc. civ, art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 130 alin. (3) C. proc. civ, art. 135 alin. (1) C. proc. civ, art. 130 C. proc. civ, art. 129 alin. (2) C. proc. civ; Consumer's territorial-jurisdiction objection over 1,785 RON fee recovery prevails, competence fixed with Sfântu Gheorghe Court: The underlying dispute is a small-claims action by a consumer against a professional for recovery of a 1,785 RON contractual fee after the service (typesetting) was not performed and the contract was terminated. The first court (Sfântu Gheorghe) declined its territorial jurisdiction in favor of the Roman Court, invoking the alternative jurisdiction rules of Articles 107(1) and 113(1)(8) of the Civil Procedure Code; the Roman Court then declined in turn, holding that the Sfântu Gheorghe Court could not raise the territorial exception sua sponte. The High Court held that the alternative territorial jurisdiction under Article 113(1)(8) is a private-order rule (Article 129(3)); under Article 130(3), it cannot be invoked by the court ex officio, and since the defendant did not invoke it, the jurisdiction of the first-seized court became definitively established, aligning with the decision of the High Court in the interest of the law (Decision No. 31/2019).
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedBasis for the Court to rule on the competence conflict and establish the competent court.
Full text
Şedinţa publică din data de 13 noiembrie 2025
Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, a constatat următoarele:
1. Prin cererea înregistrată la data de 21 noiembrie 2024 pe rolul Judecătoriei Sfântu Gheorghe, sub nr. x/2024, reclamanta A. a solicitat obligarea pârâtei B. S.R.L. (fostă C. S.R.L) la plata sumei de 1.785 RON, reprezentând onorariul contractual.
În motivare, reclamanta a susţinut, în esenţă, că a încheiat la data de 11.12.2023 un contract cu pârâta pentru prestarea unor sericii de tehnoredactare, iar pârâta nu a executat obligaţia privind prestarea serviciului. A solicitat în mod repetat executarea contractului, însă fără rezultat, motiv pentru care la data de 12.01.2024 a reziliat contractul.
În drept, reclamanta a invocat dispoziţiile art. 1028 C. proc. civ.
Prin sentinţa civilă nr. 1376 din 17 octombrie 2024, pronunţată de Judecătoria Sfântu Gheorghe, în dosarul nr. x/2024, s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată de instanţă din oficiu şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Roman.
În considerentele sentinţei, s-a reţinut că sunt incidente normele de competenţă alternativă prevăzute de art. 107 alin. (1) şi art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Totodată, faţă de calitatea reclamantei de consumator şi domiciliul acesteia, instanţa a declinat competenţa de soluţionare a cauzei Judecătoriei Roman.
2. Cauza a fost înregistrată la data de 21 noiembrie 2024 pe rolul Judecătoriei Roman, sub acelaşi număr.
Prin sentinţa civilă nr. 2920 din 25 septembrie 2025, pronunţată de Judecătoria Roman, în dosarul nr. x/2024, s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sfântu Gheorghe.
Totodată, constatându-se ivit conflictul negativ de competenţă a fost suspendată din oficiu judecata cauzei şi s-a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului de competenţă.
În motivare, instanţa a reţinut că în prezenta cauză cererea este formulată de un consumator împotriva unui profesionist, fiind aplicabile regulile de competenţă alternativă prevăzute la art. 107 alin. (1) şi art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Totodată, s-a constatat că aceste norme incidente sunt de ordine privată şi că prima instanţă sesizată nu putea invoca excepţia de necompetenţă teritorială în condiţiile prevăzute de art. 130 alin. (3) C. proc. civ.. Prin urmare, s-a reţinut că prima instanţă sesizată nu se mai poate dezînvesti chiar dacă, potrivit legii, cauza ar intra în competenţa teritorială a altei instanţe.
3. Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 28 octombrie 2025.
Înalta Curte, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între Judecătoria Sfântu Gheorghe şi Judecătoria Roman, care se declară reciproc necompetente în a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sfântu Gheorghe, pentru următoarele considerente:
Obiectul regulatorului de competenţă îl reprezintă stabilirea competenţei teritoriale a instanţei de judecată.
Prin cererea de valoare redusă reclamanta, în calitate de consumatoare a solicitat obligarea pârâtei, în calitate de profesionist, la restituirea preţului contractului pentru neîndeplinirea obligaţiilor contractuale.
În cauză se constată că la Judecătoria Sfântu Gheorghe, prima instanţă sesizată, a invocat din oficiu excepţia necompetenţei teritoriale a instanţei.
Este de menţionat că în conformitate cu dispoziţiile art. 130 C. proc. civ., excepţia necompetenţei se invocă în mod diferit, în funcţie de forma necompetenţei, respectiv de caracterul de ordine publică sau privată al normei de competenţă încălcate.
Necompetenţa este de ordine publică în situaţiile expres prevăzute de art. 129 alin. (2) C. proc. civ., respectiv când sunt încălcate normele privind competenţa generală a instanţelor judecătoreşti, competenţa materială şi competenţa teritorială exclusivă, când procesul este de competenţa unei alte instanţe de acelaşi grad şi părţile nu o pot înlătura.
În toate celelalte cazuri, art. 129 alin. (3) C. proc. civ. prevede că necompetenţa este de ordine privată.
De asemenea, dispoziţiile art. 130 alin. (3) şi (4) C. proc. civ. impun concluzia că necompetenţa teritorială de ordine privată nu poate fi invocată de reclamant ori de instanţa sesizată, din oficiu.
Pe cale de consecinţă, dacă pârâta nu a invocat excepţia necompetenţei teritoriale relative în condiţiile prevăzute de art. 130 alin. (3) C. proc. civ., operează decăderea din dreptul de a mai fi invocată necompetenţa instanţei sesizate de reclamant, instanţa învestită prin cererea de chemare în judecată devenind astfel competentă să soluţioneze cauza.
Din actele dosarului rezultă că în cauză necompetenţa teritorială alternativă prevăzută de art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., invocată de prima instanţă sesizată, este de ordine privată, astfel că Judecătoria Sfântu Gheorghe este competentă să soluţioneze cauza, fără a avea posibilitatea de a-şi declina competenţa de soluţionare a cauzei.
În acest sens este şi Decizia nr. 31 din 11 noiembrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în complet competent să soluţioneze recursul în interesul legii, prin care s-a statuat la paragr. 65 că în situaţia în care excepţia de necompetenţă nu a fost invocată în condiţiile art. 130 alin. (2) sau (3) din C. proc. civ., atunci necompetenţa instanţei sesizate se acoperă definitiv, cu consecinţa pentru instanţa sesizată a definitivării competenţei de soluţionare a cauzei cu care a fost sesizată.
Aşadar, încălcarea de către Judecătoria Sfântu Gheorghe, prima instanţă sesizată, a dispoziţiilor privind invocarea excepţiei de necompetenţă teritorială alternativă conform art. 130 alin. (3) raportat la art. 129 alin. (2) şi (3) din acelaşi cod, are ca efect definitivarea competenţei de soluţionare a cauzei.
Având în vedere considerentele expuse mai sus, Înalta Curte, în temeiul art. 135 alin. (4), va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sfântu Gheorghe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sfântu Gheorghe.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 13 noiembrie 2025.