Low-value commercial claim jurisdictional conflict resolved in favor of first-seized Satu Mare Court.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved the negative territorial jurisdiction conflict by establishing that the case must be heard by the Satu Mare Court, thereby ruling in favor of that court's jurisdiction and against the Orșova Court's declination. The underlying dispute is a low-value claim (3,079 RON plus legal interest) brought by one company against another for contractual liability arising from a sale-purchase contract for auto parts, which the first court had incorrectly classified as a consumer-protection matter subject to the consumer's domicile rule under Article 121 of the Civil Procedure Code, while the second court deemed it a dispute between two professionals and applied the general rule of Article 107(1) along with a valid contractual prorogation clause under Article 126(1). Decisively, because the defendant never filed a response or invoked the relative territorial exception, the court that was first seized (Satu Mare) obtained fixed jurisdiction under Articles 130(3) and 1028(2) of the Civil Procedure Code, which prohibits courts from raising private-order territorial incompetence ex officio.
Legislator headnote
AI generatedart. 121 C. proc. civ, art. 107 alin. (1) C. proc. civ, art. 126 alin. (1) C. proc. civ, art. 130 alin. (3) C. proc. civ, art. 135 alin. (4) C. proc. civ; Low-value commercial claim jurisdictional conflict resolved in favor of first-seized Satu Mare Court: Instanţa a mai reţinut că, potrivit art. 13 alin. (1) din contractul nr. x din 28.10.2021, părţile au stabilit ca eventualele litigii să fie soluţionate de instanţele judecătoreşti competente de pe raza municipiului Satu Mare; astfel, în raport cu această clauză şi cu dispoziţiile art. 126 alin. (1) C. proc. civ., instanţa a constatat că alegerea de competenţă convenţională este valabilă, iar Judecătoria Satu Mare este competentă să soluţioneze cauza.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 23 octombrie 2025
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Satu Mare, secţia Civilă la 16.12.2024, reclamanta A. S.R.L. a chemat în judecata pe pârâta B. S.R.L., solicitând instanţei ca, prin hotărârea care o va pronunţa, să oblige pârâta la plata către reclamantă a sumei de 3.079 RON, la care se adaugă şi dobânda legală; cu cheltuieli de judecată.
Prin sentinţa civilă nr. 477/11.03.2025, Judecătoria Satu Mare, secţia Civilă a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Orşova.
Pentru a hotărî astfel, a evocat art. 1.028 şi art. 121 C. proc. civ., reţinând că reclamanta are calitatea de profesionist, iar pârâta de consumator, astfel că orice cerere formulată de reclamant împotriva pârâtului poate fi introdusă numai la domiciliul sau sediul pârâtului.
Prin sentinţa civilă nr. 270/03.07.2025, Judecătoria Orşova a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Satu Mare; constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a înaintat dosarul către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.
Pentru a hotărî astfel, a reţinut că prevederile art. 121 C. proc. civ., care reglementează un caz de competenţă teritorială absolută, nu sunt aplicabile în cauză, deoarece pârâta nu are calitatea de consumator, ci de profesionist, fiind o persoană juridică.
De asemenea, a apreciat că în cauză competenţa teritorială nu era una exclusivă, ci era dată de regula generală în materia competenţei teritoriale, înscrisă în art. 107 alin. (1) C. proc. civ., care stabileşte că cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în circumscripţia căreia îşi are sediul pârâtul, norma instituind o competenţă teritorială de ordine privată.
Instanţa a mai reţinut că, potrivit art. 13 alin. (1) din contractul nr. x din 28.10.2021, părţile au stabilit ca eventualele litigii să fie soluţionate de instanţele judecătoreşti competente de pe raza municipiului Satu Mare; astfel, în raport cu această clauză şi cu dispoziţiile art. 126 alin. (1) C. proc. civ., instanţa a constatat că alegerea de competenţă convenţională este valabilă, iar Judecătoria Satu Mare este competentă să soluţioneze cauza.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă la 21.08.2025.
Analizând actele dosarului din perspectiva conflictului de competenţă ivit în soluţionarea litigiului, Înalta Curte reţine următoarele:
Statuările divergente ale instanţelor aflate în conflict privesc competenţa teritorială şi derivă din calificarea cauzei ca fiind un litigiu în materia protecţiei consumatorului.
Opus acestei statuări, instanţa supremă notează că actele dosarului reflectă că raportul juridic litigios a fost încheiat între doi profesionişti, iar cauza are ca obiect o cerere de valoare redusă, în care art. 1.028 alin. (2) C. proc. civ. prevede determinarea competenţei teritoriale potrivit regulilor dreptului comun.
Regula de drept comun în materia competenţei teritoriale este înscrisă în art. 107 alin. (1) C. proc. civ., conform căruia "cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel".
Astfel, în raport cu obiectul ei - răspunderea contractuală în baza unui contact de vânzare-cumpărare piese de schimb auto, accesorii auto, lubrifianţi, anvelope, scule şi utilaje prevăzute în catalogul electronic al vânzătorului, cererea nu atrăgea incidenţa unor norme de competenţă teritorială exclusivă, iar în prezenţa unor reguli dispozitive, excepţia necompetenţei teritoriale relative poate fi invocată numai de pârât, în condiţiile art. 130 alin. (3) C. proc. civ. în absenţa acestei poziţii procesuale, instanţa nu se poate dezînvesti pentru acest motiv.
În procesul de faţă, pârâta nu a transmis formularul de răspuns, conform art. 1.030 alin. (4) C. proc. civ., şi nu a invocat o atare excepţie, determinând, prin atitudinea ei pasivă, consolidarea competenţei primei instanţe sesizate.
Faţă de impedimentul legal ce opera cu privire la instanţa învestită cu soluţionarea cauzei, care nu era abilitată să invoce din oficiu necompetenţa de ordine privată, competenţa ratione personae vel loci s-a fixat în favoarea acesteia, iar orice altă instanţă a devenit necompetentă.
Aşa fiind, pentru raţiunile înfăţişate, Înalta Curte, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., urmează a stabili competenţa de soluţionarea a cauzei în favoarea Judecătoriei Satu Mare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Satu Mare.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 octombrie 2025.