Invalidity of extraordinary appeal for non-payment of judicial tax on tort damages claim for public land occupation

Şedinţa publică din data de 24 septembrie 2025

Analizând actele de la dosar şi decizia atacată, reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Mehedinţi, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal la 26.04.2022 sub nr. x/2022, reclamanţii Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Motru şi Consiliul Local Motru, au chemat în judecată pe pârâta S.C. A. S.R.L., solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să dispună obligarea acesteia la plata sumei de 215.323,68 RON, reprezentând prejudiciul suferit prin ocuparea în mod abuziv în perioada septembrie 2020 - martie 2022 a suprafeţei de 858 mp din terenul ce face parte din domeniul public al municipiului Motru, situat în Parcul Central al municipiului Motru, la ridicarea construcţiei în suprafaţă de 65 mp aflată pe terenul proprietatea acestora în suprafaţă de 70 mp, pentru care nu există contract de închiriere a terenului pe care este amplasată construcţia sau autorizarea acestora pentru ridicarea construcţiei, pe cheltuiala pârâtei.

Prin sentinţa nr. 31/01.11.2023, prima instanţă a admis acţiunea şi a obligat pârâta la plata sumei de 215.323,68 RON, reprezentând prejudiciul suferit pentru perioada septembrie 2020 - martie 2022.

Prin sentinţa nr. 2/31.01.2024, aceeaşi instanţă a admis în parte cererea de completare şi lămurire dispozitiv şi a dispus completarea dispozitivului sentinţei nr. 31/01.11.2023, în sensul că a obligat pârâta să ridice construcţiile edificate fără autorizaţie de construire pe terenul reclamantei sau, în caz de refuz, a autorizat reclamanta să ridice construcţiile pe cheltuiala pârâtei şi a respins cererea de completare şi lămurire dispozitiv cu privire la suma de 233.002,44 RON.

Împotriva sentinţei nr. 31/01.11.2023, S.C. A. S.R.L. şi Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Motru au declarat apel, iar împotriva sentinţei nr. 2/31.01.2024 a declarat apel S.C. A. S.R.L.

Prin decizia nr. 414/24.09.2024, Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă a respins ca nefondate apelurile declarate împotriva sentinţei nr. 31/01.11.2023 şi a admis apelul declarat împotriva sentinţei nr. 2/31.01.2024, pe care a anulat-o şi a reţinut cauza pentru evocarea fondului cererii de completare dispozitiv.

Prin decizia nr. 539/26.11.2024, Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă a admis cererea de completare dispozitiv, a dispus completarea sentinţei nr. 31/01.11.2023 în sensul că a decăzut reclamanta din dreptul de a-şi modifica cererea şi a respins petitul privind ridicarea construcţiei în suprafaţă de 65 mp ca neîntemeiată.

Criticând decizia nr. 414/24.04.2025, S.C. A. S.R.L. a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi pct. 8 C. proc. civ. şi a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Prin memoriul de recurs, a afirmat că instanţa a analizat cauza prin prisma unor texte de lege inaplicabile - cele referitoare la răspundere civilă delictuală - pe care le-a încălcat în litera şi spiritul lor.

Astfel, cu referire la natura pretenţiilor reclamantei, a susţinut că în mod incorect s-a reţinut că este una extracontractuală, prin aceea că litigiul îşi are izvorul într-un delict/faptă ilicită, câtă vreme din cererea introductivă rezultă cu evidenţă că ceea ce s-a solicitat nu derivă dintr-un delict, astfel încât cauza trebuia analizată prin raportare la contractul de închiriere nr. x/11.04.2016, prin care recurenta a dobândit dreptul de folosinţă asupra unui teren în suprafaţă de 70 mp, chiria a fost stabilită la suma de 105.000 ROL (1,5 RON), iar în privinţa termenului de închiriere, părţile au făcut trimitere la o "autorizaţie" neidentificată prin număr sau alte elemente.

Aşa fiind, instanţa a admis, în parte, acţiunea în considerarea altor prevederi legale decât cele invocate de reclamantă şi, procedând astfel, întregul raţionament prezentat reprezintă o motivare străină de pretenţia dedusă judecăţii; s-a prevalat, astfel, de motivul de nelegalitate prevăzut de pct. 6 al art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Invocând cazul de casare statuat de pct. 8 al art. 488 alin. (1) C. proc. civ., autoarea recursului a afirmat că Tribunalul Mehedinţi a soluţionat cauza în virtutea principiului autorităţii de lucru judecat derivat din decizia nr. 11/2020, pronunţată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. x/2014, iar instanţa devolutivă de control judiciar, în raport cu argumentele critice expuse în cererea de apel, a reţinut puterea lucrului judecat, fără a face nicio referire la autoritatea de lucru judecat reţinută de prima instanţă.

Din perspectiva motivului de nelegalitate reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., recurenta a afirmat încălcarea dispoziţiilor art. 478 alin. (1) din acelaşi Cod, prin aceea că instanţa de apel a refuzat să analizeze şi să soluţioneze toate criticile aduse hotărârii pronunţate de tribunal, întrucât ar reprezenta motive noi care nu au fost supuse atenţiei primei instanţe, respectiv încălcarea prevederilor art. 424 alin. (3) C. proc. civ., deoarece a soluţionat o parte din cauză prin decizia recurată şi, totodată, a dispus anularea sentinţei nr. 2/2024, pronunţată în acelaşi dosar şi a acordat termen în vederea judecării cererii.

Pe calea întâmpinării, intimata-reclamantă Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Motru a invocat excepţia nulităţii recursului întrucât criticile expuse nu au aptitudinea de a evidenţia o nelegalitate a hotărârii şi nu pot fi încadrate în motivele de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., iar, pe fond, a solicitat respingerea recursului ca nefondat, recurenta fiind răspunzătoare pentru construcţia edificată ilegal şi ocuparea în acelaşi mod a terenului, astfel că datorează sumele la care a fost obligată, principiul puterii de lucru judecat împiedicând infirmarea constatărilor reţinute într-o hotărâre judecătorească definitivă, cât timp prestaţiile derivă din aceeaşi situaţie juridică, dar pentru o altă perioadă.

Intimatul-reclamant Consiliul Local Motru nu a uzat de dreptul procesual de a formula întâmpinare, iar recurenta nu a formulat răspuns la întâmpinarea înaintată de intimata-reclamantă.

Prin rezoluţia din 26.02.2025 s-a fixat termen în şedinţă publică la 09.04.2025, cu citarea părţilor; la acest termen, cauza a fost amânată, fiind fixat termen de judecată la 24.09.2025 în vederea ataşării dosarului nr. x/2022, împreună cu dosarele componente, al Curţii de Apel Craiova.

La acest termen de judecată, Înalta Curte a rămas în pronunţare asupra excepţiei netimbrării recursului, invocată din oficiu.

Înalta Curte, luând în analiză cu prioritate, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., coroborat cu art. 248 alin. (1) din acelaşi Cod, chestiunea prealabilă a timbrării cererii de recurs, soluţionarea acestui aspect făcând de prisos examinarea altor cereri sau excepţii, ce ţin de fondul ori de conţinutul cererii de recurs, urmează a anula recursul ca netimbrat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Excepţia netimbrării reprezintă modalitatea procesuală prin care instanţa ori partea interesată poate invoca, fără să pună în discuţie fondul dreptului, neregularitatea cu privire la timbrarea cererii. Aceasta are natura unei excepţii de procedură absolute ce duce la anularea cererii în cazul neînlăturării lipsurilor constatate de instanţă.

Articolul 1 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru instituie regula caracterului timbrabil al oricărei acţiuni, excepţiile fiind de strictă interpretare şi aplicare. Prin jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale (spre exemplu, Decizia nr. 45/2014, Decizia nr. 401/2017, Decizia nr. 169/2018, Decizia nr. 432/2019, Decizia nr. 260/2021) s-a statuat, cu valoare de principiu, că accesul liber la justiţie nu presupune gratuitatea actului de justiţie şi, implicit, nici realizarea unor drepturi pe cale judecătorească în mod gratuit.

Accesul la justiţie presupune, aşadar, respectarea cerinţelor formale în legătură cu promovarea unei acţiuni sau căi de atac, dar şi respectarea dispoziţiilor imperative vizând plata taxelor judiciare de timbru, condiţie prealabilă şi extrinsecă actului de procedură (cererea de recurs), fără de care nu se poate trece la analiza cererilor formulate în faţa instanţei, aceasta nefiind legal învestită.

Potrivit art. 486 alin. (2) C. proc. civ., la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, în vreme ce alin. (3) al aceluiaşi articol instituie sancţiunea nulităţii recursului pentru neîndeplinirea acestei cerinţe, dispoziţie concordantă cu art. 36 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, potrivit căruia, dacă până la termenul prevăzut de lege sau stabilit de instanţa, reclamantul nu îndeplineşte obligaţia de plată a taxei, instanţa va anula cererea sau o va soluţiona în limitele în care taxa judiciară de timbru s-a plătit în mod legal.

Cuantumul taxelor judiciare de timbru este reglementat pentru etapa recursului de dispoziţiile art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, alin. (1) instituind o taxă fixă în cuantum de 100 RON pentru invocarea motivelor prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 C. proc. civ., în vreme ce alin. (2) instituie o taxă judiciară de timbru în cuantum de 50% din taxa datorată în raport cu suma contestată, pentru acţiunile evaluabile în bani, în situaţia invocării motivului de recurs prevăzut de pct. 8.

Dispoziţiile art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 prevăd că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar pentru situaţia în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei.

În speţă, faţă de motivele de casare invocate, art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi pct. 8 C. proc. civ., calea extraordinară de atac trebuia timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 2.805,74 RON, conform art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013.

Prin rezoluţia de primire din 25.11.2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă a stabilit că recurenta-pârâtă S.C. A. S.R.L. datorează pentru soluţionarea recursului o taxă judiciară de timbru în cuantum de 2.805,74 RON, conform art. 24 alin. (1) şi (2) teza I din O.U.G. nr. 80/2013.

Prin actul de procedură comunicat recurentei la 02.12.2024, dosar, Înalta Curte i-a pus în vedere, sub sancţiunea anulării cererii, să depună dovada achitării taxei judiciare de timbru mai sus arătate, cu menţiunea că are posibilitatea de a formula, în condiţiile legii, cerere de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicării, o astfel de cerere nefiind formulată de către recurentă.

Reţinând că partea nu a dat curs solicitării instanţei, neachitând taxa judiciară de timbru datorată până la închiderea dezbaterilor, Înalta Curte constată că cererea de recurs nu îndeplineşte una dintre condiţiile pentru exercitarea dreptului la recurs prevăzute de art. 486 alin. (2) C. proc. civ., sens în care devine incidentă sancţiunea nulităţii recursului prevăzută de art. 486 alin. (3) teza I C. proc. civ., raportat la art. 486 alin. (2) din acelaşi Cod.

Pe cale de consecinţă, în temeiul art. 496 alin. (1), raportat la art. 486 alin. (3) teza I C. proc. civ., Înalta Curte va anula ca netimbrat recursul declarat de recurenta-pârâtă S.C. A. S.R.L. împotriva deciziei nr. 414/24.09.2024, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează ca netimbrat recursul declarat de recurenta-pârâtă S.C. A. S.R.L. împotriva deciziei nr. 414/24.09.2024, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 24 septembrie 2025.