Revision application for extinguishment of mortgage credit obligations declared inadmissible due to prior resolution of same petition

Şedinţa publică din data de 23 septembrie 2025

Deliberând asupra cererii de revizuire, constată următoarele:

1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Iaşi, secţia Civilă, la 6 septembrie 2019, sub nr. x/2019, reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâtele C., prin reprezentant D. S.R.L., şi E. S.A., au solicitat să se constate stingerea obligaţiilor izvorâte din contractul de credit ipotecar nr. x din 26 februarie 2008 şi din actele adiţionale la acesta nr. x din 2 aprilie 2008, respectiv nr. x din 7 aprilie 2008, încheiate cu E. S.A., precum şi obligarea pârâtelor la cheltuielilor de judecată.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 7 alin. (6) şi art. 8 din Legea nr. 77/2016, precum şi ale art. 194 C. proc. civ.

Prin sentinţa civilă nr. 5346/2020 din 15 iulie 2020, pronunţată de Judecătoria Iaşi, secţia Civilă, a fost admisă acţiunea introductivă, în sensul că, în baza art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2006 privind darea în plată, au fost constatate stinse toate creanţele pârâtelor împotriva reclamanţilor izvorâte din contractul de credit bancar pentru investiţii imobiliare pentru persoane fizice nr. x din 26 februarie 2008, modificat prin actul adiţional nr. x din 2 aprilie 2008, în considerarea căruia a fost încheiat contractul de ipotecă nr. x din 7 aprilie 2008.

De asemenea, pârâtele au fost obligate, în solidar, la plata către reclamanţi a sumei de 3.000 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

2. Împotriva acestei sentinţe pârâta C. a declarat apel principal, iar reclamanţii A. şi B. au formulat apel incident.

Prin decizia civilă nr. 2081/2024 din 12 decembrie 2024, pronunţată de Tribunalul Iaşi, secţia I civilă, a fost respins apelul incident al reclamanţilor.

A fost admis apelul principal declarat de pârâta C. împotriva sentinţei primei instanţe, care a fost schimbată în tot, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată formulate de reclamanţi, precum şi a cererii acestora privind obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.

Totodată, apelanţii-reclamanţi au fost obligaţi să plătească apelantei-pârâte C. suma de 20 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.

3. Împotriva acestei decizii reclamanţii A. şi B. au formulat cerere de revizuire, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând anularea deciziei atacate.

În motivare, revizuenţii au susţinut că decizia a cărei anulare o solicită este potrivnică deciziei civile nr. 502/2019 din 9 mai 2019 pronunţate de Curtea de Apel Iaşi, secţia Civilă, în dosarul nr. x/2016.

Intimata C. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat anularea cererii de revizuire ca netimbrată sau ca insuficient timbrată, respingerea acesteia, ca fiind tardiv formulată, respectiv respingerea căii extraordinare de atac, ca inadmisibilă.

Prin decizia civilă nr. 103/2025 din 6 mai 2025, pronunţată în dosarul nr. x/2025, Curtea de Apel Iaşi, secţia Civilă a admis excepţia necompetenţei sale materiale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii de revizuire întemeiate pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

La 19 septembrie 2025, revizuenţii au depus note de şedinţă, solicitând admiterea cererii de revizuire, precum şi cerere de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei "de la data rămânerii definitive", cuprinsă în art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

La termenul de judecată din 23 septembrie 2025, Înalta Curte a respins excepţia netimbrării cererii de revizuire, pentru motivele arătate în practicaua prezentei decizii, şi, constatând că soluţionarea excepţiei inadmisibilităţii primează în raport cu excepţia tardivităţii vizată de excepţia de neconstituţionalitate, a reţinut cauza în pronunţare.

4. Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) coroborat cu art. 460 alin. (1) C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii cererii de revizuire, Înalta Curte reţine următoarele:

Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalităţii căilor de atac şi el presupune că părţile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege şi astfel nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.

Principiul enunţat este consacrat la nivel constituţional în art. 129 din Constituţia României, iar în C. proc. civ. la art. 457.

Obiectul cererii de revizuire îl constituie decizia civilă nr. 2081/2024 din 12 decembrie 2024 pronunţată de Tribunalul Iaşi, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2019, fiind invocate dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Conform prevederilor art. 460 alin. (1) C. proc. civ., o cale de atac poate fi exercitată împotriva unei hotărâri numai o singură dată, dacă legea prevede acelaşi termen de exercitare pentru toate motivele existente la data declarării acelei căi de atac.

În cauză, cererea de revizuire formulată de revizuenţii A. şi B. împotriva deciziei civile nr. 2081/2024 din 12 decembrie 2024 pronunţate de Tribunalul Iaşi, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2019, în temeiul dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a format obiectul dosarului nr. x/2025, înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, la 25 martie 2025.

Prin decizia nr. 794 din 14 mai 2025, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, a fost respinsă cererea de repunere în termen şi, consecutiv admiterii excepţiei tardivităţii, cererea de revizuire formulată de revizuenţi împotriva aceleiaşi decizii a fost anulată, ca atare.

În acest condiţii, întrucât revizuirea formulată de reclamanţii A. şi B. împotriva deciziei civile nr. 2081/2024 din 12 decembrie 2024 pronunţate de Tribunalul Iaşi, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2019, în temeiul dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a fost soluţionată prin decizia nr. 794 din 14 mai 2025, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, cererea pendinte apare ca fiind inadmisibilă, soluţia dobândind caracter definitiv, din perspectiva aspectelor analizate deja.

Prin urmare, în temeiul art. 513 alin. (3) C. proc. civ., având în vedere dispoziţiile art. 460 alin. (1) din acelaşi cod, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenţii A. şi B. împotriva deciziei civile nr. 2081/2024 din 12 decembrie 2024 pronunţate de Tribunalul Iaşi, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2019.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenţii A. şi B. împotriva deciziei civile nr. 2081/2024 din 12 decembrie 2024 pronunţate de Tribunalul Iaşi, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2019.

Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare.

Recursul se depune la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 23 septembrie 2025.