Legal counsel's challenge to bar admission opinion deemed inadmissible as premature before final union council decision

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 5 septembrie 2001, la Curtea de Apel Cluj, secția de contencios administrativ, sub nr. 5775, reclamantul Ș.G. a solicitat în contradictoriu cu pârâții U.A.R. și Baroul de Avocați Maramureș, obligarea de a emite decizia de primire în profesia de avocat, cu drept de exercitare a profesiei și scutire de examen, în condițiile art. 11 și art. 16 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 51/1995 și obligarea de-a fi înscris pe tabelul avocaților, cu data pronunțării sentinței.

În motivarea acțiunii s-a precizat de către reclamant că în luna februarie 2001, a depus la Baroul Maramureș, cerere pentru primirea în profesia de avocat, cu scutire de examen, conform prevederilor art. 14 alin. (2) lit. din Legea nr. 51/1995, modificată prin Legea nr. 231/2000.

După susținerea interviului, al cărui rezultat nu i-a fost adus la cunoștință de către Baroul Maramureș, a primit la data de 10 iulie 2001, decizia nr. 1130/2001, a Comisiei Ppermanente a U.A.R., prin care i s-a respins cererea de scutire de examen, în raport cu temeiurile de fapt curpinse în avizul Baroului Maramureș.

S-a mai arătat că acțiunea în contestarea deciziei, nu i-a fost soluționată până în prezent.

Curtea de Apel Cluj, secția de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 347, pronunțată la 17 octombrie 2001, a respins acțiunea formulată de reclamantul Ș.G., împotriva pârâților U.A.R. și Baroul de Avocați Maramureș.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin decizia nr. 1136/2001 Comisia Permanentă a U.A.R. i-a respins reclamantului, cererea de acordare a scutirii de examen pentru primirea în profesia de avocat, cu drept de exercitare a profesiei.

Deși reclamantul a formulat contestație, aceasta nu a fost soluționată de Consiliul U.A.R., conform art. 63 lit. h) din Legea nr. 51/1995, iar avizul baroului, cât și decizia Comisiei Permanente, au caracterul de acte preparatorii ce stau la baza deciziei finale, astfel că instanța a reținut că până la expirarea tuturor jurisdicțiilor administrative prevăzute de legile speciale, acțiunea este inadmisibilă.

Împotriva sentinței pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția de contencios administrativ, a declarat recurs reclamantul Ș.G., în motivarea căruia s-a susținut că au fost respectate dispozițiile art. 5 din Legea nr. 29/1990, în sensul că s-a adresat în prealabil autorității administrative, așa cum prevăd dispozițiile art. 52 alin. (1) și (2) din Statut și art. 63 lit. h) din Legea nr. 51/1995, republicată.

S-a mai arătat că intimata U.A.R. refuză soluționarea cererii în termen, încălcând astfel legea, așa cum a procedat și Baroul Maramureș, care l-a supus la examen scris și oral, încălcându-se astfel art. 65 lit. d) din Legea nr. 51/1995, care scutește de examen, pe juriști.

Recursul este nefondat.

Curtea, analizând hotărârea pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția de contencios administrativ, urmează să rețină că aceasta este temeinică și legală.

Rezultă că reclamantul a solicitat prin acțiune, primirea în profesia de avocat, cu scutire de examen, susținând că îndeplinește condițiile cerute de art. 16 din Legea nr. 51/1995, modificată, în sensul că îndeplinește funcția de consilier juridic peste 10 ani.

Potrivit art. 32 pct. 1 din Statutul profesiei de avocat, Consiliul Baroului analizează îndeplinirea condițiilor pentru primirea în profesie și întocmește avizul motivat, pe care-l înaintează Comisiei Permanente.

Toate cazurile de primire în profesie, cu scutire de examen, sunt soluționate individual, potrivit art. 52 pct. 2 din Statut, iar decizia Comisiei Permanente se contestă la Consiliul Uniunii, în termen de 15 zile de la data comunicării.

Rezultă că avizul Consiliului baroului, cât și decizia Comisiei Permanente, sunt acte preparatorii ale deciziei finale emise de Consiliul U.A.R. și că numai acest din urmă act poate fi supus controlului legalității, instituit de Legea nr. 29/1990.

Cum recurentul nu se regăsește în această situație, atare jurisdicție fiind prevăzută prin legile speciale enunțate în mod întemeiat, instanța de fond a reținut că măsurile dispuse până în această fază, nu sunt irevocabile, soluționarea favorabilă putând fi dată prin decizia Consiliului U.A.R.

În lipsa unei atari decizii, cererea este prematură, recurentul având posibilitatea să o atace în contencios, numai la emiterea acestuia.

În legătură cu refuzul Consiliului U.A.R. de a se pronunța, instanța urmează să constate că o atare cerere nu poate fi făcută în recurs, ci numai pe cale separată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Ș.G., împotriva sentinței civile nr. 347 din 17 octombrie 2001, a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 ianuarie 2003.