Rejection of cancellation appeal for lack of legal summons due to valid election of procedural domicile in cassation proceedings

Şedinţa publică din data de 05 februarie 2025

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova, sub nr. x/2020, la 08.10.2020, reclamanţii A., B. şi C. au chemat în judecată pe pârâţii D., E., F. şi G., solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună obligarea în solidar a pârâţilor la restituirea sumei de 310.296 RON, sumă încasată de la CNADNR S.A. (CNA1R) pentru terenurile expropriate din tarlaua x parcela x com. Râfov, jud. Prahova, pe teritoriul administrativ al comunei Bărcăneşti, din Titlul de proprietate nr. x/29.08.2002, precum şi dobânda legală de la data încasării şi până la plata efectivă.

La 21 ianuarie 2021, reclamanţii au depus la dosarul cauzei cerere de modificare şi completare a cererii de chemare în judecata sub aspectul temeiului de drept invocat.

Astfel, au solicitat instanţei să oblige pârâţii la plata sumelor de bani apreciind că sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale, iar dacă în urma probelor administrate instanţa nu va reţine îndeplinirea acestora, să constate în subsidiar îmbogăţirea fără justă cauză.

În ceea ce priveşte obiectului cererii de chemare în judecată, acesta este neschimbat, respectiv obligarea în solidar a pârâţilor la restituirea sumei de 310 296 RON, sumă încasată de la CNADNR S.A. (CNAIR) pentru terenurile expropriate din tarlaua x, parcela x, com. Râfov, jud. Prahova, pe teritoriul administrativ al com. Bărcăneşti, din Titlul de proprietate nr. x/29.08.2002, precum şi dobânda legală de la data încasării şi până la plata efectivă. Cu cheltuieli de judecată.

2. Sentinţa Tribunalului Prahova, secţia I civilă

Prin sentinţa civilă nr. 2000 din data de 15 iulie 2021, Tribunalul Prahova, secţia I civilă a respins excepţia inadmisibilităţii cererii, invocată de pârâţi - cu referire la subsidiaritatea acţiunii în îmbogăţire fără cauză justă şi respectiv cu referire la atragerea răspunderii pe temeiul delictului civil - ca neîntemeiată.

A admis cererea modificată şi completată formulată de reclamanţii A., B., C., în contradictoriu cu pârâţii D., E., F. şi G. şi a obligat pârâţii în solidar să plătească reclamanţilor suma de 310.296 RON, sumă încasată de la CNADNR S.A. pentru terenurile expropriate din tarla x parcelă 567/2 com. Râfov, jud. Prahova, pe teritoriul administrativ al comunei Bărcăneşti, din Titlul de proprietate nr. x/29.08.2002 cu dobândă legală de la data încasării sumei şi până la plata efectivă.

Prin sentinţa civilă nr. 2212 din 21 septembrie 2021, Tribunalul Prahova, secţia I civilă a admis cererea de completare formulată de reclamanţii A., B., C., în contradictoriu cu pârâţii D., E., F. şi G. şi a obligat pârâţii în solidar să plătească reclamanţilor suma de12.913 RON, cheltuieli de judecată.

3. Decizia Curţii de Apel Ploieşti, secţia I civilă

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel pârâţii F., D., E. şi G..

Prin decizia civilă nr. 2092 din 30 iunie 2022, Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă a respins, ca nefondat, apelul declarat de pârâtele D., E., F. şi G. împotriva sentinţei civile nr. 2000 din 15 iulie 2021, pronunţată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimaţii-reclamanţi A., B., C.. A obligat apelanţii-pârâţi la plata către intimaţii-reclamanţi a sumei de 6.305 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

4. Decizia pronunţată în recurs, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Prin decizia civilă nr. 1332 din 21 septembrie 2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a respins, ca nefondat, recursul declarat de pârâtele F., D., E. şi G. împotriva deciziei civile nr. 2092 din 30 iunie 2022 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia I civilă şi a obligat pe recurentele-pârâte F., D., E. şi G. la plata sumei de 7.000 de RON, constând în cheltuieli de judecată, către intimatul-reclamant A..

5. Calea de atac formulată în cauză

Împotriva deciziei pronunţate în recurs, recurenta F. a formulat contestaţie în anulare, întemeiată, în drept, pe dispoziţiile art. 503 alin. (1) din C. proc. civ.

Calea de atac a fost formulată în considerarea faptului că recurenta F. nu a fost legal citată pentru judecarea recursului, nu a fost prezentă pe parcursul judecării cauzei în niciuna din etpele procesuale, fond, apel şi recurs ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2020 al Tribunalului Prahova, neavând cunoştinţă de existenţa acestui litigiu.

Astfel, contestatoarea a arătat că, ulterior soluţionării definitive a dosarului nr. x/2020 al Tribunalului Prahova, a fost înştiinţată de către angajator despre existenţa unei măsuri de poprire asupra veniturilor realizate ca urmare a punerii în executare de către executorul judecătoresc H. a unor titluri executorii reprezentate de sentinţa civilă nr. 2000 din 15 iulie 2021 şi sentinţa civilă nr. 2221 din 21 septembrie 2021 pronunţate de Tribunalul Prahova, decizia civilă nr. 2092 din 30 iunie 2022 pronunţată de Curtea de apel Ploieşti şi decizia civilă nr. 1332 din 21 septembrie 2023 a Înaltei Curţi de Casaţi şi Justiţie, secţia I civilă, pronunţate în dosarul nr. x/2020.

Or, în conţinutul titlurilor executorii, în mod greşit, a fost menţionată adresa sa de domiciliu ca fiind comuna Rifov, sat Moara Domnească nr. 133, judeţul Prahova, unde, în fapt, locuieşte familia acesteia (mama şi sora vitrege), procedura de citare fiind realizată, în mod nelegal, la domiciliul procesual ales al cabinetului de avocat, în contextul în care nu a semnat niciun contract de asistenţă juridică şi nu a mandatat nicio persoană fizică sau juridică să îi reprezinte interesele în soluţionarea dosarului nr. x/2020

De asemenea, a arătat că actele de procedură au fost comunicate la o altă adresă, respectiv în comuna Rifov, sat Moara Domnească nr. 133, judeţul Prahova, alta decât cea de domiciliu, astfel cum relevă copiile cărţilor de identitate pe care le-a ataşat cererii.

6. Apărările formulate în cauză

Intimaţii A., B., C. au formulat întâmpinare, în termen legal, prin care au solicitat respingerea contestaţiei în anulare, şi obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată.

7. Procedura în faţa Înaltei Curţi

Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 9 septembrie 2024 şi a fost repartizat aleatoriu Completului de filtru nr. 10.

Prin rezoluţia din 12 octombrie 2024 s-a dispus comunicarea motivelor de contestaţie în anulare intimaţilor, stabilindu-se termen la 06 noiembrie 2024, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, când, constatând întemeiată cererea de amânare formulată de apărătorul ales al intimaţilor A., B., C. a dispus amânarea judecării cauzei la 5 februarie 2025 când instanţa a rămas în pronunţare asupra contestaţiei în anulare.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând contestaţia în anulare din perspectiva motivelor invocate, Înalta Curte constată următoarele:

Contestaţia în anulare reprezintă o cale extraordinară de atac de retractare, prin intermediul căreia se poate obţine, în cazuri expres şi limitativ prevăzute de lege, desfiinţarea unor hotărâri judecătoreşti pronunţate cu nesocotirea normelor procedurale.

Potrivit art. 503 alin. (1) C. proc. civ., invocate de contestatoare în susţinerea contestaţiei în anulare, "Hotărârile definitive pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat şi nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata."

Analizând contestaţia din perspectiva motivului invocat, Înalta Curte reţine că prevederile art. 503 alin. (1) C. proc. civ. sancţionează judecarea unei cauze cu încălcarea dispoziţiei imperative vizând citarea părţilor, instituită prin art. 153 alin. (1) din acelaşi act normativ, potrivit căreia "Instanţa poate hotărî asupra unei cereri numai dacă părţile au fost citate ori s-au prezentat, personal sau prin reprezentant, în afară de cazurile în care prin lege se dispune altfel."

Pentru a răspunde criticii invocate de contestatoare este necesar a se preciza că prin cererea de recurs, recurenta F. a menţionat că domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură este la sediul societăţii de avocatură I., din str. x, sector 2 Bucureşti.

În etapa procesuală a recursului, toate actele de procedură au fost comunicate recurentei F. atât la domiciliul procesual ales indicat prin memoriul de recurs, conform art. 155 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., fiind predate de agentul poştal, sub semnătură, persoanei însărcinate cu primirea corespondenţei, aşa cum reiese din dovada aflată la dosarului de recurs, dar şi la adresa de comuna Rifov, sat Moara Domnească, nr. 186 (133), judeţul Prahova, unde actele de procedură au fost înmânate de către agentul procedural, sub semnătură, persoanei majoră din familie, conform dovezii de la fila x.

Examinând modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare a contestatoarei pentru termenul de judecată din 21 septembrie 2024 când au avut loc dezbaterile asupra recursului declarat împotriva deciziei nr. 2092 din 30 iunie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă, Înalta Curte constată că aceasta s-a realizat, în ceea ce o priveşte pe recurenta F., la sediul domiciliul procesual ales, indicat în cererea de recurs, citaţia fiind preluată sub semnătură de persoana însărcinată cu primirea corespondenţei, potrivit dovezii de înmânare aflate la dosarul de recurs.

Conform dispoziţiilor art. 163 alin. (1) C. proc. civ., "Comunicarea citaţiei se va face persoanei în drept să o primească, care va semna dovada de înmânare certificată de agentul însărcinat cu înmânarea."

Art. 165 din acelaşi act normativ stipulează că "Procedura se socoteşte îndeplinită: 1. la data semnării dovezii de înmânare ori, după caz, a încheierii procesului-verbal prevăzut la art. 164, indiferent dacă partea a primit sau nu citaţia ori alt act de procedură personal."

În cauză, citarea recurentei pentru termenul de judecată la care s-a soluţionat recursul s-a realizat conform prescripţiilor legale enunţate, astfel că argumentele critice ale contestatoarei nu au relevat existenţa unui viciu de procedură, acesta fiind legal citată la termenul la care a fost judecată calea extraordinară de atac, situaţie în care motivul de contestaţie în anulare prevăzut de art. 503 alin. (1) C. proc. civ. nu poate fi reţinut.

De altfel, potrivit consemnărilor instanţei de recurs din practicaua deciziei contestate, la termenul de judecată din 21 septembrie 2024 la care au avut loc dezbaterile asupra recursului, Înalta Curte a reţinut că procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Contrar celor susţinute de către contestatoare din perspectiva lipsei oricărui mandat acordat de aceasta societăţii de avocatură I. pentru reprezentarea şi asistarea în soluţionarea dosarului nr. x/2020, Înalta Curte apreciază că acest aspect nu poate fi valorificat în această cale extraordinară de atac prin care se invocă neregularităţi procedurale pretins săvârşite până la momentul pronunţării hotărârii definitive.

Raportând celelalte critici, prin care s-a susţinut că încă din 2014, contestatoarea a avut domiciliul în comuna Olari, sat Fănari, judeţul Prahova, unde a locuit efectiv, conform menţiunilor din cărţile de identitate pe care le ataşează, împrejurare cunoscută de celelalte părţi în litigiu alături de care a avut calitatea de pârâţi, dar care nu au adus la cunoştinţă această situaţie instanţei de judecată, fiind, în mod eronat citată la adresa din Prahova, unde locuiau ceilalţi pârâţi, la dispoziţiile legale care reglementează cazurile în care poate fi promovată contestaţia în anulare, Înalta Curte constată că acestea excedează motivului de contestaţie în anulare invocat.

Astfel, pentru derularea procedurii de judecată în recurs, instanţa de recurs era ţinută de îndeplinirea procedurii de citare în raport de datele menţionate ca atare în dispozitivul deciziei recurate (în măsura în care acestea nu conţineau erori materiale sau alte neconcordanţe cu actele de procedură din dosar efectuate până la acel moment) respectiv, de datele indicate prin actele de procedură efectuate de părţi ulterior pronunţării deciziei recurate sau chiar în faţa instanţei de recurs.

De asemenea, se reţine că prin cererea de chemare în judecată, reclamanţii A., B. şi C. au menţionat domiciliul pârâtei F. ca fiind în comuna Rafov, sat Moara Domnească, nr. 186 (fost 133), judeţul Prahova.

Ca atare, Înalta Curte constată că instanţa de recurs nu putea aprecia asupra legalităţii procedurii de citare a recurentei F. în recurs în raport cu alte date/informaţii în afara celor din dosar, cartea de identitate a contestatoarei cu privire la adresa unde aceasta avea domiciliul fiind exhibată instanţei de judecată abia cu ocazia formulării prezentei căi de atac.

În consecinţă, Înalta Curte apreciază, contrar susţinerilor din motivarea prezentei contestaţii în anulare, că instanţa de recurs nu avea posibilitatea legală de a dispune citarea recurentei F. la adresa menţionată de aceasta, respectiv cea din comuna Olari, sat Fănari, judeţul Prahova, menţionată în cartea de identitate, atâta timp cât prin memoriul de recurs, aceasta a indicat domiciliul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură ca fiind în Bucureşti, str. x, şi persoana însărcinată cu primirea corespondenţei J., fără o nesocotire a prevederilor art. 158 alin. (1) din C. proc. civ., întrucât aceasta ar fi reprezentat o încălcare a garanţiilor procesuale, indicarea de către parte a unui anumit sediu procesual, ales pentru comunicarea citaţiilor şi a celorlalte acte de procedură, inclusiv prin indicarea persoanei responsabile cu primirea corespondenţei, semnificând faptul că partea a luat toate măsurile ce depind de ea pentru ca scopul citării să fie asigurat în privinţa sa.

Fiind o cale de retractare, contestaţia în anulare nu poate fi exercitată în alte condiţii şi pentru alte motive faţă de cele prevăzute de textul de lege analizat în cauză, împrejurare faţă de care Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestaţia în anulare formulată de contestatoarea F. împotriva deciziei nr. 1332 din 21 septembrie 2023 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă în dosarul nr. x/2020.

Întrucât contestatoarea F. este partea căzută în prezenţii, conform prevederilor art. 453 alin. (1) raportat la cele ale art. 451 alin. (1) C. proc. civ., aceasta va fi obligată să plătească intimatul A., suma de 2500 RON cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocaţial.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestaţia în anulare formulată de contestatoarea F. împotriva deciziei nr. 1332 din 21 septembrie 2023 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă în dosarul nr. x/2020.

Obligă contestatoarea F. la plata către intimatul A. a sumei de 2500 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 05 februarie 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.