Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 1909/2025 AI generated

Conflict of jurisdiction over minor's domicile: effective residence prevails over registry for protection petitions

Case Number Decizia nr. 1909/2025
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted

Legislator summary

AI generated

The Supreme Court resolved a negative conflict of jurisdiction by assigning exclusive competence to the Sibiu Court, thereby overturning the competing claim by the Timișoara Court and effectively upholding the position of the first-instance court that initially accepted the case. The dispute arose when a legal representative filed a non-contentious request to authorize a minor’s acceptance of a patrimonial succession, leading to reciprocal jurisdictional declines between the two courts: one relying on the minor’s registered address in public records (Timiș), and the other on the minor’s effective habitual residence with the mother (Sibiu). Deciding the matter, the Court held that under Article 114(1) of the Code of Civil Procedure, competence for petitions concerning the protection of a natural person is determined by the domicile or residence of the protected person, which in the context of a minor must be interpreted as their effective actual residence or habitual abode pursuant to Article 92(1) of the Civil Code, rendering administrative registry data irrelevant if it contradicts factual evidence of stable habitation.

Legislator headnote

AI generated

art. 145 din C. civ, art. 527 din C. proc. civ, art. 114 alin. (1) din C. proc. civ, art. 114 C. proc. civ, art. 92 alin. (1) din C. civ, art. 135 alin. (1) din C. proc. civ; Conflict of jurisdiction over minor's domicile: effective residence prevails over registry for protection petitions: , au fost invocate dispoziţiile art. 43, art. 144 şi art. 145 din C. civ. şi art. 194, art. 527 din C. proc. civ.

Keywords

AI generated
conflict of jurisdiction domicile civil register legal protection civil dispute legal status of minor

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 11 noiembrie 2025

Deliberând, asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sibiu la data de 01.11.2024, sub nr. x/2024, petenta A., a solicitat, în calitate de reprezentant legal al minorului B., autorizarea acceptării de către minor a succesiunii de pe urma defunctului său tată, C. şi dezbaterea acesteia.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 43, art. 144 şi art. 145 din C. civ. şi art. 194, art. 527 din C. proc. civ.

Prin sentinţa civilă nr. 1238 din 12.03.2025, Judecătoria Sibiu, secţia civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale exclusive invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Timişoara.

Pentru a proceda astfel, instanţa a reţinut că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 114 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit cărora "dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competenţa instanţei de tutelă şi de familie se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită", iar din extrasul DEPAB de la dosar reiese că minorul avea domiciliul, la momentul introducerii cererii, în cadrul localităţii Ghiroda, str. x, jud Timiş.

Prin sentinţa civilă nr. 1712/08.07.2025, Judecătoria Timişoara, secţia a II-a civilă a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sibiu, a constatat conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul pentru soluţionare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

A reţinut instanţa că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 114 C. proc. civ., care stabilesc competenţa instanţei în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul minorul - persoană ocrotită, iar în temeiul art. 92 alin. (1) din C. civ., "domiciliul minorului care nu a dobândit capacitate deplină de exerciţiu în condiţiile prevăzute de lege este la părinţii săi sau la acela dintre părinţi la care el locuieşte în mod statornic". Instanţa a stabilit că la momentul introducerii cererii, minorul avea locuinţa statornică la mama sa, care locuieşte efectiv în municipiul Sibiu, judeţul Sibiu, respectiv în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Sibiu, apreciind că este lipsită de relevanţă menţiunea din evidenţele publice conform căreia minorul ar avea domiciliul în localitatea Ghiroda, jud. Timiş, de vreme ce locuinţa minorului care nu a dobândit capacitate deplină de exerciţiu este la părinţii săi, în speţă la mama acestuia.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând conflictul negativ de competenţă cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispoziţiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Înalta Curte reţine că este sesizată cu un conflict negativ de competenţă, care se circumscrie ipotezei prevăzute de art. 133 alin. (2) teza I din C. proc. civ., conflict ivit ca urmare a declinărilor reciproce între Judecătoria Sibiu şi Judecătoria Timişoara.

Obiectul demersului judiciar, ce a stat la baza declanşării conflictului negativ de competenţă îl constituie cererea formulată de petenta A., în calitate de reprezentant legal al minorului B., prin care solicită autorizarea acceptării de către minorul B. a succesiunii de pe urma defunctului său tată, C. şi dezbaterea acesteia.

Înalta Curte constată că cele două instanţe aflate în conflict au reţinut, depotrivă, aplicabilitatea în cauză a dispoziţiilor art. 114 alin. (1) C. proc. civ., însă au determinat diferit domiciliul minorului - persoană ocrotită, prima instanţă dând eficienţă menţiunii din extrasul DEPAB, potrivit căruia minorul figura cu domiciliul pe circumscripţia Judecătoriei Timişoara, în vreme ce a doua instanţă a reţinut că domiciliul minorului este la mama sa, respectiv în municipiul Sibiu - în aplicarea dispoziţiilor art. 92 alin. (1) din C. civ.

Sub aspectul determinării competenţei teritoriale în funcţie de obiectul cererii necontencioase formulate de petentă, în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 528 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora, cererile necontencioase care nu au legătură cu o cauză aflată în curs de soluţionare pe rolul unei instanţe sunt supuse regulilor prevăzute pentru cererile contencioase. În acest context, având în vedere că demersul petentei este din punct de vedere procedural o cerere asimilată ocrotirii persoanei fizice, în cauză îşi găsesc aplicarea dispoziţiile art. 114 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora "dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competenţa instanţei de tutelă şi de familie se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită".

În consecinţă, cererea petentei de autorizare a actelor, pe care urmează să le îndeplinească în numele minorului al cărui reprezent legal este, a fost dată în competenţa instanţei de tutelă şi de familie, care se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită, aşa cum au reţinut şi cele două instanţe între care s-a ivit prezentul conflict negativ de competenţă.

În aplicarea dispoziţiilor art. 114 C. proc. civ., la stabilirea instanţei competente să soluţioneze cauza, noţiunea de "domiciliu" are în vedere domiciliul sau reşedinţa de fapt, dacă aceasta are caracter de stabilitate, soluţie care se impune pentru o administrare cât mai eficientă şi facilă a probelor.

În acest context, sunt lipsite de relevanţă menţiunile din extrasul DEPAB generat de către Judecătoria Sibiu - aflat la dosarul Judecătoriei Sibiu, potrivit căruia minorul B. figurează cu domiciliul în judeţul Timiş, de vreme ce, potrivit menţiunii din cuprinsul cererii formulate de petentă, precum şi a copiei cărţii sale de identitate anexată acesteia, reiese că petenta are domiciliul în municipiul Sibiu. De asemenea, potrivit art. 92 alin. (1) C. civ., "domiciliul minorului care nu a dobândit capacitate deplină de exerciţiu în condiţiile prevăzute de lege este la părinţii săi sau la acela dintre părinţi la care el locuieşte în mod statornic".

În consecinţă, se impune ca, în cererile privind ocrotirea persoanei fizice, noţiunea de "domiciliu" sau de "reşedinţă" a minorului, din cuprinsul dispoziţiilor art. 114 C. proc. civ., să se interpreteze în sensul de locuinţă efectivă a minorului.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare în favoarea Judecătoriei Sibiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sibiu.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 11 noiembrie 2025.