Child support claim anchored to Caracal Court as claimant's chosen optional forum; jurisdictional conflict resolved in claimant's favor.

Şedinţa publică din data de 23 octombrie 2025

După deliberare, asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Caracal la 2 septembrie 2024, sub nr. x/2024, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul B., stabilirea unei pensii de întreţinere în favoarea minorului C., de la data introducerii acţiunii civile şi până la data când acesta va deveni major.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 499, art. 513, art. 516, art. 519, art. 524, art. 525, art. 527, art. 528, art. 529, art. 5 şi ale art. 533 C. civ.

Prin întâmpinare, pârâtul a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Caracal, susţinând că Judecătoria Timişoara este competentă să soluţioneze cauza, având în vedere că ambele părţi locuiesc în municipiul Timişoara.

Reclamanta a depus răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat respingerea excepţiei, învederând că locuieşte, efectiv, în comuna Traian, jud. Olt, precum şi că în municipiul Timişoara deţine o locuinţă temporar şi fără forme legale.

2. Hotărârea Judecătoriei Caracal

Prin sentinţa civilă nr. 1710 din 13 noiembrie 2024, Judecătoria Caracal a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Caracal a reţinut că domiciliul reclamantei şi al minorului se află în Drobeta-Turnu Severin, str. x, jud. Mehedinţi.

Constatând că norma legală imperativă prevăzută la art. 25 alin. (1) din Legea nr. 217/2003 reglementează un caz de competenţă teritorială exclusivă, de la care nu sunt permise derogări, dând eficienţă dispoziţiilor art. 129 pct. 3 C. proc. civ., a admis excepţia invocată în condiţiile prevăzute de art. 130 alin. (2) din cod, şi a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Drobeta Turnu Severin.

3. Hotărârea Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin

Prin sentinţa civilă nr. 277 din 28 ianuarie 2025, Judecătoria Drobeta-Turnu Severin a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Timişoara.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Drobeta-Turnu Severin a constatat că noţiunea de "domiciliu" la care fac referire prevederile art. 87 şi art. 91 C. civ., precum şi dispoziţiile art. 27 alin. (1) din O.U.G. nr. 97/2005, vizează, în sens procedural, locuinţa unde se află, în fapt, persoana, iar nu cea menţionată în evidenţele oficiale ale Ministerului Afacerilor Interne - Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date la data sesizării instanţei, aceasta prezentând relevanţă în ceea ce priveşte asigurarea şi respectarea drepturilor de acces la justiţie şi la apărare, precum şi facilitarea administrării probatoriului.

Judecătoria Drobeta-Turnu Severin a reţinut că minorul şi reclamanta locuiesc, efectiv, în Timişoara, şi că această împrejurare a rezultat din declaraţia reclamantei dată în faţa instanţei la termenul de judecată din 28 ianuarie 2025, precum şi din ancheta socială efectuată de Autoritatea Tutelară a Municipiului Drobeta-Turnu Severin. Totodată, a remarcat că pârâtul locuieşte, în fapt, în acelaşi oraş.

Instanţa notat că, potrivit art. 129 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ., competenţa teritorială este exclusivă, fără excepţie, ori de câte ori părţile nu îşi pot exercita dreptul de opţiune, iar cazurile în care părţile pot alege, conform art. 126 din acelaşi act normativ, nu includ litigiile privitoare la persoane, decât dacă acestea privesc drepturi asupra cărora se poate dispune. În acest context, a făcut referire la dispoziţiile art. 515 C. civ., care interzice renunţarea pentru viitor la dreptul la întreţinere.

Reţinând că domiciliul reclamantei (în sens larg, de locuinţă în fapt), se afla, la data introducerii cererii de chemare în judecată, în municipiul Timişoara, a apreciat că Judecătoria Timişoara este competentă să soluţioneze cauza.

4. Hotărârea Judecătoriei Timişoara

Prin sentinţa civilă nr. 1714 din 8 iulie 2025, Judecătoria Timişoara a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Caracal. Constatând ivirea conflictului negativ de competenţă între Judecătoria Caracal şi Judecătoria Timişoara, a suspendat judecata cauzei şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea acestuia.

Pentru a dispune astfel, a reţinut incidenţa regulilor de competenţă prevăzute de art. 107 alin. (1) şi de cele ale art. 113 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., notând că, prin exercitarea dreptului de opţiune prevăzut de art. 116 din acelaşi act normativ, reclamanta a înţeles să sesizeze Judecătoria Caracal, în a cărei circumscripţie se afla domiciliul său, la data introducerii cererii de chemare în judecată.

Instanţa a constatat că, ulterior sesizării instanţei (la 4 septembrie 2024), reclamanta şi-a schimbat domiciliul în Drobeta-Turnu Severin, începând cu data de 13 septembrie 2024.

Totodată, a remarcat că reclamanta a semnat personal dovada de comunicare a citaţiei în localitatea Traian, jud. Olt, astfel că a apreciat că nu se putea reţine că aceasta ar fi locuit, în fapt, în circumscripţia altei instanţe, cu atât mai mult cu cât, prin răspunsul la întâmpinare, a învederat că locuieşte efectiv în comuna Traian, jud. Olt, iar în municipiul Timişoara a locuit temporar şi fără forme legale.

Judecătoria Timişoara a avut în vedere aspectele semnalate de funcţionarii din cadrul Primăriei Municipiului Timişoara - Serviciul de Autoritate Tutelară, respectiv că la adresa unde urma a fi efectuată ancheta psihosocială, reclamanta şi fiul său nu au fost găsiţi, precum şi faptul că pe tabelul de cheltuieli aferente întreţinerii imobilului figura numele altei familii.

În aceste condiţii, a apreciat că Judecătoria Caracal a devenit instanţa exclusiv competentă, faţă de alegerea de competenţă a reclamantei, exercitată în condiţiile prevăzute de art. 116 C. proc. civ., precum şi prin raportare la domiciliul avut la data sesizării acestei instanţe, unde a primit şi a semnat dovada de comunicare a citaţiei.

5. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând conflictul negativ de competenţă, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Caracal, pentru următoarele considerente:

Litigiul asupra căruia poartă conflictul negativ de competenţă este reprezentat de cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtul B., prin care s-a solicitat stabilirea unei pensii de întreţinere în favoarea minorului C..

Raportat la obiectul cauzei, norma de competenţă teritorială este de ordine privată, fiind, astfel, incidente dispoziţiile de drept comun, respectiv cele ale art. 107, art. 113 alin. (1) pct. 2 şi ale art. 116 C. proc. civ.

Potrivit prevederilor art. 107 alin. (1) din acest act normativ, "Cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel."

Art. 113 alin. (1) C. proc. civ. prevede o competenţă alternativă în cazul cererilor referitoare la obligaţia de întreţinere, inclusiv a celor privind alocaţiile de stat pentru copii, la pct. 2 stipulând că, "În afară de instanţele prevăzute la art. 107-112", mai este competentă şi "instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază creditorul reclamant (...)".

Conform art. 116 C. proc. civ. "Reclamantul are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente."

Aşadar, în materia cererilor referitoare la obligaţia de întreţinere, legiuitorul a instituit o competenţă teritorială alternativă, de ordine privată, prin dispoziţiile legale antemenţionate acordând reclamantului posibilitatea de a introduce cererea de chemare în judecată la una dintre instanţele deopotrivă competente din punct de vedere teritorial.

În cauză, reclamanta A. a înţeles să învestească Judecătoria Caracal cu soluţionarea acţiunii civile având ca obiect stabilirea unei pensii de întreţinere în favoarea minorului C., la data sesizării acestei instanţei (2 septembrie 2024), potrivit actelor şi lucrărilor dosarului, părţile litigante locuind în circumscripţia teritorială a acestei instanţe (reclamanta în com. Traian, str. x, jud. Olt, iar pârâtul în com. Vlădila, str. x, jud. Olt).

Deşi, ulterior sesizării Judecătoriei Caracal reclamanta şi-a schimbat domiciliul, locuind împreună cu minorul, temporar şi fără forme legale, în municipiul Timişoara, iar apoi stabilindu-şi domiciliul în oraşul Drobeta-Turnu Severin, aceste aspecte nu sunt de natură să înfrângă alegerea sa de competenţă, prin exercitarea dreptului de opţiune, în condiţiile prevăzute de art. 116 C. proc. civ., fixând, în mod definitiv, competenţa teritorială în favoarea acestei instanţe.

Aşadar, Judecătoria Caracal nu putea să invoce excepţia de necompetenţă teritorială din oficiu, în condiţiile prevăzute de art. 130 alin. (2) C. proc. civ., întrucât competenţa sa în soluţionarea cauzei a rămas dobândită, ca urmare a manifestării de voinţă a reclamantei, justificate legal de dispoziţiile art. 116 C. proc. civ.

Pentru considerentele expuse, în baza art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Caracal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Caracal.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 23 octombrie 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform dispoziţiilor art. 402 din C. proc. civ.