Exclusive territorial jurisdiction for property compensation appeals displaced by mandatory clerk conflict-of-interest rules

Şedinţa publică din data de 23 octombrie 2025

După deliberare, asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a III-a civilă la 27 iunie 2024, sub nr. x/2024, reclamanţii A. şi B. au solicitat, în contradictoriu cu pârâta Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor, repunerea în termenul de contestare a deciziei de compensare nr. 836 din 28 aprilie 2016, obligarea acesteia la emiterea unei noi decizii în favoarea lor, ca moştenitori ai defunctei C., precum şi actualizarea valorii menţionate conform grilei notariale aferente anului anterior emiterii noii decizii.

Prin întâmpinare, pârâta a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Bucureşti, secţia a III-a civilă, susţinând că, raportat la prevederile art. 35 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 135/2013, astfel cum acestea au fost modificate prin Legea nr. 111/2019, dispoziţiile emise de Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor cu nerespectarea prevederilor art. 33 şi art. 34 pot fi atacate în termen de 30 de zile de la data comunicării, la secţia civilă a tribunalului în a cărui circumscripţie se află imobilul.

2. Hotărârea Tribunalului Bucureşti, secţia a III-a civilă

Prin sentinţa nr. 111 din 3 februarie 2025, Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale exclusive, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Brăila.

Pentru a dispune astfel, Tribunalul Bucureşti a reţinut că, potrivit art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, care a fost modificat începând cu data de 31 mai 2019 prin Legea nr. 212/2019, deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 şi 34 pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptăţită la secţia civilă a tribunalului în a cărui circumscripţie se află imobilul, în termen de 30 de zile de la data comunicării.

Raportat la data depunerii cererii de chemare în judecată la poşta română, 20 mai 2024, a constatat că este aplicabil cauzei textul de lege modificat, indicat relativ la competenţa teritorială a tribunalului, care instituie o competenţă exclusivă în favoarea instanţei în a cărei circumscripţie se află imobilul.

Având în vedere că decizia nr. 836 din 28 aprilie 2016 emisă de pârâta Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor se referă la un imobil situat în localitatea Însurăţei, jud. Brăila, respectiv în aria de competenţă a Tribunalului Brăila, a stabilit că acestei instanţe îi revine competenţa teritorială de soluţionare a litigiului.

3. Hotărârea Tribunalului Brăila

Prin sentinţa nr. 482 din 25 iunie 2025, Tribunalul Brăila, secţia I civilă a admis excepţia de necompetenta materială, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a III- a civilă. Constatând intervenit conflictul negativ de competenţă, a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării acestuia.

Pentru a dispune astfel, Tribunalul Brăila a reţinut că reclamanta A. a sesizat Tribunalul Bucureşti cu soluţionarea cererii de chemare în judecată, întrucât aceasta are calitatea de grefier la Tribunalul Brăila.

Dând eficienţă prevederilor art. 127 C. proc. civ., care reglementează competenţa facultativă în favoarea uneia dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate curţii de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care grefierul reclamant îşi desfăşoară activitatea, Tribunalul Brăila a apreciat că Tribunalului Bucureşti în revine competenţa teritorială de soluţionare a cauzei.

4. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând conflictul negativ de competenţă, Înalta Curte constată că Tribunalul Bucureşti este competent să judece cauza, în considerarea următoarelor argumente:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a III-a civilă la 27 iunie 2024, reclamanţii A. şi B. au solicitat, în contradictoriu cu pârâta Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor, repunerea în termenul de contestare a deciziei de compensare nr. 836 din 28 aprilie 2016, obligarea acesteia la emiterea unei noi decizii pe numele lor, în calitate de moştenitori ai defunctei C., precum şi actualizarea valorii menţionate conform grilei notariale aferente anului anterior emiterii noii decizii.

În justificarea alegerii de competenţă, reclamanta a învederat, în cuprinsul cererii de chemare în judecată, că are funcţia de grefier la Tribunalul Brăila.

Veridicitatea acestei afirmaţii a fost confirmată de Compartimentul economico-financiar al Tribunalului Brăila, secţia I civilă, prin adresa din 22 mai 2025, emisă ca răspuns la solicitarea aceleiaşi instanţe, dispuse din oficiu, în vederea soluţionării excepţiei de necompetenţă invocate din oficiu.

Problema care se pune referitor la conflictul negativ de competenţă pendinte este dacă, în ceea ce priveşte competenţa atribuită instanţei cu privire la soluţionarea unei cereri prin care s-a solicitat repunerea în termenul de contestare a unei dispoziţii emise de Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor, sunt aplicabile dispoziţiile art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, modificate prin Legea nr. 212/2019, astfel cum a reţinut prima instanţă învestită, Tribunalul Bucureşti, sau dacă este incidentă norma facultativă de competenţă prevăzută de art. 127 alin. (1) şi (3) C. proc. civ., dată fiind calitatea reclamantei de grefier la Tribunalul Brăila, după cum a constatat această instanţă.

Potrivit art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/1023, "Deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 şi 34 pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptăţită la secţia civilă a tribunalului în a cărui circumscripţie se află imobilul, în termen de 30 de zile de la data comunicării."

Conform art. 127 alin. (1) C. proc. civ., "Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea. (3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în cazul procurorilor, asistenţilor judiciari şi grefierilor."

Acest text legal reglementează un caz de competenţă facultativă pentru ipoteza în care grefierul are calitatea de reclamant, interzicând sesizarea instanţei care, în mod obişnuit, ar fi competentă din punct de vedere teritorial să judece cauza, dacă este cea la care partea reclamantă îşi desfăşoară activitatea.

Scopul acestei legiferări a fost acela al asigurării imparţialităţii instanţei, art. 127 C. proc. civ. nominalizând subiecţii pe care legiuitorul a înţeles să îi plaseze în sfera de aplicare a acestei norme juridice, făcând referire la judecători, procurori, asistenţi judiciari şi grefieri, indiferent de tipul instanţelor la care aceştia funcţionează.

În speţă, reclamanta A., uzând de dispoziţiile art. 127 alin. (3) cu referire la cele ale alin. (1) ale aceluiaşi articol din C. proc. civ., a înţeles să învestească Tribunalul Bucureşti cu soluţionarea unei cereri de chemare în judecată întemeiate pe dispoziţiile art. 35 din Legea nr. 165/2013, aceasta fiind o instanţă aflată în circumscripţia Curţii de Apel Bucureşti, învecinată curţii de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea (Curtea de Apel Galaţi).

Deşi, prin art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, s-a atribuit secţiei civile a tribunalului în a cărui circumscripţie se află imobilul competenţa teritorială privind soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva deciziilor emise cu respectarea prevederilor art. 33 şi 34, în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 127 alin. (3) raportate la cele ale alin. (1) C. proc. civ., care conţin o derogare de la normele de competenţă menţionate şi care reglementează o situaţie de excepţie, referitoare la calitatea de grefier a părţii reclamante.

Aşadar, în favoarea Tribunalului Bucureşti operează prorogarea de competenţă prevăzută la art. 127 alin. (1) şi (3) C. proc. civ., întrucât este o instanţă judecătorească de acelaşi grad, aflată în circumscripţia Curţii de Apel Bucureşti, învecinată Curţii de Apel Galaţi, în a cărei circumscripţie se află Tribunalul Brăila, unde reclamanta îşi desfăşoară activitatea.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în baza art. 135 alin. (4) C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a III-a civilă.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 23 octombrie 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform dispoziţiilor art. 402 din C. proc. civ.