Jurisdiction for rectifying civil status records: conflict between domicile-based competence and the seat of the issuing administrative authority.

Şedinţa publică din data de 23 octombrie 2025

După deliberare, asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Bistriţa la 4 noiembrie 2024, sub nr. x/2024, reclamanta A. a solicitat obligarea pârâţilor Unitatea Administrativ Teritorială Miceştii de Câmpie, prin primar, şi Primarul Unităţii Administrativ Teritoriale Miceştii de Câmpie, la rectificarea actelor de stare civilă ale tatălui său, B..

Concret, a solicitat rectificarea certificatelor de deces, de naştere, de căsătorie, precum şi a altor înscrisuri, după caz, deţinute de pârâta Unitatea Administrativ Teritorială Miceştii de Câmpie, în sensul menţionării corecte a numelui antecesorului său, respectiv B., în loc de C., astfel cum acesta figurează în certificatele de naştere şi de căsătorie ale reclamantei, precum şi în alte înscrisuri eliberate de Arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.

2. Hotărârea Judecătoriei Bistriţa

Prin sentinţa civilă nr. 522 din 13 martie 2025, Judecătoria Bistriţa a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Braşov.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Bistriţa a reţinut că art. 57 alin. (2) din Legea nr. 119/1996/1996, republicată, prevede că, "În cazul anulării, completării şi modificării actelor de stare civilă, sesizarea instanţei judecătoreşti se face de către persoana interesată (...). Cererea se soluţionează de judecătoria în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul acestora, pe baza verificărilor efectuate de serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor şi/sau de primăria unităţii administrativ-teritoriale ori de alte instituţii abilitate, precum şi a concluziilor procurorului."

Interpretând, coroborat dispoziţiile art. 129 alin. (2) pct. 3 şi ale art. 126 C. proc. civ., dar şi per a contrario acest din urmă text de lege, Judecătoria Bistriţa a constatat caracterul exclusiv al competenţei teritoriale în cazul litigiilor referitoare la bunuri, atunci când legea prevede expres, în cazul litigiilor referitoare la persoane, precum şi al celor privitoare la drepturi de care părţile nu pot dispune.

Judecătoria Bistriţa a remarcat că, în această situaţie, normele care stabilesc instanţa competentă din punct de vedere teritorial sunt de ordine publică şi reglementează o competenţă absolută.

Reţinând că cererea de chemare în judecată, având ca obiect rectificarea actelor de stare civilă ale defunctului C., nu este o pricină privitoare la bunuri sau la alte drepturi de care părţile pot să dispună, în lipsa reglementării unei anumite instanţe competente din punct de vedere teritorial, a stabilit că se aplică dispoziţiile art. 57 alin. (2) din Legea nr. 119/1996, care au caracter absolut.

3. Hotărârea Judecătoriei Braşov

Prin sentinţa civilă nr. 6322 din 7 iulie 2025, Judecătoria Braşov a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bistriţa. Constatând existenţa conflictului negativ de competenţă, a suspendat judecata şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Braşov a reţinut că cererea de chemare are ca obiect rectificarea unor acte de stare civilă.

Totodată, a constatat că, prin motivele de fapt ale cererii, reclamanta a învederat că primarul nu a dat curs solicitării sale, privind rectificarea actelor de stare civilă ale autorului său, ci, printr-o adresă, a emis un răspuns care nu o mulţumeşte pe aceasta.

Judecătoria Braşov a constatat că acţiunea civilă se circumscrie dispoziţiilor art. 58 din Legea nr. 119/1996, potrivit cărora "(1) Rectificarea actelor de stare civilă şi a menţiunilor înscrise pe marginea acestora se face în temeiul dispoziţiei primarului unităţii administrativ-teritoriale care are în păstrare actul de stare civilă, din oficiu sau la cererea persoanei interesate, cu avizul prealabil al serviciului public comunitar judeţean de evidenţă a persoanei (...). (4) Dispoziţia prevăzută la alin. (1), precum şi înregistrarea făcută în baza acesteia sunt opozabile oricărei persoane până la proba contrară. (5) Dispoziţia prevăzută la alin. (1) poate fi contestată la instanţa judecătorească în a cărei rază teritorială îşi are sediul autoritatea emitentă, în condiţiile legii".

De asemenea, a remarcat că aceste norme legale fac distincţie între cererile în anularea, completarea şi modificarea actelor de stare civilă şi cele de rectificare a acestora, inclusiv sub aspectul competenţei de soluţionare.

În aceste condiţii, a apreciat că, în situaţia în care legiuitorul ar fi înţeles ca toate aceste cereri să fie de competenţa aceleiaşi instanţe, nu ar fi existat o reglementare diferită, iar cererea de rectificare ar fi fost menţionată expres la art. 57 alin. (2) din Legea nr. 119/1996, alături de cele de anulare, completare şi modificare.

Judecătoria Braşov a notat că distincţia inserată la art. 58 din Legea nr. 119/1996 este determinată de faptul că, în primul caz, este vorba de o sesizare adresată direct instanţei de persoana interesată sau de structurile de stare civilă din cadrul serviciilor publice comunitare locale sau judeţene de evidenţă a persoanelor ori de către parchet, cu privire la anularea, completarea sau modificarea actelor de stare civilă, în timp ce, în cel de-al doilea caz se pune problema corectării unor erori materiale din actele de stare civilă, corectare ce se impune a fi efectuată de primar asupra propriilor acte, în exercitarea atribuţiilor ce-i revin, ca autoritate publică locală, instanţa de judecată fiind sesizată să verifice legalitatea actului astfel emis.

4. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând conflictul negativ de competenţă, Înalta Curte constată că Judecătoriei Bistriţa îi revine competenţa de soluţionare a acuzei, pentru următoarele considerente:

Litigiul dedus judecăţii are ca obiect cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Bistriţa, prin care reclamanta A. a solicitat obligarea pârâţilor Unitatea Administrativ Teritorială Miceştii de Câmpie, prin primar, şi Primarul Unităţii Administrativ Teritoriale Miceştii de Câmpie la rectificarea actelor de stare civilă ale tatălui său, B..

Concret, cererea vizează rectificarea actelor de deces, de naştere, de căsătorie, precum şi a altor înscrisuri, după caz, deţinute de pârâta Unitatea Administrativ Teritorială Miceştii de Câmpie, în sensul menţionării corecte a numelui antecesorului său, respectiv B., în loc de C., potrivit cosemnărilor din certificatele de naştere şi de căsătorie ale reclamantei, precum din cuprinsul altor înscrisuri emise de Arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.

Prin motivele cererii, reclamanta a învederat, printre altele, că a solicitat primarului Unităţii Administrativ Teritoriale Miceştii de Câmpie eliberarea unei adeverinţe lămuritoare sau de rectificare a certificatului de deces al autorului său, însă răspunsurile primite nu au rezolvat aspectele sesizate prin cererile depuse la 29 aprilie 2024 şi 14 mai 2024.

Prin notele scrise depuse pentru termenul din 13 martie 2025, reclamanta a precizat în faţa Judecătoriei Bistriţa că solicită rectificarea certificatelor de deces şi de naştere, care au aparţinut tatălui său, în sensul modificării numelui acestuia, din C., în B., astfel cum este corect.

Potrivit consemnărilor din cuprinsul sentinţei civile nr. 522 din 13 martie 2025 a Judecătoriei Bistriţa, în combaterea excepţiei necompetenţei teritoriale invocate din oficiu, reclamanta a afirmat că a introdus cererea de chemare în judecată la această instanţă, deoarece înscrisurile în privinţa cărora a solicitat rectificarea se află în judeţul Bistriţa-Năsăud.

Înalta Curte constată că acţiunea reclamantei se circumscrie dispoziţiilor art. 58 din Legea nr. 119/1996, întrucât prin actele de procedură efectuate, aceasta a precizat în mod neechivoc faptul că solicită rectificarea actelor de stare civilă ale antecesorului său, în sensul corectării erorilor privitoare la numele acestuia, ca urmare a faptului că o cerere cu acelaşi obiect, adresată pe cale administrativă primarului din localitatea Miceştii de Câmpie, nu a primit o rezolvare corespunzătoare.

Potrivit art. 58 alin. (1) din Legea nr. 119/1996, "Rectificarea actelor de stare civilă şi a menţiunilor înscrise pe marginea acestora se face în temeiul dispoziţiei primarului unităţii administrativ-teritoriale care are în păstrare actul de stare civilă, din oficiu sau la cererea persoanei interesate, cu avizul conform al şefului serviciului public comunitar judeţean de evidenţă a persoanelor/serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor al sectorului municipiului Bucureşti. (3) Cererea de rectificare a actelor de stare civilă şi a menţiunilor înscrise pe acestea, însoţită de actele doveditoare, se depune la serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau la primăria unităţii administrativ-teritoriale care are în păstrare actul de stare civilă ori, după caz, la serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau la primăria de la locul de domiciliu. Cererea se soluţionează în termen de 30 de zile prin emiterea dispoziţiei prevăzute la alin. (1), care se comunică solicitantului în termen de 10 zile de la data emiterii. (5) Dispoziţia prevăzută la alin. (1) poate fi contestată la instanţa judecătorească în a cărei rază teritorială îşi are sediul autoritatea emitentă, în condiţiile legii."

În acelaşi sens sunt şi dispoziţiile art. 130 din Metodologia cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 64/2011, în sensul că "(1) Rectificarea unor rubrici din actul de stare civilă presupune îndreptarea unor erori materiale comise cu ocazia înregistrărilor de stare civilă şi se face prin bararea textului greşit cu o linie orizontală şi înscrierea, cu cerneală roşie, deasupra, a noului text. (2) La rubrica "Menţiuni" se înscriu numărul şi data dispoziţiei primarului unităţii administrativ-teritoriale care a emis-o, precum şi conţinutul rectificării. (3) Dispoziţia prevăzută la art. 125 alin. (2) poate fi contestată la instanţa judecătorească în a cărei rază teritorială îşi are sediul autoritatea emitentă, în condiţiile legii."

Art. 100 alin. (2) C. civ. prevede că "Rectificarea actelor de stare civilă şi a menţiunilor înscrise pe marginea acestora se poate face, din oficiu sau la cerere, numai în temeiul dispoziţiei primarului de la primăria care are în păstrare actul de stare civilă."

Înalta Curte constată că prin art. 57 din Legea nr. 119/1996, operaţiunile de anulare, completare şi modificare a actelor de stare civilă au fost atribuite în competenţa judecătoriei în a cărei rază teritorială se află domiciliul/sediul persoanei interesate, primăriei unităţii administrativ-teritoriale, serviciilor publice comunitare locale sau judeţene de evidenţă a persoanelor/Parchetului.

În cazul cererilor de rectificare a actelor de stare civilă, legiuitorul a înţeles să prevadă o procedură administrativă specială, pe care persoana interesată trebuie să o parcurgă, în sensul că aceasta trebuie să se adreseze prioritar instituţiei publice emitente/deţinătoare a actului, conducătorul acesteia având competenţa de a elibera dispoziţia de rectificare, ce poate fi contestată la instanţa judecătorească în a cărei circumscripţie se află sediul autorităţii emitente, conform art. 58 alin. (5) din Legea nr. 119/1996.

Acest text legal indică instanţa competentă din punct de vedere teritorial să soluţioneze cererea îndreptată împotriva dispoziţiei de rectificare, din punct de vedere material competenţa aparţinând judecătoriei, potrivit art. 94 pct. 1 lit. b) C. proc. civ. - "Judecătoriile judecă" (...) cererile referitoare la înregistrările în registrele de stare civilă, date de lege în competenţa instanţelor judecătoreşti".

Raportat la aspectele expuse şi la normele legale evocate, Înalta Curte constată că, în cauza de faţă, competenţa teritorială pentru soluţionarea cererii de rectificare a actelor de stare civilă aparţine Judecătoriei Bistriţa, în a cărei circumscripţie se află sediul pârâţilor Unitatea Administrativ Teritorială Miceştii de Câmpie şi Primarul Unităţii Administrativ Teritoriale Miceştii de Câmpie, ca autorităţi emitente/deţinătoare ale dispoziţiei/actelor de stare civilă în privinţa cărora reclamanta a solicitat rectificarea.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în baza art. 135 alin. (4) C. proc. civ., cu referire la cele ale art. 58 alin. (5) din Legea nr. 119/1996, va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bistriţa.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bistriţa.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 23 octombrie 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform dispoziţiilor art. 402 din C. proc. civ.