Negative jurisdictional conflict resolved: Bucharest Sector 5 Court holds exclusive competence for forced execution based on debtor's effective residence.

Şedinţa publică din data de 22 octombrie 2025

După deliberare, asupra conflictului negativ de competenţă:

I. Circumstanţele cauzei

Prin cererea de încuviinţare a executării silite înregistrată pe rolul acestei instanţe, petentul A. a solicitat încuviinţarea executării silite împotriva debitorului B., pentru creditoarea C., conform sentinţei civile nr. 6841/23.08.2021 pronunţată de Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti în dosarul nr. x/2020.

În drept, au fost invocate prevederile art. 666 alin. (1) din C. proc. civ.

Prin sentinţa civilă nr. 5431 din 30 mai 2025, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Judecătoriei Craiova.

În motivare, instanţa a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 666 şi art. 651 alin. (1) C. proc. civ., dispoziţii din care rezultă că, din punct de vedere teritorial, competenţa instanţei de executare se stabileşte, în principal, în raport cu domiciliul sau sediul debitorului.

Astfel, constatând că domiciliul debitorului se află în Craiova, str. x, jud. Dolj, astfel cum reiese din extrasul din baza de date DEPABD, a apreciat că Judecătoriei Craiova îi revine competenţa de soluţionare a cererii.

Învestită prin declinare, Judecătoria Craiova, prin sentinţa civilă nr. 7739 din 18 iunie 2025, a admis excepţia necompetenţei teritoriale, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 5 Bucureşti, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi, suspendând judecarea cauzei, a trimis dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

Pentru a hotărî astfel, această instanţă a reţinut incidenţa art. 651 alin. (1) şi (3) C. proc. civ., arătând că, în speţă, competenţa teritorială de soluţionare a cauzei urmează să fie stabilită prin raportare la reşedinţa debitorului, valabilă până la 31.01.2025, care este în Bucureşti, str. x.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând conflictul negativ de competenţă cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispoziţiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Înalta Curte constată că, în speţă, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti şi Judecătoria Craiova şi-au declinat reciproc competenţa de soluţionare a cauzei, prezentul conflict negativ de competenţă fiind generat de interpretarea diferită a celor două instanţe cu privire la noţiunea de domiciliu cuprinsă în prevederile art. 651 alin. (1) C. proc. civ.

Astfel, făcând aplicarea normei de competenţă cuprinse în art. 651 alin. (1) C. proc. civ., Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti s-a raportat, în soluţionarea excepţiei necompetenţei teritoriale, la domiciliul din cartea de identitate a debitorului, în timp ce Judecătoria Craiova s-a raportat la domiciliul în fapt al părţii, notat şi acesta în baza de date a DEPABD.

Obiectul cererii deduse judecăţii de A., la solicitarea creditoarei C., este reprezentat de încuviinţarea executării silite împotriva debitorului B. prin punerea în executare silită a titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 6841/23.08.2021, pronunţată de Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti în dosarul nr. x/2020, pentru recuperarea sumei de 5000 euro reprezentând daune morale, 100 RON reprezentând cheltuieli de judecată, la care se adaugă cheltuielile de executare.

Sub aspectul determinării competenţei teritoriale în funcţie de obiectul cererii de chemare în judecată sunt aplicabile dispoziţiile art. 666 alin. (1) din C. proc. civ. raportate la cele ale art. 651 alin. (1) şi (3) din acelaşi cod.

Dispoziţiile art. 666 alin. (1) din C. proc. civ. prevăd că "În termen de maximum 3 zile de la înregistrarea cererii, executorul judecătoresc va solicita încuviinţarea executării de către instanţa de executare", iar potrivit dispoziţiilor art. 651 alin. (1) teza I din C. proc. civ., "Instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel…".

Cererea de încuviinţare a executării silite este de competenţa exclusivă a instanţei de executare, aşa cum rezultă din dispoziţiile anterior menţionate, coroborate cu cele ale art. 651 alin. (3) din C. proc. civ. care prevăd că "Instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe".

În cauză, din analiza actelor din dosar, se constată că prin cererea de executare silită, formulată de creditoare în 22.01.2025, a fost solicitată executarea silită a debitorului în toate formele prevăzute de lege.

Din verificările efectuate în sistemul electronic de evidenţă a populaţiei, se constată că debitorul B. are domiciliul actual în mun. Craiova, str. x, jud. Dolj, dar şi reşedinţa activă în perioada 08.02.2024-31.01.2025 în Bucureşti.

Înalta Curte reţine incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 91 C. civ., conform cărora "(1) Dovada domiciliului şi a reşedinţei se face cu menţiunile cuprinse în cartea de identitate.(2) În lipsa acestor menţiuni, sau când acestea nu corespund realităţii, stabilirea sau schimbarea domiciliului ori reşedinţei nu va putea fi opusă altor persoane."

Potrivit dispoziţiilor art. 87 din C. civ., "Domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor şi libertăţilor sale civile, este acolo unde aceasta declară că îşi are locuinţa principală", iar conform art. 89 din C. civ., "(1) Reşedinţa va fi considerată domiciliu când acesta nu este cunoscut. (2) Stabilirea sau schimbarea domiciliului nu operează decât atunci când cel care ocupă sau se mută într-un anumit loc a făcut-o cu intenţia de a avea acolo locuinţa principală. (3) Dovada intenţiei rezultă din declaraţiile persoanei făcute la organele administrative competente să opereze stabilirea sau schimbarea domiciliului, iar în lipsa acestor declaraţii, din orice alte împrejurări de fapt."

Rezultă aşadar că noţiunea de domiciliu subliniază împrejurarea că acesta se află acolo unde persoana "declară" că îşi are locuinţa principală, iar în cazul stabilirii sau schimbării domiciliului, o astfel de împrejurare operează atunci când persoana se mută într-un anumit loc "cu intenţia" de a avea acolo locuinţa principală.

Noţiunea de "domiciliu" trebuie interpretată în sens larg, prezentând relevanţă nu atât locuinţa statornică sau principală a acestei persoane, ci adresa unde locuieşte efectiv.

Scopul normelor care guvernează procesul civil, constând în asigurarea cunoaşterii procesului şi a actelor de procedură îndeplinite în cursul acestuia, poate fi atins numai prin stabilirea competenţei în favoarea instanţei în a cărei rază debitorul îşi are reşedinţa, proximitatea acesteia faţă de instanţa de executare facilitând debitorului accesul efectiv la justiţie şi concurând la o eficientizare a măsurilor de executare silită faţă de bunurile sale mobile şi, după caz, imobile.

Înalta Curte reţine, sub acest aspect, că adresa cu privire la care există prezumţia legală că debitorul B. şi-a manifestat intenţia de a-şi stabili domiciliul este cea unde locuieşte efectiv, la momentul înregistrării cererii de executare silită, 22.01.2025, această locuinţă fiind, aşa cum s-a arătat, str. x, Bucureşti, care se află în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (4) raportat la art. 651 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cererii de încuviinţare a executării silite în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 22 octombrie 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.