Low-Value Consumer Claim Assigned to Aiud Court Over Cluj-Napoca on Domicile Determination

Şedinţa publică din data de 22 octombrie 2025

După deliberare, asupra conflictului negativ de competenţă:

I. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Aiud la data de 24.11.2023 sub dosar nr. x/2023, reclamanta A. S.A., în contradictoriu cu pârâtul B., a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce va pronunţa să dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 692.16 RON, reprezentând debit principal, penalităţi de întârziere în cuantum de 0,2 % pe zi calculate începând cu cea de-a zecea zi a lunii următoare şi până la plata efectivă, precum şi cheltuieli de judecată în cuantum de 50 RON reprezentând taxă judiciară de timbru.

În drept, a invocat dispoziţiile art. 1025-1032 şi urm. C. proc. civ., art. 969 şi urm. din C. civ., art. 1270 Noul C. civ., art. 223 raportat la art. 411 C. proc. civ.

Prin sentinţa civilă nr. 249 din 07 martie 2025, Judecătoria Aiud a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

În motivare, această instanţă a reţinut incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 1028 alin. (1) şi (2) şi art. 121 teza I C. proc. civ. iar, raportat la calitatea părţilor, a apreciat că, în raporturile juridice dintre părţi, cedentul a acţionat în calitate de profesionist, iar pârâtul, în calitate de consumator.

Astfel, prin art. 121 teza I C. proc. civ. se instituie o competenţă teritorială absolută, aşa încât competenţa judecătoriei de la domiciliul consumatorului, respectiv pârâtul din prezenta cauză, nu poate fi înlăturată.

Din verificările efectuate din oficiu de către instanţă în baza de date DEPABD s-a reţinut că pârâtul B. are reşedinţa, începând cu anul 2022, în mun. Cluj Napoca, strada x, nr. 6A, jud. Cluj, motiv pentru care instanţa domiciliului pârâtului consumator a fost apreciată ca fiind Judecătoria Cluj-Napoca.

Învestită prin declinare, Judecătoria Cluj-Napoca, prin sentinţa civilă nr. 9665/CC din 26 iunie 2025, a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Aiud, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi, suspendând judecarea cauzei, a trimis dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

Pentru a hotărî astfel, această instanţă a apreciat incidenţa în speţă a aceloraşi dispoziţii legale, însă a apreciat că prezintă relevanţă, din perspectiva art. 121 C. proc. civ., locul de domiciliu al consumatorului pârât, iar nu reşedinţa acestuia.

Astfel, observând că la data înregistrării cererii de valoare redusă domiciliul pârâtului se afla în comuna Unirea, jud. Alba, care este, conform H.G. nr. 1217/2023 pe raza teritorială a comunei Aiud, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea acestei instanţe.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând conflictul negativ de competenţă cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispoziţiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Înalta Curte reţine că este sesizată cu un conflict negativ de competenţă care se circumscrie ipotezei prevăzute de art. 133 alin. (2) teza I din C. proc. civ., conflict ivit ca urmare a declinărilor reciproce între Judecătoria Aiud şi Judecătoria Cluj-Napoca.

Obiectul acţiunii îl constituie cererea de valoare redusă înregistrată pe rolul Judecătoriei Aiud, prin care reclamanta A. S.A. a solicitat instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună obligarea pârâtului B. la plata sumei de 692,16 RON, cu titlu de debit principal, precum şi penalităţi de întârziere în cuantum de 0,2%pe zi calculate cu a zecea zi a lunii următoare şi până la plata efectivă.

Înalta Curte reţine că instanţa a fost învestită cu soluţionarea unei cereri de valoare redusă, iar, potrivit dispoziţiilor art. 1028 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., competenţa de a soluţiona cererea în primă instanţă aparţine judecătoriei, competenţa teritorială fiind stabilită potrivit dreptului comun.

Cât priveşte competenţa teritorială, în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 121 C. proc. civ., potrivit cu care "Cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanţa domiciliului consumatorului. Dispoziţiile art. 126 alin. (2) rămân aplicabile".

Se observă că, în cazul cererilor formulate de un profesionist împotriva unui consumator, C. proc. civ. instituie o normă de competenţă teritorială exclusivă, de ordine publică, în sensul art. 129 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ.

Instanţele aflate în conflict au reţinut în concordanţă aplicabilitatea dispoziţiilor art. 121 C. proc. civ., însă chestiunea care a determinat declinările reciproce de competenţă a privit interpretarea diferită, atribuită noţiunii de domiciliu în situaţia particulară din speţă. Judecătoria Aiud s-a raportat la domiciliul de fapt al pârâtului, iar Judecătoria Cluj-Napoca a dat prevalenţă domiciliului care figurează înscris în actul de identitate, şi care era valabil la data introducerii acţiunii pe rolul instanţei.

Potrivit art. 130 alin. (2) C. proc. civ., excepţia de necompetenţă teritorială poate fi invocată de părţi ori de către judecător inclusiv la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe şi pot pune concluzii.

Înalta Curte mai reţine că, în cauză, excepţia necompetenţei teritoriale de ordine publică a Judecătoriei Aiud a fost invocată de instanţă, din oficiu, la primul termen de judecată cu procedura legal îndeplinită, când părţile ar fi putut pune concluzii, cu respectarea termenului imperativ prevăzut de art. 130 alin. (2) C. proc. civ.

Este important de precizat că reclamanta este profesionist în sensul art. 2 alin. (2) din Legea nr. 193/2000 şi al art. 3 C. civ., întrucât aceasta exploatează o întreprindere, exercitând sistematic o activitate organizată ce constă în furnizarea de servicii, iar cererea se îndreaptă împotriva persoanei fizice având calitatea de consumator.

Din actele şi lucrările dosarului, respectiv verificările în baza de date DEPABD, s-a constat că la data înregistrării pe rolul instanţei a acţiunii, 24.11.2023, domiciliul pârâtului, având calitatea de consumator, era în comuna Unirea, jud. Alba, care se află în circumscripţia Judecătoriei Aiud.

În conformitate cu dispoziţiile art. 87 C. civ., domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor şi libertăţilor sale civile, este acolo unde acesta declară că îşi are locuinţa principală.

Art. 91 din acelaşi act normativ prevede că "Dovada domiciliului şi a reşedinţei se face cu menţiunile cuprinse în cartea de identitate. În lipsa acestor menţiuni ori atunci când acestea nu corespund realităţii, stabilirea sau schimbarea domiciliului ori a reşedinţei nu va putea fi opusă altor persoane. Dispoziţiile alin. (2) nu se aplică în cazul în care domiciliul sau reşedinţa a fost cunoscută prin alte mijloace de cel căruia i se opune".

Înalta Curte reţine că, într-adevăr, noţiunea de domiciliu la care fac trimitere textele de lege enunţate mai sus vizează, în sens procesual, locuinţa unde locuieşte în fapt persoana chemată în judecată.

Însă, pârâtul a avut reşedinţa stabilită în Cluj-Napoca, str. x doar în perioada 19.03.2021-18.03.2022, deci cu mult anterior înregistrării pe rolul instanţei a prezentei acţiuni iar, pe de altă parte nici nu reiese din actele dosarului că acesta ar mai locui la respectiva adresă, actele de procedură neputând fi comunicate acestuia, fiind doar afişate la sediul primăriei.

Prin urmare, pârâtul nu locuieşte efectiv la adresa din Cluj Napoca şi are domiciliu activ, anterior înregistrării prezentei acţiuni, în comuna Unirea, jud. Alba, care se află în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Aiud, aceasta este instanţa competentă teritorial să soluţioneze cererea dedusă judecăţii.

În raport cu toate considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 135 din C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Aiud.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Aiud. Definitivă.

Pronunţată astăzi, 22 octombrie 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.