Competence for validation of garnishment: exclusive jurisdiction of the court that authorized forced execution

Şedinţa publică din data de 16 octombrie 2025

după deliberare, asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Constanţa sub nr. x/2023, la 24 februarie 2023, petentul A. a solicitat pentru creditoarea B., în contradictoriu cu debitorul C. şi terţul poprit D. S.A, validarea popririi înfiinţată prin adresa din data de 17.01.2023 emisă în dosarul de executare nr. 70/2022.

2. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă

2.1. Prin sentinţa nr. 10891/2023 din 22 noiembrie 2023, Judecătoria Constanţa a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii, având ca obiect "validare poprire", formulată de petentul A., pentru creditoarea B., în favoarea Judecătoriei Feteşti.

Pentru a dispune astfel, instanţa a reţinut incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 650 alin. (3) şi art. 790 C. proc. civ., precum şi aplicabilitatea Deciziei nr. 20 din 27 septembrie 2021 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în recurs în interesul legii.

Reţinând că Judecătoria Feteşti este instanţa care a încuviinţat executarea silită, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea acesteia.

2.2. Învestită prin declinare, prin sentinţa civilă nr. 720 din 16 octombrie 2023, Judecătoria Feteşti a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Constanţa, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării acestuia.

Pentru a dispune astfel, instanţa a reţinut incidenţa prevederilor art. 651 alin. (1) şi art. 714 din C. proc. civ., apreciind că instanţa în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului este instanţa competentă să judece cererea. Cum, din înscrisurile de la dosar, a rezultat că domiciliul debitorului este în Năvodari, Jud. Constanţa, a declinat competenţa de soluţionare a pricinii în favoarea Judecătoriei Constanţa.

4. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra conflictului negativ de competenţă

Examinând conflictul negativ de competenţă, Înalta Curte reţine că Judecătoriei Feteşti îi revine competenţa de soluţionare a cauzei, în considerarea următoarelor dispoziţii legale şi argumente:

Înalta Curte reţine că este sesizată cu un conflict negativ de competenţă, care se circumscrie ipotezei prevăzute de art. 133 alin. (2) teza I din C. proc. civ., conflict ivit, ca urmare a declinărilor reciproce între Judecătoria Constanţa şi Judecătoria Feteşti.

Obiectul demersului judiciar, ce a stat la baza declanşării conflictului negativ de competenţă îl constituie cererea, având ca obiect "validare poprire", formulată de petentul A., pentru creditoarea B..

Înalta Curte constată că, în speţă, cele două instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de soluţionare a cauzei, făcând aplicarea aceloraşi dispoziţii legale, art. 651 şi art. 790 din C. proc. civ., însă Judecătoria Feteşti reţinând şi incidenţa prevederilor art. 650 alin. (3) C. proc. civ., precum şi a celor statuate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, prin Decizia nr. 20 din data de 27 septembrie 2021.

Potrivit dispoziţiilor art. 714 alin. (1) din C. proc. civ. coroborate cu art. 651 alin. (3) din acelaşi cod, instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe.

Conform dispoziţiilor art. 651 alin. (1) din C. proc. civ., instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului.

Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 651 alin. (3) din C. proc. civ. instanţa de executare soluţionează contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe.

În speţă, Judecătoria Feteşti, prin încheierea pronunţată la 4 martie 2022, în dosarul nr. x/2022, a admis cererea de încuviinţare a executării silite a debitorului C., formulată de BEJ A., în folosul creditoarei B..

Câtă vreme nu există o situaţie de excepţie dată de lege în competenţa altei instanţe decât cea de executare, la care face referire teza finală a alin. (3) al art. 651 din C. proc. civ., reţinând scopul urmărit de legiuitor prin determinarea clară, printr-o singură normă atributivă de competenţă a instanţei de executare, respectiv acela de a asigura unicitatea instanţei de executare, deja determinată prin efectul pronunţării hotărârii, prin care a fost încuviinţată executarea silită, care a tranşat în mod necesar şi problema calificării instanţei ce a pronunţat-o ca având statutul de instanţă de executare, acest aspect nu mai poate fi reapreciat.

Cu alte cuvinte, competenţa instanţei de executare dobândită la data sesizării sale cu cererea de încuviinţare a executării silite, rămâne aplicabilă pentru întreaga durată a executării silite, indiferent de data sesizării instanţei de executare cu cereri sau incidente ulterioare.

Pentru aceste considerente, în raport de cele anterior reţinute şi de dispoziţiile legale evocate, Înalta Curte, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Feteşti, ca instanţă care a încuviinţat executarea silită prin încheierea pronunţată la 4 martie 2022.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Feteşti.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 16 octombrie 2025.