Jurisdictional conflict for inheritance-related indivision: exclusive competence of the last domicile of the deceased under Art. 118 C.Civ. Proc.

Şedinţa publică din data de 24 septembrie 2025

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, constată:

1. Obiectul cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Zalău la 03 octombrie 2023, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii B., C. şi D., să se constate că defunctul E., este una şi aceeaşi persoană cu F., menţionat în cărţile funciare nr. x Meseşenii de Jos, şi în Titlul de proprietate nr. x/1995, respectiv Titlul de proprietate. nr. x/26.10.1995, să se constate că din masa succesorală rămasă după defunctul E., una şi aceeaşi persoană cu F., decedat la 06.09.1999, face parte cota de 1/3 parte din imobilele situate administrativ în satul Aghireş, comuna Meseşenii de Jos, respectiv: teren intravilan în suprafaţă de 2280 mp, înscris sub Al în CF nr. x Meseşenii de Jos, având nr. cad. x, teren intravilan în suprafaţă de 1130 mp, înscris sub Al în CF nr. x Meseşenii de Jos, având nr. cad. x, teren intravilan în suprafaţă de 1100 mp, înscris sub Al în CF nr. x Meseşenii de Jos, având nr. cad. x, teren intravilan în suprafaţă de 1500 mp, înscris sub Al în CF nr. x Meseşenii de Jos, înscris sub AI în CF nr. x Meseşenii de Jos, având nr. cad. x, să se constate că moştenitorii defunctului E. sunt B., pârâta, de rândul 1, în calitate de soţie supravieţuitoare, în cotă de 1/4 parte, şi C., pârâta de rândul 2, în calitate de fiică, în cotă de 3/4 parte.

De asemenea, a solicitat înscrierea în cărţile funciare nr. x Meseşenii de Jos, a dreptului de proprietate asupra imobilelor descrise mai sus în favoarea pârâtei B., în cotă de 1/12 parte şi în cotă de 3/12 parte, pentru pârâta C., cu titlul de drept de proprietate dobândit prin moştenire, să se constate că defunctul G., este una şi aceeaşi persoană cu H., înscris în cărţile funciare nr. şi în Titlul de proprietate nr. x/1995, respectiv Titlul de proprietate nr. x/26.10.1995, să se constate că din masa succesorală rămasă după defunctul G., una şi aceeaşi persoană cu H., decedat la 14.11.2007, face parte cota de 1/3 parte din imobilele situate administrativ în satul Aghireş, comuna Meseşenii de Jos, respectiv: teren intravilan în suprafaţă de 2.280 mp, înscris sub Al în CF nr. x Meseşenii de Jos, având nr. cad. x, teren intravilan în suprafaţă de 1.130 mp, înscris sub Al în CF nr. x Meseşenii de Jos, având nr. cad. x, teren intravilan în suprafaţă de 1.100 mp, înscris sub Al în CF nr. x Meseşenii de Jos, având nr. cad. x, teren intravilan în suprafaţă de 1.500 mp, înscris sub Al în CF nr. x Meseşenii de Jos, având nr. cad. x, teren extravilan în suprafaţă de 3.000 mp, înscris sub Al în CF nr. x Meseşenii de 309, având nr. cad. x, să se constate că unica moştenitoare după defunctul G. este D., pârâta de rândul 3, în calitate de soţie supravieţuitoare, în cotă de 1/1 parte.

Să se dispună înscrierea în cărţile funciare nr. x Meseşenii de Jos, a dreptului de proprietate asupra imobilelor descrise mai sus în favoarea pârâtei B., în cotă de 1/3 parte şi sistarea stării de indiviziune prin atribuirea către reclamantă a imobilelor situate administrativ în satul Aghireş, comuna Meseşenii de Jos, respectiv: teren intravilan în suprafaţă de 2.280 mp, înscris sub Al în CF nr. x Meseşenii de Jos, având nr. cad. x, teren intravilan în suprafaţă de teren intravilan în suprafaţă de 1.100 mp, înscris sub Al în CF nr. x Meseşenii de Jos, având nr. cad. x, teren intravilan în suprafaţă de 1.500 mp, înscris sub Al în CF nr. x Meseşenii de Jos, având nr. cad. x, teren extravilan în suprafaţă de 3.000 mp, înscris sub Al în CF nr. x Meseşenii de Jos, având nr. cad. x, conform folosinţei si înţelegerii dintre reclamantă şi antecesorii coindivizarilor, fără plata unei sulte.

Să se dispună înscrierea în cărţile funciare nr. x Meseşenii de Jos, a dreptului de proprietate asupra imobilelor descrise mai sus în favoarea reclamantei A., cu titlul de drept de proprietate dobândit prin partaj în cotă de 1/1 parte.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

Prin sentinţa civilă nr. 109 din 28 ianuarie 2025, Judecătoria Zalău a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocate din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Tmişoara, reţinând, în esenţă, în motivare, că faţă de obiectul cererii deduse judecăţii care vizează dezbaterea succesiunii de pe urma defucnţilor E. şi H., care, potrivit înscrisurilor aflate la dosarul cauzei niciunul dintre defuncţi nu a avut ultimul domiciliu în circumscripţia Judecătoriei Zalău, în aplicarea art. 118 alin. (2) din C. proc. civ., competenţa aparţine Judecătoriei Timişoara, ca înstanţă în circumscripţia cărei a avut ultimul domiciliu defunctul E..

Prin sentinţa civilă nr. 14992 din 21 mai 2025, Judecătoria Timişoara a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată, din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Judecătoriei Zalău, şi constatând intervenit conflictul negativ de competenţă, a suspendat soluţionarea cauzei şi a dispus înaintarea dosarului spre soluţionarea conflictului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că, în speţă, nu sunt incidente prevederile art. 118 alin. (2) din C. proc. civ., întrucât reclamanta A. nu are calitatea de moştenitor după defuncţii E. şi H. şi nici calitatea de creditor al succesiunilor celor doi defuncţi anterior menţionaţi, scopul acţiunii promovate nu este valorificarea unui drept de creanţă asupra succesiunilor defuncţilor E. şi H., care să atragă incidenţa art. 118 din C. proc. civ., ci sistarea stării de indiviziune asupra dreptului de proprietate asupra terenurilor înscrise în titlul de proprietate nr. x/1955 şi titlul de proprietate nr. x/26.10.1995, terenuri înscrise în C.F nr. x Meseşenii de Jos, în favoarea reclamantei A. şi a defuncţilor E. şi H., fraţii reclamantei, împrejurare în raport de care devin incidente prevederile art. 117 alin. (1) din C. proc. civ., competenţa aparţinând Judecătoriei Zalău în circumscripţia căreia se află imobilele care fac obiectul acţiunii.

3. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi

Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Timişoara, pentru următoarele argumente:

Potrivit art. 118 alin. (1) C. proc. civ.:

"În materie de moştenire, până la ieşirea din indiviziune, sunt de competenţa exclusivă a instanţei celui din urmă domiciliu al defunctului:1.cererile privitoare la validitatea sau executarea dispoziţiilor testamentare;2.cererile privitoare la moştenire şi la sarcinile acesteia, precum şi cele privitoare la pretenţiile pe care moştenitorii le-ar avea unul împotriva altuia;3.cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului împotriva vreunuia dintre moştenitori sau împotriva executorului testamentar."

Textul legal menţionat precizează, în mod clar, aplicarea sa în timp, respectiv, faptul că, în materie de moştenire, este competentă instanţa de la ultimul domiciliul al defunctului "până la ieşirea din indiviziune", adică atâta vreme cât între moştenitori subzistă starea de indiviziune.

Prin urmare, după lichidarea moştenirii, adică după desăvârşirea împărţelii între moştenitori, nu mai subzistă motivele care să justifice o competenţă teritorială exclusivă, pentru că, după acest moment, nu se mai poate vorbi despre "cereri în materie de moştenire".

Pe de altă parte, potrivit art. 117 C. proc. civ.:

"1) Cererile privitoare la drepturile reale imobiliare se introduc numai la instanţa în a cărei circumscripţie este situat imobilul. 2) Când imobilul este situat în circumscripţiile mai multor instanţe, cererea se va face la instanţa domiciliului sau reşedinţei pârâtului, dacă aceasta se află în vreuna dintre aceste circumscripţii, iar în caz contrar, la oricare dintre instanţele în circumscripţiile cărora se află imobilul. 3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică, prin asemănare, şi în cazul acţiunilor posesorii, acţiunilor în grăniţuire, acţiunilor privitoare la îngrădirile dreptului de proprietate imobiliară, precum şi în cazul celor de împărţeală judiciară a unui imobil, când indiviziunea nu rezultă din succesiune".

Rezultă, din interpretarea per a contrario a dispoziţiilor art. 117 alin. (3) C. proc. civ., că atunci când indiviziunea rezultă din succesiune - până la sistarea acestei stări - sunt incidente prevederile art. 118 din acelaşi cod, în considerarea izvorului acestei modalităţi a dreptului de proprietate (moştenirea).

Ca atare, criteriul de determinare a competenţei teritoriale este dat de ultimul domiciliu al defunctului (art. 118 alin. (1) C. proc. civ.).

În cauză, starea de indiviziune nu rezultă din titlurile de proprietate exhibate în care se regăsesc suprafeţele de teren faţă de care se solicită partajarea, ci din calitatea de moştenitori a părţilor litigante faţă de persoanele pe numele cărora au fost emise respectivele titluri de proprietate şi care, între timp, au decedat.

Astfel, prin Titlurile de proprietate nr. x/1995 şi nr. x/26.10.1995 a fost reconstituit în favoarea numiţilor A., reclamanta din prezenta cauză, şi defuncţii E. şi G., toţi în calitate de copii ai defunctului I. dreptul de proprietate asupra terenurilor ce fac obiectul prezentului litigiu, în suprafaţă totală de 9010 mp.

Înalta Curte mai reţine că potrivit adreselor nr. x/12.09.2023 şi nr. y/11.09.2023 emise de Camera Notarilor Publici Alba Iulia, respectiv de Camera Notarilor Publici Timişoara, de pe urma defuncţilor E. şi G., nu s-a dezbătut, până în prezent, succesiunea.

Aşadar, la momentul învestirii instanţei, părţile nu se aflau într-o indiviziune dată de reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul Legii nr. 18/1991, ci într-o indiviziune determinată de decesul autorilor pârâţilor, urmată de dezbaterea succesiunii.

Din certificatele de deces emise pe numele defuncţilor E. şi G., menţionaţi în titlurile de proprietate anterior menţionate, existente la dosarul cauzei rezultă că ultimul domiciliu al lui E. a fost în municipiul Timiş, aleea x, localitate aflată în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Timişoara, iar ultimul domiciliu al defunctului G. a fost în judeţul Hunedoara.

Ca atare, devin incidente prevederile art. 118 alin. (3) C. proc. civ., conform cărora:

"Cererile formulate potrivit alin. (1) care privesc mai multe moşteniri deschise succesiv sunt de competenţa exclusivă a instanţei ultimului domiciliu al oricăruia dintre defuncţi".

Cum domiciliul unuia dintre defuncţi se află în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Timişoara, iar textul legal se referă la instanţa "ultimului domiciliu al oricăruia dintre defuncţi", competenţa aparţine acestei instanţe.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va stabilit competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Timişoara.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Timişoara.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 24 septembrie 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.