Contestație în anulare inadmisibilă: contestarea unei hotărâri judecătorești care nu a soluționat raportul juridic de drept substanțial

Şedinţa publică din data de 01 octombrie 2025

Deliberând asupra cauzei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea penală nr. 455 din data de 24 iunie 2025 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2025, a fost respins, ca inadmisibil, apelul formulat de petenta A.. împotriva încheierii penale nr. 27 din data de 13 mai 2025 pronunţate de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Alba Iulia, secţia penală în dosarul nr. x/2025.

Pentru a dispune astfel, Înalta Curte a reţinut, în esenţă, că apelul a fost exercitat împotriva unei hotărâri penale definitive, nesusceptibile de a face obiectul unei căi de atac ordinare, aspectul fiind de natură a încălca coerenţa sistemului căilor de atac reglementate de lege, dispoziţii ce stabilesc tipul de hotărâri susceptibile a fi atacate, dar şi principiul unicităţii căilor de atac şi modul de stabilire a ierarhiei acestora.

Împotriva încheierii penale nr. 455 din data de 24 iunie 2025 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, a formulat contestaţie în anulare contestatoarea A., invocând motivele de contestaţie prevăzute de dispoziţiile art. 426 alin. (1) lit. a) şi e) C. proc. pen.

Examinând cauza cu prioritate din perspectiva admisibilităţii căii extraordinare de atac, în raport de dispoziţiile art. 431 C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată următoarele:

Contestaţia în anulare este o cale extraordinară de atac ce poate fi exercitată în cazurile strict şi limitativ prevăzute de lege, în scopul anulării unei hotărâri definitive pronunţate cu încălcarea normelor procesual penale.

Fiind o cale de atac de retractare, contestaţia în anulare se adresează instanţei care a pronunţat hotărârea definitivă, pentru a provoca un autocontrol judecătoresc. Instanţa care a pronunţat hotărârea cu încălcarea legii, ca urmare a admiterii contestaţiei, anulează hotărârea în scopul înlăturării erorilor de procedură în legătură cu exercitarea drepturilor procesuale ale părţilor ori a celor referitoare la instanţa de judecată.

În conformitate cu dispoziţiile art. 426 alin. (1) C. proc. pen., prin noţiunea de "hotărâre penală definitivă" din cuprinsul acestui text de lege se înţelege o hotărâre prin care a fost dezlegat raportul juridic de drept substanţial, prin pronunţarea unei soluţii de achitare, condamnare, renunţare la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei sau încetare a procesului penal, interpretare ce rezultă din modalitatea în care au fost reglementate de legiuitor cazurile de contestaţie în anulare, folosindu-se termeni precum "judecata în apel", "inculpatul", "faptă", "dezbaterea pe fond a procesului".

În acest sens este şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale (deciziile nr. 501 din 30 iunie 2016, nr. 804 din 05 decembrie 2017), care a statuat în mod constant că "indiferent de motivul invocat, contestaţia în anulare poate fi exercitată numai împotriva hotărârilor definitive prin care s-a soluţionat fondul cauzei".

Deopotrivă, potrivit art. 431 alin. (2) C. proc. pen., în vederea stabilirii admisibilităţii în principiu, instanţa examinează dacă cererea de contestaţie în anulare este făcută în termenul prevăzut de lege, dacă motivul pe care se sprijină contestaţia este dintre cele prevăzute la art. 426 şi dacă în sprijinul contestaţiei se depun ori se invocă dovezi care sunt la dosar, iar, când constată neîndeplinirea acestor condiţii, dispune respingerea căii extraordinare de atac, ca inadmisibilă.

Verificând actele dosarului, se constată că prin hotărârea a cărei anulare se solicită, respectiv încheierea penală nr. 455 din data de 24 iunie 2025 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2025, a fost respins, ca inadmisibil, apelul formulat de petenta A.. împotriva încheierii penale nr. 27 din data de 13 mai 2025 pronunţate de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Alba Iulia, secţia penală în dosarul nr. x/2025 (prin care s-a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petenta A.. împotriva ordonanţei de clasare din data de 13.02.2025, emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, în dosarul de urmărire penală nr. 10/78/P/2025).

Or, hotărârea pronunţată în calea de atac declarată împotriva acelei încheieri, nu dezleagă un raport juridic de drept substanţial, astfel încât nu poate constitui temei pentru promovarea unei contestaţii în anulare.

Aşadar, atâta timp cât prin lege nu este reglementată posibilitatea extinderii exercitării căii extraordinare de atac a contestaţiei în anulare şi împotriva hotărârilor judecătoreşti prin care nu a fost dezlegat un raport juridic de drept substanţial, o atare cale de atac nu este admisibilă, întrucât în situaţia contrară s-ar încălca principiul instituit prin art. 129 din Constituţia României, potrivit căruia "împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile pot exercita căile de atac, în condiţiile legii".

Astfel, recunoaşterea unei căi de atac în situaţii neprevăzute de legea procesuală penală, constituie o încălcare a principiului legalităţii căilor de atac şi, din acest motiv, apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.

Ca urmare, Înalta Curte constată că, în cauză, nu sunt îndeplinite cumulativ cerinţele impuse de art. 426 C. proc. pen. şi art. 431 alin. (2) C. proc. pen., motiv pentru care va respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatoarea A. împotriva încheierii penale nr. 455 din data de 24 iunie 2025 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală.

În atare condiţii, faţă de culpa sa procesuală, în baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., contestatoarea va fi obligată la plata sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatoarea A. împotriva încheierii nr. 455 din data de 24 iunie 2025 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală, în dosarul nr. x/2025.

Obligă contestatoarea la plata sumei de 300 de RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 01 octombrie 2025.