Criminal cassation admissibility: Revision of final decision based on Constitutional Court unconstitutionality of Art. 438(1)(8) CCP

Şedinţa publică din data de 24 septembrie 2025

Deliberând asupra cererii de revizuire de faţă, în baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

La data de 16 mai 2025, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost înregistrată, sub numărul x/2025, cererea de revizuire a încheierii din data de 22.06.2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală, în dosarul nr. x/2016 şi a deciziei nr. 93/RC din 15.02.2024 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală, în Dosarul nr. x/2016, formulată de revizuenţii A. şi B..

Prin cererea formulată, revizuenţii A. şi B., au arătat, în esenţă, că, ulterior pronunţării încheierii din data de 22.06.2023, prin care s-a admis în principiu cererea de recurs în casaţie şi a deciziei nr. 93/RC din 15.02.2024 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin care s-a respins, recursul în casaţie formulat de aceştia, textul de lege în temeiul căruia a fost respins, a fost declarat neconstituţional, iar consecinţele încălcării dispoziţiei constituţionale continuă să se producă şi nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunţate.

În opinia apărării, sunt întrunite condiţiile legale pentru admiterea cererii de revizuire, dispoziţia legală declarată neconstituţională având o înrâurire decisivă asupra hotărârii pronunţate în cauză.

De asemenea, revizuenţii au susţinut că este îndeplinită şi condiţia privind invocarea în cauză a excepţiei de neconstituţionalitate a textului declarat neconstituţional.

În cauză, cererea de revizuire a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 453 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.

Prin încheierea din 22 iunie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 440 alin. (4) din C. proc. pen., s-a admis în principiu, printre altele, cererile de recurs în casaţie formulate de inculpaţii B. şi A. împotriva deciziei penale nr. 607 din 28 martie 2023 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în dosarul nr. x/2016.

Ulterior, prin Decizia nr. 93/RC din 15 februarie 2024, pronunţată în dosarul nr. x/2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, a respins, ca nefondate, cererile de recurs în casaţie formulate de inculpaţii B. şi A. împotriva deciziei penale nr. 607 din 28 martie 2023 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în dosarul nr. x/2016 apreciindu-se că aspectele indicate în cerererile de recurs în casaţie, vizează ipoteza pronunţării unor soluţii de condamnare ce se doreşte a fi reformate într-o soluţie de încetarea procesului penal, situaţie ce nu se circumscrie cazului de casare invocat, art. 438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen.

Totodată, prin Decizia nr. 630 din data de 03 octombrie 2023, pronunţată în dosarul nr. x/2016.1, Înalta Curte a admis cererea inculpaţilor B. şi A. şi a dispus sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 438 alin. (1) pct. 8 din C. proc. pen.

Analizând admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire formulate de revizuenţii A. şi B., Înalta Curte constată că aceasta este admisibilă pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Revizuirea unei hotărâri judecătoreşti definitive se poate cere pentru cazurile expres şi limitativ prevăzute de C. proc. pen., în art. 453 alin. (1) lit. a)-f).

Potrivit art. 453 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., revizuirea cu privire la latura penală poate fi cerută când hotărârea a cărei retractare se solicită s-a întemeiat pe o prevedere legală care, după ce respectiva hotărâre a devenit definitivă, a fost declarată neconstituţională ca urmare a admiterii unei excepţii de neconstituţionalitate ridicate în acea cauză, în situaţia în care consecinţele încălcării dispoziţiei constituţionale continuă să se producă şi nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunţate.

Se constată că, în cadrul dosarului având ca obiect judecarea căii extraordinare de atac recursului în casaţie, formulate de către inculpaţii A. şi B., aceştia au solicitat, iar instanţa supremă a dispus sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 438 alin. (1) pct. 8 din C. proc. pen.

Examinând, cererea de revizuire în conformitate cu dispoziţiile procesual penale precizate, Înalta Curte constată că aceasta cale de atac a fost formulată:

- în termenul prevăzut de lege [mai puţin de un an de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 50 din 18 februarie 2025 (11 aprilie 2025), respectiv la data de 16 mai 2025,];

- îndeplineşte condiţiile de formă şi fond [respectiv a fost întocmită în scris şi motivat de una din părţile din proces, în limita calităţii procesuale, fiind menţionat expres cazul de revizuire prevăzut în art. 453 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen. chestiunea pronunţării Deciziei CCR nu a fost valorificată printr-o cerere anterioară; aspectele evocate sunt susţinute prin publicarea deciziei CCR în M.Of. ].

Astfel, Înalta Curte constată că, deşi iniţial au fost admise în principiu cererile de recurs în casaţie, prin decizia penală nr. 93/RC din 15.02.2024, pronunţată în dosarul nr. x/2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a soluţionat recursurile în casaţie formulate de inculpaţii A. şi B. împotriva deciziei penale nr. 607 din 28 martie 2023 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori reţinându-se în considerente că aspectele invocate nu se circumscrie cazului de casare analizat, respectiv art. 438 alin. (1) pct. 8 din C. proc. pen.

Ulterior pronunţării soluţiei de respingere a recursului în casaţie, Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 50 din 18 februarie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 11 aprilie 2025, a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 8 din C. proc. pen. care exclude atacarea cu recurs în casaţie a deciziilor prin care s-a dispus o hotărâre de condamnare, este neconstituţională [prin încheierea din 1 noiembrie 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2016/a8, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 438 alin. (1) pct. 8 din C. proc. pen., excepţie ridicată de C. într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului în casaţie declarat de autorul excepţiei, ce avea calitatea de persoană condamnată].

Se constată că, în prezenta cauză, revizuenţii au declanşat controlul constituţional asupra aceloraşi prevederi ale art. 438 alin. (1) pct. 8 din C. proc. pen. (solicitare aflată încă pe rolul Curţii Constituţionale, dar a cărei soluţionare se va raporta la cea deja pronunţată în cauza menţionată anterior), astfel că se va recunoaşte acestora beneficiul efectelor deciziei pronunţate, respectiv Deciziei nr. 50 din 18 februarie 2025 a Curţii Constituţionale. Părţile au invocat excepţia de neconstituţionalitate, înţelegând să se folosească de acest mijloc procesual în apărare, în scopul valorificării drepturilor şi intereselor legitime, în dosarul având ca obiect judecata recursului în casaţie.

De asemenea, se reţine că, şi în prezent, consecinţele încălcării dispoziţiei constituţionale continuă să se producă în privinţa revizuenţilor atât timp cât soluţia respingerii recursului în casaţie a fost rezultatul aplicării dispoziţiei legale ulterior declarate ca neconstituţionale, iar aceste efecte nu pot fi remediate decât prin revizuirea acestei hotărâri.

Un aspect particular al prezentei cauze, îl reprezintă respingerea cererii de recurs în casaţie de către completul colegial de 3 judecători subsecvent admiterii în principiu a cererilor de recurs în casaţie, inclusiv sub aspectul cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 8 din C. proc. pen.

În acest context, se impune a se stabili limitele în care operează rejudecarea recursurilor în casaţie, precum şi completul ce urmează a proceda la judecarea problemei de drept a recursului în casaţie.

Astfel, având în vederea depăşirea etapei admisibilităţii în principiu recursului în casaţie, cu consecinţa evaluării cauzei în complet colegial, se va dispune anularea numai a deciziei nr. 93/RC din 15 februarie 2024, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală.

În privinţa completului ce urmează a rejudeca recursul în casaţie formulat de inculpaţii A. şi B., întemeiat pe dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 8 din C. proc. pen., Înalta Curte are în vedere practica instanţei supreme ce a stabilit că, subsecvent admiterii cererilor de revizuire şi anularii (în parte), a deciziei atacate prin care s-a soluţionat definitiv acţiunea penală, cauza se trimite la repartizare aleatorie. În acest sens, s-a pronunţat anterior Înalta Curte prin decizia nr. 276 din din data de 16 aprilie 2025, pronunţată în dosarul nr. x/2025; decizia penală nr. 134 din 15 februarie 2023, pronunţată în dosarul nr. x/2022; decizia penală nr. 628 din 14 iunie 2017, pronunţată în dosarul nr. x/2017; decizia penală nr. 18 din 10 ianuarie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2019; decizia penală nr. 594 din 07 iunie 2017, pronunţată în dosarul nr. x/2017; decizia penală nr. 914 din 29 septembrie 2019, pronunţată în dosarul nr. x/2017 şi decizia penală nr. 915 din 29 septembrie 2019, pronunţată în dosarul nr. x/2017, hotărâri prin care au fost admise cererile de revizuire, întemeiate pe dispoziţiile art. 453 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., au fost anulate încheierile atacate şi s-a dispus rejudecarea admisibilităţii în principiu a cererilor de recurs în casaţie.

Chiar dacă a fost depăşit cadrul procesual al admiterii în principiu al cererilor de recurs în casaţie, admiterea căii extraordinare de atac a revizuirii va determina anularea numai a deciziei pronunţate de instanţa de recurs, cu menţinerea încheierii pronunţate în procedura de filtru şi trimiterea pentru repartizare aleatorie în vederea (re)judecării căii de atac, întemeiate pe dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 8 din C. proc. pen.

Faţă de aceste considerente, Înalta Curte va admite cererea de revizuire formulată de revizuenţii A. şi B. împotriva deciziei penale nr. 93/RC din 15 februarie 2024, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2016, va anula în parte, decizia atacată şi va trimite cauza la repartizare aleatorie în vederea rejudecării recursurilor în casaţie formulate de recurenţii A. şi B. cu privire la cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 8 din C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite cererea de revizuire formulată de revizuenţii A. şi B. împotriva deciziei penale nr. 93/RC din 15 februarie 2024, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2016.

Anulează, în parte, decizia atacată şi trimite cauza la repartizare aleatorie în vederea rejudecării recursurilor în casaţie formulate de recurenţii A. şi B. cu privire la cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 8 din C. proc. pen.

Menţine celelalte dispoziţii ale deciziei atacate.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu în cuantum de 400 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 24 septembrie 2025.