Qualification of subsequent offenses as intermediate plurality rather than recidivism for penalty consolidation under Romanian Penal Code

Şedinţa publică din data de 07 octombrie 2025

Deliberând asupra cererilor de recurs în casaţie de faţă, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 202/11.07.2024 pronunţată de Judecătoria Târgu Secuiesc în dosarul nr. x/2023, instanţa a hotărât următoarele:

În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen.., art. 107 alin. (1)1 lit. b) din Legea 46/2008, modificată, cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen.., l-a condamnat pe inculpatul A., la pedeapsa de 11 luni închisoare, pentru infracţiunea de tăiere fără drept de arbori (fapta din 12.12.2021).

În temeiul art. 396 alin. (2) C. proc. pen.., art. 109 alin. (1)1 lit. a) din Legea 46/2008, modificată, cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen.., l-a condamnat pe inculpatul A., la pedeapsa de 4 luni închisoare, pentru infracţiunea de furt de arbori (fapta din 12.12.2021).

A constatat că infracţiunile ce fac obiectul prezentei cauze au fost săvârşite în condiţiile concursului real de infracţiuni cu infracţiunea de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, faptă săvârşită la 21.05.2020, pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 1 an şi 2 luni închisoare prin sentinţa penală nr. 248/29.12.2021 pronunţată de Judecătoria Târgu Secuiesc în dosarul nr. x/2021, definitivă prin neapelare la data de 18.01.2022.

A constatat că infracţiunile ce fac obiectul prezentei cauze au fost săvârşite în condiţiile pluralităţii intermediare în raport de infracţiunea de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, prevăzută şi pedepsită de art. 335 alin. (1) C. pen., săvârşită la data de 14.09.2019, pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 1 an închisoare, prin sentinţa penală nr. 10 din 22.01.2021 pronunţată de Judecătoria Târgu Secuiesc în dosarul nr. x/2020, definitivă prin decizia penală nr. 333/26.05.2021 pronunţată de Curtea de Apel Braşov.

În temeiul art. 97 alin. (1) C. pen. a anulat suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei aplicată prin sentinţa penală nr. 248/29.12.2021 pronunţată de Judecătoria Târgu Secuiesc, în dosarul nr. x/2021, definitivă prin neapelare la data de 18.01.2022.

A descontopit pedeapsa rezultantă de 1 an şi 6 luni închisoare, aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 248/29.12.2021 a Judecătoriei Târgu Secuiesc, în dosarul nr. x/2021, definitivă prin neapelare la data de 18.01.2022, în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor, după cum urmează:

- pedeapsa de 1 an închisoare, aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, prev. de art. 335 alin. (1) C. pen., săvârşită la data de 14.09.2019, prin sentinţa penală nr. 10 din 22.01.2021 pronunţată de Judecătoria Târgu Secuiesc în dosarul nr. x/2020, definitivă prin decizia penală nr. 333/26.05.2021 pronunţată de Curtea de Apel Braşov;

- pedeapsa de 1 an şi 2 luni închisoare, aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, săvârşită la 21.05.2020, prin sentinţa penală nr. 248/29.12.2021 pronunţată de Judecătoria Târgu Secuiesc în dosarul nr. x/2021, definitivă prin neapelare la data de 18.01.2022.

În temeiul art. 44 alin. (2) C. pen., art. 40 alin. (1) C. pen. rap. la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. şi art. 38 alin. (1) C. pen. a contopit pedepsele aplicate prin prezenta hotărâre, respectiv, 11 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tăiere fără drept de arbori, prev. de art. 107 alin. (1)1 lit. b) din Legea 46/2008, modificată şi 4 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt de arbori, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 109 alin. (1)1 lit. a) din Legea nr. 46/2008 modificată, cu pedepsele de 1 an închisoare, aplicată pentru infracţiunea de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, prev. de art. 335 alin. (1) C. pen., săvârşită la 14.09.2019, prin sentinţa penală nr. 10/22.01.2021 a Judecătoriei Târgu Secuiesc în dosarul nr. x/2020, definitivă prin decizia penală nr. 333/26.05.2021 pronunţată de Curtea de Apel Braşov şi 1 an şi 2 luni închisoare, aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, săvârşită la 21.05.2020, prin sentinţa penală nr. 248/29.12.2021 pronunţată de Judecătoria Târgu Secuiesc în dosarul nr. x/2021, definitivă prin neapelare la 18.01.2022 şi a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 1 an şi 2 luni închisoare, la care a adăugat un spor de 1/3 din totalul celorlalte pedepse aplicate (2 ani şi 3 luni închisoare), respectiv 9 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 1 an şi 11 luni închisoare în regim de detenţie.

În temeiul art. 72 alin. (1) C. pen. a dedus perioada în care inculpatul a fost reţinut, respectiv, de la 22.12.2021, ora 1030 până la 23.12.2021, ora1030 din pedeapsa rezultantă de 1 an şi 11 luni închisoare.

În temeiul art. 112 alin. (1) lit. b) C. pen. şi art. 112 alin. (2) C. pen. a dispus confiscarea în parte prin echivalent bănesc, în cuantum de 331,08 RON, a atelajului hipo aparţinând inculpatului, folosit la săvârşirea infracţiunii de furt de arbori, faptă prevăzută de art. 109 alin. (1)1 lit. a) din Legea nr. 46/2008 modificată.

În temeiul art. 255 alin. (1) C. proc. pen.. a dispus restituirea către persoana vătămată B., domiciliat în judeţul Covasna, prin intermediul reprezentanţilor Ocolului Silvic Breţcu, a cantităţii de 1,86 m.c., lemn foc rotund specia gorun.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel inculpatul A., care, prin apărător ales a criticat sentinţa sub aspectul individualizării pedepselor aplicate pentru infracţiunile concurente care formează obiectul dosarului şi sub aspectul modalităţii de executare a pedepsei rezultante.

Prin decizia penală nr. 168/Ap/28 februarie 2025, Curtea de Apel Braşov, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen.. a admis apelul declarat de inculpatul A. împotriva sentinţei penale nr. 202/11.07.2024 a Judecătoriei Târgu Secuiesc, pronunţată în dosarul nr. x/2023, pe care a desfiinţat-o şi rejudecând:

În temeiul art. 396 alin. (6) C. proc. pen.. rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.. a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului A. pentru comiterea infracţiunii de furt de arbori (fapta din 12.12.2021), prevăzută de art. 109 alin. (1)1 lit. a) din Legea nr. 46/2008 modificată, cu aplicarea art. 5 C. pen.

În temeiul art. 96 alin. (4) C. pen. a revocat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an şi 6 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 248/29.12.2021 a Judecătoriei Târgu Secuiesc în dosarul nr. x/2021 şi a dispus executarea pedepsei de 1 an şi 6 luni închisoare.

În temeiul art. 43 alin. (1), art. 96 alin. (5) C. pen., a adăugat la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare, pedeapsa aplicată prin prezenta, de 11 luni închisoare, rezultând în final 2 ani şi 5 luni închisoare în regim de detenţie.

În temeiul art. 418 alin. (1) C. proc. pen.. a dispus emiterea mandatului de executare a pedepsei pentru 1 an şi 11 luni închisoare în regim de detenţie.

Instanţa de apel a reţinut că sunt nefondate criticile inculpatului sub aspectul individualizării pedepselor, însă, procedeul de contopire aplicat de prima instanţă este eronat.

Astfel, a constatat că prin sentinţa penală nr. 248/29.12.2021 pronunţată de Judecătoria Târgu Secuiesc în dosarul nr. x/2021, s-a constatat că infracţiunea comisă la 21.05.2020 este concurentă cu infracţiunea pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 1 an închisoare prin sentinţa penală nr. 10/22.01.2021 pronunţată de Judecătoria Târgu Secuiesc, rămasă definitivă la 26.05.2021 prin decizia penală nr. 333/26.05.2021 pronunţată de Curtea de Apel Braşov.

În baza art. 583 C. proc. pen.. rap. la art. 97 alin. (1) C. pen. a dispus anularea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 10/22.01.2021 a Judecătoriei Târgu Secuiesc, rămasă definitivă la data de 26.05.2021 prin decizia penală nr. 333/26.05.2021 a Curţii de Apel Braşov.

În baza art. 97 alin. (2) C. pen. rap. la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. a contopit pedeapsa de 1 an închisoare cu pedeapsa de 1 an şi 2 luni închisoare aplicată în cauză, urmând ca inculpatului să i se aplice pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 2 luni închisoare, la care a aplicat un spor de 4 luni, urmând să execute în final pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare.

S-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei şi s-a stabilit un termen de supraveghere de 2 ani, calculat potrivit art. 97 alin. (2) C. pen., de la data rămânerii definitive a sentinţei penale nr. 10/22.01.2021 a Judecătoriei Târgu Secuiesc, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 333/26.05.2021 a Curţii de Apel Braşov.

Curtea a constatat că procedeul de contopire a pedepselor aplicat de prima instanţă este eronat, întrucât: deşi sentinţa penală nr. 248 din 29.12.2021 pronunţată de Judecătoria Târgu Secuiesc în dosarul nr. x/2021, a rămas definitivă prin neapelare la 18.01.2022, ulterior săvârşirii faptei din 12.12.2021, tot cu titlu definitiv, termenul de supraveghere impus inculpatului a început să curgă de la data de 26.05.2021, ceea ce înseamnă că fapta din cauză este săvârşită în interiorul acestui termen.

Or, potrivit deciziei RIL nr. 42/2008, cu privire la care rezultă inclusiv din considerentele deciziei nr. 22/2020 pentru dezlegarea unor chestiuni de drept că îşi păstrează aplicabilitatea, "infracţiunile săvârşite în stare de recidivă nu pot fi considerate în concurs cu cele comise mai înainte ca hotărârea de condamnare anterioară să rămână definitivă. Sfera concursului de infracţiuni, ca pluralitate infracţională, s-a închis prin rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare pentru una dintre infracţiunile concurente şi, ca atare, tot ceea ce precedă alcătuieşte concursul, iar tot ceea ce urmează constituie recidivă".

Astfel, Curtea a reţinut că se impune, în temeiul art. 96 alin. (4) C. pen., revocarea suspendării executării pedepsei de 1 an şi 6 luni închisoare, la care se adaugă pedeapsa stabilită în cauză de 11 luni închisoare, rezultând în final pedeapsa de 2 ani şi 5 luni închisoare, în regim de detenţie. Însă, întrucât în cauză apelul a fost declarat exclusiv de către inculpat, având în vedere principiul neagravării situaţiei în propriul apel, a dispus emiterea mandatului de executare a pedepsei în limita pedepsei aplicate de către prima instanţă, de 1 an şi 11 luni, în regim de detenţie.

A dispus rămânerea în sarcina statului a cheltuielilor judiciare, conform art. 275 alin. (3) C. proc. pen.

Împotriva deciziei din apel, nr. 168/Ap din data de 28 februarie 2025 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, la data de 19.03.2025, a formulat recurs în casaţie inculpatul A., prin avocat ales C., în termenul legal prevăzut de art. 435 din C. proc. pen., indicând cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen. (s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege).

Prin cererea de recurs în casaţie formulată, apărarea inculpatului A. a solicitat admiterea recursului în casaţie, casarea deciziei penale nr. 168/Ap din data de 28 februarie 2025 a Curţii de Apel Braşov, pronunţată în dosarul nr. x/2023 şi pe cale de consecinţă stabilirea pedepsei rezultante pentru infracţiunea de conducerea pe drumurile publice fără permis (fapta din data de 14.09.2019), pentru infracţiunea de conducere fără permis (fapta din data de 21.05.2020) şi pentru infracţiunea de tăiere fără drept de arbori (faptă din data de 12.12.2021) conform dispoziţiilor art. 44 rap. la art. 40 din C. pen. şi nu conform dispoziţiilor art. 43 din C. pen., precum şi reindividualizarea pedepsei rezultante aplicate prin dispunerea suspendării sub supraveghere a acesteia, conform disp. art. 91 din C. pen.. punerea în libertate a inculpatului până la soluţionarea cauzei, eventual cu stabilirea măsurii controlului judiciar pe durata legală.

În esenţă, prin cererea de la dosar s-a arătat că, în fapt, Curtea de Apel Braşov prin decizia nr. 168/Ap din data de 28 februarie 2025, pronunţată în dosarul nr. x/2023 a dispus desfiinţarea sentinţei penale nr. 202 din data de 11.07.2024 a Judecătoriei Târgu Secuiesc sub aspectul soluţionării laturii penale şi rejudecând cauza în temeiul art. 396 alin. (6) C. proc. pen.. rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.. a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului pentru comiterea infracţiunii de furt de arbori (faptă din 12.12.2021), prev. de art. 109 alin. (1)/1 lit. a) din Legea nr. 46/2008 modificată, cu aplicarea art. 5 C. pen., dispoziţie pe care o consideră corectă.

Astfel, s-a arătat că prin aceeaşi decizie s-a dispus în temeiul art. 96 alin. (4) C. pen. revocarea suspendării pedepsei de 1 an şi 6 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 248 din data de 29.12.2021, pronunţată de Judecătoria Târgu Secuiesc, în dosarul nr. x/2021 şi s-a dispus executarea acestei pedepse, iar în temeiul art. 43 alin. (1) şi 96 alin. (5) C. pen. s-a adăugat la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare pedeapsa aplicată prin prezenta, de 11 luni închisoare, rezultând în final 2 ani şi 5 luni închisoare, în regim de detenţie, însă dat fiind principiul neagravării situaţiei în propriul apel, Curtea de apel a dispus emiterea mandatului de executare a pedepsei în limita celei aplicate de către instanţa de fond, respectiv 1 an şi 11 luni închisoare, în regim de detenţie.

Pentru a decide în maniera arătată, Curtea de Apel Braşov a considerat că procedeul de contopire a pedepselor aplicat de prima instanţă este eronat: deşi sentinţa penală nr. 248 din data de 29.12.2021, pronunţată de Judecătoria Târgu Secuiesc în dosarul nr. x/2021, a rămas definitivă prin neapelare la 18.01.2022 ulterior săvârşirii faptei din 12.12.2021, tot cu titlu definitiv, termenul de supraveghere impus inculpatului a început să curgă de la data de 26.05.2021, ceea ce înseamnă că prezenta faptă este săvârşită în interiorul acestui termen. Curtea a reţinut că se impune, în temeiul art. 96 alin. (4) C. pen. revocarea suspendării pedepsei şi dispunerea executării pedepsei de 1 an şi 6 luni închisoare, la care se adaugă pedeapsa stabilită prin prezenta, de 11 luni închisoare, rezultând în final 2 ani şi 5 luni închisoare, în regim de detenţie.

A arătat apărarea recurentului inculpat că raţionamentul Curţii de Apel Braşov în privinţa stabilirii formei de pluralităţi de infracţiuni, precum şi în privinţa instituţiei revocării suspendării pedepsei este eronat. Luând evenimentele în ordin cronologic a arătat că inculpatul la data de 14.09.2019 a comis infracţiunea de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, prev. şi ped. de art. 335 alin. (1) C. pen., pentru care a fost condamnat la pedeapsa de 1 an închisoare prin sentinţa penală nr. 10 din 22.01.2021 pronunţată de Judecătoria Târgu Secuiesc în dosarul penal nr. x/2020, care a rămas definitivă prin decizia penală nr. 333/26.05.2021 pronunţată de către Curtea de Apel Braşov. Prin această sentinţă în baza art. 91 C. pen. s-a dispus suspendarea pedepsei sub supraveghere pe un termen de supraveghere de 2 ani. Ulterior s-a constatat că fapta pentru care a fost condamnat pentru prima dată se află în concurs real de infracţiuni cu o altă faptă, de aceeaşi natură, respectiv cu infracţiunea de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, săvârşită la data de 21.05.2020. Astfel s-a născut un al doilea dosar, nr. x/2021, iar în cursul derulării procesului penal care constituia obiectul dosarului susmenţionat, inculpatul a mai comis cele două fapte penale, respective infracţiunea de tăiere arbori fără drept şi furt de albori, la data de 12.12.2021 (fapte descoperite ulterior).

Prin sentinţa penală nr. 248 din data de 29.12.2021, pronunţată de Judecătoria Târgu Secuiesc în dosarul nr. x/2021, definitivă prin neapelare la data de 18.01.2022, s-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de an şi 2 luni închisoare pentru fapta din data de 21.05.2020 şi prin aceeaşi hotărâre s-a constatat că această faptă se află în concurs cu cealaltă infracţiune de conducere fără permis de conducere, pentru care a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 10/22.01.2021 a Judecătoriei Târgu Secuiesc, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 333/26.05.2021 a Curţi de Apel Braşov. Astfel s-a arătat că în mod corect s-a dispus anularea suspendării sub supraveghere a pedepsei de 1 an închisoare la care inculpatul a fost condamnat prin prima sentinţă şi s-a dispus contopirea celor două pedepse, reţinând că, pedeapsa de 1 an şi 2 luni închisoare este mai severă şi se impune adăugarea sporului la aceasta, rezultând o pedeapsă totală de 1 an şi 6 luni închisoare, pentru care s-a dispus suspendarea executării sub supraveghere cu stabilirea unui termen de supraveghere de 2 ani, calculat potrivit art. 92 alin. (2) C. pen. de la data rămânerii definitive a sentinţei penale nr. 10/22.01.2021 a Judecătoriei Târgu

Secuiesc, care într-adevăr a fost data de 26.05.2021.

S-a precizat că, între timp, respectiv la data de 12.12.2021, anterior pronunţării primei soluţii în cadrul celui de al doilea dosar, inculpatul a comis cele două infracţiuni privind regimul silvic şi în cadrul dosarului nr. x/2023 Judecătoria Târgu Secuiesc a analizat situaţia celor 4 fapte penale în ansamblul lor, şi cu toate că sub aspectul individualizării pedepsei nu a ajuns la o concluzie corectă şi legală, în schimb, în privinţa instituţiei concrete privind pluralitatea de infracţiuni, a ajuns la o concluzie corectă, când a stabilit că "în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 44 alin. (1) C. pen. privind pluralitatea intermediară în raport de infracţiunea de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, prev. de art. 335 alin. (1) C. pen., săvârşită la data de 14.09.2019, pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de un an închisoare prin sentinţa nr. 10 din 22.01.2021 şi totodată, instanţa a constatat că infracţiunile ce fac obiectul prezentei cauze au fost săvârşite în condiţiile concursului real de infracţiuni cu infracţiunea de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, faptă săvârşită la data de 21.05.2020, pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 1 an şi 2 luni închisoare prin sentinţa penală nr. 248 din data de 29.12.2021 pronunţată de Judecătoria Târgu Secuiesc în dosarul nr. x/2021.

A menţionat inculpatul că această concluzie într-adevăr a fost corectă întrucât cele două fapte penale din data de 12.12.2021 au fost comise în stare de concurs faţă de fapta penală din data de 21.05.2020, iar faţă de infracţiunea din data de 14.09.2019 se află în pluralitatea intermediară. S-a susţinut că afirmaţia inculpatului nu este în contradicţie cu cele stabilite prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 42/2008, conform căreia infracţiunile săvârşite în stare de recidivă nu pot fi considerate în concurs cu cele comise mai înainte ca hotărârea anterioară să rămână definitivă.

Sfera concursului de infracţiuni, ca pluralitate infracţională, s-a închis prin rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare pentru una dintre infracţiunile concurente şi ca atare, tot ceea ce precedă alcătuieşte concursul, iar tot ce urmează constituie recidivă. Aşadar pentru fundamentarea susţinerii că fapta din data de 12.12.2021 a fost comisă în stare de recidivă şi nu în pluralitate intermediară, Curtea de Apel a susţinut că şi dacă suspendarea iniţială a executării pedepsei a fost anulată, totuşi termenul de supraveghere impus inculpatului a început să curgă de la data de 26.05.2021, adică inculpatul a suferit deja o condamnare definitivă la data de 26.05.2021.

Astfel, s-a arătat că prin sentinţa penală nr. 10/22.01.2021 a Judecătoriei Târgu Secuiesc s-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 1 an închisoare şi nu la o perioadă mai mare de un an de închisoare, iar în privinţa celei de a doua condiţii se analizează limita de pedeapsă prevăzută de lege, menţionând că limita specială superioară trebuie să atingă cel puţin 1 an, modalitate de formulare, care diferă substanţial în urma unei analize atente faţă de prima condiţie.

S-a susţinut că, şi în condiţiile în care nu se neagă existenţa unei hotărâri de condamnare devenită definitivă anterior comiterii ultimelor două fapte (dintre care pentru una a intervenit prescripţia), condiţiile existente nu sunt suficiente pentru reţinerea stării de recidivă.

Aşadar, s-a arătat prin cererea de recurs în casaţie că realitatea juridică de necontestat este în sensul că inculpatul, la data de 26.05.2021, a fost condamnat la pedeapsa 1 an închisoare şi nu la o pedeapsa mai mare de un an de închisoare, şi prin nicio ficţiune juridică nu se poate considera că anterior datei de 12.12.2021, când a comis cele două infracţiuni privitoare la regimul silvic, a existat vreo hotărâre de condamnare a sa la pedeapsa mai mare de 1 an de închisoare. Pe cale de consecinţă, strict sub acest aspect, apărarea inculpatului a considerat corectă modalitatea de interpretare a Judecătoriei în ceea ce priveşte instituţia pluralităţii de infracţiuni aplicate şi nu cea a Curţii de Apel Braşov care a considerat că avem de a face cu recidivă, de vreme ce art. 44 alin. (1) prevede că: Există pluralitate intermediară de infracţiuni când, după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare şi până la data la care pedeapsa este executată sau considerată ca executată, condamnatul săvârşeşte din nou o infracţiune şi nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege pentru starea de recidivă.

S-a susţinut astfel că, fiind în prezenţa plurităţii intermediare, nu regulile de contopire ale recidivei, ci şi cele ale concursului de infracţiuni se impun a fi aplicate, astfel cum dispune alin. (2) al aceluiaşi articol: În caz de pluralitate intermediară, pedeapsa pentru noua infracţiune şi pedeapsa anterioară se contopesc potrivit dispoziţiilor de la concursul de infracţiuni.

Având în vedere aceste aspecte, s-a susţinut că prima instanţă a realizat o contopire corectă a celor 4 fapte penale, chiar dacă nu a procedat la o individualizare corectă a modalităţii de executare şi chiar dacă ulterior s-a constatat intervenirea prescripţiei pentru una dintre faptele comise.

Mai mult decât atât, s-a considerat de către apărarea inculpatului că, alături de greşita aplicare a regulilor instituţiei de recidivă, instanţa de apel în mod incorect a procedat la instituţia revocării pedepsei pe baza art. 96 alin. (4) C. pen. şi la dispunerea executării de 1 an şi 6 luni închisoare şi nu la anularea dispoziţiei de suspendare pe baza prevederilor art. 97 din C. pen.

S-a arătat că, având în vedere dispoziţiile art. 97 C. pen., soluţia corectă ar fi fost anularea dispoziţiei de suspendare şi ulterior stabilirea pedepsei rezultante pe baza regulilor concursului şi pluralităţii de intermediare, dat fiind că inculpatul a comis cele două fapte din data de 12.12.2021 anterior rămânerii definitive a hotărârii, prin care s-a dispus suspendarea (29.12.2021) în vreme ce dispoziţia legală iniţială din luna mai a aceluiaşi an, prin care suspendarea iniţială a fost dispusă, a fost anulată în mod expres, iar ceea ce a fost anulată, se consideră cu nu exista ca şi realitate juridică.

A considerat apărarea inculpatului că sunt incidente dispoziţiile art. 97 din C. pen. şi nu cele ale art. 96 C. pen., dat fiind că fapta din 12.12.2021 a fost comisă anterior rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a dispus (fără a fi anulat ulterior, cum s-a întâmplat cu prima hotărâre de condamnare) suspendarea.

Astfel, s-a susţinut că aceste greşeli se impun a fi cenzurate, cum se impune şi cenzurarea modalităţii de individualizare a pedepsei rezultante, ţinând cont de faptul că fiind în prezenţa doar a anulării suspendării pedepsei şi nu a revocării, nu există nici un obstacol legal la alegerea modalităţii executării pedepsei cu suspendare în continuare, cum greşit a considerat Curtea de Apel Braşov, atât pedepsele stabilite în acest dosar cât şi modalitatea de executare fiind vădit nelegale şi excesive.

În continuare, prin motivele de recurs în casaţie, apărarea inculpatului a făcut referiri la modalitatea de individualizare realizată de instanţa de a apel, considerând că de fapt nici prima instanţă şi nici instanţa de apel nu au realizat o individualizare corespunzătoare a pedepselor aplicate în sarcina inculpatului pentru infracţiunea care mai constituie obiectul prezentului proces şi nici pe pedeapsa rezultantă.

Astfel, în esenţă, în ceea ce priveşte infracţiunea de tăierea de arbori, s-a subliniat gradul de pericol social în mod categoric redus, aspect care rezultă în mod categoric şi din faptul că pagubele materiale produse prin aceasta au fost relativ nesemnificative, precum şi dauna ecologică cauzată; s-a arătat că urmarea imediată a acestei fapte a constat în producerea unui prejudiciu în valoare de 1.244,02 RON fără TVA, subliniind faptul că este vorba despre un prejudiciu material redus şi acesta a fost reparat integral de către inculpat astfel cum rezultă din bonul fiscal din data de 16.01.2023, iar Ocolul Silvic Breţcu a arătat că tocmai pentru acest motiv nu se constituie parte civilă, şi astfel efectuând plata, inculpatul a reparat integral dauna produsă într-un termen scurt, aspect care arată că a reconsiderat foarte repede consecinţele faptei sale, urmărind reintrarea în legalitate. În ceea ce priveşte persoana inculpatului, s-a subliniat că de la bun început a recunoscut în mod corect faptele comise, a dat dovadă de o conduită de colaborare cu organele de urmărire penală şi ulterior cu instanţa de judecată, solicitând aplicarea procedurii simplificate. Astfel, în lumina gravităţii reduse a faptelor inculpatului, precum şi a conduitei sincere de colaborare dovedită pe parcursul procesului, s-a susţinut prin cererea de recurs în casaţiei că soluţia corectă ar fi fost amânarea aplicării pedepsei, care ar fi fost posibilă în virtutea pedepsei rezultante de 1 an şi 11 luni închisoare, sau în cel mai rău caz, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, menţionând că pedeapsa rezultantă se află la o distanţă semnificativă faţă de pragul prevăzut de art. 91 C. pen. respectiv cel de 3 ani.

Pentru motivele arătate, apărarea inculpatului a solicitat ca răspunderea sa să fie stabilită prin aplicarea unei forme de executare mai puţin severe, urmând ca toate consecinţele legale ce i se vor impune prin decizie să le îndeplinească cu responsabilitate, apreciind că solicitarea sa, în raport cu circumstanţele reale şi personale ale cauzei, se înscrie în practica judiciară în materie. În final, a considerat recurentul inculpat că ţinând cont de faptul că a înţeles rolul şi rostul respectării prevederilor legale în domeniul silvic, condamnarea sa la pedeapsa închisorii în regim de detenţie ar fi o măsură excesivă şi această modalitate de executare nu ar fi necesară pentru atingerea scopului urmărit de lege, cu efecte de prevenţie generală şi specială, menţionând că nici în trecut nu a prezentat şi nici în prezent nu reprezint pericol pentru societate, solicitând în consecinţă schimbarea individualizării pedepsei sale în sensul arătat şi să se constate temeinicia recursului în casaţie formulat.

Prin încheierea din camera de consiliu din data de 27 mai 2025 a în baza art. 440 alin. (4) C. proc. pen., s-a admis în principiu cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 168/Ap din data de 28 februarie 2025 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia penală, în dosarul nr. x/2023, constatând că prezenta cerere de recurs în casaţie formulată de inculpatul A. îndeplineşte cerinţele prevăzute de dispoziţiile art. 434 alin. (1), art. 435, art. 436 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen. şi art. 437 raportat la art. 438 din C. proc. pen.

*

Examinând recursul în casaţie, în limitele prevăzute de art. 442 alin. (1) şi din C. proc. pen., prin prisma motivului de casare invocat şi pentru care s-a admis în principiu, respectiv, acela prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen., respectiv s-au aplicat pedepse în alte limite decât acelea legale, Înalta Curte îl apreciază că este întemeiat.

Prealabil analizării motivelor de recurs în casaţie formulate în cauză, Înalta Curte reţine, în ceea ce priveşte cazul de casare prevăzut în dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen.., că acesta este incident dacă "s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege", respectiv în situaţia în care pedeapsa stabilită şi aplicată este nelegală, excluzându-se, printre altele, criticile privind individualizarea pedepsei. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a relevat în mod constant faptul că legiuitorul, prin pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege, a avut în vedere limitele de pedeapsă ce sunt prevăzute de textul de lege în raport de încadrarea juridică şi de cauzele de atenuare sau agravare a pedepsei a căror incidenţă a fost stabilită cu titlu definitiv de către instanţa de apel.

Jurisprudenţa instanţei supreme este constantă în a aprecia asupra incidenţei cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen.. în cazul stabilirii greşite nu doar a pedepsei principale, în sensul că aceasta nu se încadrează în limitele prevăzute de legiuitor, ci şi în cazul stabilirii greşite a pedepsei rezultante, ca urmare a erorilor în alegerea tratamentului sancţionator în cazul unei pluralităţi de infracţiuni, în cazul erorilor privind calculul pedepsei rezultante ca urmare a reţinerii concursului de infracţiuni, precum şi a modului de stabilire a acestor pedepse în raport de regimul juridic aplicabil (recidiva postcondamnatorie, pluralitatea intermediară de infracţiuni). Astfel, în cazul erorilor privind tratamentul sancţionator al concursului de infracţiuni sau al recidivei, acestea au fost corectate de instanţa supremă pe calea recursului în casaţie întemeiat pe dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen. (I. C. civ..J, secţia penală, decizia penală nr. 150/RC din data de 4 aprilie 2017, ww.scj.ro.).

Ceea ce se critică, în esenţă, pe calea recursului în casaţie de faţă este stabilirea greşită a tratamentului sancţionator pentru pluralitatea de infracţiuni reţinută în sarcina inculpatului, pluralitate care în opinia recurentului a fost calificată greşit ca fiind recidivă, în realitate fiind vorba despre o pluralitate intermediară. În acelaşi timp sunt criticate şi dispoziţiile instanţei de apel privind revocarea suspendării sub supraveghere a pedepsei anterioare şi aplicarea regulilor de cumul aferente recidivei.

În vederea examinării în concret a pluralităţii de infracţiuni reţinute în sarcina recurentului inculpat, se impun a fi menţionate condamnările care se înscriu în antecedenţa acestuia, precum şi cele dispuse în cauză, după cum urmează:

1. Prin sentinţa penală nr. 10/22.01.2021 a Judecătoriei Târgu Secuiesc, a fost condamnat pentru infracţiunea prevăzută de art. 335 alin. (1) C. pen..(faptă săvârşită la 14.09.2019) la pedeapsa de 1 an închisoare cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, sentinţă rămasă definitivă prin Decizia nr. 333/26.05.2021 a Curţii de apel Braşov;

2. Prin sentinţa penală nr. 248/29.12.2021 a Judecătoriei Târgu Secuiesc, rămasă definitivă prin neapelare la data de 18.01.2022 a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 1 an şi 2 luni închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 335 alin. (1) C. pen. (fapta săvârşită în data de 21.05.2020).

Întrucât s-a constatat că infracţiunea din data de 21.05.2020 a fost săvârşită mai înainte ca inculpatului să-i fi fost fost aplicată pedeapsa de 1 an închisoare cu suspendare sub supraveghere (prin sentinţa penală nr. 10/22.01.2021 a Judecătoriei Târgu Secuiesc), iar cele două infracţiuni mai sus menţionate sunt în concurs, s-a dispus în baza art. 97 alin. (1) C. pen., anularea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 10/22.01.2021 a Judecătoriei Târgu Secuiesc, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 333/26.05.2021 a Curţii de apel Braşov, au fost contopite cele două pedepse de 1 an închisoare şi 1 an şi 2 luni închisoare, aplicate inculpatului pentru cele două infracţiuni prevăzute de art. 335 alin. (1) C. pen. şi s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 1 an şi 6 luni, din nou, cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, termenul de supraveghere stabilit, de 2 ani începând să curgă, potrivit art. 97 alin. (2) C. pen., de la data rămânerii definitive a primeia dintre hotărâri, respectiv, 26.05.2021.

3. Inculpatul a fost condamnat în cauza de faţă la pedepsele de 11 luni închisoare pentru infracţiunea de tăiere fără drept de arbori, prev. de art. 107 alin. (1)1 lit. b) din Legea nr. 46/2008 şi 4 luni închisoare pentru infracţiunea de furt de arbori, prev. de art. 109 alin. (1)1 lit. a) din Legea nr. 46/2008, ambele fapte fiind săvârşite la data de 12.12.2021.

Instanţa de apel a apreciat că inculpatul a comis ultimele infracţiuni, cele care fac obiectul cauzei, în stare de recidivă postcondamnatorie faţă de pedeapsa anterioară de 1 an şi 6 luni, care reprezintă primul termen al recidivei, întrucât ambele fapte din cauză au fost comise în interiorul termenului de supraveghere de 2 ani, care a început să curgă la 26.05.2021.

Înalta Curte constată că data de debut a curgerii termenului de supraveghere în interiorul căruia instanţa de apel a reţinut că ar fi fost comise faptele, a fost stabilită retroactiv, ca efect al aplicării dispoziţiilor privind anularea suspendării sub supraveghere, potrivit dispoziţiilor art. 97 alin. (1) şi (2) C. pen., potrivit cărora, (1)Dacă pe parcursul termenului de supraveghere se descoperă că persoana condamnată mai săvârşise o infracţiune până la rămânerea definitivă a hotărârii prin care s-a dispus suspendarea, pentru care i s-a aplicat pedeapsa închisorii chiar după expirarea acestui termen, suspendarea se anulează, aplicându-se, după caz, dispoziţiile privitoare la concursul de infracţiuni, recidivă sau pluralitate intermediară. (2) În caz de concurs de infracţiuni sau pluralitate intermediară, instanţa poate dispune suspendarea executării pedepsei rezultante, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în art. 91. Dacă se dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, termenul de supraveghere se calculează de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare prin care s-a pronunţat anterior suspendarea executării pedepsei sub supraveghere".

Nicidecum acest lucru nu semnifică faptul că la data săvârşirii faptelor din cauză, singura dată care are importanţă pentru stabilirea celui de-al doilea termen al stării de recidivă, inculpatul s-ar fi aflat în interiorul termenului de supraveghere pentru pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare, considerată de instanţa de apel ca fiind primul termen (multiplu) al recidivei postcondamnatorii. La data săvârşirii celor două infracţiuni din prezenta cauză, respectiv, 22.12.2021, inculpatul nici nu fusese condamnat la pedeapsa rezultantă de 1 an şi 6 luni închisoare în raport de care instanţa de apel a reţinut starea de recidivă, această condamnare intervenind abia la 18.01.2022. Înalta Curte constată că la data săvârşirii faptelor din cauză, 22.12.2021, singura condamnare definitivă a inculpatului era aceea de 1 an închisoare, aplicată acestuia prin sentinţa penală nr. 10/22.01.2021 a Judecătoriei Târgu Secuiesc, pentru infracţiunea prevăzută de art. 335 alin. (1) C. pen..(faptă săvârşită la 14.09.2019), sentinţă definitivă prin Decizia nr. 333/26.05.2021 a Curţii de apel Braşov. Or, în raport de pedeapsa ce reprezintă primul termen al pluralităţii de infracţiuni, se constată că nu sunt întrunite condiţiile pentru recidivă postcondamnatorie, pedeapsa anterioară aplicată nefiind mai mare de 1 an închisoare, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 41 alin. (1) C. pen.

Înalta Curte reţine că în cauză nu erau aplicabile nici cele două decizii obligatorii menţionate de instanţa de apel, nr. 42/2008 şi nr. 22/2020. Decizia nr. 42/13 octombrie 2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se referă la situaţia în care instanţa este învestită prin acelaşi act de sesizare cu judecarea a două infracţiuni intenţionate săvârşite de acelaşi inculpat, dintre care una anterior şi cealaltă ulterior rămânerii definitive a hotărârii de condamnare cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei, caz în care s-a decis aplicabilitatea dispoziţiilor 85 din C. pen. (1969), însă în cauză, ambele infracţiuni cu care a fost sesizată instanţa au fost comise la aceeaşi dată, şi ambele, ulterior unei singure hotărâri de condamnare la pedeapsa de 1 an închisoare.

În ceea ce priveşte Decizia nr. 22/9 iulie 2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, se constată că prin aceasta s-a stabilit că, în cazul în care o infracţiune (A) este concurentă atât cu infracţiunea ce reprezintă primul termen (B), cât şi cu infracţiunea ce reprezintă al doilea termen (C) al unei recidive postcondamnatorii, operaţiunea de stabilire a pedepsei rezultante implică aplicarea regulilor concursului de infracţiuni între pedepsele stabilite pentru infracţiunile (A) şi (B), rezultantei fiindu-i aplicate ulterior regulile recidivei postcondamnatorii prin raportare la pedeapsa stabilită pentru infracţiunea (C)".

Prin ipoteză această decizie se exclude de la aplicabilitate, întrucât, inculpatul nu a avut în antecedenţă o condamnare care să constituie primul termen al recidivei, or, ipoteza ce a născut întrebarea pentru a cărei dezlegare a fost sesizată Înalta Curte, respectiv mecanismul de determinare a pedepsei rezultante, aplicabil, a fost aceea în care, după comiterea infracţiunii care constituie al doilea termen al recidivei, se descoperă o infracţiune, concurentă cu cea de la primul termen al recidivei, dar şi cu cea de la termenul al doilea. Aşa cum am arătat, la data faptelor în cauză, 22.12.2021, inculpatul avea o singură condamnare definitivă, aceea de 1 an închisoare, or aceasta nu poate constitui primul termen al recidivei.

Ca urmare, Înalta Curte apreciază că prima instanţă a reţinut în mod just că în cauză erau aplicabile regulile pluralităţii intermediare, faptele din cauză fiind comise în stare de pluralitate intermediară faţă de prima condamnare, de 1 an închisoare, şi mai înainte de rămânerea definitivă a condamnării pentru cea de-a doua infracţiune prevăzută de art. 335 alin. (2) C. pen. (la data de 18.01.2022, prin neexercitarea apelului împotriva sentinţei penale nr. 248/29.12.2021 a Judecătoriei Târgu Secuiesc), deci în concurs cu această faptă, impunându-se aplicarea tratamentului sancţionator al concursului de infracţiuni pentru toate faptele comise de inculpat.

Prin urmare, se impune menţinerea soluţiei pronunţate de prima instanţă de judecată, cu înlăturarea dispoziţiilor privind condamnarea inculpatului la pedeapsa de 4 luni închisoare pentru infracţiunea de furt de arbori, prevăzută de art. 109 alin. (1)1 lit. a) din Legea 46/2008, pentru care, s-a reţinut în mod just că s-a împlinit termenul prescripţiei răspunderii penale, nefiind necesar să fie redate considerentele instanţei de apel, corecte din acest punct de vedere, şi de altfel, soluţia de încetare a procesului penal pentru această infracţiune nefăcând obiect al criticilor în prezentul recurs în casaţie.

Cât priveşte criticile formulate de apărarea recurentului referitoare la reindividualizarea pedepselor aplicate şi la schimbarea modalităţii de executare a pedepsei rezultante, prin suspendarea sub supraveghere a executării acesteia, Înalta Curte constată că aceste solicitări nu se circumscriu cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen.., limitele judecării recursului fiind de altfel stabilite prin încheierea de admitere în principiu.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 448 pct. 2 lit. b) C. proc. pen.. va admite recursul în casaţie declarat de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 168/Ap din data de 28.02.2025 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia penală în dosarul nr. x/2023.

Va casa în parte decizia penală atacată, respectiv, în ceeea ce priveşte pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului, reţinerea stării de recidivă şi aplicarea dispoziţiilor referitoare la revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, şi în înlăturarea greşitei aplicări a legii:

Va descontopi pedeapsa principală rezultantă de 1 an şi 11 luni închisoare aplicată inculpatului A., în pedepsele componente pe care le va repune în individualitatea lor:

- pedeapsa de 1 an închisoare, aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, prev. de art. 335 alin. (1) C. pen., săvârşită la data de 14.09.2019, prin sentinţa penală nr. 10/22.01.2021 a Judecătoriei Târgu Secuiesc, în dosarul nr. x/2020, definitivă prin decizia penală nr. 333/26.05.2021 pronunţată de Curtea de Apel Braşov;

- pedeapsa de 1 an şi 2 luni închisoare, aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, săvârşită la data de 21.05.2020, prin sentinţa penală nr. 248/29.12.2021 pronunţată de Judecătoria Târgu Secuiesc în dosarul nr. x/2021, definitivă prin neapelare la data de 18.01.2022;

- pedeapsa de 11 luni închisoare, aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de tăiere fără drept de arbori, prevăzută de art. 107 alin. (11) lit. b) din Legea nr. 46/2008, prin sentinţa penală nr. 202/11.07.2024 pronunţată de Judecătoria Târgu Secuiesc, în dosarul nr. x/2023, definitivă prin decizia penală nr. 168/Ap din 28 februarie 2025 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, în dosarul nr. x/2023;

- pedeapsa de 4 luni închisoare, aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de furt de arbori, prevăzută de art. 109 alin. (1)1 lit. a) din Legea nr. 46/2008, prin sentinţa penală nr. 202/11.07.2024 pronunţată de Judecătoria Târgu Secuiesc, în dosarul nr. x/2023, definitivă prin decizia penală nr. 168/Ap din 28 februarie 2025 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, în dosarul nr. x/2023.

Va menţine dispoziţia privind încetarea procesului penal, în baza art. 396 alin. (6) rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.. pentru infracţiunea de furt de arbori (fapta din 12.12.2021) prevăzută de art. 109 alin. (1)1 lit. a) din Legea nr. 46/2008, cu aplicarea art. 5 C. pen., reţinută în sarcina inculpatului A..

În baza art. 44 alin. (2), art. 40 alin. (1) C. pen. rap. la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. şi art. 38 alin. (1) C. pen. va contopi pedeapsa de 11 luni închisoare aplicată în cauză pentru săvârşirea infracţiunii de tăiere fără drept de arbori, prevăzută de art. 107 alin. (11) lit. b) din Legea nr. 46/2008, prin sentinţa penală nr. 202/11.07.2024 pronunţată de Judecătoria Târgu Secuiesc, în dosarul nr. x/2023, definitivă prin decizia penală nr. 168/Ap din 28 februarie 2025 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, pedeapsa de 1 an închisoare, aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, prev. de art. 335 alin. (1) C. pen., săvârşită la data de 14.09.2019, prin sentinţa penală nr. 10/22.01.2021 a Judecătoriei Târgu Secuiesc, în dosarul nr. x/2020, definitivă prin decizia penală nr. 333/26.05.2021 pronunţată de Curtea de Apel Braşov şi pedeapsa de 1 an şi 2 luni închisoare, aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, săvârşită la data de 21.05.2020, prin sentinţa penală nr. 248/29.12.2021 pronunţată de Judecătoria Târgu Secuiesc în dosarul nr. x/2021, definitivă prin neapelare la data de 18.01.2022, şi va dispune aplicarea pedepsei celei mai grele, de 1 an şi 2 luni închisoare, la care se adaugă sporul obligatoriu de 1/3 din totalul celorlalte pedepse, respectiv, respectiv, 7 luni şi 20 de zile, urmând ca inculpatul A. să execute pedeapsa principală rezultantă de 1 an, 9 luni şi 20 de zile închisoare, în regim de detenţie.

Va menţine celelalte dispoziţii ale deciziei recurate care nu contravin prezentei decizii.

Va dispune anularea formelor de executare emise şi emiterea de noi forme de executare în baza prezentei decizii.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea recursului în casaţie vor rămâne în sarcina statului.

Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 250 de RON, va rămâne în sarcina statului.

Onorariul cuvenit interpretului de limba maghiară se va suporta din fondurile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

În baza art. 448 pct. 2 lit. b) C. proc. pen.. admite recursul în casaţie declarat de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 168/Ap din data de 28.02.2025 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia penală în dosarul nr. x/2023.

Casează în parte decizia penală atacată, numai în ceeea ce priveşte pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului, reţinerea stării de recidivă şi revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an şi 6 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 248/29.12.2021 a Judecătoriei Târgu Secuiesc în dosarul nr. x/2021, şi în înlăturarea greşitei aplicări a legii:

Descontopeşte pedeapsa principală rezultantă de 1 an şi 11 luni închisoare aplicată inculpatului A., în pedepsele componente pe care le va repune în individualitatea lor:

- pedeapsa de 1 an închisoare, aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, prev. de art. 335 alin. (1) C. pen., săvârşită la data de 14.09.2019, prin sentinţa penală nr. 10/22.01.2021 a Judecătoriei Târgu Secuiesc, în dosarul nr. x/2020, definitivă prin decizia penală nr. 333/26.05.2021 pronunţată de Curtea de Apel Braşov;

- pedeapsa de 1 an şi 2 luni închisoare, aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, săvârşită la data de 21.05.2020, prin sentinţa penală nr. 248/29.12.2021 pronunţată de Judecătoria Târgu Secuiesc în dosarul nr. x/2021, definitivă prin neapelare la data de 18.01.2022;

- pedeapsa de 11 luni închisoare, aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de tăiere fără drept de arbori, prevăzută de art. 107 alin. (11) lit. b) din Legea nr. 46/2008, prin sentinţa penală nr. 202/11.07.2024 pronunţată de Judecătoria Târgu Secuiesc, în dosarul nr. x/2023, definitivă prin decizia penală nr. 168/Ap din 28 februarie 2025 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, în dosarul nr. x/2023;

- pedeapsa de 4 luni închisoare, aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de furt de arbori, prevăzută de art. 109 alin. (1)1 lit. a) din Legea nr. 46/2008, prin sentinţa penală nr. 202/11.07.2024 pronunţată de Judecătoria Târgu Secuiesc, în dosarul nr. x/2023, definitivă prin decizia penală nr. 168/Ap din 28 februarie 2025 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, în dosarul nr. x/2023.

Menţine dispoziţia privind încetarea procesului penal împotriva inculpatului A. pentru infracţiunea de furt de arbori (fapta din 12.12.2021) prevăzută de art. 109 alin. (1)1 lit. a) din Legea nr. 46/2008, cu aplicarea art. 5 C. pen., în baza art. 396 alin. (6) rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.., ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

În baza art. 44 alin. (2), art. 40 alin. (1) C. pen. rap. la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. şi art. 38 alin. (1) C. pen. contopeşte pedeapsa de 11 luni închisoare aplicată în cauză pentru săvârşirea infracţiunii de tăiere fără drept de arbori, prevăzută de art. 107 alin. (11) lit. b) din Legea nr. 46/2008, prin sentinţa penală nr. 202/11.07.2024 pronunţată de Judecătoria Târgu Secuiesc, în dosarul nr. x/2023, definitivă prin decizia penală nr. 168/Ap din 28 februarie 2025 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, pedeapsa de 1 an închisoare, aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, prev. de art. 335 alin. (1) C. pen., săvârşită la data de 14.09.2019, prin sentinţa penală nr. 10/22.01.2021 a Judecătoriei Târgu Secuiesc, în dosarul nr. x/2020, definitivă prin decizia penală nr. 333/26.05.2021 pronunţată de Curtea de Apel Braşov şi pedeapsa de 1 an şi 2 luni închisoare, aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, săvârşită la data de 21.05.2020, prin sentinţa penală nr. 248/29.12.2021 pronunţată de Judecătoria Târgu Secuiesc în dosarul nr. x/2021, definitivă prin neapelare la data de 18.01.2022, şi dispune aplicarea pedepsei celei mai grele, de 1 an şi 2 luni închisoare, la care se adaugă sporul obligatoriu de 1/3 din totalul celorlalte pedepse, respectiv, respectiv, 7 luni şi 20 de zile, urmând ca inculpatul A. să execute pedeapsa principală rezultantă de 1 an, 9 luni şi 20 de zile închisoare, în regim de detenţie.

Menţine celelalte dispoziţii ale deciziei recurate care nu contravin prezentei decizii.

Dispune anularea formelor de executare emise şi emiterea de noi forme de executare în baza prezentei decizii.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea recursului în casaţie rămân în sarcina statului.

Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 250 de RON, va rămâne în sarcina statului.

Onorariul cuvenit interpretului de limba maghiară se va suporta din fondurile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 07 octombrie 2025.