Criminal liability of prosecutors and MPs for exercising official duties and abstract political criticism; absence of material elements for abuse of investigation and disclosure of secret information

Şedinţa publică din data de 19 noiembrie 2024

Deliberând asupra plângerii formulate de petentul A. împotriva ordonanţei din data de 07 martie 2024 emisă în dosarul nr. x/2024 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală, constată următoarele:

Prin ordonanţa nr. 6/76/P/2024 din 07.03.2024 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie secţiei de urmărire penală s-a dispus, în temeiul art. 315 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., clasarea cauzei sub aspectul infracţiunilor de cercetare abuzivă prev. de art. 280 din C. pen., represiune nedreaptă prev. de art. 283 din C. pen., instigare la infracţiunea de fals în declaraţii, prev. de art. 326 din C. pen., divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice, prev. de art. 304 din C. pen., abuz în serviciu, prev. de art. 297 din C. pen., pretins comise de procurorii B. şi C. din cadrul DNA şi sub aspectul infracţiunii de divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice, prev. de art. 304 din C. pen. pretins comisă de D..

Prin aceeaşi ordonanţă s-a dispus şi disjungerea cauzei şi declinarea competenţei în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti privind plângerea formulată de A. împotriva procurorilor E. şi F. din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, G. - inspector principal de poliţie la secţia 1 Poliţie, H., agent principal de poliţie la secţia 1 Poliţie, I., inspector principal de poliţie la secţia 1 Poliţie şi J., subcomisar de poliţie la secţia 1 Poliţie, sub aspectul infracţiunilor de cercetare abuzivă, prev. de art. 280 din C. pen., represiune nedreaptă, prev. de art. 283 din C. pen., instigare la infracţiunea de fals în declaraţii, prev. de art. 326 din C. pen., divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice, prev. de art. 304 din C. pen. şi abuz în serviciu, prev. de art. 297 din C. pen.

Pentru a dispune astfel, s-a reţinut, cu privire la magistraţii procurori B. şi C. din cadrul DNA, că în sesizare s-a arătat că au comis infracţiunile de cercetare abuzivă, represiune nedreaptă, instigare la infracţiunea de fals în declaraţii, divulgarea de informaţii secrete de serviciu şi abuz în serviciu pentru că au comunicat petentului adresa din 07.12.2023.

Prin această adresă, A. a fost informat:

"Urmare a cererii dvs., înregistrată în data de 29.11.2023 la Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a corupţiei cu nr. 50/P/2021 şi completată ulterior la data de 06.12.2023, precizăm că din documentele depuse de dvs. rezultă că dosarul penal cu nr. x/2021 se află în faza de urmărire penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, motiv pentru care această unitate de parchet este îndrituită să aprecieze oportunitatea formulării unei solicitări către Direcţia Naţională Anticorupţie referitoare la prevederile art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor "Persoana care are calitatea de martor, în sensul art. 2 lit. a) pct. 1, şi care a comis o infracţiune, iar înaintea sau în timpul urmăririi penale ori a judecării denunţă şi facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârşit una dintre infracţiunile prevăzute la art. 2 lit. h) beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege."

S-a constatat lipsa unor descrieri de fapte concrete ce ar putea fi cercetate ca pretinse infracţiuni comise de cei doi procurori din cadrul DNA. Adresa menţionată, chiar dacă nu-l mulţumeşte pe petent, ce a dorit obţinerea de la DNA a unui răspuns că faţă de acesta ar fi aplicabile, în altă cauză penală în care a fost acuzat, dispoziţiile legale ce permit înjumătăţirea pedepsei, nu poate fi formă de comitere a vreunei infracţiuni. Cu luarea în considerare a plângerii penale din dosar şi a referirilor la cei doi magistraţi, s-a reţinut că lipsesc descrieri de fapte concrete ce ar putea fi infracţiuni.

Cu privire la deputatul D., s-a dispus clasarea, sub aspectul infracţiunii de divulgarea de informaţii secrete de serviciu, pe motiv că fapta nu există. La art. 294 alin. (3) din C. proc. pen. se prevede că se poate dispune clasarea, în temeiul art. 16 alin. (1) din C. proc. pen., dacă din conţinutul sesizării rezultă unul din cazurile de clasare.

În fapt, referitor la acesta, petentul a învederat că a formulat o declaraţie publică cu privire la o interpelare, în atenţia Ministrului Justiţiei K., interpelare intitulată "Practicile oneroase şi nelegale ale unor magistraţi".

S-a reţinut că din conţinutul precizărilor referitoare la D., nu rezultă probe sau indicii cu privire existenţa elementelor materiale ale infracţiunii de divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice constând în divulgarea, fără drept, a unor informaţii secrete de serviciu sau care nu sunt destinate publicităţii, de către cel care le cunoaşte datorită atribuţiilor de serviciu, dacă prin aceasta sunt afectate interesele sau activitatea unei persoane sau a unor informaţii secrete de serviciu sau care nu sunt destinate publicităţii, de către cel care ia cunoştinţă de acestea. Declaraţia deputatului este politică şi are caracter abstract, nefiind indicate cazuri concrete, nume de magistraţi, dosare penale sau alte date efective, fiind opinia cu privire la posibila implicare a unor magistraţi în comiterea de infracţiuni. În acelaşi timp, reiese lipsa oricăror informaţii confidenţiale sau nepublice, obţinute de parlamentar din dosare penale sau din exercitarea atribuţiilor sale de serviciu, iar pentru o declaraţie politică cu caracter abstract, ce tinde la criticarea unei categorii profesionale, chiar dacă cei criticaţi sunt magistraţi, nu se poate reţine comiterea vreunei infracţiuni.

Împotriva soluţiei de clasare nr. 6/76/P/2024 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală, petentul A. a formulat plângere, la procurorul ierarhic superior, susţinând că ordonanţa este netemeinică şi nelegală.

Prin ordonanţa nr. 81/II/2/2024 din 18 aprilie 2024 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală, s-a respins plângerea formulată de petentul A., împotriva ordonanţei nr. 6/76/P/2024 din data de 07 martie 2024 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală, ca nefondată, iar în temeiul art. 275 alin. (2) şi (5) din C. proc. pen., s-au stabilit cheltuieli judiciare în suma de 50 RON care vor fi suportate de petent.

Pentru a dispune astfel, s-a reţinut că raportat la infracţiunea de divulgarea de informaţii - secrete de serviciu, pretins comisă de deputatul D., plângerea este inadmisibilă, întrucât, potrivit normelor procesual penale aplicabile, petentul A. nu este o persoană ale cărei interese legitime au fost vătămate prin soluţia adoptată şi nu este îndrituit la un demers în procedura instituită de art. 339 şi art. 340 din C. proc. pen.

Referitor la soluţia de clasare a cauzei, în ceea ce priveşte infracţiunile de cercetare abuzivă prev. de art. 280 din C. pen., represiune nedreaptă prev. de art. 283 din C. pen., instigare la infracţiunea de fals în declaraţii, prev. de art. 326 din C. pen., divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice, prev. de art. 304 din C. pen., abuz în serviciu, prev. de art. 297 din C. pen., pretins comise de procurorii B. şi C. din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în acord cu procurorul de caz, s-a constatat că în conţinutul actului de sesizare nu sunt descrise în concret fapte care să poată fi cercetate ca posibile infracţiuni. Faţă de aceste considerente, s-a dispus respingerea plângerii formulate împotriva soluţiei de clasare emisă în cauza ce face obiectul dosarului nr. x/2024

Împotriva ordonanţei din data de 07 martie 2024 emisă în dosarul nr. x/2024 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală, a formulat plângere, în temeiul art. 340 din C. proc. pen., petentul A..

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 13 mai 2024, sub dosarul nr. x/2024, fiind repartizată aleatoriu completului de unic judecător C28 C. pen., stabilindu-se termen de soluţionare a plângerii la data de 18 iunie 2024, când s-a dispus amânarea cauzei la data de 24 septembrie 2024, în vederea pregătirii apărări, termen la care s-a dispus amânarea cauzei la data de 05 noiembrie 2024, pentru imposibilitatea de prezentare a apărătorului ales.

În esenţă, petentul A. a solicitat admiterea plângerii, infirmarea soluţiei de clasare şi trimiterea cauzei la procurorul de caz, restituirea dosarului x/2024 la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, în vederea continuării cercetărilor faţă de numiţii B. şi C., în calitate de procurori în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care au produs probe mincinoase şi nu au respectat în ceea ce îl priveşte dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 682/2002 în legătură cu denunţul formulat. Prin plângerea înregistrată la D.I.I.C.O.T. privind formarea unui grup infracţional din părţile vătămate cu concursul direct al organelor de urmărire penala în cauza ce formează obiectul dosarului x/2021, aflata pe rolul parchetului, actele de procedura au fost administrate în cadrul Politiei Sector 1 - fiind înaintate de către D.I.I.C.O.T. spre competenta soluţionare la data de 24.04.2024 prin adresa nr. 337/VIU-1/2C24 .

Analizând plângerea formulată de petentul A. împotriva ordonanţei din data de 7 martie 2024, emisă în dosarul nr. x/2024 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală, pe baza actelor şi lucrărilor din dosar şi în raport de dispoziţiile legale incidente, Judecătorul de cameră preliminară, constată că aceasta este nefondată, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Potrivit dispoziţiilor art. 340 alin. (1) din C. proc. pen., persoana a cărei plângere împotriva soluţiei de clasare sau renunţare la urmărirea penală, dispusă prin ordonanţă sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă. Conform alin. (2) "dacă plângerea nu a fost rezolvată în termenul prevăzut la art. 338, dreptul de a face plângere poate fi exercitat oricând după împlinirea termenului de 20 de zile în care trebuia soluţionată plângerea, dar nu mai târziu de 20 de zile de la data comunicării modului de rezolvare."

Aşadar, în conformitate cu art. 340 alin. (1) C. proc. pen., pot fi atacate cu plângere soluţiile procurorului, respectiv soluţia de clasare sau renunţare la urmărirea penală dispusă prin ordonanţă sau rechizitoriu.

În continuare, se observă că art. 341 din C. proc. pen., referitor la soluţionarea plângerii de către judecătorul de cameră preliminară, reglementează la alin. (6) soluţiile pe care acesta le poate pronunţa în cauză, astfel: a) respinge plângerea, ca tardivă sau inadmisibilă ori, după caz, ca nefondată; b) admite plângerea, desfiinţează soluţia atacată şi trimite motivat cauza la procuror pentru a începe sau pentru a completa urmărirea penală ori, după caz, pentru a pune în mişcare acţiunea penală şi a completa urmărirea penală; c) admite plângerea şi schimbă temeiul de drept al soluţiei de clasare atacate, dacă prin aceasta nu se creează o situaţie mai grea pentru persoana care a făcut plângerea.

Judecătorul de cameră preliminară realizează un control asupra modului în care s-au adus la îndeplinire actele de urmărire penală, respectiv, un control al soluţiei adoptate. Rezultă, aşadar, că, sesizat cu plângerea împotriva soluţiei de clasare dispuse de procuror, judecătorul de cameră preliminară nu este învestit cu atribuţii de urmărire penală, aşa încât controlul judecătoresc priveşte exclusiv efectuarea actelor inerente urmăririi penale, cu respectarea dispoziţiilor legii procesuale.

Judecătorul de cameră preliminară reaminteşte că pentru a se iniţia cercetări faţă de o persoană pentru săvârşirea unei infracţiuni este necesar ca din datele existente să rezulte elemente concrete de fapt care să conducă la concluzia că în cauză s-a săvârşit o faptă penală, indiciile fiind cele care declanşează procesul penal.

În cauză, petentul A. a formulat plângere penală sub aspectul infracţiunilor de cercetare abuzivă prev. de art. 280 din C. pen., represiune nedreaptă prev. de art. 283 din C. pen., instigare la infracţiunea de fals în declaraţii, prev. de art. 326 din C. pen., divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice, prev. de art. 304 din C. pen. şi abuz în serviciu, prev. de art. 297 din C. pen., pretins comise de procurorii B. şi C. din cadrul DNA şi sub aspectul infracţiunii de divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice, prev. de art. 304 din C. pen. pretins comisă de D.. În ceea ce îi priveşte pe magistraţii procurori B. şi C. din cadrul DNA, s-a susţinut că au comis infracţiunile de cercetare abuzivă, represiune nedreaptă, instigare la infracţiunea de fals în declaraţii, divulgarea de informaţii secrete de serviciu şi abuz în serviciu pentru că au comunicat petentului adresa din 07.12.2023, iar în ceea ce îl priveşte pe D. s-a susţinut că a formulat o declaraţie publică cu privire la o interpelare, în atenţia Ministrului Justiţiei K., interpelare intitulată "Practicile oneroase şi nelegale ale unor magistraţi".

Judecătorul de cameră preliminară constată că motivele de fapt invocate de către petent se circumscriu unor motive de netemeinicie şi nu conţinutului constitutiv al infracţiunilor de cercetare abuzivă, represiune nedreaptă, instigare la infracţiunea de fals în declaraţii, divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice şi abuz în serviciu, întrucât se referă la exercitarea funcţiei jurisdicţionale: evaluarea probelor, interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor legale, principiul autorităţii de lucru judecat.

Totodată, în ceea ce priveşte activitatea de soluţionare a dosarelor de către magistraţii procurori şi exercitarea atribuţiilor de serviciu, în lipsa unor elemente de natură a le pune la îndoială buna credinţă, care se prezumă până la proba contrară, nu poate constitui temei pentru antrenarea răspunderii penale. În lipsa unor informaţii independente şi obiective, nemulţumirea petentului A. cu privire la actele de conduită imputate celor doi magistraţi procurori nu poate conferi acestora, doar prin ea însăşi, o conotaţie ilicită şi, prin aceasta, semnificaţia penală invocată, or, în cauză, legalitatea activităţilor menţionate a fost verificată şi de procurorul ierarhic superior prin ordonanţa nr. 81/II/2/2024, constatând că în conţinutul actului de sesizare nu sunt descrise în concret fapte care să poată fi cercetate ca posibile infracţiuni.

În acest sens, raportat la faptele imputate, Judecătorul de cameră preliminară, notează că independenţa procurorului în deciziile sale presupune, printre altele, ca el să nu fie supus unor acţiuni de tragere la răspundere penală întemeiate exclusiv pe măsurile şi soluţiile dispuse în cauzele instrumentate. De aceea, anchetarea magistratului pentru eventuale infracţiuni, trebuie să se realizeze numai în scopul investigării actelor de conduită cu aparente conotaţii ilicite, pe care magistratul le-a adoptat distinct şi suplimentar soluţiilor dispuse în cauzele instrumentate.

În ceea ce priveşte critica formulată de petent referitor la intimatul D., Judecătorul de cameră preliminară constată că nu rezultă probe sau indicii cu privire existenţa elementelor materiale ale infracţiunii de divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice constând în divulgarea, fără drept, a unor informaţii secrete de serviciu sau care nu sunt destinate publicităţii, de către cel care le cunoaşte datorită atribuţiilor de serviciu, dacă prin aceasta sunt afectate interesele sau activitatea unei persoane sau a unor informaţii secrete de serviciu sau care nu sunt destinate publicităţii, de către cel care ia cunoştinţă de acestea. Declaraţia deputatului este politică şi are caracter abstract, nefiind indicate cazuri concrete, nume de magistraţi, dosare penale sau alte date efective, precum nici informaţii confidenţiale sau nepublice, obţinute de parlamentar din dosare penale sau din exercitarea atribuţiilor sale de serviciu.

Concluzionând, se constată că din probele existente în dosar, nu se poate reţine că intimaţii au acţionat cu intenţie în ceea ce priveşte cauzarea unei vătămări a drepturilor sau intereselor legitime ale petentului A. în contextul plângerii formulate. Aşadar, în lipsa oricăror indicii care să contureze existenţa unui raport juridic de drept penal, simpla nemulţumire, subiectivă, a unei părţi ori subiect procesual, nu poate constitui temeiul angajării răspunderii penale.

În consecinţă, nefiind reţinută nicio încălcare a dispoziţiilor legale şi, în urma verificării actelor şi lucrărilor dosarului, constatându-se că faptele penale cu privire la care s-a solicitat a fi cercetaţi intimaţii, nu există, ordonanţa prin care s-a dispus clasarea este temeinică şi legală, neexistând motive pentru desfiinţarea acesteia, deoarece nu rezultă existenţa acelui minim de date în baza cărora să se poată dispune începerea urmăririi penale, nefiind indicii privind existenţa în materialitatea lor a infracţiunilor reclamate, astfel cum, în mod corect, s-a apreciat şi în considerentele ordonanţelor.

Pentru aceste considerente, Judecătorul de cameră preliminară, în temeiul dispoziţiilor art. 341 alin. (6) lit. a) din C. proc. pen., va respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petentul A. împotriva ordonanţei din data de 07 martie 2024 emisă în dosarul nr. x/2024 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală.

Potrivit art. 275 alin. (2) C. proc. pen., petentul va fi obligat la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petentul A. împotriva ordonanţei din data de 07 martie 2024 emisă în dosarul nr. x/2024 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală.

Obligă petentul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în camera de consiliu, astăzi, 19 noiembrie 2024.