Tardive complaint against criminal case classification: effect of missed 20-day deadline on admissibility of judicial review

Şedinţa publică din data de 14 noiembrie 2024

Deliberând asupra cauzei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin ordonanţa din data de 21 martie 2023, emisă în dosarul nr. x/2022, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, în temeiul art. 327 lit. b), art. 315 alin. (1) lit. b) rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., a dispus clasarea cauzei privind sesizarea formulată de către petenta A., cu privire la presupusa săvârşire a infracţiunilor de fals intelectual, faptă prev. de art. 321 din C. pen., şi cercetare abuzivă, faptă prev. de art. 280 din C. pen., întrucât faptele nu există.

Pentru a dispune astfel, procurorul de caz a reţinut, în esenţă, că, la data de 26.11.2020, a fost înregistrat la nivelul secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie dosarul penal nr. x/2020, având ca obiect plângerea penală formulată de către petenta A. împotriva magistratului procuror B., din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de fals intelectual, faptă prev. de art. 321 din C. pen., şi cercetare abuzivă, faptă prev. de art. 280 din C. pen.

În temeiul art. 3 alin. (1) din Legea nr. 49/2022 privind desfiinţarea secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, precum şi pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind C. proc. pen., dosarul penal nr. x/2020 a fost înaintat către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, în vederea efectuării urmăririi penale, fiind înregistrat sub nr. x/2022 din data de 29.04.2022.

S-a reţinut că, prin ordonanţa nr. 2801/P/2020 din data de 14.03.2023, în cauza s-a dispus începerea urmăririi penale in rem cu privire la săvârşirea infracţiunilor de fals intelectual, faptă prev. de art. 321 din C. pen., şi cercetare abuzivă, faptă prev. de art. 280 din C. pen.

Procurorul de caz a reţinut că din conţinutul sesizării reiese faptul că persoana vătămată este nemulţumită în legătură cu modul în care magistratul procuror reclamat a efectuat urmărirea penală şi a instrumentat dosarul penal nr. x/2020 având ca obiect săvârşirea infracţiunilor de contrabandă, import ilegal de deşeuri, folosirea de acte nereale la autoritatea vamală şi introducerea în ţară a deşeurilor, în care persoana vătămată A. are calitatea de inculpat.

Astfel, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor reclamate, s-a constatat că persoana vătămată a precizat în conţinutul sesizării faptul că magistratul procuror, cu ocazia efectuării urmăririi penale în dosarul nr. x/2020, a încălcat regulile prevăzute de procedura penală, respectiv nu i-a respectat dreptul de a consulta dosarul, nu a lăsat-o pe petentă să relateze liber fapte şi împrejurări de natură să servească la aflarea adevărului, magistratul procuror a avut un comportament violent verbal şi intimidant şi nu a înregistrat cu mijloace tehnice audio sau audio-video audierea sa în calitate de suspect, cu toate că a solicitat în mod expres, şi a consemnat în mod nereal în declaraţia pe care a dat-o la data de 10.07.2020 în calitate de suspect, faptul că declaraţia nu a putut fi înregistrată din lipsa mijloacelor tehnice la nivelul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa.

De asemenea, persoana vătămată a susţinut, în cuprinsul sesizării, faptul că magistratul procuror, cu ocazia efectuării urmăririi penale în dosarul nr. x/2020, i-a îngrădit dreptul avocatului de a participa la audierea unui martor, i-a refuzat cererile de probatorii în apărare, a refuzat să consemneze în declaraţiile sale metodologii de lucru şi proceduri vamale şi nu a respectat regulile de audiere a martorilor, urmărind doar inculparea sa.

Procurorul de caz a reţinut că din actele existente la dosar reiese faptul că A. a fost trimisă în judecată alături de alţi inculpaţi, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa nr. 38/P/2020, pentru săvârşirea infracţiunilor de contrabandă calificată, prev. de art. 271 din Legea nr. 86/2006, complicitate la import ilegal de deşeuri, prev. de art. 4 din Legea nr. 101/2011, şi complicitate la folosirea de acte nereale la autoritatea vamală, prev. de art. 272 din Legea nr. 86/2006.

Din verificările efectuate pe portalul Judecătoriei Constanţa a rezultat că prin încheierea nr. 328/2022 pronunţată la data de 15.04.2022 s-a constatat legalitatea sesizării acestei instanţe cu rechizitoriul nr. x/2020 din data de 27.11.2020 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa privind, printre alţii, şi pe inculpata A., pentru săvârşirea infracţiunilor de contrabandă calificată, prev. de art. 271 din Legea nr. 86/2006, complicitate la import ilegal de deşeuri, prev. de art. 4 din Legea nr. 101/2011, şi complicitate la folosirea de acte nereale la autoritatea vamală, prev. de art. 272 din Legea nr. 86/2006.

Procurorul de caz a reţinut că din actele existente la dosar a reieşit faptul că, la data de 10.07.2020, magistratul procuror B. a procedat la audierea numitei A. în calitate de suspect, în dosarul nr. x/2020 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, în prezenţa avocatului, la finalul declaraţiei fiind consemnat faptul că aceasta nu a fost înregistrată audio/audio-video, întrucât Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa nu dispune de mijloacele tehnice necesare.

De asemenea, din actele existente la dosar a reieşit faptul că, la data de 11.08.2020, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa i-a comunicat numitei A., urmare a solicitării acesteia, faptul că instituţia are în dotare 2 camere mobile de înregistrare audio-video funcţionale, care pot fi utilizate, în funcţie de disponibilitate, de către toţi procurorii care efectuează activitate de urmărire penală.

Notând dispoziţiile prevăzute de art. 321 din C. pen., procurorul de caz a reţinut că cerinţa esenţială constă în aceea că falsul trebuie realizat cu ocazia exerciţiului atribuţiilor de serviciu ale făptuitorului şi să fie apt de a produce consecinţe juridice.

Or, menţiunea consemnată la finalul declaraţiei, dată de persoana vătămată A. în calitate de suspect, în data de 10.07.2020, în dosarul nr. x/2020 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, respectiv faptul că declaraţia nu a fost înregistrată audio/audio-video, întrucât Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa nu dispune de mijloacele tehnice necesare, nu priveşte fapte sau împrejurări referitoare la starea de fapt pentru a cărei constatare s-a întocmit înscrisul şi nu produce consecinţe juridice.

În ceea ce priveşte infracţiunea de cercetare abuzivă, prev. de art. 280 din C. pen., raportat la starea de fapt reclamată în cuprinsul sesizării, procurorul de caz a constatat faptul că declaraţia de suspect din data de 10.07.2020 a fost semnată de A. şi avocat, iar prin încheierea nr. 328/2022 pronunţată de Judecătoria Constanţa la data de 15.04.2022 s-a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. x/2020 din data de 27.11.2020 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa şi legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală.

Împotriva soluţiei de clasare dispusă prin ordonanţa din data de 21 martie 2023, emisă în dosarul nr. x/2022 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, a formulat plângere petenta A., în temeiul art. 339 din C. proc. pen., la procurorul ierarhic superior.

Prin ordonanţa nr. 101/II/2/2024 din data de 23 mai 2024 a procurorului şef al secţiei de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a dispus, în temeiul art. 339 alin. (1) din C. proc. pen., respingerea plângerii formulată de petenta A. împotriva ordonanţei din data de 21 martie 2023, emisă în dosarul nr. x/2022 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, ca tardivă.

Pentru a dispune astfel, procurorul ierarhic superior a reţinut că, la data de 26.11.2020, a fost înregistrat la nivelul secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie dosarul penal nr. x/2020, având ca obiect plângerea penală formulată de către A. împotriva magistratului procuror B., din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de fals intelectual, prev. de art. 321 din C. pen., şi cercetare abuzivă, prev. de art. 280 din C. pen.

În temeiul art. 3 alin. (1) din Legea nr. 49/2022 privind desfiinţarea secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, precum şi pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind C. proc. pen., dosarul penal nr. x/2020 a fost înaintat către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, în vederea efectuării urmăririi penale, fiind înregistrat sub nr. x/2022 din data de 29.04.2022.

S-a mai reţinut că, prin ordonanţa nr. 2801/P/2020 din data de 14.03.2023, în cauza s-a dispus începerea urmăririi penale in rem cu privire la săvârşirea infracţiunilor de fals intelectual, faptă prev. de art. 321 din C. pen., şi cercetare abuzivă, faptă prev. de art. 280 din C. pen.

Prin ordonanţa din data de 21 martie 2023, emisă în dosarul nr. x/2022, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, în temeiul art. 327 lit. b), art. 315 alin. (1) lit. b) rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., a dispus clasarea cauzei privind sesizarea formulată de către petenta A., cu privire la presupusa săvârşire a infracţiunilor de fals intelectual, faptă prev. de art. 321 din C. pen., şi cercetare abuzivă, faptă prev. de art. 280 din C. pen., întrucât faptele nu există.

Examinând plângerea împotriva soluţiei de clasare dispusă prin ordonanţa nr. 1622/P/2022 din data de 21 martie 2023 formulată de petenta A., prin avocat ales C., transmisă prin e-mail de petenta A., la data de 02.05.2024 si înregistrată la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în data de 08.05.2024, precum şi dovada comunicării ordonanţei de clasare emisă în dosarul penal x/2022 din data de 21 martie 2023, s-a constatat că procedura de comunicare a fost legal îndeplinită la data de 03.04.2023 la adresa din jud. Constanţa, iar împrejurarea că, ulterior, la data de 12.04.2024, ordonanţa a fost comunicată la adresa de e-mail a avocatului ales, doamna C., ca urmare a cererii petentei de comunicare a stadiului cercetărilor, nu reprezintă o repunere în termen a acesteia pentru formularea plângerii împotriva soluţiei emise în cauză.

Sub acest aspect, procurorul ierarhic superior a reţinut că, potrivit art. 339 alin. (4) din C. proc. pen., plângerea împotriva soluţiilor de clasare se face în termen de 20 de zile de la comunicarea copiei actului prin care s-a dispus soluţia.

Conchizând, procurorul ierarhic superioar a constatat că în cauză petenta A. a formulat plângerea împotriva soluţiei de clasare emisă în dosarul penal nr. x/2022, cu nerespectarea termenului imperativ peremptoriu de 20 de zile, prevăzut de art. 339 alin. (4) din C. proc. pen., astfel că plângerea a fost respinsă ca tardivă.

Împotriva soluţiei de clasare dispusă prin ordonanţa din data de 21 martie 2023, emisă în dosarul nr. x/2022 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, a formulat plângere petenta A., în condiţiile art. 340 din C. proc. pen.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi la data de 28 iunie 2024 sub nr. x/2024, fiind repartizată aleatoriu spre soluţionare judecătorului de cameră preliminară ce formează completul C30 C. pen., cu prim termen de judecată fixat la data de 03 octombrie 2024, când cauza s-a amânat la data de 14 noiembrie 2024, urmare a încuviinţării cererii de amânare formulată de apărătorul ales al petentei A. pentru pregătirea apărării.

Totodată, la acelaşi termen de judecată, Înalta Curte a pus în vedere apărătorului ales al petentei A. să pregătească concluzii cu privire la admisibilitatea plângerii declarate în raport cu soluţia dispusă de procurorul ierarhic superior în sensul respingerii, ca tardivă, a plângerii, termenul în care au fost declarate plângerile de către petentă, precum şi a consecinţelor asupra prezentei plângeri.

La termenul stabilit la data de 14 noiembrie 2024, atât apărătorul ales al petentei A., cât şi reprezentantul Ministerului Public au formulat concluzii cu privire la admisibilitatea plângerii, acestea fiind redate în practicaua prezentei încheieri.

Analizând plângerea formulată, pe baza actelor şi lucrărilor din dosar şi în raport de dispoziţiile legale incidente, Înalta Curte, judecătorul de cameră preliminară, constată că aceasta este inadmisibilă, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Potrivit dispoziţiilor art. 339 alin. (1) din C. proc. pen. "Plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispoziţiilor date de acesta se rezolvă, după caz, de prim-procurorul parchetului, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, de procurorul şef de secţie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie", iar potrivit alin. (4) al aceluiaşi tex legal "În cazul soluţiilor de clasare, plângerea se face în termen de 20 de zile de la comunicarea copiei actului prin care s-a dispus soluţia."

Totodată, art. 340 alin. (1) din C. proc. pen. dă posibilitatea persoanei a cărei plângere împotriva soluţiei de clasare, dispusă prin ordonanţă sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 să facă plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă.

Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi constată că nu sunt întrunite condiţiile de ordin procedural pentru soluţionarea pe fond a plângerii formulate, întrucât petenta a formulat plângere la procurorul şef cu depăşirea termenului legal de decădere de 20 de zile prevăzut de art. 339 alin. (4) din C. proc. pen.

Potrivit art. 268 alin. (1) din C. proc. pen. "când pentru exercitarea unui drept procesual legea prevede un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exerciţiul dreptului şi nulitatea actului făcut peste termen".

Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 269 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen.:

"(1) La calcularea termenelor procedurale se porneşte de la ora, ziua, luna sau anul prevăzut în actul care a provocat curgerea termenului, în afară de cazul când legea dispune altfel.

(2) La calcularea termenelor pe ore sau pe zile nu se socoteşte ora sau ziua de la care începe să curgă termenul pe ore sau pe zile nu se socoteşte ora sau ziua de la care începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în care acesta se împlineşte".

Examinând actele şi lucrările dosarului, judecătorul de cameră preliminarp constată că ordonanţa din data de 21 martie 2023, emisă în dosarul nr. x/2022 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, prin care s-a dispus soluţia de clasare, a fost comunicată în mod legal petentei A. la data de 03.04.2023 la adresa din jud. Constanţa, iar termenul de 20 de zile s-a împlinit la data de 24 aprilie 2023, aceasta fiind ultima zi în care se putea formula plângerea.

Având în vedere că petenta a înregistrat plângerea la procurorul ierarhic superior la data de 02 mai 2024, se observă că a fost depăşit cu mult termenul expres prevăzut de lege, plângerea fiind tardiv formulată.

În aceste condiţii, având în vedere dispoziţiile art. 339 alin. (4) din C. proc. pen., precum şi actele şi lucrările dosarului, se constată că, în mod corect a fost respinsă, ca tardivă, plângerea petentei, aceasta fiind formulată cu depăşirea evidentă a termenului de 20 de zile, prevăzut de aceste dispoziţii legale, ceea ce atrage inadmisibilitatea plângerii împotriva soluţiei de clasare la judecătorul de cameră preliminară.

Contrar susţinerilor formulate de apărare, asupra consecinţelor nerespectării termenelor prevăzute de lege pentru exercitarea plângerii împotriva unei soluţii de netrimitere în judecată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Decizia nr. XV/2009 pronunţată în soluţionarea unui recurs în interesul legii a statuat următoarele:

"Interpretând dispoziţiile art. 278 alin. (3) si art. 2781 alin. (2) din C. proc. pen. (în vigoare la acea dată, n.ns.) sub aspectul naturii juridice a termenelor, stabilesc că acestea sunt termene de decădere.", motivând în considerentele deciziei că "neexercitarea dreptului procesual de a formula plângere împotriva actelor procurorului în termenele stabilite în art. 278 alin. (3) şi art. 2781 alin. (2) din C. proc. pen. duce la decăderea din acest drept, determinând nulitatea plângerii depuse cu depăşirea termenului prevăzut de lege, astfel încât calea de atac declarată în astfel de condiţii devine tardivă." Decizia îşi menţine valabilitatea şi în privinţa naturii juridice a termenelor prevăzute la art. 340 din C. proc. pen. actual, în considerarea art. 4741 din C. proc. pen. potrivit căruia "Efectele deciziei încetează în cazul abrogării, constatării neconstituţionalităţii ori modificării dispoziţiei legale care a generat problema de drept dezlegată, cu excepţia cazului în care aceasta subzistă în noua reglementare."

În consecinţă, plângerea adresată instanţei nu poate fi admisă, întrucât plângerea tardiv adresată procurorului şef de secţie din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este considerată nulă, iar a soluţiona pe fond plângerea adresată judecătorului de cameră preliminară, în ipoteza tardivităţii plângerii prevăzute de art. 339 din C. proc. pen., ar lipsi de conţinut însăşi procedura prealabilă obligatoriu a fi urmată de petentă.

O astfel de interpretare este, de altfel, contrară normelor ce reglementează procedura plângerii împotriva soluţiei, obligativitatea parcurgerii procedurii prealabile sesizării judecătorului de cameră preliminară cu încălcarea principiului omissio medio, dar şi înlăturarea efectelor sancţiunii decăderii petentei din dreptul de a declanşa în mod valabil controlul procurorului ierarhic superior.

Or, liberul acces la justiţie presupune accesul la mijloacele procedurale prin care se înfăptuieşte actul de justiţie cu respectarea exigenţelor legale, iar exercitarea acestui drept de către titularul său nu poate avea loc decât în cadrul prestabilit de legiuitor.

Mai mult, a aprecia legal învestit judecătorul de cameră preliminară într-o astfel de ipoteză, ar însemna ca petenta, prin simpla sa voinţă, să prelungească sine die posibilitatea de a formula plângere la judecătorul de cameră preliminară, singura condiţie fiind aceea de a o formula în termenul prevăzut de lege, dar fără să respecte termenul de formulare a plângerii prevăzut de art. 339 alin. (4) din C. proc. pen., pe care ar putea-o formula oricând, ceea ce este vădit nelegal.

În consecinţă, formularea ulterioară de către petentă, prin intermediul apărătorului ales, a unei cereri de recomunicare a soluţiei de clasare nu reprezintă o împrejurare de natură să conducă la reluarea cursului termenului procedural prevăzut de lege pentru formularea plângerii, deoarece termenele procedurale stabilite de normele legale sunt imperative şi nu pot fi reluate ori recalculate decât în cazurile expres şi limitativ prevăzute de legislaţia procesual penală în vigoare.

În ceea ce priveşte susţinerea petentei A., prin apărător ales, că termenul de formulare a plângerii a început să curgă de la data de 12 aprilie 2024, întrucât la dosar există inclusiv adresa Ministerului Public în care se precizează termenul de 20 zile în acest sens, Înalta Curte reţine că exercitarea oricărei căi de atac este guvernată de principiul legalităţii, potrivit căruia căile de atac sunt instituite de lege, ceea ce înseamnă, în situaţia particulară de faţă, că soluţia de clasare nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege.

Legalitatea căilor de atac implică, totodată, şi consecinţa că o menţiune inexactă din cuprinsul ordonanţei care se atacă cu privire la calea de atac deschisă contra acesteia nu are niciun efect asupra dreptului de a exercita calea de atac prevăzută de lege, deoarece plângerea împotriva soluţiei de clasare, dispusă prin ordonanţă sau rechizitoriu, este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei.

Aşa fiind, cu atât mai puţin nu are niciun efect asupra dreptului de a face plângere împotriva soluţiei de clasare, în temeiul art. 339 şi urm. din C. proc. pen., menţiunea procurorului ierarhic superior din cuprinsul adresei de comunicare, în copie, petentei A., prin apărător ales, a ordonanţei de clasare din data de 21 martie 2023, emisă în dosarul nr. x/2022 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică.

Pentru considerentele expuse, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi va respinge, ca inadmisibilă, plângerea formulată de petenta A. împotriva soluţiei de clasare dispusă prin ordonanţa din data de 21 martie 2023, emisă în dosarul nr. x/2022 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică.

În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga pe petentă la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Respinge, ca inadmisibilă, plângerea formulată de petenta A. împotriva soluţiei de clasare dispusă prin ordonanţa din data de 21 martie 2023, emisă în dosarul nr. x/2022 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică.

Obligă pe petentă la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţa camerei de consiliu, astăzi, 14 noiembrie 2024.