Venue transfer request rejected: reasonable suspicion of collective judicial partiality based on defendant’s prosecutorial office and media scrutiny

Şedinţa publică din data de 17 octombrie 2024

Asupra cererii de strămutare de faţă, constată următoarele:

Prin cererea formulată la data de 20 septembrie 2024, prin A. înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, la data de 26 septembrie 2024, sub nr. x/2024, petenta S.C. Calcarul S.A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024 al Curţii de Apel Suceava, susţinând că există suspiciuni rezonabile că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei şi calităţii părţilor.

În argumentare, apărarea petentei a arătat, în esenţă, că:

Prin plângerea penală din data de 17 mai 2023, S.C. Calcarul S.A., în calitate de persoană vătămată, a solicitat tragerea la răspundere penală a procurorului B. din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de: fals intelectual, prev. de art. 321 alin. (1) C. pen., constând în aceea că, la data de 20.09.2021, a întocmit procesul-verbal de îndreptare eroare materială în care a consemnat date necorespunzătoare adevărului, în sensul că numita C., în calitate de colaborator al expertului tehnic judiciar D., ar fi fost prezentă la efectuarea recercetării la faţa locului din data de 15.09.2020; fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 320 alin. (2) C. pen., constând în aceea că, ulterior datei de 20.09.2021, a alterat conţinutul procesului-verbal de recercetare la faţa locului din 15.09.2020, prin introducerea menţiunii privitoare la îndreptarea erorii materiale, cu scopul ca actul fals să producă şi alte consecinţe juridice decât cele care pe care le-ar fi produs dacă nu era falsificat; uz de fals, prev. de art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 35 C. pen., constând în aceea că a folosit înscrisuri falsificate din punct de vedere material (procesul-verbal de recercetare din 15.09.2020) şi intelectual (procesul-verbal de îndreptare eroare materială) în vederea acoperirii unor vicii de nelegalitate şi de fiabilitate a unor probe administrate în cadrul dosarului penal pe care îl instrumenta şi pentru a facilita trimiterea în judecată şi sesizarea instanţei de judecată prin rechizitoriul nr. x/2020 din data de 12.12.2022; abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) C. pen., constând în aceea că, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a intervenit în cercetarea evenimentului din data de 24.07.2020 realizată de I.T.M.

Suceava, cu încălcarea competenţei prevăzute de lege, a principiului aflării adevărului şi a dreptului la un proces echitabil, cauzând o vătămare drepturilor şi intereselor legitime ale unei persoane juridice; compromiterea intereselor justiţiei, prev. de art. 277 alin. (2) C. pen., constând în aceea că a dezvăluit, fără drept, mijloace de probă şi înscrisuri oficiale din dosarul penal nr. x/2020 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, în sensul că a trimis la I.T.M. Suceava mai multe înscrisuri pentru a fi puse la dispoziţia experţilor tehnici judiciari desemnaţi să efectueze expertiza în cadrul dosarului de cercetare a evenimentului din data de 24.07.2020 şi pentru a fi avute în vedere la întocmirea procesului-verbal de recercetare; cercetare abuzivă, prevăzută de art. 280 alin. (2) C. pen., constând în aceea că a falsificat şi ticluit probe nereale, în scopul de a sprijini acuzaţiile aduse faţă de 7 inculpaţi, respectiv a întocmit procesul-verbal de îndreptare eroare materială din 20.092021, în care a consemnat date necorespunzătoare adevărului şi a modificat procesul-verbal de recercetare la faţa locului din 15.09.2020; divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice, prevăzută de art. 304 alin. (1) C. pen., constând în aceea că, în perioada 24.07.2020-14.12.2020, a divulgat, fără drept, către I.T.M.

Suceava, informaţii care nu sunt destinate publicităţii, cu scopul de a influenţa atât activitatea inspectorilor I.T.M., cât şi a experţilor numiţi să efectueze suplimentul la raportul de expertiză extrajudiciară interdisciplinară şi suplimentul la aceasta, dispuse în cadrul dosarului de cercetare a evenimentului, fiind astfel afectate interesele persoanei juridice S.C. Calcarul S.A.

Prin ordonanţa nr. 176/P/2023 (176/134/P/2023) din 22 ianuarie 2024 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava s-a dispus, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., clasarea cauzei sub aspectul săvârşirii infracţiunilor sesizate, pe motiv că faptele nu sunt prevăzute de legea penală.

Împotriva acestei soluţii a formulta plângere persoana vătămată S.C. Calcarul S.A.

Prin ordonanţa nr. 12/11/2/2024 din 5 martie 2024 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, confirmată prin încheierea Curţii de Apel Suceava nr. 19 din 15 martie 2024, pronunţată în dosarul nr. x/2024, a fost admisă plângerea petentei, s-a dispus infirmarea ordonanţei de clasare nr. 176/P/2023 din 4 noiembrie 2024 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, redeschiderea şi reluarea urmăririi penale în sensul completării probatoriului.

Ulterior, prin ordonanţa nr. 176/P/2023 (176/134/P/2023) din 29 mai 2024 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava s-a dispus, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., clasarea cauzei sub aspectul infracţiunilor sesizate, pe motiv că faptele nu sunt prevăzute de legea penală.

Împotriva acestei soluţii a formulat plângere persoana vătămată S.C. Calcarul S.A., care a fost respinsă, ca neîntemeiată, prin ordonanţa procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava nr. 63/II/2/2024 din 19 iunie 2024.

Împotriva aceleiaşi soluţii de clasare, la data de 9 iulie 2024, S.C. Calcarul S.A. a formulat plângere la judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Suceava, cauza fiind înregistrată, pe rolul instanţei, sub nr. x/2024, cu termen de judecată la data de 20 septembrie 2024.

În continuare, apărarea a susţinut că se impune strămutarea acestei cauze de la Curtea de Apel Suceava la o altă instanţă de acelaşi grad întrucât, în primul rând, aşa cum a arătat anterior, plângerea penală care a stat la baza soluţiei de clasare atacate îl vizează pe procurorul B. din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, care, în acest moment, deţine funcţia de prim-procuror al unităţii de parchet sus-menţionate.

Or, raportat la funcţia deţinută de numitul B., care are rol de reprezentare a unităţii de parchet sus-menţionate în relaţiile cu celelalte entităţi juridice, precum şi de colaborare profesională, există o probabilitate ridicată ca acesta să interacţioneze şi/sau colaboreze în mod nemijlocit cu unii dintre magistraţii care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Curţii de Apel Suceava.

În plus, nu poate fi trecută cu vederea rumoarea ce poate fi determinată de un astfel de dosar în rândul corpului magistraţilor din zonă, dar şi în ceea ce priveşte o parte din personalul instanţelor judecătoreşti, care pot lua contact, prin prisma atribuţiilor de serviciu, cu conţinutul dosarului.

În al doilea rând, un alt element de fapt relevant ce justifică admiterea cererii de strămutare este mediatizarea activităţii profesionale a magistratului-procuror împotriva căruia s-a formulat plângerea penală.

Aceasta întrucât activitatea procurorului B. este una controversată, discutată recent (şi nu numai) atât în presa locală, cât şi în presa naţională, astfel cum rezultă din înscrisurile ataşate cererii de strămutare.

Tocmai de aceea, raportat la notorietatea persoanei fată de care s-a formulat plângerea penală, pentru a nu exista niciun motiv de bănuială, nici măcar la nivel aparent, este necesar ca plângerea împotriva ordonanţei de clasare dispuse faţă de aceasta să fie soluţionată de un judecător dintr-o altă regiune, care nu are contact şi nu riscă, astfel, să fie influenţat de opiniile promovate în presă.

De altfel, strămutarea cauzei ar asigura şi garanţii suplimentare în ceea ce priveşte calitatea actului de justiţie, eliminând riscul ca judecătorii din cadrul Curţii de Apel Suceava să fie tentaţi să protejeze reputaţia colegilor magistraţi din regiune, mai mult decât drepturile şi interesele persoanelor vătămate.

În ceea ce priveşte circumstanţele cauzei, apărarea petentei a susţinut că prezintă importanţă aspectul că faptele pentru care s-a solicitat tragerea la răspundere penală sunt legate de nelegala activitate de urmărire penală desfăşurată de procurorul B. în dosarul nr. x/2020 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, care se află, în prezent, pe rolul Judecătoriei Vatra Dornei, sub nr. x/2022, în procedura camerei preliminare.

Or, în respectiva cauză, petenta S.C. Calcarul S.A. a semnalat toate încălcările săvârşite de procurorul de caz, formulând cereri şi excepţii cu privire la legalitatea probatoriului administrat şi a actelor de urmărire penală.

Este relevant de semnalat că, în respectiva cauză, încă din faza camerei preliminare, toţi judecătorii din cadrul judecătoriei competente teritorial, respectiv Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, s-au abţinut de la judecarea cauzei, astfel că, prin încheierea Tribunalului Suceava nr. 234 din 13 octombrie 2023, pronunţată în dosarul nr. x/2022.1, a fost desemnată Judecătoria Vatra Dornei să soluţioneze cauza ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc. Or, având în vedere că, anterior, judecătorii din cadrul Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc soluţionaseră alte cauze în care S.C. Calcarul S.A. fusese parte, este evident că reticenţa acestora în a soluţiona dosarul nr. x/2022 a avut la bază tocmai gravele încălcări semnalate prin cererile şi excepţiile formulate în cauză şi activitatea controversată a procurorului de caz.

De asemenea, şi din modul de cercetare a infracţiunilor sesizate prin plângerea penală se poate contura existenţa unei parţialităţi din partea magistraţilor din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, astfel că încrederea în actul de justiţie s-a diminuat, creându-se premisele unei atitudini părtinitoare şi din partea magistraţilor judecători.

Relevante în acest sens sunt următoarele aspecte:

- persoanei vătămate i s-a îngrădit, în mod flagrant, dreptul de a consulta dosarul de urmărire penală nr. 176/134/P/2023, cererea de studiu formulată de apărătorul ales al petentei fiind soluţionată după mai mult de 8 luni de la data depunerii acesteia şi doar ca urmare a semnalării acestui aspect procurorului general al parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, cu ocazia depunerii plângerii împotriva ordonanţei de clasare din data de 22 ianuarie 2024;

Astfel, la data de 8 august 2023, a fost transmisă de către reprezentantul S.C. Calcarul S.A. o cerere de studiu al dosarului, la care s-a revenit prin adresele nr. x din 24 octombrie 2023 şi nr. 4996 din 18 ianuarie 2024. La data de 22 ianuarie 2024 s-a dispus clasarea cauzei, fără ca cererea de studiu al dosarului să fie soluţionată, procurorul de caz limitând în mod abuziv si discreţionar petentei accesul la materialul probator.

Altfel spus, deşi legea impunea (art. 286 C. proc. pen.) ca procurorul să se pronunţe asupra cererii de studiu prin ordonanţă, putând fie să o admită, fie să o respingă [în conformitate cu art. 94 alin. (4) C. proc. pen..], drepturile petentei au fost încălcate în mod nejustificat, solicitarea acesteia fiind ignorată. Or, această lipsă de transparenţă conturează atitudini părtinitoare faţă de persoana cercetată.

În final, ca urmare a admiterii plângerii împotriva ordonanţei de clasare, redeschiderii urmăririi penale şi dispoziţiei date de procurorul general în sensul soluţionării cererilor formulate de petentă, persoana vătămată a depus o nouă cerere de studiu (nr. 5013 din 3 aprilie 2024), care a fost admisă prin ordonanţa din data de 29 aprilie 2024.

- persoanei vătămate nu i s-a răspuns la cererile de probe formulate în cauză, primul răspuns cu privire la acestea venind după 8 luni de la transmiterea celei dintâi cereri şi numai ca urmare a dispoziţiei procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava;

Astfel, prin cererile din 9 august 2023 şi 24 octombrie 2023, persoana vătămată a solicitat administrarea probatoriului, însă procurorul de caz a ignorat aceste solicitări. Or, conform dispoziţiilor art. 100 alin. (3) C. proc. pen., cererea de probe se admite sau se respinge motivat de către procuror, nu se ignoră.

Prin ordonanţa nr. 12/11/2/2024 din 5 martie 2024 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava a fost admisă plângerea împotriva ordonanţei de clasare din 22.01.2024, care a fost infirmată, dispunându-se redeschiderea şi reluarea urmăririi penale în sensul completării probatoriului.

Urmare acestei soluţii, la data de 3 aprilie 2024, persoana vătămată a formulat o nouă cerere de probe, care a fost respinsă, după mai mult de o lună, prin ordonanţa din data de 16 mai 2024.

Ulterior, după o perioadă scurtă de timp, prin ordonanţa din data de 29 mai 2024, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava a dispus din nou clasarea cauzei, fără ca în dosar să se administreze alte probe, astfel cum dispusese procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava prin ordonanţa din 5 martie 2024.

În fine, un alt aspect care a creat convingererea petentei că plângerile şi cererile sale sunt complet ignorate şi nu sunt analizate efectiv - conturând o atitudine părtinitoare - este faptul că ordonanţa procurorului general (din 19 iunie 2024) de respingere a celei de-a doua plângeri formulate împotriva ordonanţei de clasare dispuse în cauză este nemotivată în drept şi în fapt, în cuprinsul acesteia menţionându-se doar că "argumentele avute în vedere de către procurorul de caz la adoptatea soluţiei au fost reţinute în mod corect, cu motive corespunzătoare în fapt şi în drept".

Or, prin acest mod de desfăşurare a activităţii de cercetare, precum şi prin ignorarea, în mod făţiş, a principiilor aflării adevărului şi a dreptului de a propune probe, încrederea petentei în actul de justiţie s-a diminuat. Nu numai că organul de urmărire penală nu a manifestat rolul activ impus de art. 306 C. proc. pen., administrând probe atât în favoare, cât şi în defavoare, ci a paralizat, în mod neinvincibil, participarea persoanei vătămate la administrarea probelor şi accesul acesteia la stadiul cercetărilor.

Toate aceste elementă denotă, sub aspectul laturii subiective, manifestarea intenţiei neechivoce de ignorare a normelor procedurale, petenta având temerea justificată că există o reticenţă în rândul magistraţilor de a trage la răspundere penală un coleg magistrat. Lipsa unui răspuns la cererile formulate de petentă o perioadă atât de lungă de timp (8 luni) nu este una firească şi nici pe departe una echitabilă, acţiunile magistraţilor creând impresia că acţiunile lor au scopul de a proteja persoana magistratului reclamat şi de a tergiversa soluţionarea cauzei.

- deşi din probatoriul administrat în cauză a reieşit în mod evident săvârşirea de către procurorul B. a infracţiunilor de fals intelectual, fals material în înscrisuri oficiale şi uz de fals, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava a dispus clasarea cauzei în temeiul dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. b) teza C. proc. pen.

Or, din probele administrate în cauză a rezultat că procurorul B. a consemnat aspecte necorespunzătoare adevărului în procesul-verbal de îndreptare eroare materială întocmit în dosarul nr. x/P/2020 şi a modificat procesul-verbal de recercetare la faţa locului din 20 septembrie 2020, prin introducerea pe prima pagină a acestuia a menţiunii privitoare la prezenţa numitei C. la cercetarea la faţa locului.

Cu toate acestea, deşi activităţile ilicite ale procurorului B. au fost demonstrate în mod obiectiv, procurorul de caz a ignorat toate probele administrate şi a dispus clasarea cauzei în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., reţinând că nu sunt întrunite elementele de tipicitate ale infracţiunilor sesizate sub aspectul laturii obiective. O astfel de soluţie relevă că în cauză nu este vorba despre dreptul de apreciere a probelor prevăzut de art. 103 C. proc. pen., ci despre o încălcare a dispoziţiilor art. 5 C. proc. pen., art. 8 C. proc. pen. şi art. 6 CEDO.

Practic, modul de soluţionare a cererilor formulate şi, mai cu seamă, maniera de soluţionare a cauzei în întregul său creează aparenţa unei atitudini părtinitoare din partea magistraţilor din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava şi formează convingerea perpetuării unei astfel de imparţialităţi şi la nivelul judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Suceava.

Relevant în acest sens este faptul că prin încheierea nr. 445 din 27 iunie 2024 pronunţată în dosar nr. x/2022, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Vatra Dornei a confirmat neregularităţile din dosarul nr. x/2020 instrumentat de procurorul B., întrucât a admis, în parte, cererile şi excepţiile invocate de S.C. Calcarul S.A. şi, pe cale de consecinţă: în baza art. 345 alin. (3) teza I C. proc. pen. cu reţinerea 328 alin. (1) C. proc. pen., a constat neregularitatea rechizitoriului nr. x al Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc din 12.12.2022; în condiţiile art. 282 alin. (1) şi (2) C. proc. pen. a constatat nulitatea relativă a procesului-verbal de îndreptare a erorii materiale din 20.09.2021 şi a ordonanţei procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc din 14.06.2021 şi a dispus desfiinţarea lor; în baza art. 102 alin. (2) -(4) C. proc. pen., a dispus excluderea raportului de expertiză tehnică judiciară în domeniul construcţii miniere din 30.09.2021 dispusă prin ordonanţa procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc din 14.06.2021.

Pentru a pronunţa această soluţie, judecătorul de cameră preliminară a reţinut, printre altele, că:

"Chiar dacă este un proces-verbal de îndreptare a unei erori materiale, se reţine că acest înscris reprezintă tot un act de urmărire penală în condiţiile în care sunt aplicabile dispoziţiile art. 286 alin. (1) teza a ll-a C. proc. civ. penală raportat la dispoziţiile art. 278 C. proc. civ. penală. Judecătorul de Cameră preliminară reţine că în speţă sunt aplicabile dispoziţiile art. 282 alin. (2) C. proc. civ. penală în sensul reţinerii unei vătămări a drepturilor inculpaţilor care nu poate fi înlăturată altfel decât prin desfiinţare (...). Astfel, în speţă nu poate să nu fie lipsit de efecte un act procedural care nu corespunde unei situaţii reale, de fapt, cu efecte asupra expertizelor efectuate în cauză Or, menţionarea că o persoană a participat la o anumită activitate tehnico-judiciară, fără ca aceasta să fi participat efectiv, făcând abstracţie de situaţia legalităţii eventualei prezenţe a sale (raportat la motivul de nulitate al expertizei prin prisma nedesemnării doamnei în cauză în calitate de expert, care se va analiza subsecvent), impune reţinerea unei vătămări clare a drepturilor părţilor, aceasta cu atât mai mult cu cât acuzaţia s-a fundamentat în mod direct şi pe expertiza şi măsurătorile presupus a fi efectuate de persoana în cauză. Chiar dacă aceste măsurători ar coincide cu alte măsurători efectuate în cauză, sau cu date tehnice specifice furnizate de către inculpaţi, în mod cert se observă existenta vătămării atâta timp cât actul de acuzare face trimitere directă la o probă presupus a fi obţinută legal pe baza datelor colectate de persoana în cauză. Date fiind aceste aspecte, urmează a constata nulitatea relativă a acestui act procedural şi va dispune desfiinţarea lui subsecventă."

Prin urmare, deşi neregularităţile săvârşite erau evidente şi, mai mult decât atât, erau probate, magistraţii din cadrul parchetului au dispus şi menţinut o soluţie de clasare, creând impresia de parţialitate, urmărind protejarea colegului magistrat.

Pentru argumentele prezentate, apărarea a solicitat strămutarea judecării cauzei la o curte de apel învecinată Curţii de de Apel Suceava, învederând că o astfel de măsură este necesară pentru a se evita orice suspiciune relativ la imparţialitatea magistraţilor învestiţi cu soluţionarea cauzei deduse judecăţii şi pentru respectarea dreptului părţilor la un proces echitabil, principiu consacrat de dispoziţiile art. 8 C. proc. pen. şi art. 6 CEDO.

Cererii de strămutare i-au fost anexate: articolele:"Procurorul care s-a făcut frate cu hoţul s-a pus pe capul unui afacerist ieşean. Magistrat reclamat pentru abuz" - Dezvăluirea, 20 noiembrie 2023; "Silvicultorul liberal care s-a speriat cumplit la poze cu arbori tăiaţi. Traumatizat, s-a îngrijit ca autorul fotografiilor să ajungă inculpat." - E., 16 decembrie 2022; "Culmea justiţiei: trimis în judecată pentru că a sesizat tăieri ilegale de arbori" - Investigaţii, 15 decembrie 2022; fişa Ecris al dosarului nr. x/2022 al Tribunalului Suceava; încheierea nr. 445 din 27 iunie 2024 pronunţată în dosarul nr. x/2022 al Judecătoriei Vatra Dornei.

La data de 7 octombrie 2024, Curtea de Apel Suceava a transmis dovezile de încunoştiinţare a părţilor prev. de art. 73 alin. (2), precum şi referatul de informaţii prevăzut de art. 72 alin. (6) din C. proc. pen., în cuprinsul căruia, după ce a făcut un amplu istoric al cauzei de strămutat, care are ca obiect plângerea formulată de petenta S.C. Calcarul S.A., în temeiul art. 340 C. proc. pen., împotriva ordonanţa de clasare nr. 176/P/2023 (176/134/P/2023) din 29 mai 2024 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava prin care, în temeiul art. 315 alin. (1) lit. b) rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., s-a dispus clasarea cauzei sub aspectul infracţiunilor de fals intelectual, prev. de art. 321 alin. (1) C. pen., fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 320 alin. (2) C. pen., uz de fals, prev. de art. 323 C. pen., cercetare abuzivă, prev. de art. 280 alin. (2) C. pen., abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) C. pen., compromiterea intereselor justiţiei, prev. de art. 277 alin. (2) C. pen. şi divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice, prev. de art. 304 alin. (1) C. pen., reclamate în sarcina procurorului B. din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc (fiind redat conţinutul ordonanţei atacate şi a celei a procurorului ierarhic superior), a comunicat, raportat la motivele cererii, în esenţă, punctual, următoarele:

- urmare admiterii, prin ordonanţa din 5 martie 2024 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava (confirmată prin încheierea nr. 19 pronunţată Curtea de Apel Suceava, la data de 15 martie 2024, în dosarul nr. x/2029), a plângerii formulate de petentă împotriva ordonanţei iniţiale de clasare dispuse în cauză, din 22 ianuarie 2024, s-a dispus infirmarea acesteia, redeschiderea şi reluării urmăririi penale în dosarul nr. x/2023 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava;

- argumentele pentru care procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava a infirmat soluţia iniţială de clasare au vizat faptul că în cauză nu au fost respectate drepturile procesuale ale persoanei vătămate, prin nesoluţionarea cererilor acesteia de consultare a actelor dosarului;

- în acest context, prin ordonanţa din 29 aprilie 2024 a fost admisă cererea formulată de S.C. Calcarul S.A. de studiere a dosarului, iar prin ordonanţa din 9 mai 2024, cererea acesteia de fotocopiere a dosarului, în integralitate;

- prin ordonanţa din 16 mai 2024 s-a dispus respingerea cererii de probe formulată de reprezentanţii persoanei vătămate S.C. Calcarul S.A.;

- în prezent, domnul procuror B. este prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc;

- în ceea ce priveşte mediatizarea negativă în presa locală şi naţională a activităţii profesionale a procurorului faţa de care s-a formulat plângerea penală, se constată că toate articolele scrise în defavoarea acestuia au în vedere aceeaşi situaţie de fapt, respectiv sesizarea de către o persoană a unei tăieri ilegale de arbori;

- în dosarul nr. x/2022 aflat pe rolul Judecătoriei Vatra Dornei, instanţa a fost sesizată prin rechizioriul nr. 518/137/P/2020 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, care a fost întocmit de domnul procuror B. la 12 decembrie 2022 şi a fost verificat, sub aspectul legalităţii şi temeiniciei, de către doamna prim-procuror din cadrul aceluiaşi parchet;

- în dosarul sus-menţionat, în procedura de cameră preliminară a fost pronunţată încheierea nr. 445 din 27 iunie 2024 prin care au fost admise, în parte, cererile şi excepţiile invocate de inculpaţii F., G., H.,I., J., K. şi S.C. Calcarul S.A. şi, pe cale de consecinţă: s-a constatat neregularitatea actului de sesizare al instanţei - rechizitoriul nr. x/2020 din 12 decembrie 2022 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc în privinţa încadrării juridice a faptelor de "neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă", prev. de art. 349 alin. (1) C. pen., "nerespectarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă", prev. de art. 350 alin. (1) C. pen. şi "uciderea din culpă", prev. de art. 192 alin. (2) C. pen. reţinute în sarcina tuturor inculpaţilor şi s-a dispus remedierea neregularităţilor actului de sesizare în sensul explicitării clare şi concise a încadrării juridice, cu evidenţierea pentru fiecare inculpat în parte a acuzaţiei aduse şi încadrării juridice, precum şi a elementelor de tipicitate circumscrise conţinutului legal al infracţiunilor şi cu indicarea clară a acuzaţiei raportat la starea de fapt şi de drept, precum şi a actelor de urmărire penală desfiinţate, respectiv a mijloacelor de probă excluse conform considerentelor acestei încheieri; în condiţiile art. 282 alin. (1) şi (2) C. proc. pen. penală s-a constatat nulitatea relativă a procesului-verbal de îndreptare a erorii materiale din 20 septembrie 2021 întocmit de procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc şi s-a dispus desfiinţarea lui; în condiţiile art. 282 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., s-a constatat nulitatea relativă a ordonanţei procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc din 14 iunie 2021 (prin care s-a dispus efectuarea unei expertize judiciare în domeniul construcţiilor miniere, în urma căreia a fost întocmit raportul de expertiză tehnică judiciară din 30 septembrie 2021) şi s-a dispus desfiinţarea ei; în baza art. 102 alin. (2) - (4) C. proc. pen. s-a dispus excluderea raportului de expertiză tehnică judiciară în domeniul construcţii miniere din 30 septembrie 2021 dispusă prin ordonanţa procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc din 14 iunie 2021;

- contestaţiile formulate împotriva încheierii anterior menţionate se află pe rolul Tribunalului Suceava, secţia penală, fiind amânată pronunţarea la data de 8 octombrie 2024;

- în declaraţiile de abţinere admise formulate de judecătorii din cadrul Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc în dosarul anterior menţionat (2158/206/2022), care au condus la desemnarea Judecătoriei Vatra Dornei ca instanţă care să soluţioneze cauza, au fost invocate relaţii de rudenie şi de prietenie ale magistraţilor cu angajaţi ai S.C. Calcarul S.A., respectiv chiar faptul că unul dintre consilierii juridici ai societăţii este soţul unuia dintre judecătorii instanţei;

- celelalte motive de strămutare privesc, în special, modul în care s-a desfăşurat urmărirea penală, iar nu desfăşurarea procedurii în faţa judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Suceava.

La termenul fixat pentru judecarea cauzei, 17 octombrie 2024, apărătorul ales al petentei şi reprezentantul Ministerului Public au expus concluziile asupra cererii de strămutare, acestea fiind fidel redate în practicaua prezentei hotărâri.

*

Analizând cererea formulată de petenta S.C. Calcarul S.A., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 71 C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie "strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice."

Strămutarea este, prin urmare, un remediu procesual prin intermediul căruia, în mod excepţional, judecarea unei anumite cauze penale este luată din competenţa unei instanţe şi dată spre soluţionare unei alte instanţe din aceeaşi categorie şi de acelaşi grad, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni asupra lipsei de obiectivitate şi imparţialitate a tuturor judecătorilor ce o compun.

Referindu-se la conceptul de imparţialitate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că aceasta se defineşte prin "absenţa prejudecăţilor sau a părerilor preconcepute". În acest context, s-a decis că imparţialitatea trebuie apreciată atât din punct de vedere subiectiv, luându-se în considerare convingerile sau interesele personale ale unui anume judecător într-un anume caz, cât şi potrivit unui test obiectiv, care stabileşte dacă judecătorul a oferit garanţii suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere (Cazul Piersackvs Belgia, hotărârea din 1 octombrie 1982).

Demersul obiectiv a fost explicat de CEDO în sensul că ceea ce trebuie asigurat este încrederea pe care, într-o societate democratică, instanţele trebuie să o inspire publicului (Fey vs. Austria). În aplicarea acestui test, opinia părţii în cauză cu privire la imparţialitatea instanţei este importantă, dar nu decisivă. Imparţialitatea obiectivă constă "în a pune problema dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite fapte verificabile justifică suspectarea imparţialităţii acestuia din urmă." (Cazul Hauschildt vs Danemarca).

În cazul unei cereri de strămutare, imparţialitatea judecătorilor care compun instanţa trebuie analizată din perspectiva împrejurărilor cauzei, a calităţii părţilor şi a pericolului de tulburare a ordinii publice.

Examinând, în aceste coordonate de principiu, împrejurările invocate de petenta S.C. Calcarul S.A. drept temeiuri ale cererii de strămutare, Înalta Curte constată că acestea se referă la suspiciunea lipsei de imparţialitate a judecătorilor Curţii de Apel Suceava învestiţi cu soluţionarea dosarului nr. x/2024 decurgând, în primul rând, din calitatea persoanei vizate de plângerea penală soluţionată prin ordonanţa de clasare atacată în cauză, în procedura prev. de art. 340 C. proc. pen., respectiv B. - procuror şef al Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc.

Petenta susţine că, urmare funcţiei deţinute, magistratul B. poate interacţiona şi/sau colabora în mod nemijlocit cu unii dintre magistraţii care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Curţii de Apel Suceava.

Mai susţine că, în considerarea aceleiaşi funcţii deţinute de persoana împotriva căreia a formulat plângerea penală, posibilul ecou în rândul magistraţilor suceveni pe care îl poate genera judecarea unei astfel de cauze, raportat şi la mediatizarea activităţii magistratului-procuror reclamat, respectiv, la notorietatea acestuia, este necesar ca plângerea împotriva ordonanţei de clasare dispuse faţă de acesta să fie soluţionată de un judecător dintr-o altă regiune, care nu are contact şi nu riscă, astfel, să fie influenţat de opiniile promovate în presă.

Evaluând aceste susţineri, Înalta Curte constată că simpla invocare a împrejurării că persoana împotriva căreia a formulat plângerea penală soluţionată prin ordonanţa de clasare atacată în cauza obiect al cererii de strămutat este procurorul şef al Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, urmată de exprimarea supoziţiei că această funcţie ar putea afecta conduita judecătorilor suceveni, fără indicarea, însă, şi a unor circumstanţe concrete care să contureze o astfel de bănuială legitimă de parţialitate a tuturor judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Suceava, nu poate constitui temei pentru admiterea prezentei cereri de strămutare.

Motivele temeinice care pot fundamenta strămutarea sunt acele împrejurări care vădesc existenţa unei lipse de obiectivitate şi imparţialitate a majorităţii judecătorilor instanţei pe rolul căreia se află cauza obiect al cererii de strămutare, reflex al influenţei exercitate de calitatea părţilor şi de climatul în care se desfăşoară procesul penal.

Pentru a justifica admiterea cererii de strămutare, astfel de conduite trebuie să rezulte din date obiective verificabile, care să permită, în mod rezonabil, decelarea măsurii în care ele sunt rezultatul anumitor împrejurări ale cauzei.

În acest sens, Înalta Curte reţine că, supunând controlului de constituţionalitate a posteriori dispoziţiile art. 71 C. proc. pen., Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 438/2016 (publicată în M.Of., Partea I, nr. 857 din 27 octombrie 2016) a statuat că în cazul strămutării unei cauze penale, suspiciunea rezonabilă presupune existenţa unor date sau informaţii referitoare la împrejurările cauzei sau la calitatea părţilor, de natură să convingă un observator obiectiv şi imparţial că imparţialitatea judecătorilor este afectată.

Ca urmare, simpla părere sau supoziţie că anumite împrejurări preexistente sau contemporane pot determina o judecată părtinitoare a cauzei, chiar dacă este susţinută de bună-credinţă, nu poate fi confundată cu suspiciunea rezonabilă justificată obiectiv, aceasta din urmă trebuind să se bazeze pe fapte sau împrejurări verificabile.

Tocmai de aceea, în lipsa unui minimum de date obiective care să susţină o atare temere şi să legitimeze eventuala strămutare a cauzei, suspiciunea exprimată de petenta S.C. Calcarul S.A. cu privire la posibila lipsă de imparţialitate a Curţii de Apel Suceava ce ar putea fi determinată de funcţia deţinută de persoana vizată de plângerea penală în care a fost dispusă soluţia de clasare contestată, are, în realitate, valoarea unei simple alegaţii.

Înalta Curte reţine în acest sens că, deşi inerente în contextul modului de organizare actuală a organelor judiciare, relaţiile de colegialitate dintre magistraţii Curţii de Apel Suceava implicaţi în soluţionarea dosarului petentei şi procurorul împotriva căruia a formulat plângerea penală, nu generează, în mod automat, o suspiciune colectivă de parţialitate a întregii instanţe, fiind necesar a se corobora cu alte informaţii obiective, de natură a da naştere unor îndoieli rezonabile asupra imparţialităţii tuturor judecătorilor instanţei, informaţii neevidenţiate în cauză.

În al doilea rând, constată că nici suspiciunile privind imparţialitatea judecătorilor Curţii de Apel Suceava grefate de petenta S.C. Calcarul S.A. pe împrejurările cauzei nu sunt apte a justifica admiterea cererii de strămutare.

Înalta Curte constată în acest sens, ab initio, că aceste temeri ale petentei se fundamentează nu pe o anumită conduită a judecătorilor Curţii de Apel Suceava aptă să contureze o bănuială legitimă de parţialitate, ci pe existenţa unei pretinse parţialităţi a procurorilor din cadrul parchetului de pe lângă aceeaşi instanţă, care, în opinia apărării, ar crea premisele unei atitudini părtinitoare şi din partea magistraţilor judecători.

Practic, petenta susţine că pretinsa parţialitate a procurorilor suceveni ar decurge, pe de o parte, din faptul că, în prima fază a instrumentării plângerii sale penale, nu s-a dat curs cererilor sale de studiu al dosarului şi de administrare de probe, iar, pe de altă parte, din faptul că soluţia de clasare atacată, care este nemotivată şi netemeinică, a fost dispusă fără a se administra alte probe, deşi procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava dispusese astfel prin ordonanţa de infirmare a soluţiei iniţiale de clasare dispusă în cauză.

Raportat la aceste susţineri, prioritar, se impune precizarea că modul în care, în dosarul nr. x/2023 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, s-au efectuat acte de cercetare penală cu privire la plângerea penală formulată împotriva procurorului B. şi s-au gestionat cererile formulate de petentă, sunt împrejurări ce aduc în discuţie, exclusiv, conduita organelor de urmărire penală, iar nu a judecătorilor instanţei pe rolul căreia se află în prezent cauza obiect al cererii de strămutare, în procedura prev. de art. 340 C. proc. pen.

Or, reglementând strămutarea ca mijloc procedural de care se poate uza în cursul judecăţii, legiuitorul a instituit, limitativ, ca temeiuri ale strămutării, doar suspiciunile cu privire la imparţialitatea judecătorilor, nu a procurorilor şi, după caz, pericolul de tulburare a ordinii publice.

Prin urmare, argumentele petentei relativ la conduita pretins arbitrară a organelor de anchetă nu se raportează pertinent la instituţia strămutării şi nu pot fundamenta o eventuală admitere a cererii.

Subsidiar, se constată că, astfel formulate, susţinerile petentei se circumscriu, pe de o parte, unor nemulţumiri făţişe ale acesteia cu privire la modalitatea de instrumentare a cauzei anterior dispunerii soluţiei iniţiale de clasare (prin ordonanţa din 22 ianuarie 2024), deşi acestea au fost deja valorificate ca atare de către petentă, constituind argumentul pentru care procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava a infirmat ordonanţa anterior menţionată, dispunând redeschiderea şi reluarea urmăririi penale, soluţie confirmată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Suceava.

Pe de altă parte, aceste susţineri se circumscriu unor veritabile critici ale petentei cu privire la cea de a doua soluţie de clasare, dispusă la 29 mai 2024, după reluarea cercetărilor, care nu pot fi, însă, evaluate prin prisma criteriilor de imparţialitate şi obiectivitate prevăzute de art. 71 C. proc. pen., putând fi valorificate exclusiv în căile de atac prevăzute de lege, demers pe care petenta l-a şi întreprins prin exercitarea plângerii care face obiectul cererii de strămutare.

În fine, Înalta Curte constată că nici împrejurarea că, urmare admiterii declaraţiilor de abţinere formulate de toţi judecătorii din cadrul Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc (pentru argumente ce ţin exclusiv de relaţiile dintre aceştia şi consilierii juridici ai petentei), dosarul în care petenta a fost trimisă în judecată, prin rechizitoriul întocmit de procurorul B., a fost dat în competenţa de soluţionare a Judecătoriei Vatra Dornei - instanţă care, prin încheierea din 27 iunie 2024, a admis, în parte, cererile şi excepţiile privind legalitatea probelor şi a actelor de urmărire penală, argumentate de S.C. Calcarul S.A. pe încălcările reclamate de aceasta şi prin plângerea penală formulată împotriva procurorul sus-menţionat - nu constituie un argument în sensul admiterii prezentei cereri de strămutare vizând o cauză aflată pe rolul unei instanţe superioare.

În consecinţă, în contextul informaţiilor transmise conform art. 73 alin. (3) C. proc. pen. şi în lipsa altor împrejurări de fapt verificabile, care să coroboreze afirmaţiile petentei, Înalta Curte concluzionează că simpla susţinere că instanţa pe rolul căreia se află cauza obiect al cererii de strămutare nu ar putea da dovadă de obiectivitate şi imparţialitate nu poate constitui un motiv temeinic de strămutare.

Faţă de considerentele expuse anterior, în baza art. 74 C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petenta S.C. Calcarul S.A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024 al Curţii de Apel Suceava.

Având în vedere această soluţie, în baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga petenta la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petenta S.C. Calcarul S.A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024 al Curţii de Apel Suceava.

Obligă petenta la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 17 octombrie 2024.