Terrorism propaganda offenses: Intent for self-education, incitement via indirect intent, and suspensability of sentence

Şedinţa publică din data de 26 februarie 2025

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 61/F din 25 octombrie 2024, pronunţată în dosarul nr. x/2024, Curtea de Apel Braşov, secţia penală a hotărât următoarele:

În baza art. 332 alin. (4) din Legea nr. 535/2004, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., a dispus condamnarea inculpatului A., fără antecedente penale, la pedeapsa de 2 ani şi 2 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de "promovarea unui mesaj prin propagandă săvârşită prin orice mijloace, în public, cu intenţia de a instiga la săvârşirea unui act de terorism, indiferent dacă mesajul susţine sau nu în mod direct terorismul ori dacă au fost săvârşite sau nu respectivele infracţiuni", în formă continuată.

În baza art. 381 alin. (1) din Legea nr. 535/2004, a dispus condamnarea acelaşi inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de "accesarea în mod repetat de materiale de propagandă teroristă, prin intermediul sistemelor informatice sau altor mijloace de comunicaţii electronice, precum şi deţinerea de astfel de materiale, în scopul însuşirii ideologiei teroriste, ca parte a unui proces de radicalizare".

În baza art. 38 C. pen., art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., a fost aplicată pedeapsa cea mai grea, de 2 ani şi 2 luni închisoare, la care s-a adaugat un spor de 4 luni închisoare, rezultând pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare.

În baza art. 91 C. pen., a suspendat executarea pedepsei rezultante de 2 ani şi 6 luni închisoare sub supraveghere pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani stabilit în condiţiile art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen., a obligat inculpatul, pe durata termenului de supraveghere, la respectarea următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Braşov la datele fixate de respectivul serviciu; să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; să anunţe, în prealabil, serviciului indicat, orice schimbare de locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; să comunice schimbarea locului de muncă; să comunice Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Braşov informaţii şi documente de natură a putea fi verificate mijloacele lui de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen., a impus inculpatului obligaţia de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii comunitare.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, s-a stabilit că inculpatul trebuie să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 90 de zile şi a stabilit că instituţiile din comunitate în care inculpatul poate presta muncă sunt: Primăria Municipiului Braşov şi Primăria Municipiului Săcele.

În baza art. 404 alin. (2) C. proc. pen., a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen. a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării sub supraveghere.

În baza art. 399 C. proc. pen., a fost menţinută măsura controlului judiciar sub puterea căreia se află inculpatul.

S-a constatat că inculpatul a fost reţinut şi arestat preventiv în perioada 15.11.2023 - 18.03.2024 şi arestat la domiciliu în perioada 19.03.2024 - 17.04.2024.

În baza art. 112 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea telefonului 1, a telefonului 2 şi a consolei de jocuri video.

În baza art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., s-a menţinut măsura asigurătorie a sechestrului luată de procuror prin ordonanţa din data de 22.02.2024 asupra telefonului 1, a telefonului 2 şi a consolei de jocuri video.

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen., art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., s-a dispus achitarea inculpatului A. cu privire la acuzaţia de "primirea sau însuşirea de instrucţiuni prin autodocumentare cu privire la fabricarea sau folosirea de explozivi, arme de foc sau orice alte arme, substanţe nocive sau periculoase, ori cu privire la tehnici sau metode specifice de săvârşire sau sprijinirea săvârşirii unui act de terorism" în formă continuată, prevăzută de art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., fapta nefiind prevăzută de legea penală.

În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la plata către stat a sumei de 2.500 de RON, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat la urmărire penală (2.000 de RON) şi la judecata în fond (500 de RON).

Pentru a pronunţa această hotărâre, analizând actele şi lucrările dosarului, Curtea de Apel Braşov a reţinut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. x al D.I.I.C.O.T. - Structura Centrală în dosarul penal nr. x/2023, înregistrat pe rolul instanţei sub nr. x/2024, s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 33 alin. (1) lit. c), art. 332 alin. (4), ambele în formă continuată şi art. 381 alin. (1) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

În esenţă, s-a reţinut prin actul de sesizare că, în cursul anului 2023, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, a săvârşit la diferite intervale de timp în perioada 10.03.2023- 03.10.2023 acţiuni care prezintă fiecare în parte conţinutul aceleiaşi infracţiuni şi anume a promovat mesaje de susţinere a terorismului şi a organizaţiilor teroriste B. şi C./DAESH prin propagandă răspândind în mod sistematic şi făcând apologia ideilor şi concepţiilor islamist extremiste cu intenţia de a convinge şi de a atrage noi adepţi, propagandă săvârşită prin intermediul sistemelor informatice folosind contul personal de D. E., în public, cu intenţia de a instiga la săvârşirea unui act de terorism, fapte ce întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 332 alin. (4) din Legea nr. 535/2004, în formă continuată.

S-a mai reţinut prin rechizitoriu că, la diferite intervale de timp în cursul anului 2023, până la data de 15.11.2023, inculpatul şi-a însuşit prin autodocumentare cu ajutorul sistemelor informatice deţinute materiale ce conţineau instrucţiuni cu privire la fabricarea de explozivi, arme de foc, substanţe nocive sau periculoase, faptă ce ar întruni elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004, în formă continuată.

De asemenea, s-a mai reţinut că în perioada 06.05.2023-15.11.2023 inculpatul a accesat şi a deţinut prin intermediul telefoanelor mobile şi a consolei de jocuri F. pe care le deţinea materiale de propagandă teroristă în favoarea organizaţiilor teroriste C., B. şi G. în scopul însuşirii ideologiei teroriste de factură islamică ca parte a unui proces de autoradicalizare pe care l-a parcurs, faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiuni prevăzute de art. 381 alin. (1) din Legea nr. 535/2004.

S-a reţinut că situaţia de fapt mai sus menţionată se susţine cu următoarele mijloace de probă administrate în faza de urmărire penală: procese-verbale de identificare, note de redare, procese-verbale de analiză a datelor informatice, declaraţii suspect şi inculpat, raport de expertiză medico-legală.

A fost parcursă procedura de cameră preliminară, fără a fi invocate cereri şi excepţii, în faza de judecată a fost audiat inculpatul, investigatorul sub acoperire, au fost depuse note de redare privind conversaţiile purtate pe D. de inculpat cu investigatorul sub acoperire şi înscrisuri în circumstanţiere.

Analizând mijloacele de probă administrate în faza de urmărire penală şi în faza de judecată în fond, instanţa a reţinut următoarea situaţie de fapt:

Cu privire la acuzaţia constând în aceea că, în cursul anului 2023, până la data de 15.11.2023, inculpatul şi-ar fi însuşit prin autodocumentare cu ajutorul sistemelor informatice deţinute, materiale ce conţineau instrucţiuni cu privire la fabricarea de explozivi, arme de foc, substanţe nocive sau periculoase, Curtea a reţinut că inculpatul, folosind dispozitivele electronice pe care le deţinea, a accesat informaţii ce se aflau online privind producerea de materiale explozive şi cu privire la arme de foc, aspecte necontestate de acesta, precum şi că a solicitat pe contul său de D. informaţii privind producerea de explozibil în bucătărie, cu materiale ce se găsesc pe piaţa liberă.

Astfel, la data de 08.06.2023, prin intermediul contului său de D. "E.", a accesat şi distribuit un material (instrucţiuni) cu privire la fabricarea sau folosirea de explozivi. Conform notei de redare aflată la fila x din volumul 1 al dosarului de urmărire penală, inculpatul a solicitat pe D., adresându-se grupului de prieteni, ajutorul pentru a obţine o reţetă de explozibil care poate fi preparată acasă folosind soluţii chimice, primind răspuns de la un utilizator " H." un videoclip în care este explicat pe larg modul în care se poate obţine substanţa explozivă ETN, folosită de terorişti în atentate în Europa.

În acest sens, s-a reţinut că, la fila x din volumul 2 al dosarului de urmărire penală se află o convorbire descoperită în urma percheziţiei informatice a telefonului Motorola în care inculpatul îi cere interlocutorului I. să-i explice "modul de acţionare a explozivilor şi unde pot fi puşi explozivii…unde pun explozivii, ce o să umplu, cum faci trăgaciul".

Totodată, s-a mai notat că, la fila x din acelaşi volum de urmărire penală se află o altă convorbire descoperită în urma percheziţiei informatice a telefonului Motorola în care inculpatul îi cere interlocutorului J. să-i trimită o reţetă de explozibil. Interlocutorul îi cere să nu mai vorbească despre aşa ceva pe D. şi afirmă că pe telegram îi va trimite cărţi şi video şi poze şi "mergi să fabrici după pofta inimii explozibili", inculpatul încheind convorbirea cu afirmaţia "bine, îmi voi face cont telegram".

În urma percheziţiei informatice a telefonului Motorola, analizându-se folderul căutări pe internet a fost identificată o căutare făcută de inculpat privind modalitatea de obţinere a explozivului în bucătărie, iar în consola F. au fost identificate mai multe căutări după cuvinte cheie în care inculpatul urmăreşte acelaşi scop, al producerii de explozivi din materiale ce se găsesc pe piaţa liberă, astfel cum rezultă din procesul-verbal de analiză a datelor informatice încheiat la data de 09.02.2024.

Astfel, conform percheziţiei informatice efectuate în cauză, prin accesarea ’’http://www.x.com/anarchy/INCENDIARIES/", prin intermediul link-ului cu aceeaşi denumire, a fost identificat un site de internet în limba engleză, ce conţine o multitudine de informaţii despre fabricarea de dispozitive explozive improvizate, precum şi despre fabricarea artizanală de substanţe şi amestecuri chimice explozive.

Accesând motorul de căutare "K.", utilizând cuvintele cheie "How To Make Triacetone Triperoxide (TATP)", a fost identificat un site de internet în limba engleză, denumit L.", ce conţine o multitudine de informaţii despre fabricarea de dispozitive explozive improvizate, precum şi despre fabricarea artizanală de substanţe şi amestecuri chimice explozive, printre care şi articolul denumit "How To Make Triacetone Triperoxide (TATP)", în care se explică, în limba engleză, cum se fabrică acest exploziv primar artizanal, fiind menţionat faptul că a fost folosit în atacurile teroriste din Bruxelles (evenimente petrecute în anul 2015)

Accesând motorul de căutare "K.", utilizând cuvintele cheie ’’Ammonium Nitrate Fuel Oii", cuvinte folosite de inculpat în căutările sale pe aceste dispozitive, a fost identificat acelaşi site de internet în limba engleză, denumit L.", ce conţine o multitudine de informaţii despre fabricarea de dispozitive explozive improvizate, precum şi despre fabricarea artizanală de substanţe şi amestecuri chimice explozive, printre care şi articolul denumit ’’Ammonium Nitrate Fuel Oii", în care se explică, în limba engleză, cum se fabrică această materie explozivă artizanală, utilizând îngrăşământ chimic, respectiv azotatul de amoniu.

În continuare, în acelaşi proces-verbal de redare date informatice, accesând platforma de internet ’’Youtube", utilizând cuvintele cheie "M. acetone peroxide .ap", a fost identificat un material video cu privire la fabricarea artizanală a TATP (Triacetone Triperoxide), accesând platforma de internet ’’Youtube", utilizând cuvintele cheie "TATP - 50 gram detonation", a fost identificat un material video cu privire la detonarea artizanală şi efectele acestei detonări, a unei cantităţi de 50 de grame de TATP (Triacetone Triperoxide), accesând platforma de internet ’’Youtube", utilizând cuvintele cheie " 180 gram TATP", a fost identificat un material video cu acelaşi nume, ce prezintă confecţionarea şi detonarea unui dispozitiv exploziv improvizat, de tip ’’pipe bomb" (bombă ţeavă) ce utilizează ca materie explozivă TATP (Triacetone Triperoxide) şi accesând platforma de internet ’’Youtube", utilizând cuvintele cheie ’’centură explozibil", au fost identificate mai multe materiale video ale unor canale de ştiri, ce prezintă evenimente în care au fost descoperite sau utilizate centuri ce conţineau materii explozive.

Toate aceste accesări de site-uri pe internet, prin folosirea cuvintelor de căutare indicate mai sus şi motoarelor de căutare K. sau accesarea directă a unor site-uri, alături de solicitările adresate membrilor grupului de D. al inculpatului de a i se trimite reţete şi modalităţi practice de producere a explozibilului folosind materiale uzuale, astfel cum s-a arătat mai sus, a fost considerată de instanţa de fond o însuşire de instrucţiuni prin autodocumentare cu privire la fabricarea sau folosirea de explozivi.

În continuare, instanţa de fond a reţinut că, accesând motorul de căutare "K.", utilizând cuvintele cheie ’’cupru ţeava", ’’acid sulfuric emag", decolorant păr acid", ’’acid citric", ’’acid citric tpu", ’’detonator electric" şi ’’clorox", de asemenea cuvinte folosite de inculpat în căutările online, au fost identificate pagini de internet ce conţin informaţii şi imagini cu produsele menţionate anterior, reprezentate de substanţe chimice de uz casnic sau materiale ce pot fi folosite la fabricarea artizanală de substanţe şi materii explozive sau la confecţionarea de dispozitive explozive improvizate, inculpatul interesându-se deci şi de modalitatea de procurare a unor astfel de ingrediente.

Astfel, s-a notat că inculpatul a accesat site-uri ce i-au pus la dispoziţie videoclipuri privind producerea de materiale explozive, a solicitat pe D. detalii privind producerea de astfel de materiale, primind informaţii detaliate şi un videoclip ce arătau modalitatea în care se pot produce astfel de explozibili, fiind invitat de un membru al grupului să-şi creeze un cont de telegram unde urma să-i trimită instrucţiuni şi mai detaliate pentru a fabrica explozibil "după pofta inimii".

De asemenea, inculpatul a căutat inclusiv pe site-ul emag produse ce apăreau în respectivele instrucţiuni necesare pentru producerea de explozibil, respectiv ţeavă de cupru şi acid sulfuric.

Apărările inculpatului în sensul că toate aceste instrucţiuni nu erau apte să-l autodocumenteze pentru producerea unui material exploziv, date fiind carenţele sale educaţionale şi lipsa unor cunoştinţe de chimie nu au fost primite de instanţă, reţinându-se că inculpatul, astfel cum a rezultat din notele de redare a convorbirilor purtate pe D., se exprima în limba engleză şi în arabă, folosind opţiunea "translate", astfel că, folosind aceeaşi opţiune, putea traduce şi videoclipurile şi instrucţiunile primite în engleză.

În al doilea rând, s-a reţinut că nu erau necesare cunoştinţe de chimie pentru fabricarea de explozibil, inculpatul primind instrucţiunile privind amestecurile ce trebuiau realizate şi modalitatea concretă în care trebuia preparat dispozitivul exploziv, nefiind necesar decât să execute întocmai cu atenţie cele explicate în videoclipul trimis de utilizatorul "H." sau să urmeze informaţiile accesate prin site-ul L.", acesta fiind un site de limba engleză.

Astfel, instanţa a apreciat că solicitările făcute de inculpat pe grupul de D. în urma cărora a şi primit instrucţiuni şi un film video privind fabricarea de exploziv, precum şi accesarea site-ului de limba engleză ce conţinea de asemenea astfel de instrucţiuni, alături de căutările pe internet a modalităţii de procurare de produse ce se găsesc pe piaţa liberă, necesare producerii de material exploziv, constituie o însuşire de instrucţiuni prin autodocumentare în vederea producerii de explozibil, în sensul art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004.

În acelaşi sens, astfel cum a declarat inculpatul în convorbirea avută cu investigatorul pe D., aflată la fila x din notele de redare, acesta ar fi cunoscut multe despre explozibili, participând cu mult timp înainte la detonarea unui ATM, ceea ce vine să întărească aptitudinea acestuia de a-şi însuşi respectivele informaţii prin autodocumentare.

Curtea a apreciat că informaţiile accesate de inculpat, astfel cum s-a arătat mai sus, realizate de acesta pe o durată mai mare de timp, cu o constanţă, reprezintă o activitate complexă de însuşire a unor informaţii abstracte de natură a-i da posibilitatea să fabrice un dispozitiv exploziv improvizat, aceste cunoştinţe accesate fiind de natură să ajungă la finalitatea cerută prin norma de incriminare.

Cu privire la accesările de pe platforma N. la care face referire acuzarea, fiind accesate şi vizionate în şedinţă publică aceste videoclipuri, s-a constatat existenţa unui film într-o limbă asiatică ce nu poate fi considerat apt a produce elemente necesare pentru însuşirea de cunoştinţe pentru producerea de material explozibil. S-a reţinut că instrucţiunile cuprinse în acest film nu pot fi considerate apte pentru o autodocumentare în vederea producerii de material exploziv, astfel că nu au fost reţinute aceste accesări ale inculpatului ca fiind apte să întrunească cerinţele elementului material al acestei infracţiuni.

În continuare, în analiza condiţiilor de tipicitate ale infracţiunii prevăzute de art. 33 alin. (1) din Legea nr. 535/2004, s-a notat că aceste dispoziţii legale stabilesc trei scopuri, respectiv intimidarea populaţiei sau a unui segment al acesteia, prin producerea unui puternic impact psihologic, constrângerea nelegitimă a unei autorităţi publice ori organizaţii internaţionale să îndeplinească, să nu îndeplinească sau să se abţină de la îndeplinirea unui anumit act şi destabilizarea gravă sau distrugerea structurilor politice fundamentale, constituţionale, economice ori sociale ale unui stat sau organizaţii internaţionale.

Astfel, Curtea a subliniat că fapta de însuşire prin autodocumentare trebuie să fie săvârşită în vederea atingerii unuia dintre scopurile prevăzute de art. 1 din Legea nr. 535/2004, iar îndeplinirea acestei cerinţe esenţiale a elementului material trebuie dovedită dincolo de orice dubiu, neputând fi prezumată.

În speţă, Curtea a apreciat că nu s-a dovedit în nicio măsură că acţiunile inculpatului ce pot fi apte să conducă la o însuşire prin autodocumentare în vederea producerii de explozibil, au fost realizate de acesta în unul dintre scopurile sus indicate.

S-a reţinut că nu există niciun mijloc de probă care să ateste că inculpatul s-ar fi documentat pentru a-şi atinge unul dintre cele 3 scopuri prevăzute de art. 1, iar probele administrate dovedesc contrariul acuzaţiei, respectiv că nu a existat un astfel de scop.

Instanţa de fond a constatat că inculpatul nu a depăşit niciodată nivelul discuţiilor pe internet şi al vizionării de filme sau accesării site-urilor cu informaţii privind modalitatea de producere a unui astfel de material sau de cumpărare de diverse produse, nu a întreprins nimic concret pentru a acţiona în sensul de a atinge vreunul dintre scopurile prevăzute de lege, nu a indicat ţinte concrete în convorbirile sale, nu a achiziţionat niciun produs, nu a căutat să se documenteze, spre exemplu pentru a stabili vreo hartă a localizării anumitor instituţii, pentru a identifica vreun program de deplasare sau de lucru al anumitor persoane, pentru a pune la cale vreun atentat sau vreo altă acţiune teroristă.

Astfel, s-a reţinut că inculpatul nu a realizat deci nicio acţiune materială, niciun act efectiv de pregătire a vreunui atentat care să conducă la existenţa unuia dintre scopurile prevăzute de lege. De asemenea, inculpatul nici la nivelul discuţiilor nu a indicat în concret că ar urmări să săvârşească vreuna dintre acţiunile prevăzute la art. 1 din lege, atunci când a cerut pe D. o reţetă de explozibil.

S-a reţinut că, fiind întrebat de investigator dacă este dispus să-i ajute în vreo operaţiune cu fabricarea de explozibil, afirmând investigatorul că "fraţii plătesc sume mari pentru fabricarea explozibililor şi îţi vor plăti şi ţie clar", inculpatul nu i-a dat acestuia un răspuns afirmativ, doar a afirmat că se pricepe foarte bine la producerea de explozibil, ceea ce poate fi, în lipsa unui răspuns şi a unei discuţii clare privind fabricarea de explozibil (investigatorul a cerut de mai multe ori în cadrul discuţiei să i se producă de către inculpat explozibil, afirmând că va fi plătit pentru asta) doar o " laudă" nefondată şi nesusţinută de realitate.

Inculpatul nu a precizat clar că va produce explozibil sau că va intenţiona să folosească astfel de produs pentru săvârşirea vreunui act terorist, ci doar a afirmat că se pricepe, trimiţându-i investigatorului şi informaţii pentru producerea unui astfel de exploziv, obţinute cel mai probabil din videoclipul accesat de inculpat în prealabil .

Instanţa a mai reţinut că în procesul-verbal din data de 01.02.2024, au fost consemnate aspectele relevante pentru cauză, rezultate în urma analizării datelor informatice obţinute în urma percheziţiei informatice asupra sistemelor informatice ridicate la data de 15.11.2023, căutările efectuate de inculpat vizând armament militar, utilizând cuvinte cheie precum "glock" - armă de tip pistol, "mini draco" - armă de tip pistol mitralieră fără patul armei, derivat din AKM, şi "dragonu AK47".

În acelaşi sens, din convorbirile dintre inculpat şi investigator aflate la filele x şi următoarele din notele de redare, rezultă că inculpatul îi cere investigatorului să-i procure un pistol, indicându-i şi denumirea acestuia, afirmând inculpatul, la solicitările investigatorului, că doreşte să realizeze o operaţiune în România, respectiv să atace clădirea Serviciului Român de Informaţii. Aceasta este singura afirmaţie făcută online de inculpat cu privire la organizarea unei operaţiuni în România, prin folosirea unui pistol pe care însă nu-l deţinea inculpatul.

Cu privire la natura acestei afirmaţii, respectiv dacă a fost făcută tot pentru a atrage atenţia şi a "se lăuda", sau era serioasă, Curtea a observat că, deşi investigatorul cere de mai multe ori detalii privind data la care va avea loc operaţiunea şi la ce anume în mod concret va avea loc, promiţând ajutorul "fraţilor" pentru reuşita operaţiunii, precum şi ajutor financiar, inculpatul nu dă niciun detaliu concret, doar afirmă că va avea loc în curând, apoi acesta schimbă subiectul.

În opinia Curţii, faptul că nu era reală intenţia inculpatului rezultă, pe lângă lipsa oricăror date concrete privind modalitatea de realizare a pretinsei operaţiuni asupra sediului S.R.I. şi din afirmaţia acestuia evident nereală că a fabricat deja TATP, nefiind descoperit un astfel de explozibil la domiciliul inculpatului şi nici folosit în vreo acţiune.

În legătură cu declaraţia investigatorului dată în faţa instanţei de judecată în sensul că inculpatul a afirmat că intenţionează să-l asasineze pe şeful S.R.I., Curtea a reţinut că discuţia dintre cei doi cu privire la şeful S.R.I. A. se află la filele x şi următoarele din notele de redare, iar conţinutul acesteia nu cuprinde afirmaţii de acest gen, ci doar aprecieri ale inculpatului în sensul că acest şef al S.R.I. este un personaj corupt, care este trimis în judecată pentru fapte penale, neafirmând inculpatul niciun moment că ar dori să-l asasineze pe acesta.

S-a mai reţinut că inculpatul a mai trimis o fotografie în cadrul aceleiaşi conversaţii cu comandatul Brigăzii Antiteroriste O., cu privire la care a afirmat că este leneş, că îi place pescuitul şi că este terorist din teritoriul "P.", nefiind făcute afirmaţii privind vreun presupus atac terorist la adresa acestuia de către inculpat.

Curte a notat că, deşi investigatorul a insistat în cadrul discuţiilor purtate pe D. cu livrarea acelui pistol sau cu trimiterea de sume de bani pentru achiziţionarea lui de către inculpat, de asemenea a insistat şi cu ajutorul pentru realizarea operaţiunii afirmate de inculpat, acesta din urmă nu a dat niciun răspuns clar, ci a schimbat subiectul, discutând despre Q. sau despre homosexualitate.

În discuţiile purtate de cei 2 aflate la fila x din notele de redare, inculpatul, după mai multe insistenţe făcute de investigator, a afirmat că nu are nevoie de puşcă, investigatorul a întreabat "De ce? Vor fi suficienţi explozibili pe care i-ai fabricat tu?", iar inculpatul a răspuns "frate, tu eşti mic, relaxează-te", vorbind apoi despre alte subiecte nerelevante.

Totodată, prima instanţă a mai reţinut că, în mesajul expediat de inculpat investigatorului, aflat la fila x din notele de redare acesta afirmă "nu sunt fratele tău, sunt doar un consumator de social media", ceea ce, în opinia Curţii conduce la aceeaşi concluzie, în sensul că afirmaţiile făcute de inculpat nu pot fi privite ca fiind serioase, temeinice şi îndreptate spre unul dintre scopurile prevăzute de art. 1 din lege. În acelaşi sens, atunci când din nou investigatorul sub acoperire îl întreabă pe inculpat "exploziile sunt pregătite?" acesta răspunde "explozia este în fundul R.", apreciindu-se deci este este evidentă natura neserioasă a discuţiei celor 2.

Tot în ceea ce priveşte lipsa unei intenţii reale a inculpatului de a recurge la vreun atac terorist, Curtea a mai reţinut discuţiile purtate de acelaşi investigator cu inculpatul, aflate la filele x şi următoarele din notele de redare, în care investigatorul îl întreabă pe inculpat dacă vrea să vină în Palestina să se alăture teroriştilor, promiţându-i să-l ajute cu bani, inculpatul răspunzând evaziv în sensul că nu vine întrucât îi este frică de Mossad, apoi că va veni când va avea spatele asigurat de ISI din Pakistan. Deşi investigatorul insistă foarte mult solicitând venirea inculpatului în Palestina, afirmând că "nu-ţi face griji pentru nimic sau pentru bani", inculpatul îi răspunde că nu va veni, schimbând subiectul privind alegerile prezidenţiale din România.

Nu în ultimul rând, Curtea a mai notat că reţeaua D. nu este una unde să se planifice atacuri teroriste, cum i-a şi indicat interlocutorul inculpatului în sensul de a-şi face cont pe telegram, astfel cum s-a arătat mai sus, prin urmare, simpla alegere a acestei reţele de socializare, în care inculpatul avea aproximativ 5000 de persoane ce puteau vedea contul, denotă o lipsă a unei intenţii reale a inculpatului de a săvârşi vreun atac terorist, ci doar intenţia sa de a brava, de a se lăuda cu astfel de presupuse operaţiuni şi de a căuta atenţia de care nu avea parte în viaţa reală.

Curtea a mai reţinut că este de notorietate că atacurile teroriste se fac la adăpostul clandestinităţii, iar nu pe D., astfel că şi acest aspect vine să întărească concluzia la care instanţa a ajuns, în sensul că nu este îndeplinit în cauză scopul prevăzut de lege în articolul 1, însuşirea prin autodocumentare şi discuţiile purtate cu investigatorul ce au avut ca obiect procurarea unui pistol fiind efectuate de inculpat cu alte scopuri, iar nu în vederea producerii vreunui atentat terorist.

Considerând deci că nu este îndeplinită cerinţa elementului material constând în însuşirea de instrucţiuni prin autodocumentare în oricare din scopurile prevăzute la art. 1 din Legea nr. 535/2004, Curtea a dispus o soluţie de achitare a inculpatului pentru acuzaţia prevăzută de art. 33 alin. (1) lit. c), cu aplicarea art. 35 C. pen., întemeiată pe dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., respectiv fapta nu este prevăzută de legea penală, lipsindu-i cerinţa esenţială ca elementul material să fie realizat în unul dintre scopurile prevăzute de art. 1 din Legea nr. 535/2004.

Cu privire la acuzaţia prevăzută de 381 alin. (1) din Legea nr. 535/2004, Curtea a reţinut că inculpatul a recunoscut că a accesat respectivele materiale teroriste, astfel cum au fost indicate de acuzare, dar a precizat că nu în scopul însuşirii ideologiei teroriste ca parte a unui proces de radicalizare, afirmând că este ateu şi că nu dorea să se convertească la ideologia teroristă.

S-a apreciat că, în fapt, accesarea de mesaje şi materiale video, fotografii, de propagandă teroristă în cuprinsul cărora era susţinut în mod direct terorismul, se făcea apologia organizaţiei teroriste Statul Islamic/DAESH, a unor lideri ai acesteia, se elogiau "martirii" şi ideologia respectivei organizaţii teroriste şi se evidenţia necesitatea "jihadului", ca aşa-zis război împotriva "necredincioşilor", astfel cum sunt expuse aceste mesaje în rechizitoriu, rezultă nu numai din declaraţia de recunoaştere dată de inculpat dar şi din procesele-verbale de analiză a datelor informatice.

Astfel, s-a reţinut că, în perioada mai - noiembrie 2023, inculpatul a accesat în mod repetat materiale de propagandă teroristă, prin intermediul sistemelor informatice pe care le deţinea.

S-a arătat că, la data efectuării percheziţiei domiciliare, respectiv 15.11.2023, fiind analizate ulterior sistemele informatice deţinute de inculpat, respectiv telefoanele şi în consola de jocuri, au fost identificate accesări de materiale de propagandă teroristă, acestea fiind încă deţinute de inculpat la momentul percheziţiei în dispozitivele electronice.

S-a reţinut că o enumerare a acestor fişiere este consemnată în procesele-verbale de consemnare a rezultatelor percheziţiei informatice aflate la dosarul de urmărire penală, volumul 2, din aceste date informatice rezultând accesări şi deţineri de către inculpat pe telefonul S. de fişiere care reprezentau luptători jihadişti cu feţele acoperite, semnul T., ce reprezintă unicitatea lui Allah precum şi sintagma Islamic State, ce face referire la organizaţia C., fişiere care relevau semne şi înscrisuri specifice lumii arabe, persoane echipate ca militari cu arme de foc, cu cagule, imaginea unui terorist, U., autor al atentatelor de la Paris din 2015, imagini cu luptători călare ce poartă steagul organizaţiei teroriste C., imaginea luptătorului V., membru al C., în timp ce se pregătea să decapiteze 2 bărbaţi, însemne ale organizaţiei teroriste B., imagini cu liderii Al Qaeda şi W., materiale de propagandă ale organizaţiei Al Qaeda, film care înfăţişa tehnici de luptă ale luptătorilor organizaţiei teroriste B. în timp ce ies din tuneluri utilizând arme AK 47.

De asemenea, s-a reţinut că percheziţia informatică realizată pe telefonul Motorola deţinut de inculpat a relevat căutări pe internet pentru numele "X.", cunoscut membru al C., acesta fiind căutat de inculpat în mai multe rânduri, apoi pentru publicaţia de propagandă online a C. "Y.", a site-ului de propagandă online a C. "Z.", apoi căutări repetate pentru denumirea Islamic State, precum şi pentru liderul C. AA..

Pe consola de jocuri F. au fost identificate la percheziţia informatică accesări ale site-ului public N., unde inculpatul s-a arătat interesat de documentare privind activitatea liderilor terorişti V. sau a mişcării teroriste B..

Tot pe acest dispozitiv au fost identificate accesările făcute de inculpat în legătură cu preocupările sale de a afla modalitatea de fabricare de explozibil în bucătărie din ingrediente obişnuite, accesări care, deşi, astfel cum s-a arătat mai sus, nu au fost făcute în scopul prevăzut de lege, realizează conţinutul constitutiv al infracţiunii de accesare de materiale de propagandă în scopul însuşirii ideologiei teroriste ca parte a unui proces de radicalizare.

Potrivit celor reţinute de instanţa de fond, faptul că N. este o platformă publică, nu înlătură caracterul penal al faptei, întrucât inculpatul a accesat şi deţinut multe alte materiale de propagandă, ca parte a unui proces de radicalizare, iar nu lipsit de orice intenţie de însuşire a ideologiei teroriste. Accesările sale nu au fost izolate şi făcute doar din curiozitate, ci a avut un caracter de obişnuinţă.

Referitor la existenţa scopului acestor accesări repetate, acela de însuşire a ideologiei teroriste ca parte a unui proces de radicalizare, Curtea a reţinut că activitatea inculpatului s-a derulat pe parcursul mai multor luni, constant, până ce organele judiciare au intervenit, într-una din fotografiile postate pe reţeaua de socializare, inculpatul pare să apară purtând barbă specifică islamiştilor, comentariile acestuia fiind îndreptate în acelaşi sens, al susţinerii acestor ideologii.

S-a notat că nu pare a fi deci o rătăcire de moment a inculpatului, ci sunt probe certe că acţiunile presupus realizate de inculpat se pot înscrie într-un proces mai amplu, de durată, ce s-ar fi derulat constant în acelaşi sens, al susţinerii şi manifestării convingerilor către aceste organizaţii teroriste, în mai multe mesaje identificate în urma percheziţiei informatice inculpatul afirmând în faţa persoanelor cu care comunica pe D. că este simpatizant al C. (spre exemplu convorbirea aflată la fila x volumul 2 dosar de urmărire penală, sau la fila x din acelaşi volum de urmărire penală).

În acelaşi sens, s-a reţinut că inculpatul nu a discutat în glumă cu interlocutorii acestuia online şi nu avea niciun alt motiv pentru a accesa şi distribui astfel de materiale timp de mai multe luni, orice dorinţă de a brava având o limită, chiar şi în domeniul online, pe care inculpatul a depăşit-o atât prin durata accesărilor şi prin natura acestor materiale accesate, cât şi prin conţinutul convorbirilor, a folosit un nume fictiv cu conotaţii arabe, şi-a dat o identitate falsă, dar tot în acest domeniu arab, legat de activitatea de terorism, pentru a fi cât mai mult credibil în faţa celor cu care discuta.

De asemenea, s-a reţinut că promovarea de mesaje antioccidentale şi împotriva autorităţilor din România, în speţă S.R.I. şi elogiile aduse de inculpat, prin mesajele accesate şi distribuite, organizaţiilor teroriste sunt în măsură să completeze imaginea inculpatului care, în opinia instanţei, ar fi putut începe în glumă acest tip de accesare şi distribuire dar, după un anumit timp, a înţeles să creadă în astfel de materiale şi, treptat, să acţioneze tot mai mult ca un adept al acestor organizaţii teroriste şi să intre în contact cu persoane care erau membri ai organizaţiei (spre exemplu cu utilizatorul "H."), cu care discuta despre organizaţiile teroriste.

Instanţa a considerat deci dovedită, prin întreaga activitate realizată de inculpat, existenţa scopului însuşirii ideologiei teroriste ca parte a unui proces de radicalizare. În acest sens, s-a subliniat că nu are relevanţă dacă, într-un final, inculpatul şi-a însuşit sau nu această ideologie, întrucât ceea ce este relevant pentru existenţa acestei infracţiuni este ca toate aceste accesări de materiale teroriste să se facă în vederea unui scop al însuşirii şi ca parte a unui proces de radicalizare. Curtea a considerat deci că inculpatul nu a accesat în glumă aceste materiale, ci cu scopul de a-şi însuşi această ideologie teroristă. Faptul că în cele din urmă nu şi-a însuşit-o nu are nicio relevanţă, întrucât cea ce contează pentru existenţa infracţiunii este doar scopul însuşirii nu şi finalitatea însuşirii.

În continuare, s-a susţinut că, din raportul de expertiză medico-legală întocmit în faza de urmărire penală rezultă că inculpatul era o persoană retrasă, un "candidat" pentru radicalizare, iar aceste aspecte vin să se coroboreze cu cele arătate mai sus pentru a dovedi că inculpatul a accesat şi distribuit aceste materiale cu acest scop, al însuşirii ideologiei teroriste ca parte a unui proces de radicalizare.

Instanţa a apreciat că sunt întrunite atât latura obiectivă a acestei infracţiuni, constând în accesarea şi deţinerea în mod repetat în perioada mai - noiembrie 2023 prin intermediul telefoanelor mobile şi a consolei de jocuri F. de materiale de propagandă teroristă în favoarea organizaţiilor C., B. şi AL Qaeda, conform celor sus arătate, accesare şi deţinere făcută în scopul însuşirii ideologiei teroriste ca parte a unui proces de radicalizare, cât şi latura subiectivă, inculpatul acţionând cu intenţie, urmarea imediată fiind o stare de pericol pentru siguranţa naţională, existând deci pericolul ca inculpatul să se radicalizeze, să-şi însuşească definitiv ideologia teroristă şi să devină un terorist, legătura de cauzalitate rezultând din materialitatea faptei.

În ceea ce priveşte individualizarea pedepsei, s-au avut în vedere dispoziţiile art. 74 C. pen., perioada lungă de săvârşire a faptei, persoana inculpatului, neintegrat în societate la momentul faptelor, limitele de pedeapsă prevăzute de lege, apreciindu-se că pedeapsa de 1 an închisoare este aptă să asigure atât sancţionarea proporţională cu gravitatea faptei cât şi să asigure premisele pentru reeducarea inculpatului.

Cu privire la infracţiunea prevăzută de art. 332 alin. (4) din Legea nr. 535/2004, s-a reţinut că, în fapt, în perioada martie - octombrie 2023, inculpatul a promovat mesaje de susţinere a terorismului în mod sistematic prin intermediul sistemelor informatice deţinute, respectiv telefoane mobile, în public, prin intermediul contului de D. E..

Astfel, exemplificativ, instanţa a reţinut că, la data de 10.03.2023, inculpatul a distribuit două materiale foto, de propagandă teroristă: în primul apare un individ, în echipament de luptă, cu cagulă neagră pe cap, alături de steagul organizaţiei teroriste DAESH/Statul Islamic, iar în al doilea, un alt individ, cu aspect şi ţinută specifică membrilor organizaţiilor teroriste de factură islamică, în timp ce poartă un pistol-mitralieră de tip AK-47, alături de următorul mesaj (tradus din arabă):

"BB., fie ca Allah să aibă milă de tine şi să te primească în Rai";

- la data de 25.03.2023, inculpatul a diseminat/răspândit un material video, de propagandă teroristă (cu durata de 3 minute şi 39 de secunde) în care apar numeroase persoane îmbrăcate în echipamente de luptă, parte a acestora manevrând arme de foc. Traducerea materialului video este următoarea:

"Descriere utilizator CC.: Indiferent de cât de mult ai cheltui pe pământ pentru lucruri materiale, inimile lor nu ar fi împlinite. Dar Allah îi împlineşte pe ei, căci El este Atotputernicul, Atotştiutor";

- la data de 01.04.2023, inculpatul a distribuit mai multe fotografii de propagandă, de elogiere şi susţinere a organizaţiei teroriste DAESH/Statul Islamic. În fotografii este prezentat un individ îmbrăcat în echipament de camuflaj, cu cagulă neagră pe cap, alături de steagul entităţii teroriste amintite anterior, şi un mesaj în care îl elogiază pe DD. (nume de luptă EE.) - fost membru al organizaţiei teroriste. În finalul mesajului, inculpatul a postat următoarele:

"Fie ca Allah să aibă milă de fratele meu FF..

- la data de 02.04.2023, inculpatul a diseminat un material video, de propagandă teroristă (cu durata de 1 minut şi 5 secunde) în care apar numeroase persoane îmbrăcate în uniforme de luptă/camuflaj în timp ce servesc masa într-o cameră unde este afişat şi steagul organizaţiei teroriste DAESH/Statul Islamic.

- la data de 05.05.2023, inculpatul a distribuit un material foto, de propagandă teroristă, în care apare un mujahedin din provincia Al-Anbar, Irak, în timp ce mânuieşte o armă de foc în 2013, precum şi în 2022. Alături, a postat şi următorul mesaj (tradus din arabă):

"Această cale ne iubeşte şi noi o iubim";

- la data de 05.05.2023, inculpatul a diseminat un material video, de propagandă teroristă (cu durata de 12 minute şi 4 secunde) de propagandă în favoarea organizaţiei teroriste C./DAESH/Statul Islamic, în care apar numeroase secvenţe din atentatele teroriste pe care această entitate le-a executat în Europa, precum şi secvenţe de elogiere a "martirilor" (n.n. teroriştilor) care au participat la respectivele acţiuni teroriste. Traducerea materialului video este următoarea:

"Descriere utilizator GG.: Un război global fundamentat pe cauze religioase nu este un act individual";

- la data de 06.05.2023, inculpatul a distribuit un material video, de propagandă teroristă (cu durata de 1 minut şi 2 secunde) în care apar mai mulţi luptători înarmaţi (lunetişti), îmbrăcaţi în echipamente de camuflaj, în timp ce mânuiesc arme de foc. Traducerea materialului video este următoarea:

"Descriere utilizator HH.: Sufletele onorabile nu se mulţumesc cu lucruri obişnuite, ci numai cu cele mai înalte, cele mai bune, cele mai slăvite dintre ele. Cum să se mulţumească fără cele mai de valoare din Islam. Cea mai mare recompensă este de la Allah, iar casa Lui este cea mai mare, Fie slăvit şi înălţat";

- la data de 06.05.2023, inculpatul a distribuit un material foto, de propagandă teroristă, în care apare un mujahedin în timp ce mânuieşte un pistol-mitralieră de tip AK-47, alături de următorul mesaj (tradus din arabă):

"Frumuseţea Jihadului în faţa iubirii lui Allah";

- la data de 07.05.2023, inculpatul a diseminat/răspândit un mesaj (în grafie arabă) cu mai multe versete din Coran, în cadrul căruia explică faptul că, în accepţiunea religiei islamice, decesul în numele lui Allah este un motiv de celebrare. Prin comparaţie, viaţa nu are nicio importanţă când este comparată cu decesul în numele lui Allah şi accederea către Rai ("Jannah").

- la data de 15.05.2023, inculpatul a distribuit/răspândit un material video, de propagandă teroristă (cu durata de 42 de secunde) în care un bărbat trage la sorţi şi "câştigă" dreptul de a realiza un atac terorist sinucigaş cu o maşină, pe finalul videoclipului fiind prezentat vehiculul în cauză şi un nor de fum.

- la data de 29.05.2023, inculpatul a distribuit un material video, de propagandă teroristă (cu durata de 1 minut şi 2 secunde) în care un bărbat, cu aspect fizic şi ţinuta specifică curentului salafit, comunică, prin intermediul unei staţii de emisie-recepţie, că urmează să comită un act de martiriu în apropiere.

- la data de 31.05.2023, a diseminat un material video, de propagandă teroristă, (cu durata de 1 minut şi 2 secunde) în care o persoană imobilizată în scaun cu rotile este pregătită pentru a realiza un atentat terorist sinucigaş cu o maşină.

- la data de 02.06.2023, inculpatul a distribuit un material video, de propagandă teroristă, (cu durata de 57 de secunde) în care apar mai mulţi copii, aparent musulmani, îmbrăcaţi în negru, iar pe fundal apare steagul organizaţiei teroriste DAESH/Statul Islamic. Traducerea materialului video este următoarea:

"II. (n.t. îmblânzitorii de şoimi) războaielor": Să eşueze omul în toate proiectele sale, cu excepţia educaţiei copiilor. Aveţi grijă la proiectele voastre...!"

- la data de 09.06.2023, inculpatul a distribuit următorul mesaj (tradus din arabă):

"Fraţilor, vreau să contactez presa afiliată Statului islamic, Z., ca să public un nou videoclip despre inamicii Statului Islamic";

- la data de 18.08.2023, inculpatul a distribuit un material video (cu durata de 7 minute şi 2 secunde) de promovare/elogiere a organizaţiei teroriste DAESH/Statul Islamic, în cadrul căruia o persoană descrie modul în care a aderat la ideologia acestei entităţi şi precizează că s-a convins de necesitatea "Jihadului" şi că va deveni martir. Totodată, cel în cauză susţine că atentatele entităţii teroriste în cauză sunt înfăptuite în numele lui Dumnezeu (Allah) şi le transmite tuturor celor care îl ascultă să acţioneze similar.

- la data de 20.08.2023, inculpatul a distribuit un material video (cu durata de 38 de secunde) în care un bărbat îmbrăcat în haine de luptă se adresează "necredincioşilor", spunându-le că vor muri - similar celor care nu l-au urmat pe JJ., iar pe fundal se aude un nasheed (cântec religios).

- la data de 20.08.2023, inculpatul a distribuit un material video (cu durata de 26 de secunde) în care un bărbat, aparent în ţinuta specifică musulmanilor, îşi ia "la revedere" de la o persoană care ar urma să ajungă în "Jannah".

- la data de 20.08.2023, inculpatul a distribuit un material foto în care apar un mujahedin, ce poartă cagulă neagră, un adolescent şi sigla KK., alături de următorul mesaj (tradus din arabă):

"Am văzut pe aplicaţia KK. că până şi tinerii creştini susţin Statul Islamic. Pe KK. tinerii postează videoclipuri cu fratele nostru "V.", fie ca Allah să-l primească în Jannah." Totodată, în secţiunea "Comentarii", inculpatul a postat un material foto specific organizaţiei teroriste Daesh/Statul Islamic - în care apar un mujahedin şi un prizonier îmbrăcat în portocaliu, ţinută specifică prizonierilor acestei organizaţii teroriste.

- la data de 21.08.2023, inculpatul a diseminat un material video (cu durata de 4 minute şi 42 de secunde) în care un predicator islamic îi îndeamnă pe toţi musulmanii să acţioneze atunci când văd imagini cu "fraţii" care sunt abuzaţi sau arestaţi, pentru că, în caz contrar, ei vor fi următorii.

- la data de 11.09.2023, inculpatul a distribuit un material video (cu durata de 59 de secunde) cu atentatele teroriste din 11.09.2001 din S.U.A., iar în descriere este elogiat curajul lui W. din timpul evenimentelor.

- la data de 17.09.2023, inculpatul a distribuit un material video (cu durata de 8 secunde) în care o maşină blindată este prezentată la începutul videoclipului, iar ulterior explodează în apropierea unor clădiri. Traducerea materialului video este următoarea:

"Dacă v-am fi trimis mesajele prin cuvinte, nu am mai fi trimis explozibilii (Martirul)";

- la data de 03.10.2023, s-a stabilit că inculpatul a distribuit un material foto creat cu ajutorul unui software de inteligenţă artificială care, prin alăturarea unor elemente de natură şi clădiri, creează imaginea fostului lider al organizaţiei teroriste DAESH/Statul Islamic, LL.. Alături de fotografie, a postat şi următorul mesaj (tradus din arabă):

"Allah să te primească în Rai!".

Instanţa de fond a reţinut că inculpatul a recunoscut că a promovat astfel de mesaje, afirmând însă că nu a avut intenţia de a instiga la săvârşirea unui act de terorism. Declaraţia sa de recunoaştere se coroborează cu rezultatele percheziţiei informatice ce atestă promovarea de videoclipuri şi redistribuirea acestora pe contul de D., inculpatul prezentându-se drept adept al acestor organizaţii teroriste.

S-a apreciat că notele de redare aflate la dosarul de urmărire penală, declaraţiile inculpatului şi procesele-verbale de analiză parţială a datelor obţinute în urma efectuării percheziţiei informatice, din datele de 05.12.2023, 21.12.2023, 05.01.2024, 01.02.2024 şi 09.02.2024 dovedesc dincolo de orice dubiu că inculpatul a promovat în perioada 08.03.2023 - 03.10.2023, în mod repetat, la diferite intervale de timp, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, prin intermediul contului său de D. "E.", prin intermediul unor sisteme informatice, în public, mesaje şi materiale video, fotografii, de propagandă teroristă în cuprinsul cărora era susţinut în mod direct terorismul, se făcea apologia organizaţiei teroriste Statul Islamic/DAESH, a unor lideri ai acesteia, se elogiau "martirii" şi ideologia respectivei organizaţii teroriste şi se evidenţia necesitatea "jihadului", ca aşa-zis război împotriva "necredincioşilor".

Cu privire la îndeplinirea cerinţei ca elementul material să fie săvârşit în public, Curtea a reţinut că reţeaua socială D. este, în accepţiunea art. 184 din C. pen., fie un loc care prin natura sau destinaţia lui este totdeauna accesibil publicului, atunci când contul este unul public, fie un loc neaccesibil publicului, atunci când contul nu este public, dar postările către grupul de prieteni au fost făcute cu intenţia de a fi auzite şi văzute şi acest rezultat s-a produs faţă de 2 sau mai multe persoane.

Astfel, Curtea a reţinut că, deşi contul de D. al inculpatului nu era unul public, având în vedere că existau aproximativ 5.000 de persoane care aveau calitatea de prieteni ai inculpatului, acestea având posibilitatea de a vedea toate postările inculpatului, Curtea a considerat că respectivul cont de D. al inculpatului era un loc public în sensul art. 184 alin. (1) lit. c) C. pen., materialele accesate şi postate de inculpat fiind văzute de toţi prietenii contului, iar intenţia inculpatului de a face văzute şi auzite aceste materiale este evidentă, acesta fiind şi scopul accesărilor şi redistribuirilor de materiale de propagandă teroristă.

Cu privire la existenţa intenţiei inculpatului de a instiga, prin promovarea acestor materiale şi mesaje de propagandă, la săvârşirea unui act de terorism, Curtea a reţinut că fapta poate fi săvârşită şi cu intenţie indirectă, respectiv inculpatul doar să accepte că prin promovarea de mesaje de susţinere a terorismului se poate instiga la săvârşirea unui act de terorism.

Atitudinea subiectivă a inculpatului în raport cu acest scop poate să constea fie în intenţie directă, fie în intenţie indirectă.

În speţă, Curtea a considerat că este dovedită existenţa intenţiei indirecte cu care inculpatul a acceptat faptul că promovările sale repetate a ideologiei teroriste pe contul său de D. ar putea fi apte să instige vreunul dintre cei aproximativ 5000 de prieteni să săvârşească un act de terorism, acceptând deci inculpatul cu indiferenţă existenţa acestui scop al acţiunilor sale infracţionale.

S-a mai apreciat de către prima instanţă că, în condiţiile în care contul de D. al inculpatului avea aproximativ 5000 de prieteni, apare ca fiind evident că toate comentariile şi postările acestuia prin care se elogia terorismul ar fi fost apte să instige la săvârşirea unui act de terorism pe vreunul dintre utilizatorii ce intrau pe contul inculpatului, iar inculpatul a acceptat cu indiferenţă producerea acestui rezultat.

În ceea ce priveşte individualizarea pedepsei, Curtea a avut în vedere durata de timp de săvârşire a infracţiunii, forma continuată a faptei, starea de pericol creată şi persoana inculpatului, neintegrată social, instanţa orientându-se către o pedeapsă de 2 ani şi 2 luni închisoare, deci spre minimul prevăzut de lege.

Cu privire la provocarea invocată de apărare, Curtea a considerat că atitudinea manifestată de investigatorul sub acoperire nu poate fi considerată o provocare, întrucât inculpatul deja săvârşise fapte ce au fost considerate infracţiuni în prezenta cauză mai înainte de a fi contactat pe D. de investigator. Astfel, s-a reţinut că faptele săvârşite de inculpat până la momentul abordării acestuia de către investigator nu pot fi rezultatul unei provocări, întrucât inculpatul nu a intrat în contact cu vreun agent al statului până atunci.

Cu privire la discuţiile purtate de investigator cu inculpatul, astfel cum sunt redate la dosar, Curtea a reţinut că nu pot fi considerate provocări întrucât investigatorul nu l-a provocat pe inculpat să săvârşească vreo infracţiune, ci doar i-a oferit ajutorul, i-a creat un context favorabil, în măsura în care inculpatul, activ pe reţeaua socială D. în domeniul terorismului cu mult înainte de folosirea investigatorului sub acoperire, ar fi dorit să realizeze un atac terorist, să achiziţioneze o armă sau să se alăture mişcărilor teroriste din Orientul Mijlociu.

Considerând deci că investigatorul sub acoperire pur şi simplu s-a "alăturat" acţiunilor teroriste pe care inculpatul afirma că doreşte să le realizeze şi nu l-a instigat pe acesta să le realizeze, libera voinţă a inculpatului de a acţiona sau nu nefiind viciată de atitudinea investigatorului, Curtea a respins apărarea privind existenţa unei provocări în cauză.

Constatând concursul de infracţiuni, în temeiul art. 39 C. pen., instanţa a aplicat pedeapsa cea mai mare, de 2 ani şi 2 luni închisoare, căreia i-a aplicat sporul de 4 luni (o treime din pedeapsa de 1 an închisoare), aplicând în final inculpatului pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 6 luni închisoare.

Cu privire la modalitatea de individualizare judiciară a executării pedepsei, Curtea a considerat că sunt îndeplinite condiţiile obiective prevăzute de art. 91 C. pen. şi că, în raport de conduita procesuală a inculpatului, de eforturile de reeducare depuse pe parcursul procesului penal, respectiv angajarea sa şi înscrierea la şcoală pentru continuarea cursurilor şcolare, inculpatul are posibilităţi reale de îndreptare fără executarea efectivă a pedepsei şi că nu va mai comite alte infracţiuni pe viitor, supravegherea conduitei acestuia pe un termen de încercare fiind suficientă, alături de obligaţiile pe care le va executa, pentru a se atinge scopul educativ al pedepsei.

Împotriva acestei sentinţe, au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Biroul Teritorial Braşov şi intimatul inculpat A..

În cuprinsul motivelor de apel, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Biroul Teritorial Braşov a criticat sentinţa penală apelată sub două aspecte.

Primul a vizat netemeinicia hotărârii prin prisma soluţiei de achitare dispuse pentru infracţiunea prevăzută de art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004, iar cel de-al doilea a vizat cuantumul pedepselor aplicate inculpatului pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 332 alin. (4) din Legea nr. 535/2004 şi art. 381 alin. (1) din Legea nr. 535/2004.

Primul motiv de apel este formulat în legătură cu soluţia de achitare a inculpatului sub aspectul săvârşirii infracţiunii de "primirea sau însuşirea de instrucţiuni prin autodocumentare cu privire la fabricarea sau folosirea de explozivi, arme de foc sau orice alte arme, substanţe nocive sau periculoase, ori cu privire la tehnici sau metode specifice de săvârşire sau sprijinirea săvârşirii unui act de terorism" în formă continuată, prevăzută de art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., susţinându-se netemeinicia hotărârii pronunţate, în considerarea argumentelor care vor fi redate în continuare.

Prioritar, apelantul a susţinut că pericolul concret al radicalizării constă în aceea că persoana radicalizată ajunge să nu mai preţuiască drepturile fundamentale pe care se bazează o societate civilizată, în special dreptul la viaţă, fiind dispusă să comită oricând acte violente împotrivă oricărei persoane, aflate la locul nepotrivit, în momentul nepotrivit, aparent fără niciun motiv. Practic, oricine ar putea să fie la un moment dat victimă potenţială a unor astfel de acţiuni.

Astfel, s-a susţinut că, în perioada martie- octombrie 2023, inculpatul, folosind dispozitivele electronice pe care le deţinea, a accesat informaţii ce se aflau online privind producerea de materiale explozive şi cu privire la arme de foc şi a solicitat pe contul său de D. informaţii privind producerea de explozibil în bucătărie, cu materiale ce se găsesc pe piaţa liberă.

În urma percheziţiei informatice a telefonului Motorola, analizându-se folderul căutări pe internet a fost identificată o căutare făcută de inculpat privind modalitatea de obţinere a explozivului în bucătărie, iar în consola F. au fost identificate mai multe căutări după cuvinte cheie în care inculpatul urmăreşte acelaşi scop, al producerii de explozivi din materiale ce se găsesc pe piaţa liberă.

Astfel, s-a susţinut că inculpatul a accesat site-uri ce i-au pus la dispoziţie videoclipuri privind producerea de materiale explozive, a solicitat pe D. detalii privind producerea de astfel de materiale, primind informalii detaliate şi un videoclip ce arătau modalitatea în care se pot produce astfel de explozibili, fiind invitat de un membru al grupului să-şi creeze un cont de telegram unde urma să-i trimită instrucţiuni şi mai detaliate pentru a fabrica explozibil "după pofta inimii".

De asemenea, inculpatul a căutat inclusiv pe site-ul emag produse ce apăreau în respectivele instrucţiuni necesare pentru producerea de explozibil, respectiv ţeavă de cupru şi acid sulfuric.

S-a susţinut că apărările inculpatului în sensul că toate aceste instrucţiuni nu erau apte să-l autodocumenteze pentru producerea unui material exploziv, date fiind carenţele sale educaţionale şi lipsa unor cunoştinţe de chimie nu pot fi primite întrucât inculpatul, astfel cum a rezultat din notele de redare a convorbirilor purtate pe D., dar şi din declaraţia martorului cu identitate protejată se exprima în limba engleză şi în arabă, evident folosind opţiunea "translate", astfel că, folosind aceeaşi opţiune, putea traduce şi videoclipurile şi instrucţiunile primite în engleză.

În al doilea rând, s-a susţinut că nu erau necesare cunoştinţe de chimie pentru fabricarea de explozibil, inculpatul primind instrucţiunile privind amestecurile ce trebuiau realizate şi modalitatea concretă în care trebuia preparat dispozitivul exploziv, nefiind necesar decât să execute întocmai cu atenţie cele explicate în videoclipul trimis de utilizatorul "H." sau să urmeze informaţiile accesate prin siteul "L.", acesta fiind un site de limba engleză.

Astfel, având în vedere solicitările făcute de inculpat pe grupul de D. în urma cărora a şi primit instrucţiuni şi un film video privind fabricarea de exploziv, precum şi accesarea site-ului de limba engleză ce conţinea de asemenea astfel de instrucţiuni, alături de căutările pe internet a modalităţii de procurare de produse ce se găsesc pe piaţa liberă, necesare producerii de material exploziv, s-a apreciat că acestea constituie o însuşire de instrucţiuni prin autodocumentare în vederea producerii de explozibil, în sensul art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004.

În acelaşi sens, astfel cum a declarat inculpatul în convorbirea avută cu investigatorul pe D., aflată la fila x volumul II din dosar, acesta ar fi cunoscut multe despre explozibili, participând cu mult timp înainte la detonarea unui ATM, ceea ce vine să întărească aptitudinea acestuia de a-şi însuşi respectivele informaţii prin autodocumentare.

O ultimă cerinţă a elementului material al infracţiunii prev. de art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004 constă în faptul că însuşirea de instrucţiuni prin autodocumentare trebuie efectuată în oricare din scopurile prevăzute la art. 1 Legea 535/2004, respectiv: intimidarea populaţiei sau a unui segment al acesteia, prin producerea unui puternic impact psihologic, constrângerea nelegitimă a unei autorităţi publice ori organizaţii internaţionale să îndeplinească, să nu îndeplinească sau să se abţină de la îndeplinirea unui anumit act şi destabilizarea gravă sau distrugerea structurilor politice fundamentale constituţionale, economice ori sociale ale unui stat sau organizaţii internaţionale.

În acest sens a susţinut că, din actele aflate la dosar, rezultă că inculpatul a întreprins acţiuni de documentare cu privire la confecţionarea materialelor explozive, a solicitat şi primit reţete cu privire la confecţionarea unor "bombe" la domiciliu, s-a documentat cu privire la arme de foc, mai precis cu privire la armament militar (armă de tip pistol mitralieră fără patul armei) şi i-a solicitat investigatorului să-i procure un pistol .

De asemenea, din probatoriul administrat în cauză rezultă că inculpatul a purtat discuţii pe reţelele de socializare cu investigatorul, discuţii în care inculpatul i-a spus investigatorului că doreşte un pistol deoarece vrea să realizeze o operaţiune în România, respectiv să atace clădirea Serviciului Român de Informaţii, acesta menţionând că România este o ţară teroristă membră NATO . În cadrul aceloraşi discuţii, inculpatul menţionează faptul că Şeful SRI - A., este un personaj corupt şi face aprecieri cu privire la comandantul Brigăzii Antiteroriste - O., despre care a arătat că este leneş şi că este terorist din teritoriul "P." . Pentru a demonstra că se pricepe la materii explozive, inculpatul i-a trimis investigatorului o reţetă privind ingredientele şi modul de fabricare a unor astfel de materiale

Având în vedere discuţiile menţionate anterior, s-a apreciat că inculpatul s-a informat cu privire la persoanele care fac parte din conducerea Serviciului Român de Informaţii şi Brigada Antiteroristă - persoane pe care le considera corupte şi, de asemenea dorea să atace clădirea Serviciului Român de Informaţii.

S-a susţinut că toate aceste acţiuni de documentare cu privire la oficiali români, la care se adaugă activităţile de documentare cu privire la arme de foc şi materiale explozive, constituie acte de pregătire a unui eventual atentat.

Pe de altă parte, s-a susţinut că discuţiile au avut loc în perioada octombrie - noiembrie 2023, iar la data de 15.11.2023 a fost arestat, moment în care actele de pregătire au fost întrerupte şi scopul prevăzut de art. 1 Legea 535/2004 (distrugerea structurilor politice fundamentale, constituţionale, economice ori sociale ale unui stat sau organizaţii internaţionale) nu s-a materializat.

Raportat la toate aceste aspecte s-a apreciat că sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004, motiv pentru care s-a solicitat condamnarea inculpatului şi pentru această infracţiune.

Cel de-al doilea motiv de apel a avut în vedere cuantumul pedepselor aplicate inculpatului pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 332 alin. (4) din Legea nr. 535/2004, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi prev. de art. 381 alin. (1) din Legea nr. 535/2004, susţinându-se că gravitatea infracţiunilor săvârşite de inculpat este una ridicată raportat atât la modalitatea de săvârşire, dar şi la contextul social. Astfel, inculpatul a accesat şi a distribuit în mod repetat, pe o perioadă mare de timp, materiale de propagandă teroristă, prin intermediul sistemelor informatice sau altor mijloace de comunicaţii electronice, a luat legătura cu persoane care susţin ideologia teroristă Statul Islamic/DAESH şi a solicitat reţete pentru confecţionarea materialelor explozive.

În ce priveşte circumstanţele personale ale inculpatului, s-a susţinut că acesta provine dintr-o familie dezorganizată şi a abandonat studiile după absolvirea a şase clase. Totodată, s-a reţinut că acesta a lucrat în anul 2017 la un restaurant MM., iar în 2019 a lucrat la un restaurant din Germania după care a revenit în România. După ce s-a întors în tară, inculpatul nu a mai avut nicio ocupaţie, nu s-a mai angajat şi nu a mai avut nicio sursă de venit, locuind împreună cu mama şi fratele său.

Totodată, s-a menţionat că, din raportul de expertiză medico-legală psihiatrică efectuată în cauză a rezultat că traseul existenţial al inculpatului a fost dominat de instabilitate, abandon şcolar, lipsa unui loc stabil de muncă şi unui context socio-familiar sănătos. De asemenea, s-a menţionat că inculpatul este o persoană retrasă, nu are prieteni sau legături sociale. Frustrarea unei vieţi singuratice, fără scop, fără perspective şi fără legături sociale şi amoroase l-au determinat să abordeze tematici extremiste, pentru a se putea simţi important şi validat de ceilalţi, din mediul online. S-a evidenţiat şi faptul că inculpatul prezintă periculozitate socială mare, iar educaţia precară, lipsa stimei de sine şi frustrările existenţei sale (lipsa suportului socio-familial, angoasa faţă de lume, complexele şi senzaţiile de inferioritate) îl fac ţinta perfectă pentru radicalizare.

Astfel, s-a apreciat că, raportat la gravitatea faptelor, la modalitatea de săvârşire a acestora, la împrejurarea că inculpatul nu este integrat în societate, nu are un loc de muncă şi nu obţine venituri, nu are prieteni, în afară de cei din mediul online, pedepsele aplicate nu asigură premisele necesare pentru reeducarea inculpatului.

Pentru aceste considerente, în baza art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. s-a solicitat admiterea apelului formulat împotriva sentinţei penale nr. 61/F din data de 25.10.2024 a Curţii de Apel Braşov, pronunţată în dosarul penal nr. x/2024, privind pe inculpatul A., desfiinţarea acesteia şi în rejudecare condamnarea inculpatului sub aspectul săvârşirii infracţiunii de "primirea sau însuşirea de instrucţiuni prin autodocumentare cu privire la fabricarea sau folosirea de explozivi, arme de foc sau orice alte arme, substanţe nocive sau periculoase, ori cu privire la tehnici sau metode specifice de săvârşire sau sprijinirea săvârşirii unui act de terorism" în formă continuată, prevăzută de art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi majorarea cuantumul pedepselor aplicate inculpatului pentru săvârşirea infracţiunilor de "promovarea unui mesaj prin propagandă săvârşită prin orice mijloace, în public, cu intenţia de a instiga la săvârşirea unui act de terorism, indiferent dacă mesajul susţine sau nu în mod direct terorismul ori dacă au fost săvârşite sau nu respectivele infracţiuni", în formă continuată - prev. de art. 332 alin. (4) din Legea nr. 535/2004, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi "accesarea în mod repetat de materiale de propagandă teroristă, prin intermediul sistemelor informatice sau altor mijloace de comunicaţii electronice, precum şi deţinerea de astfel de materiale, În scopul însuşirii ideologiei teroriste, ca parte a unui proces de radicalizare" - art. 381 alin. (1) din Legea nr. 535/2004.

Intimatul inculpat A. nu a formulat în scris motivele de apel, însă le-a susţinut oral prin intermediul apărătorului ales în cadrul şedinţei de judecată din data de 29 ianuarie 2025, fiind consemnate în cuprinsul încheierii de şedinţă de la acea dată.

Desfăşurarea cercetării judecătoreşti în apel

În al doilea grad de jurisdicţie, cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sub nr. x/2024, cu prim termen de judecată fixat la data de 11.12.2024, termen la care Înalta Curte a verificat legalitatea şi temeinicia măsurii preventive a controlului judiciar.

Inculpatul a depus la dosar înscrisurile încuviinţate de instanţa de apel: practică judiciară constând în decizia nr. 68/2021 a Completului de 5 judecători, adeverinţă de la Şcoala Gimnazială nr. 14 SF Bartolomeu din care rezultă că inculpatul este înscris la şcoală în Programul "A doua şansă", contract individual de muncă încheiat între S.C. NN. S.R.L. şi inculpatul A., în calitate de salariat, precum şi un articol de presă.

La termenul de judecată din data de 29 ianuarie 2025 au avut loc dezbaterile, pronunţarea fiind amânată pentru data de 26 februarie 2025.

Apelantul intimat inculpat A. a fost prezent la cele două termene de judecată din apel, la termenul din data de 29 ianuarie 2025, acesta a fost audiat de către instanţa de judecată, declaraţia acestuia fiind ataşată la dosarul cauzei, subsecvent citirii şi semnării de către inculpat, precum şi de către apărător, conform dispoziţiilor art. 110 alin. (4) C. proc. pen.

Examinând actele dosarului şi sentinţa penală apelată atât prin prisma criticilor formulate, cât şi din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi de drept, în conformitate cu dispoziţiile art. 417 alin. (2) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie apreciază că apelurile formulate sunt nefondate în raport de considerentele ce vor fi expuse în continuare:

I. Criticile formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Braşov

1. Critica vizând greşita achitare a inculpatului sub aspectul săvârşirii infracţiunii de "primirea sau însuşirea de instrucţiuni prin autodocumentare cu privire la fabricarea sau folosirea de explozivi, arme de foc sau orice alte arme, substanţe nocive sau periculoase, ori cu privire la tehnici sau metode specifice de săvârşire sau sprijinirea săvârşirii unui act de terorism" în formă continuată, prevăzută de art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Critica este neîntemeiată

Instanţa de control judiciar apreciază că, în mod legal şi temeinic, prima instanţă a analizat în concret condiţiile de tipicitate ale infracţiunii prevăzute de art. art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004 pentru care a fost trimis în judecată inculpatul A., reţinând că nu este îndeplinită condiţia elementului material al acestei infracţiuni, având în vedere că nu s-a dovedit în nicio măsură că acţiunile inculpatului au fost realizate în considerarea vreunuia dintre scopurile prevăzute la art. 1 din Legea nr. 535/2004, respectiv intimidarea populaţiei sau a unui segment al acesteia, prin producerea unui puternic impact psihologic, constrângerea nelegitimă a unei autorităţi publice ori organizaţii internaţionale să îndeplinească, să nu îndeplinească sau să se abţină de la îndeplinirea unui anumit act şi destabilizarea gravă sau distrugerea structurilor politice fundamentale, constituţionale, economice ori sociale ale unui stat sau organizaţii internaţionale.

Înalta Curte apreciază că prima instanţă, în mod judicios şi motivat a stabilit, pe baza probelor administrate în cauză, faptul că inculpatul nu a realizat nicio acţiune materială, respectiv niciun act de pregătire a vreunui atentat care să conducă la existenţa unuia dintre scopurile prevăzute de lege.

Similar instanţei de fond, instanţa de control judiciar reţine că, deşi a fost dovedit şi necontestat de către inculpat faptul că, folosind dispozitivele electronice pe care le deţinea, a accesat informaţii ce se aflau online privind producerea de materiale explozive şi cu privire la arme de foc, precum şi că a solicitat pe contul său de D. informaţii privind producerea de explozibil în bucătărie, cu materiale ce se găsesc pe piaţa liberă, nu există niciun mijloc de probă care să ateste că acesta s-ar fi documentat pentru a atinge unul dintre cele trei scopuri prevăzute de art. 1 din Legea nr. 535/2004.

Relevante în acest sens sunt convorbirile traduse în limba română dintre inculpat şi investigatorul sub acoperire . Astfel, deşi din cuprinsul acestor convorbiri rezultă că inculpatul i-a cerut investigatorului să-i procure un pistol, afirmând că doreşte să realizeze o operaţiune în România, respectiv să atace clădirea Serviciului Român de Informaţii, ulterior, cu toate că investigatorul a insistat ca inculpatul să îi comunice când va avea loc atacul, precum şi alte împrejurări concrete, inculpatul nu a precizat niciun aspect concret în acest sens.

În acord cu judecătorul fondului, Înalta Curte apreciază că intenţia inculpatului nu era serioasă, fapt care rezultă din lipsa oricăror date concrete privind modalitatea de realizare a pretinsei operaţiuni asupra sediului S.R.I., precum şi din afirmaţia nereală că a fabricat deja TATP, nefiind descoperit un astfel de explozibil la domiciliul inculpatului, astfel cum rezultă din procesul-verbal de percheziţie domiciliară aflat la dosar de urmărire penală.

În ceea ce priveşte discuţia dintre investigatorul sub acoperire şi inculpat cu privire la şeful S.R.I., A., instanţa de control judiciar constată că, astfel cum rezultă din conţinutul notelor de redare, afirmaţiile inculpatului au fost în sensul că şeful S.R.I. "este un director corupt al Serviciilor de Informaţii din România, face afaceri cu palestinienii musulmanii iranieni după şantajarea lor, are conexiuni, a fost trimis în judecată sub acuzaţia de corupţie", neregăsindu-se în cadrul acestor discuţii afirmaţii din care să rezulte că inculpatul ar dori să-l asasineze.

Deopotrivă, la fila x din notele de redare, la întrebarea investigatorului "Când vrei să detonezi clădirea Serviciului Român de Informaţii ca să îţi trimit puşca. Ea este pregătită, este la fraţi", răspunsul inculpatului a fost:

"Nu am nevoie de ea, frate". În continuare, investigatorul l-a întrebat De ce? Vor fi suficienţi explozibilii pe care i-ai fabricat tu?, inculpatul răspunzându-i:

"Frate, tu eşti mic. Relaxează-te".

Nici cu privire la comandatul Brigăzii Antiteroriste, O., inculpatul nu a precizat că ar dori să-l asasineze, afirmând doar că este "leneş, că îi place pescuitul şi că este terorist din teritoriul P." .

Mai mult decât atât, în mesajul expediat de inculpat investigatorului, aflat la fila x din notele de redare, la întrebarea investigatorului "ce mai faci frate?", inculpatul îi răspunde "nu sunt fratele tău, sunt doar un consumator de social media", ceea ce denotă că afirmaţiile făcute de inculpat în sensul că atacului asupra clădirii Serviciului Român de Informaţii nu pot fi privite ca fiind serioase şi îndreptate spre unul dintre scopurile prevăzute de art. 1 din lege. În acelaşi sens, atunci când din nou investigatorul sub acoperire îl întreabă pe inculpat "exploziile sunt pregătite?" acesta răspunde "explozia este în fundul R.", fiind evidentă deci natura neserioasă a discuţiei celor doi.

Prin urmare, reţinând că însuşirea de instrucţiuni prin autodocumentare cu privire la fabricarea de explozivi, arme de foc, substanţe nocive sau periculoase nu a fost realizată de către inculpat în unul dintre scopurile prevăzute la art. 1 din Legea nr. 535/2004, respectiv intimidarea populaţiei sau a unui segment al acesteia, prin producerea unui puternic impact psihologic, constrângerea nelegitimă a unei autorităţi publice ori organizaţii internaţionale să îndeplinească, să nu îndeplinească sau să se abţină de la îndeplinirea unui anumit act şi destabilizarea gravă sau distrugerea structurilor politice fundamentale, constituţionale, economice ori sociale ale unui stat sau organizaţii internaţionale, rezultă că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 33 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 535/2004, astfel că soluţia de achitare dispusă de prima instanţă este corectă.

2. Cât priveşte tratamentul sancţionator aplicat inculpatului A., instanţa de apel reţine că durata pedepselor principale (individualizarea judiciară), precum şi modalitatea de executare fac obiectul criticilor în apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Braşov.

Înalta Curte apreciază că atât la stabilirea cuantumului, cât şi a modalităţii de executare a pedepsei aplicate pentru infracţiunile prevăzute de art. 332 alin. (4) din Legea nr. 535/2004 şi art. 381 alin. (1) din Legea nr. 535/2004, instanţa de fond a dat eficienţa cuvenită tuturor criteriilor prevăzute de art. 74 din C. pen.

Astfel, potrivit art. 332 alin. (4) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, infracţiunea de promovare a unui mesaj prin propagandă săvârşită prin orice mijloace, în public, cu intenţia de a instiga la săvârşirea unui act de terorism, indiferent dacă mesajul susţine sau nu în mod direct terorismul ori dacă au fost săvârşite sau nu respectivele infracţiuni se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.

Conform art. 381 alin. (1) din aceeaşi lege specială, infracţiunea de accesare în mod repetat de materiale de propagandă teroristă, prin intermediul sistemelor informatice sau altor mijloace de comunicaţii electronice, precum şi deţinerea de astfel de materiale, în scopul însuşirii ideologiei teroriste, ca parte a unui proces de radicalizare se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

Curtea de Apel Braşov, secţia penală a aplicat inculpatului A. pedepse cu închisoarea într-un cuantum uşor superior minimului special prevăzut pentru fiecare dintre cele două infracţiuni în parte, şi anume pedeapsa de 2 ani şi 2 luni închisoare, respectiv pedeapsa de 1 an închisoare.

Înalta Curte apreciază că orientarea primei instanţe în stabilirea cuantumurilor pedepselor este judicioasă, aceasta raportându-se, în mod corect, la criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv limitele de pedeapsă prevăzute de lege ce dau expresie gravităţii faptei, împrejurările, modul şi mijlocele folosite la comiterea infracţiunilor, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, motivul şi scopul urmărit prin săvârşirea infracţiunilor, natura infracţiunilor, conduita acesteia în cursul procesului penal, nivelul de educaţie, vârsta şi situaţia familială/socială.

Drept urmare, notând acest cuantum, precum şi modalitatea de executare a pedepsei închisorii, reevaluând circumstanţele de ordin personal ale inculpatului, cu precădere vârsta, nivelul de educaţie, comportamentul procesual corespunzător avut în intervalul de timp scurs în cadrul acestui proces până la data soluţionării definitive a prezentei cauze, Înalta Curte apreciază că nu se impune reformarea sentinţei pronunţate de prima instanţă în ceea ce priveşte individualizarea pedepselor principale, pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului A. fiind suficientă atingerii scopului sancţiunii, respectiv conştientizării de către inculpat a consecinţelor faptelor comise şi determinării unei conduite viitoare pozitive.

Este adevărat că infracţiunile pentru care apelantul intimat inculpat a fost trimis în judecată prezintă un grad ridicat de pericol social concret, însă, la individualizarea judiciară a pedepsei trebuie avute în vedere, între altele, şi datele privind persoana infractorului, nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială, dar şi conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal.

Aşa cum a reţinut şi instanţa de fond, inculpatul a depus pe parcursul procesului penal eforturi de reeducare, respectiv înscrierea pentru continuarea cursurilor şcolare, găsindu-şi în paralel şi un loc de muncă, a avut o bună conduită procesuală şi a respectat toate obligaţiile care i-au fost impuse prin măsura preventivă a controlului judiciar.

De asemenea, interpelat fiind de către instanţa de fond la termenul de judecată din data de 04 octombrie 2024, inculpatul şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii.

Deopotrivă, Înalta Curte apreciază că în mod întemeiat s-a apreciat de către prima instanţă că inculpatul are posibilităţi reale de îndreptare fără executarea efectivă a pedepsei, supravegherea conduitei acestuia pe un termen de încercare fiind suficientă, alături de obligaţiile pe care le va executa, pentru a se atinge scopul educativ al pedepsei.

Instanţa de apel apreciază că, în raport de circumstanţele de săvârşire, de faptul ca rezultatul nu s-a produs, de circumstanţele personale ale inculpatului care este la primul contact cu legea penală, a înţeles gravitatea faptei sale, cooperând cu organele judiciare şi, având în vedere că un contact cu mediul din penitenciar ar putea lăsa urme profund negative asupra personalităţii sale, neexistând dovezi că aceasta nu se poate îndrepta decât prin înlăturarea totală a libertăţii, nu este necesară executarea acesteia în regim închis, fiind suficient avertismentul pronunţării hotărârii de condamnare pentru ca inculpatul să manifeste o diligenţă sporită în viitor în vederea respectării valorilor sociale ocrotite de legea penală. Din analiza elementelor aflate la dosar nu rezultă că inculpatul este o persoană care să manifeste în viitor dispreţ faţă de legea penală şi care nu ar putea înţelege gravitatea faptelor decât recurgând la mijlocul represiv al privării de libertate, astfel încât este suficienta pentru îndreptarea inculpatului suspendarea sub supraveghere a pedepsei aplicate, nefiind necesara executarea acesteia in regim închis.

II. Criticile formulate de apelantul intimat inculpat A..

Inculpatul a solicitat achitarea, în temeiul dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., pentru infracţiunile de "promovarea unui mesaj prin propagandă săvârşită prin orice mijloace, în public, cu intenţia de a instiga la săvârşirea unui act de terorism, indiferent dacă mesajul susţine sau nu în mod direct terorismul ori dacă au fost săvârşite sau nu respectivele infracţiuni", în formă continuată, prev. de art. 332 alin. (4) din Legea nr. 535/2004 şi de "accesarea în mod repetat de materiale de propagandă teroristă, prin intermediul sistemelor informatice sau altor mijloace de comunicaţii electronice, precum şi deţinerea de astfel de materiale, în scopul însuşirii ideologiei teroriste, ca parte a unui proces de radicalizare" prev. de art. 381 alin. (1) din Legea nr. 535/2004, susţinând că nu sunt îndeplinite cerinţele impuse de latura subiectivă pentru aceste infracţiuni.

În acest sens, a precizat că judecătorul cauzei trebuia să facă dovada faptului că inculpatul a acţionat cu intenţie directă, subliniind că, în conformitate cu dispoziţile legale, infracţiunea poate fi reţinută doar în condiţiile în care se constată că s-a acţionat cu intenţie directă, calificată prin scop, ceea ce nu este cazul în prezenta cauză. Astfel, a subliniat că era necesar să se analizeze dacă, în raport de pregătirea profesională a inculpatului, de experienţa sa de viaţă, avându-se în vedere toate elementele care îl caracterizează, acesta ar fi trebuit şi ar fi putut să prevadă rezultatele faptelor sale.

În continuare, a precizat că, astfel cum a reţinut şi instanţa de fond în cuprinsul filei 6 din sentinţa penală atacată, inculpatul a afirmat că şeful Serviciului Român de Informaţii este un personaj corupt, trimis în judecată pentru fapte penale, neafirmând, în niciun moment, că ar dori să îl asasineze. A subliniat că acelaşi tip de afirmaţii au fost făcute de către inculpat şi în ceea ce îl priveşte pe comandatul Brigăzii Antiteroriste, O., afirmând despre acesta că este leneş şi corupt.

Totodată, inculpatul, prin apărător ales, a susţinut că investigatorul sub acoperire a acţionat în realitate ca un veritabil agent provocator, acţiunile acestuia îndemnându-l pe inculpat, fără niciun rezultat, să participe la acţiuni, sens în care, s-a apreciat că, în temeiul dispoziţiilor art. 101 raportat la dispoziţiile art. 102 alin. (3) din C. proc. pen. a fost încălcat principiul loialităţii administrării probelor.

Examinând criticile formulate de apelantul intimat inculpat A., Înalta Curte le constată nefondate în considerarea următoarelor argumente:

Cu privire la infracţiunea prev. de art. 381 alin. (1) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, respectiv Accesarea în mod repetat de materiale de propagandă teroristă, prin intermediul sistemelor informatice sau altor mijloace de comunicaţii electronice, precum şi deţinerea de astfel de materiale, în scopul însuşirii ideologiei teroriste, ca parte a unui proces de radicalizare.

Instanţa de control judiciar consideră că în mod legal şi temeinic prima instanţă a analizat în concret condiţiile de tipicitate ale infracţiunii prevăzute de art. 381 alin. (1) din Legea nr. 535/2004 comisă de inculpatul A..

Astfel, în mod întemeiat instanţa de fond a apreciat că sunt întrunite atât condiţiile de tipicitate obiectivă ale acestei infracţiuni, constând în accesarea şi deţinerea în mod repetat în perioada mai - noiembrie 2023 prin intermediul telefoanelor mobile şi al consolei de jocuri F. de materiale de propagandă teroristă în favoarea organizaţiilor C., B. şi AL Qaeda, accesare şi deţinere făcută în scopul însuşirii ideologiei teroriste ca parte a unui proces de radicalizare, cât şi latura subiectivă, inculpatul acţionând cu intenţie, urmarea imediată fiind o stare de pericol pentru siguranţa naţională, existând deci pericolul ca inculpatul să se radicalizeze, să-şi însuşească definitiv ideologia teroristă şi să devină un terorist, legătura de cauzalitate rezultând din materialitatea faptei.

În contextul concret al cauzei rezultă că prima instanţă a făcut un examen amplu asupra infracţiunii reţinute în sarcina inculpatului, în raport cu împrejurările faptice, evidenţiind modalitatea concretă de executare, în baza mijloacelor de probă administrate în cursul procesului penal, pe care le-a valorificat coroborat şi care s-a concluzionat prin stabilirea activităţii infracţionale, în raport cu infracţiunea pretins a fi comisă, pentru care a fost trimis în judecată inculpatul.

Analizând actele şi probele dosarului, Înalta Curte reţine că soluţia primei instanţe este temeinică şi legală, fiind pronunţată urmare efectuării unei activităţi complete de probaţiune, în condiţiile specifice fazei de judecată, cu respectarea drepturilor şi garanţiilor procesuale, aceasta reprezentând unicul rezultat impus de probele obţinute şi administrate legal, interpretate şi apreciate corect şi care conferă certitudinea aflării adevărului privitor la toate aspectele obiectului probaţiunii.

Astfel, probele administrate în cauză dovedesc că, în perioada mai - noiembrie 2023, inculpatul A. a accesat prin intermediul telefoanelor mobile materiale de propaganda teroristă, care au fost identificate în memoria sistemelor informatice.

Din analiza sistemelor informatice, reiese că inculpatul a accesat o serie de grupuri/canale, în cuprinsul cărora sunt postate informaţii cu privire la atacurile organizaţiei teroriste B., mesajele transmise promovând şi elogiind activitatea organizaţiei, căutări pe grupul "vk music bot" cu privire la cântece religioase de tip "nasheed", specifice organizaţiilor extremiste islamice, au fost identificate transmiteri de fişiere tip imagine, prin intermediul aplicaţiei D., fişiere care prezintă luptători jihadişti înarmaţi cu arme de foc sau mesaje şi simboluri specifice organizaţiilor teroriste.

Totodată, astfel cum rezultă din procesul-verbal de consemnare a rezultatului analizei datelor informatice din sistemul informatic constând în telefonul mobil 1, ce conţine cartela SIM cu seria x , au fost identificate următoarele date de interes: Folderul (Searched Items- Căutări pe internet) "X.", cunoscut membru al C., acesta fiind căutat de inculpat în mai multe rânduri, apoi pentru publicaţia de propagandă online a C. "Y.", a site-ului de propagandă online a C. "Z.", apoi căutări repetate pentru denumirea Islamic State, precum şi pentru liderul C. AA., OO. in Romania, B., B. executions, AA. al AA. al quaraishi - căutare repetată de informaţii despre liderul organizaţiei teroriste C., terorism, "atacul terorist din franta 2015", "PP.".

De asemenea, în folderul imagini au fost identificate fotografii cu luptători înarmaţi.

Pe consola de jocuri F. au fost identificate la percheziţia informatică accesări ale site-ului public N., unde inculpatul s-a arătat interesat de documentare privind activitatea liderilor terorişti V. sau a mişcării teroriste B..

Astfel, Înalta Curte apreciază că scopul însuşirii ideologiei teroriste de către inculpatul A., ca parte a unui proces de autoradicalizare este dovedit nu doar prin natura materialelor diverse de propagandă teroristă identificate în memoria sistemelor informatice pe care le-a folosit şi perioada relativ îndelungată de timp de peste 6 luni de zile în care a desfăşurat asemenea activităţi, ci şi prin manifestarea convingerilor către aceste organizaţii teroriste, în mai multe mesaje identificate în urma percheziţiei informatice inculpatul afirmând în faţa persoanelor cu care comunica pe D. că este simpatizant al C.. În acest sens, relevantă este conversaţia aflată la fila x volumul 2 dosar de urmărire penală, sau la fila x din acelaşi volum de urmărire penală în cadrul căreia inculpatul afirmă:

"Eu sunt susţinător al statului islamic din România" sau "Eu sunt cu statul islamic".

Deopotrivă, relevantă, în opinia instanţei de control judiciar, este convorbirea aflată la dosar de urmărire penală, întrucât la întrebarea:

"Tu eşti soldat al statului islamic?", răspunsul inculpatului este "Da, slavă lui Dumnezeu".

Totodată, Înalta Curte constată că, în procesul de autoradicalizare islamică, inculpatul a realizat, în mod repetat, căutări în mediul online privind religia islamică, inclusiv aspecte legate de extremismul religios promovat de organizaţia teroristă C./DAESH, după sintagmele "islam chat" "islam bot", "Z.", "nasheed" .

Un alt argument care confirmă intenţia cu care inculpatul a desfăşurat activitatea infracţională este reliefat de procesul-verbal din 01.02.2024 de consemnare a aspectelor relevante pentru cauză, rezultate în urma analizării datelor informatice în urma percheziţiei informatice, fiind identificate cu această ocazie căutări privind mijloace şi metode de anonimizare a datelor accesate prin intermediul internetului, în special prin ascunderea adresei I.P. de la care se face accesul online, utilizând cuvinte cheie precum "tor browser", "autodelete", "VPN", "fake number for whatsapp free" .

Astfel, instanţa de control judiciar apreciază că aceste elemente, în contextul datelor care circumstanţiază cauza, exprimă preocuparea inculpatului pentru ascunderea informaţiilor de natură a contura acţiunile sale în mediul online prin intermediul sistemelor informatice, modalitate prin care a accesat materiale de propagandă teroristă.

Declaraţiile inculpatului sunt pro causa şi au relevat apărări în sfera lipsei intenţiei de a săvârşi infracţiunile reţinute, susţinând atât cu ocazia audierii de către prima instanţă, cât şi de către instanţa de apel că, deşi recunoaşte că a accesat şi deţinut materiale de propagandă teroristă, nu recunoaşte că a săvârşit aceste fapte în scopul însuşirii ideologiei de factură islamică, aspecte susţinute în apărare şi de apărătorul ales al inculpatului.

Aceste apărări nu pot fi primite de către instanţa de control judiciar, având în vedere, astfel cum s-a subliniat anterior, că scopul însuşirii ideologiei teroriste de către inculpatul A., este dovedit prin natura materialelor de propagandă teroristă identificate în memoria sistemelor informatice pe care le-a folosit, perioada relativ îndelungată de timp de peste 6 luni de zile în care a desfăşurat asemenea activităţi şi prin manifestarea convingerilor către aceste organizaţii teroriste, în mai multe mesaje identificate în urma percheziţiei informatice.

În ceea ce priveşte criticile vizând folosirea provocatoare a investigatorului sub acoperire, Înalta Curte le consideră nefondate, având în vedere că investigatorul a intervenit în cauză ulterior, după ce organele de urmărire penală şi-au format convingerea că există un potenţial risc din partea inculpatului întrucât existau indicii că acesta ar fi dorit să comită un atac terorist, să achiziţioneze o armă sau să se alăture mişcărilor teroriste din Orientul Mijlociu.

Organele judiciare au dispus introducerea în cauză a investigatorului pentru descoperirea activităţii infracţionale presupus săvârşită de către inculpat. Prin intervenţia lui, investigatorul sub acoperire a oferit apelantului inculpat care, aşa cum rezultă din convorbirile cu investigatorul, dorea să procure o armă, posibilitatea de a obţine această armă în mod efectiv, oferindu-i ajutorul şi alăturându-se acţiunilor sale în scopul pentru care a fost autorizat.

Raportat la considerentele mai sus arătate, cererea apelantului inculpat de a se dispune achitarea sa pentru infracţiunea prevăzută de art. 381 alin. (1) din Legea nr. 535/2004 nu poate fi primită.

Cu privire la infracţiunea prev. de art. 332 alin. (4) din Legea nr. 535/2004, respectiv promovarea unui mesaj prin propagandă săvârşită prin orice mijloace, în public, cu intenţia de a instiga la săvârşirea unui act de terorism, indiferent dacă mesajul susţine sau nu în mod direct terorismul.

Înalta Curte constată că, în fapt, în perioada martie - octombrie 2023 inculpatul a promovat mesaje de susţinere a terorismului în mod sistematic prin intermediul sistemelor informatice deţinute, respectiv telefoane mobile, în public, prin intermediul contului de D. "E.".

Probele dovedesc că, o perioadă de timp de peste 6 luni de zile, inculpatul a promovat prin postări/distribuire, în mod sistematic, materiale de propagandă teroristă elogiind organizaţia teroristă DAESH, prin intermediul fotografiilor, textelor şi materialelor video diseminate pe contul public deţinut pe reţeaua socială D..

Prin faptele sale motivate religios şi ideologic, inculpatul a adus atingere relaţiilor sociale a căror existenţă, formare şi normală desfăşurare sunt condiţionate de apărarea securităţii naţionale.

Inculpatul A. a postat mesaje care susţineau în mod direct terorismul, constatare probată prin conţinutul explicit al imaginilor distribuite (fie că au fost fotografii sau video-uri), prin textele distribuite pe contul public deţinut pe reţeaua socială D., aspecte necontestate nici de către inculpat.

Aceste materiale de propagandă pentru organizaţia teroristă DAESH (astfel cum s-au prezentat în detaliu în cuprinsul hotărârii atacate şi care nu vor mai fi reluate), postate de inculpat pe contul D. pe care le deţinea, au putut fi vizualizate şi accesate de numeroase persoane. Deşi contul de D. E. al inculpatului nu era unul public, existau aproximativ 5.000 de persoane care aveau calitatea de prieteni ai inculpatului, acestea având posibilitatea de a vedea toate postările acestuia.

Noţiunea de propagandă este definită de art. 4 pct. 9 din Legea nr. 535/2004, ca fiind răspândirea în mod sistematic sau apologia unor idei, concepţii ori doctrine cu intenţia de a convinge şi de a atrage noi adepţi, iar materiale de propagandă teroristă sunt orice material în format scris, audio, video sau date informatice, precum şi orice altă formă de exprimare prin care se face apologia terorismului ori se expun sau se promovează idei, concepţii, doctrine sau atitudini de susţinere şi promovare a terorismului sau a unei entităţi teroriste (art. 4 pct. 91).

De asemenea, prin art. 4 pct. 27 din aceeaşi lege este calificată radicalizarea ca fiind procesul complex prin care o persoană ajunge să îşi pervertească convingerile, sentimentele şi comportamentul, ca urmare a adoptării unei forme extremiste de gândire, în care utilizarea violenţei şi chiar a sacrificiului de sine prin metode suicidare sunt forme legitime şi dezirabile de apărare şi/sau satisfacere a unor interese promovate de entităţile teroriste.

Curtea Constituţională a arătat, prin decizia nr. 451 din 28.06.2018, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 646 din 25.07.2018, că o soluţie legislativă lipsită de echivoc, care să asigure o corectă înţelegere şi interpretare a definiţiei "terorismului", o constituie menţinerea în textul legal a "securităţii naţionale", ca valoare ce ar putea fi afectată prin acţiuni, inacţiuni, precum şi ameninţări cu privire la aceasta care prezintă pericol public, sunt motivate politic, religios sau ideologic şi sunt săvârşite într-unul din scopurile enumerate la lit. a)-c) ale art. 1 (art. I pct. 1). În mod raţional, celelalte noţiuni menţionate constituie obiect juridic adiacent/secundar al infracţiunilor din C. pen. ori legi speciale la care normele din Legea nr. 535/2004, de incriminare a actelor de terorism, respectiv a infracţiunilor de terorism, fac referire (paragraful 56). Cu alte cuvinte, definiţia în vigoare a "terorismului" priveşte relaţiile sociale a căror existenţă, formare şi normală desfăşurare sunt condiţionate de apărarea "securităţii naţionale" (art. 1 din Legea nr. 535/2004) -paragraful 52.

Autorităţile internaţionale au listat organizaţia ISIL/DAESH ca organizaţie teroristă, sens în care au fost adoptate rezoluţii de Consiliul de Securitate al ONU (cum ar fi rezoluţia nr. 2170/2014) şi decizii de către Consiliul Uniunii Europene (ca decizia nr. 2016/1693/PESC a Consiliului Uniunii Europene privind măsuri restrictive împotriva ISIL/Daesh şi G. şi a persoanelor, grupurilor, întreprinderilor şi entităţilor asociate cu acestea).

Înalta Curte constată, în raport de dispoziţiile legale mai sus enunţate şi în baza probelor administrate în cauză că, în drept, fapta inculpatului A. de a promova, în perioada martie - octombrie 2023 mesaje de susţinere a terorismului în mod sistematic prin intermediul sistemelor informatice deţinute, respectiv telefoane mobile, în public, prin intermediul contului de D. "E.", întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 332 alin. (4) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului.

Pentru întregirea elementelor de tipicitate ale infracţiunii prev. de art. 332 alin. (4) din Legea nr. 535/2004, este necesar ca intenţia de a instiga la săvârşirea unui act de terorism, respectiv mesajul promovat prin propagandă să aibă potenţial de manipulare psihologică a acelor persoane a căror percepţie sau comportament pot fi modificate prin exercitarea unui anumit tip de influenţă socială, indiferent dacă mesajul susţine sau nu în mod direct terorismul, ori dacă au fost săvârşite sau nu infracţiunile la care s-a instigat.

În speţă, instanţa de control judiciar, în acord cu instanţa de fond, apreciază că este dovedită intenţia indirectă cu care inculpatul a acceptat faptul că promovările sale repetate a ideologiei teroriste pe contul său de D. ar putea fi apte să instige vreunul dintre cei aproximativ 5000 de prieteni să săvârşească un act de terorism, acceptând deci inculpatul existenţa acestui scop al acţiunilor sale infracţionale.

Forma de vinovăţie a intenţiei cu care a acţionat inculpatul este reliefată şi de perioada relativ îndelungată, de aproximativ 6 luni de zile, în care a promovat mesaje directe de susţinere a organizaţiei teroriste DAESH.

O altă cerinţă esenţială a elementului material al laturii obiective a infracţiunii prevăzute de art. 332 alin. (4) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, este ca mesajul de propagandă să fie săvârşită în public prin orice mijloace.

Conform art. 184 alin. (1) lit. a) C. pen., o faptă se consideră săvârşită în public atunci când a fost comisă într-un loc care prin natura sau destinaţia lui este totdeauna accesibil publicului, chiar dacă nu este prezentă nicio persoană.

Postarea pe reţelele de socializare îndeplineşte exigenţa juridică privind săvârşirea faptei în public, întrucât o reţea de socializare, prin natura sa, este destinată accesului public/oricărui utilizator. Vastitatea unei reţele de socializare, tip D., presupune raportat la natura, particularităţile şi scopul acesteia, că utilizatorii nu deţin proprietatea spaţiului efectiv de publicare, neputând estima şi, cu atât mai puţin, controla, întinderea acestui spaţiu, care, astfel, capătă caracter public şi accesibilitate potenţială, fiind o reţea de socializare (informaţională) publică, receptivă perpetuu în web (internet), bazată pe un site web la care utilizatorii se pot înscrie şi interacţiona liber cu alţi utilizatori.

Prin urmare, caracterul public al spaţiului virtual alocat oricărei reţele sociale, face ca activitatea desfăşurată de utilizatori, în acest cadru, să fie considerată ca activitate desfăşurată în public, indiferent dacă ea a fost sau nu urmărită în mod efectiv de către vreo persoană.

Astfel, inculpatul A. a utilizat, pentru transmiterea mesajelor de susţinere a organizaţiei teroriste DAESH, sisteme informatice de tipul telefoanelor mobile, conectându-se prin intermediul contului său la reţeaua socială D., unde a distribuit materiale de propagandă teroristă.

Mai mult, aceste materiale de propagandă pentru organizaţia teroristă DAESH (astfel cum s-au prezentat în detaliu în cuprinsul hotărârii atacate), postate de inculpat pe contul D. pe care le deţinea, au putut fi vizualizate şi accesate de numeroase persoane. Deşi contul de D. E. al inculpatului nu era unul public, existau aproximativ 5.000 de persoane care aveau calitatea de prieteni ai inculpatului, acestea având posibilitatea de a vedea toate postările inculpatului.

În consecinţă, solicitarea inculpatului de a fi achitat pentru infracţiunea prevăzută de art. 332 alin. (4) din Legea nr. 535/2004 pentru prevenirea şi combaterea terorismului, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen.. este neîntemeiată.

În ceea ce priveşte înscrisul depus în cadrul şedinţei de judecată din data de 29 ianuarie 2025, constând într-un articol de presă, prioritar, Înalta Curte apreciază că acesta nu exprimă un punct de vedere oficial al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Braşov, întrucât, astfel cum rezultă din conţinut, reprezintă un articol de presă din ziarul Libertatea întocmit de reporterul QQ.. Chiar şi în situaţia în care ar reprezenta un punct de vedere formulat de unitatea de parchet anterior menţionată, instanţa de control judiciar constată că acest aspect nu ar fi de natură să impieteze asupra exercitării căii devolutive de atac formulate în prezenta cauză de DIICOT - Serviciul Teritorial Braşov.

Evaluând această probă, Înalta Curte constată că articolul de presă nu prezintă relevanţă probatorie pentru soluţionarea prezentei cauze, având în vedere că singurele aspecte care se prezintă în cuprinsul acestuia sunt reprezentate de soluţia pronunţată de prima instanţă, precum şi de motivarea, pe scurt, a acesteia, elemente pe care instanţa de apel le are la dispoziţie prin înaintarea pe cale oficială a dosarului în calea de atac. Se constată, astfel, că acest înscris extrajudiciar nu cuprinde niciun aspect de fapt care să servească la constatarea existenţei sau inexistenţei infracţiunilor ce fac obiectul prezentului dosar sau care să contribuie la aflarea adevărului în procesul penal, prin urmare, nu va fi avut în vedere de instanţa de apel.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.., va respinge, ca nefondate, apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Biroul Teritorial Braşov şi de intimatul inculpat A. împotriva sentinţei penale nr. 61/F din data de 25 octombrie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Braşov, secţia penală, în dosarul nr. x/2024.

Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluţionarea apelului formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Biroul Teritorial Braşov vor rămâne în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen.., va obliga apelantul intimat inculpat A. la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

În baza art. 421 alin. (1) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen. respinge, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Biroul Teritorial Braşov şi de intimatul inculpat A. împotriva sentinţei penale nr. 61/F din data de 25 octombrie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Braşov, secţia penală, în dosarul nr. x/2024.

Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluţionarea apelului formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Biroul Teritorial Braşov rămân în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen.., obligă apelantul intimat inculpat A. la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 26 februarie 2025.