Cassation Appeal Inadmissible for Exceeding 30-Day Deadline and Omitting Statutory Cassation Grounds

Şedinţa publică din data de 23 septembrie 2025

Deliberând asupra admisibilităţii în principiu a cererii de recurs în casaţie formulată în cauză de inculpatul A., constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 78 din data de 24 mai 2024, pronunţată de Tribunalul Vaslui în dosarul penal nr. x/2023, în baza art. 396 alin. (2) din C. proc. pen., s-a dispus condamnarea inculpatului A. la o pedeapsă de 15 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat, prev. de art. 188 alin. (1), rap. la art. 189 alin. (1) lit. i) din C. pen.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) din C. pen., i s-a interzis inculpatului A., ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public, pe o perioadă de 5 ani, ce se va executa după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate.

În baza art. 65 alin. (1), raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) din C. pen., i s-a interzis inculpatului A., pe durata executării pedepsei închisorii, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public.

În temeiul art. 399 alin. (1) din C. proc. pen., s-a menţinut măsura arestului preventiv faţă de inculpatul A., dispusă prin încheierea penală nr. 68 din data de 18.09.2023, pronunţată de Tribunalul Vaslui în dosarul nr. x/2023, până la o nouă verificare, sau până la rămânerea definitivă a sentinţei penale, dar nu mai mult de 60 de zile.

În baza art. 72 din C. pen., i s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi a arestului preventiv din data de 17.09.2023 la zi.

Împotriva sentinţei penale menţionate a formulat apel inculpatul A..

Prin decizia penală nr. 150 din data de 28 februarie 2025 a Curţii de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în dosarul nr. x/2023, în temeiul art. 421 alin. (1) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., a fost respins, ca nefondat, apelul formulat de inculpatul A., împotriva sentinţei penale nr. 78/24.05.2024 pronunţată de Tribunalul Vaslui, pe care a menţinut-o.

Decizia penală a Curţii de Apel Iaşi, nr. 150 din data de 28 februarie 2025, a fost comunicată inculpatului A. la data de 03.03.2025, la Penitenciarul Vaslui, .

Împotriva deciziei din apel, la data de 20.05.2025, prin poştă, a formulat recurs în casaţie inculpatul A..

Prin cererea de la dosar, inculpatul A. a precizat că îşi întemeiază cererea pe dispoziţiile art. 438 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen., solicitând anularea tuturor formelor de executare ale sentinţei penale nr. 78 din 24 mai 2024 a Tribunalului Vaslui. A precizat că va depune motivele de recurs în casaţie în faţa instanţei, solicitând prezenţa în vederea susţinerii acestora.

Conform art. 439 alin. (2) din C. proc. pen., Curtea de Apel Iaşi a dispus comunicarea cererii de recurs în casaţie către procuror, conform dovezii de comunicare aflate la dosar.

La dosar nu au fost depuse concluzii scrise asupra recursului în casaţie.

După îndeplinirea procedurii de comunicare a recursului în casaţie dosarul a fost înaintat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Astfel, la data de 26.06.2025, dosarul de recurs în casaţie a fost înregistrat pe rolul secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, când s-a stabilit termen pentru examinarea, în Cameră de Consiliu, a admisibilităţii în principiu a cererii, potrivit art. 440 alin. (1) din C. proc. pen., la data de 23.09.2025, dată până la care, de asemenea, s-a dispus întocmirea raportului asupra recursului în casaţie.

Verificând cerinţele legale pentru admiterea în principiu a cererii de recurs în casaţie formulată de inculpatul A., Înalta Curte constată că acestea nu sunt îndeplinite pentru următoarele considerente:

Potrivit dispoziţiilor art. 440 alin. (2) din C. proc. pen., cu titlul marginal "Admiterea în principiu", dacă cererea de recurs în casaţie nu este făcută în termenul prevăzut de lege sau dacă nu s-au respectat dispoziţiile art. 434, art. 436 alin. (1), (2) şi (6), art. 437 şi art. 438, instanţa respinge, prin încheiere definitivă, cererea de recurs în casaţie.

Dispoziţiile art. 435 din C. proc. pen. prevăd că recursul în casaţie poate fi introdus de către părţi sau procuror în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei instanţei de apel.

Verificând actele dosarului, Înalta Curte constată că decizia penală a Curţii de Apel Iaşi, nr. 150 din data de 28 februarie 2025, a fost comunicată inculpatului A. la data de 03.03.2025, la Penitenciarul Vaslui, .

De asemenea, Înalta Curte constată că prezenta cererea de recurs în casaţie formulată de inculptul A. a fost transmisă la data de 20.05.2025, prin poştă, .

Astfel, raportat la dispoziţiile legale anterior menţionate, având în vedere data comunicării deciziei recurate către inculpatul A., respectiv la data de 03.03.2025, se constată că, recursul în casaţie declarat la data de 20.05.2025 a fost formulat cu nerespectarea termenului prevăzut de art. 435 din C. proc. pen., care stabileşte că recursul în casaţie poate fi introdus de către părţi sau procuror în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei instanţei de apel.

Conform art. 268 alin. (1) din C. proc. pen., când pentru exercitarea unui drept procesual legea prevede un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exerciţiul dreptului şi nulitatea actului făcut peste termen, situaţie incidentă şi în speţă faţă de considerentele anterior expuse.

Mai mult, se constată că, prezenta cerere de recurs în casaţie formulată de inculpatul A. îndeplineşte cerinţele de formă prevăzute la art. 437 alin. (1) lit. a), b) şi d) din C. proc. pen., în cuprinsul acesteia fiind menţionate numele şi prenumele părţii, numărul dosarului şi numărul hotărârii care se atacă, semnătura celui care a exercitat calea de atac, fără însă a fi indicat cazul de casare pe care se întemeiază cererea şi motivarea, conform cerinţei prevăzute de art. 437 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen.

În esenţă, se reţine că, prin cererea formulată, inculpatul A. a precizat că îşi întemeiază cererea pe dispoziţiile art. 438 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen., solicitând anularea tuturor formelor de executare ale sentinţei penale nr. 78 din 24 mai 2024 a Tribunalului Vaslui. A precizat că va depune motivele de recurs în casaţie în faţa instanţei, solicitând prezenţa în vederea susţinerii acestora.

Faţă de această ultimă solicitare, Înalta Curte face trimitere la dispoziţiile art. 440 alin. (1) din C. proc. pen., conform cărora admisibilitatea cererii de recurs în casaţie se examinează în camera de consiliu de un complet format din un judecător, după depunerea raportului magistratului-asistent şi atunci când procedura de comunicare este legal îndeplinită, fără citarea părţilor şi fără participarea procurorului.

Aspectele relatate de inculpatul A. în cererea de la dosar nu pot face obiectul cenzurii instanţei de recurs în casaţie, nefiind circumscrise niciunui caz de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) din C. proc. pen.

În concluzie, faţă de cele reţinute, Înalta Curte constată că prezenta cerere de recurs în casaţie formulată de inculpatul A. a fost formulată tardiv, cu depăşirea termenului legal de 30 de zile prevăzut de art. 345 din C. proc. pen. şi totodată, cererea de recurs în casaţie de faţă nu îndeplineşte nici condiţia cerută de art. 437 alin. (1) lit. c) raportat la art. 438 alin. (1) din C. proc. pen., întrucât nu a fost indicat niciun caz de recurs în casaţie prevăzut de art. 438 alin. (1) din C. proc. pen. sau argumente din care să rezulte incidenţa vreunui caz de casare expres şi limitativ reglementat de aceste prevederi legale.

Prin urmare, constatând că prezenta cerere de recurs în casaţie formulată de inculpatul A. nu îndeplineşte cumulativ condiţiile prevăzute de art. 440 alin. (2) din C. proc. pen., Înalta Curte va constata inadmisibilitatea cererii.

Pentru aceste considerente, în baza dispoziţiilor art. 440 alin. (2) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge ca inadmisibilă cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 150 din data de 28 februarie 2025 a Curţii de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în dosarul nr. x/2023.

Faţă de soluţia dispusă, în baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga inculpata la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

În baza art. 440 alin. (2) din C. proc. pen., respinge ca inadmisibilă cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 150 din data de 28 februarie 2025 a Curţii de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în dosarul nr. x/2023.

Obligă inculpatul la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 septembrie 2025.