Driving without license conviction; inadmissibility of cassation due to failure to invoke exclusive grounds for legal illegality

Şedinţa publică din data de 17 septembrie 2025

Deliberând asupra admisibilităţii în principiu a cererii de recurs în casaţie formulate de inculpatul A., constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 333/25.07.2024 pronunţată de Judecătoria Alba Iulia în dosarul penal nr. x/2023, s-au hotărât următoarele:

În temeiul art. 396 alin. (1), (2) şi (10) C. proc. pen.., a fost condamnat inculpatul A. , cu antecedente penale, la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, prev. şi ped. de art. 335 alin. (2) C. pen.

S-a constatat că infracţiunea pentru care inculpatul a fost trimis în judecată în prezentul dosar este concurentă cu infracţiunea pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 1359 din data de 18.10.2023, dosar nr. x/2023 a Judecătoriei Tulcea, definitivă prin decizia penală nr. 570 din data de 05.06.2024 a Curţii de Apel Constanţa prin care s-a dispus aplicarea pedepsei de 4 luni închisoare şi 4500 RON amendă.

Ca urmare, s-a descontopit pedeapsa rezultantă de 4 luni închisoare şi amenda penală în cuantum de 4500 RON aplicată prin sentinţa penală nr. 1359 din data de 18.10.2023, dosar nr. x/2023 a Judecătoriei Tulcea, definitivă prin decizia penală nr. 570 din data de 05.06.2024 a Curţii de Apel Constanţa şi s-a repus în individualitatea lor pedepsele componente de:

- 4 luni închisoare, şi

- 4500 RON amendă penală

În temeiul art. 40 alin. (2) C. pen. rap. la art. 38 - 39 lit. e) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului de 4 luni închisoare, 6 luni închisoare şi 4500 RON amendă penală, în pedeapsa cea mai grea, de 6 luni închisoare, la care s-a adăugat un spor de 1/3 din pedeapsa de 4 luni închisoare (6 luni + 2luni şi 20 zile), la care s-a adăugat pedeapsa amenzii, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa închisorii de 8 luni şi 20 de zile şi 4500 RON amendă.

S-a constatat că amendă penală în cuantum de 4500 RON aplicată prin sentinţa penală nr. 1359 din data de 18.10.2023, dosar nr. x/2023 a Judecătoriei Tulcea, definitivă prin decizia penală nr. 570 din data de 05.06.2024 a Curţii de Apel Constanţa a fost achitată la data de 04.07.2024, prin urmare dispune executarea pedepsei rezultante de 8 luni şi 20 de zile închisoare în regim de detenţie.

S-a anulat mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 1461 din data de 05.06.2024 emis de Judecătoria Tulcea şi s-a dispus emiterea unui nou mandat.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. a) C. proc. pen.. raportat la art. 72 alin. (1) C. pen., s-a constatat că prin ordonanţa din data de 18.06.2023 s-a dispus reţinerea inculpatului A. pe o perioadă de 24 de ore, din data de 18.06.2023, ora 09:55 şi până la data de 19.06.2023, ora 09:55, şi prin urmare s-a dedus din pedeapsa aplicată prin prezenta sentinţă durata reţinerii şi a perioadei executate de la data de 05.06.2024 la zi.

Împotriva sentinţei penale nr. 333/25.07.2024 pronunţată de Judecătoria Alba Iulia în dosarul penal nr. x/2023, au declarat apel, Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia şi inculpatul A..

Prin decizia penală nr. 457/2025 din data de 12 iunie 2025, pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia penală, în baza art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen.. s-a admis apelul formulat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia împotriva sentinţei penale nr. 333/25.07.2024 pronunţată de Judecătoria Alba Iulia în dosarul penal nr. x/2023

S-a desfiinţat în parte sentinţa penală atacată sub aspectul:

- modului de calcul al pedepsei rezultante stabilite inculpatului ca urmare a aplicării mecanismului de contopire prev. de art. 40 alin. (2) C. pen. raportat la art. 38-39 lit. e) C. pen.

- omisiunea privind consemnarea menţinerii dispoziţiei de revocare în conformitate cu art. 88 alin. (3) C. pen. a amânării aplicării pedepsei dispusă prin sentinţa penală nr. 1359/18.10.2023 a Judecătoriei Tulcea, definitivă prin decizia penală nr. 570/2024 a Curţii de Apel Constanţa:

- duratei măsurilor preventive privative de libertate, precum şi a celei executate deduse din pedeapsa rezultantă stabilită;

- dispoziţiei de anulare a mandatului de executate a pedepsei închisorii 1461/05.06.2024 emis de judecătoria Tulcea;

şi rejudecând cauza în aceste limite:

S-a descontopit pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului A. prin sentinţa penală atacată de 8 luni şi 20 de zile închisoare la care s-a adăugat pedeapsa amenzii penale în cuantum de 4500 RON, în pedepsele componente astfel:

- 6 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală atacată pentru săvârşirea infracţiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere prev. de art. 335 alin. (2) C. pen. cu reţinerea art. 396 alin. (10) C. proc. pen.. (fapta din 18.06.2023);

*pedepsele contopite prin sentinţa penală nr. 1359/18.10.2023 a Judecătoriei Tulcea, definitivă prin decizia penală nr. 570/2024 a Curţii de Apel Constanţa:

- 4.500 RON amendă penală,

- 4 luni închisoare, sporul 2 luni şi 20 zile închisoare.

S-a menţinut pedeapsa de 6 luni închisoare la care a fost condamnat inculpatul A. prin sentinţa penală atacată pentru săvârşirea infracţiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere prev. de art. 335 alin. (2) C. pen. cu reţinerea art. 396 alin. (10) C. proc. pen., dispoziţiile de constatare că infracţiunea dedusă judecăţii este concurentă cu infracţiunile prin care i s-a aplicat pedeapsa rezultantă de 4 luni închisoare şi 4500 RON amendă-prin sentinţa penală nr. 1359 din data de 18.10.2023, dosar nr. x/2023 a Judecătoriei Tulcea, definitivă prin decizia penală nr. 570 din data de 05.06.2024 a Curţii de Apel Constanţa, de descontopire a pedepsei rezultante în pedepsele componente de 4 luni şi 4500 RON amendă penală.

S-a menţinut dispoziţia de revocare în conformitate cu art. 88 alin. (3) C. pen. dispusă prin sentinţa penală nr. 1359/18.10.2023 a Judecătoriei Tulcea, definitivă prin decizia penală nr. 570/2024 a Curţii de Apel Constanţa, a amânării aplicării pedepsei de 4 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 330/19.05.2022, a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, definitivă prin neapelare la data de 15.06.2022.

În temeiul art. 40 alin. (2) C. pen. rap. la art. 38 - 39 lit. e) C. pen., s-au contopit pedepsele de 4 luni închisoare, 6 luni închisoare şi 4500 RON amendă penală, în pedeapsa cea mai grea, de 6 luni închisoare, la care adaugă un spor de 1/3 din pedeapsa de 4 luni închisoare (respectiv 40 zile închisoare), rezultând pedeapsa de 7 luni şi 10 zile închisoare, la care se adaugă pedeapsa amenzii penale, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 7 luni şi 10 zile închisoare şi 4500 RON amendă penală.

S-a constatat că amendă penală în cuantum de 4500 RON aplicată prin sentinţa penală nr. 1359 din data de 18.10.2023, dosar nr. x/2023 a Judecătoriei Tulcea, definitivă prin decizia penală nr. 570 din data de 05.06.2024 a Curţii de Apel Constanţa a fost achitată la data de 04.07.2024, în final inculpatul urmând să execute pedeapsa rezultantă de 7 luni şi 10 zile închisoare în regim de detenţie.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. a) C. proc. pen.. raportat la art. 72 alin. (1) C. pen., s-a dedus din pedeapsa închisorii de 7 luni şi 10 zile închisoare, durata măsurilor preventive privative de libertate la care a fost supus în prezenta cauză, respectiv: reţinerea pe o durată de 24 ore începând cu data de 18.06.2023 conform ordonanţei din data de 18.06.2023 în dosar nr. x/2023, durata măsurilor preventive privative de libertate la care a fost supus în dosarul penal nr. x/2023 al Judecătoriei Tulcea, respectiv: reţinere pe o durată de 24 ore începând cu data de 05.03.2023, precum şi perioada executată în baza mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 1461/05.06.2024 emis de Judecătoria Tulcea începând cu data de 05.06.2024 la zi-3.10.2024.

S-a înlătură dispoziţia instanţei de fond privind anularea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 1461/05.06.2024 emis de Judecătoria Tulcea pe numele inculpatului A., fiind eliberat la termen la data de 3.10.2024.

S-au menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale atacate care nu contravin prezentei decizii.

Totodată, în baza art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc. civ., pen. s-a respins, ca nefondat, apelul formulat de inculpatul A. împotriva sentinţei penale nr. 333/25.07.2024 pronunţată de Judecătoria Alba Iulia în dosarul penal nr. x/2023

Împotriva deciziei penale nr. 457/2025 din data de 12 iunie 2025 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia penală, în dosarul nr. x/2023, a declarat recurs în casaţie inculpatul A., la data de 13 iunie 2025. .

Prin cererea de recurs în casaţie formulată, inculpatul, în esenţă, a solicitat admiterea recursului în casaţie formulat, desfiinţarea hotărârii atacate şi rejudecarea cauzei sau trimiterea acesteia spre rejudecare.

În acest sens, a susţinut că instanta de apel a aplicat greşit norma de drept material, reţinând în mod eronat existenţa infracţiunii prevăzute de art. 335 alin. (2) C. pen., deşi actul administrativ de la prima suspendare (alta suspendare nu a mai existat, nici dovada fără drept de circulaţie, dar nici vreo hotărâre definitiva prin care să i se interzică acest drept), era emis nelegal şi tardiv, cu încălcarea art. 118 si 111 din O.U.G. nr. 195/2002.

În continuare, inculpatul a mai precizat că în cuprinsul hotărârii atacate nu a fost analizat şi motivat legalitatea dispoziţiei IPJ Alba nr. 25338/04.09.2018, ignorându-se astfel caracterul tardiv şi lipsa temeiului juridic al acesteia, în contextul unei hotărâri civile rămase definitive din 19.06.2017. (sentinţa civilă nr. 460/2017). Astfel s-a apreciat că prin această modalitate, instanţa de apel a ignorat autoritatea de lucru judecat a hotărârii civile din 2017 şi a menţinut efectele unui act emis în contradicţie cu acesta, încălcând separaţia puterilor în stat şi principiul securităţii juridice.

În susţinerea cererii de recurs în casaţie formulate, inculpatul a mai invocat şi nerespectarea dispoziţiilor art. 6 şi 7 din CEDO (condamnarea pentru o faptă definitivă printr-un act administrativ ilegal şi retroactiv încalcă principiile procesului echitabil şi ale legalităţii incriminării) precum şi art. 13 (niciuna dintre instanţele interne nu a analizat în fond legalitatea dispoziţiei de suspendare, lipsindu-l pe acesta de un recurs efectiv).

Concluzionând, inculpatul a solicitat admiterea recursului în casaţie, desfiinţarea hotărârii atacate şi rejudecarea cauzei, cu pronunţarea unei soluţii de achitare în temeiul art. 16 lit. b) C. proc. pen.

Totodată, inculpatul a solicitat, în temeiul art. 441 C. proc. pen.., suspendarea executării pedepsei aplicate, prin decizia penală nr. 457/2025, până la soluţionarea recursului în casaţie, având în vedere caracterul profund îndoielnic al temeiului legal al condamnării, astfel cum s-a argumentat în cuprinsul cererii formulate în acest sens.

Verificând îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate în principiu a cererii de recurs în casaţie, conform dispoziţiilor art. 440 din C. proc. pen., Înalta Curte constată următoarele:

În conformitate cu prevederile art. 440 alin. (2) din C. proc. pen., în cazul în care, cu ocazia examinării admisibilităţii în principiu, se constată că cererea nu este făcută în termenul prevăzut de lege sau că nu s-au respectat dispoziţiile art. 434, art. 436 alin. (1) şi (6), art. 437 şi art. 438 din C. proc. pen., instanţa respinge, prin încheiere definitivă, cererea de recurs în casaţie.

De asemenea, potrivit art. 440 alin. (4) din C. proc. pen., în cazul în care instanţa constată că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 434 - art. 438 din C. proc. pen., dispune prin încheiere admiterea în principiu a cererii de recurs în casaţie şi trimite cauza în vederea judecării căii extraordinare de atac.

Examinând cererea de recurs în casaţie sub aspectul îndeplinirii condiţiilor de admisibilitate, Înalta Curte constată că decizia penală nr. 457/2025 din data de 12 iunie 2025, pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia penală face parte din categoria celor ce pot fi atacate cu recurs în casaţie, fiind pronunţată în apel, iar calea extraordinară de atac a fost exercitată de către inculpatul A. în termenul legal, fiind, aşadar, respectate dispoziţiile art. 434 - art. 436 din C. proc. pen.

De asemenea, cererea de recurs în casaţie îndeplineşte şi condiţiile de formă prevăzute de art. 437 alin. (1) lit. a), b) şi d) din C. proc. pen., cuprinzând numele şi prenumele inculpatului, domiciliul acestuia, hotărârea care se atacă, precum şi semnătura persoanei care a exercitat calea de atac.

În ceea ce priveşte, însă, condiţia prevăzută de art. 437 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen. Înalta Curte că aceasta nu este îndeplinită, întrucât prin cererea formulată inculpatul nu a invocat niciun caz de casare prevăzut de 438 alin. (1) C. proc. pen. sau argumente care să se subsumeze vreunuia dintre cazurile de casare expres şi limitativ prevăzute de art. 438 alin. (1) din C. proc. pen.

Raportând argumentele recurentului la cazurile de casare prevăzute de lege, se constată că motivele arătate de inculpat prin care se face referire la aprecierea mijloacelor de probă administrate în cursul soluţionării pe fond a prezentei cauze nu se circumscriu niciunui caz de casare expres şi limitativ reglementat de art. 438 C. proc. pen.

Înalta Curte reţine, aşadar, că niciuna din criticile formulate de recurentul inculpat A. nu vizează elemente de tipicitate obiectivă ale infracţiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere pentru care a fost condamnat, acesta contestând, în realitate, în mod esenţial, situaţia de fapt reţinută cu titlu definitiv în cauză, aducând în discuţie necesitatea reanalizării, de către instanţa de recurs în casaţie, a elementelor factuale ale infracţiunii de referinţă.

Astfel, prin motivele de recurs în casaţie nu se invocă nelegalitatea hotărârii, ci se solicită o rejudecare a cauzei prin reaprecierea şi cenzurarea probelor, cu consecinţa stabilirii unei alte situaţii de fapt decât cea avută în vedere de instanţele de fond şi apel, argumentele recurentului inculpat constituind veritabile critici în cadrul soluţionării cauzei în fond şi în căile de atac devolutive integral.

În acest context, Înalta Curte precizează că recursul în casaţie nu se poate transforma într-o cale de atac prin care se examinează cauza sub toate aspectele. Acesta îşi menţine caracteristica de exercitare numai în cazuri strict determinate, ducând la o judecată care nu poartă asupra fondului, ci exclusiv asupra legalităţii hotărârii anterior pronunţate. prin prisma celor cinci cazuri de nelegalitate prevăzute de art. 438 din C. proc. pen.

Prin urmare, Înalta Curte apreciază că formularea unor critici care nu se subsumează vreunuia dintre cazurile de casare expres şi limitativ prevăzute de art. 438 alin. (1) din C. proc. pen., echivalează cu nemotivarea în fapt a recursului în casaţie, fapt ce atrage nerespectarea condiţiei prevăzute de art. 437 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.

În ceea ce priveşte solicitarea inculpatului de a se dispune suspendarea executării deciziei penale atacate, se reţine că dispoziţiile art. 441 C. proc. pen.. prevăd posibilitatea instanţei care admite în principiu cererea de recurs în casaţie sau completului care judecă recursul în casaţie să suspende executarea hotărârii. Or, în raport de soluţia de respingerea, ca inadmisibilă, a căii de atac extraordinare de atac, pentru considerentele mai sus expuse, nu se mai justifică examinarea cererii de suspendare a executării hotărârii.

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 440 alin. (2) din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 457/2025 din data de 12 iunie 2025 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia penală, în dosarul nr. x/2023.

În conformitate cu dispoziţiile art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va fi obligat recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 457/2025 din data de 12 iunie 2025 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia penală, în dosarul nr. x/2023.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 17 septembrie 2025.