Assault conviction acquittal: Cassation inadmissible due to expired 30-day deadline and failure to allege statutory grounds for nullity.

Şedinţa publică din data de 17 septembrie 2025

Deliberând asupra admisibilităţii în principiu a cererii de recurs în casaţie formulate de partea civilă A., constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 495 din 17.07.2024, pronunţată de Judecătoria Piatra Neamţ, în dosarul nr. x/2023, s-a dispus:

În temeiul art. 193 alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 5 alin. (1) C. pen., condamnarea inculpatului B. , cetăţean român, divorţat, stagiu militar neefectuat, studii superioare, administrator, fără antecedente penale, la pedeapsa de 150 zile-amendă la un echivalent de 20 RON/zi-amendă, în speţă pedeapsa de 3.000 de RON amendă penală, pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe.

S-a atras atenţia inculpatului B. că, potrivit art. 63 alin. (1) C. pen., neexecutarea, cu rea-credinţă, a pedepsei de 150 zile-amendă la un echivalent de 20 RON/zi-amendă, în speţă pedeapsa de 3.000 de RON amendă penală, în tot sau în parte, atrage înlocuirea numărului-zilelor amendă-neexecutate cu un număr corespunzător de zile închisoare.

În temeiul art. 19 şi 397 alin. (1) C. proc. pen., raportat la art. 1357, 1381, art. 1385, art. 1391 C. civ., s-a admis în parte, acţiunea civilă exercitată de partea civilă A. şi obligă pe inculpatul B. să achite părţii civile suma de 4.266 de RON, cu titlu de daune morale, respingând ca nefondată cererea acesteia de acordare a daunelor materiale.

În temeiul art. 274 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul B. să plătească statului suma de 1.800 de RON, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate în prezenta cauză.

Împotriva sentinţei penale nr. 495 din 17.07.2024, pronunţată de Judecătoria Piatra Neamţ, în dosarul nr. x/2023, a declarat apel inculpatul B..

Prin decizia penală nr. 1176 din data de 18 decembrie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. a fost admis apelul declarat de apelantul inculpat B. împotriva sentinţei penale nr. 495 din 17.07.2024, pronunţată de Judecătoria Piatra Neamţ, în dosarul nr. x/2023.

S-a desfiinţat în totalitate sentinţa penala apelată, s-a reţinut cauza spre rejudecare şi pe fond:

S-a înlăturat aplicarea dispoziţiilor art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen. privind scuza provocării.

În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. d) teza a I-a C. proc. pen. şi art. 17 alin. (2) C. proc. pen., în referire la art. 19 C. pen., s-a decis achitarea inculpatului B. , cetăţean român, divorţat, stagiu militar neefectuat, studii superioare, administrator, fără antecedente penale, pentru infracţiunea de lovire sau alte violenţe prevăzută de art. 193 alin. (2) C. pen., întrucât este incidentă o cauză justificativă - legitima apărare.

În baza art. 397 C. proc. pen. rap. la art. 25 alin. (5) C. proc. pen. a fost lăsată nesoluţionată acţiunea civilă formulată de partea civilă A..

Împotriva deciziei penale nr. 1176 din data de 18 decembrie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, a declarat recurs în casaţie, partea civilă A., la data de 05 mai 2025. (f.5, dos. ICCJ).

Prin cererea de recurs în casaţie formulată, în esenţă, partea civilă a susţinut că în raport cu probele administrate în cauză (declaraţii de martori, expertize, înscrisuri) decizia instanţei de apel prin care s-a dispus achitarea inculpatului B. este neîntemeiată.

Totodată, un alt motiv de critică susţinut de partea civilă vizează nelegalitatea hotărârii atacate din prisma incidenţei deciziei nr. 50/2025 din 18.02.2025 pronunţate de Curtea Constituţională.

În susţinerea motivelor de critică formulate, partea civilă precizează că baza factuală este reţinută în mod greşit de instanţa de apel având în vedere că din probatoriul administrat nu rezultă că acesta ar fi avut asupra sa un cuţit pe care să-l fi folosit împotriva inculpatului B., aspecte ce rezultă din declaraţiile martorilor audiaţi precum şi din conţinutul certificatului medico-legal depus la dosar. De asemenea, s-a susţinut că instanţa de apel nu a dat eficienţă unor circumstanţe personale ale parţii civile din care ar fi rezultat că aceasta nu este o fire violentă, dispunându-se în mod greşit achitarea inculpatului motivat de existenţa unei cauze justificative, respectiv legitimă apărare

Concluzionând, partea civilă a solicitat admiterea recursului în casaţie formulat, anularea deciziei penale nr. 1176 din data de 18 decembrie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Bacău şi menţinerea soluţiei de condamnare pronunţate de instanţa de fond, respectiv Judecătoria Piatra Neamţ.

Verificând îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate în principiu a cererii de recurs în casaţie, conform dispoziţiilor art. 440 din C. proc. pen., Înalta Curte constată următoarele:

În conformitate cu prevederile art. 440 alin. (2) din C. proc. pen., în cazul în care, cu ocazia examinării admisibilităţii în principiu, se constată că cererea nu este făcută în termenul prevăzut de lege sau că nu s-au respectat dispoziţiile art. 434, art. 436 alin. (1) şi (6), art. 437 şi art. 438 din C. proc. pen., instanţa respinge, prin încheiere definitivă, cererea de recurs în casaţie.

De asemenea, potrivit art. 440 alin. (4) din C. proc. pen., în cazul în care instanţa constată că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 434 - art. 438 din C. proc. pen., dispune prin încheiere admiterea în principiu a cererii de recurs în casaţie şi trimite cauza în vederea judecării căii extraordinare de atac.

Examinând cererea de recurs în casaţie formulată de recurentul parte civilă A. sub aspectul îndeplinirii condiţiilor de admisibilitate, Înalta Curte constată, prioritar, că aceasta nu îndeplineşte condiţia de admisibilitate prevăzută de art. 435 din C. proc. pen., fiind introdusă după expirarea termenului legal de 30 de zile de la data comunicării deciziei instanţei de apel.

Potrivit dispoziţiilor art. 435 din C. proc. pen., "Recursul în casaţie poate fi introdus de către părţi sau procuror în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei instanţei de apel."

În acest sens, Înalta Curte constată că din actele dosarului rezultă că decizia instanţei de apel a fost comunicată la data de 20 decembrie 2024 către partea civilă A. la domiciliul acestuia .

Or, prezenta cerere de recurs în casaţie a fost introdusă de inculpat la data de 05.05.2025, cu depăşirea, prin urmare, a termenului de 30 de zile de la data comunicării către parte a deciziei instanţei de apel.

Aşadar, judecătorul de filtru din cadrul Înaltei Curţi apreciază că cererea de recurs în casaţie formulată de recurent nu îndeplineşte condiţia de admisibilitate prev. de art. 435 din C. proc. pen.

Potrivit dispoziţiilor art. 268 alin. (1) din C. proc. pen., când pentru exercitarea unui drept procesual legea prevede un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exerciţiul dreptului şi nulitatea actului făcut peste termen

De asemenea, se reţine faptul că, în cauză, nu este îndeplinită nici condiţia prevăzută de art. 437 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., întrucât prin cererea formulată partea civilă nu a invocat niciun caz de casare prevăzut de 438 alin. (1) C. proc. pen. sau argumente care să se subsumeze vreunuia dintre cazurile de casare expres şi limitativ prevăzute de art. 438 alin. (1) din C. proc. pen.

În concret, Înalta Curte reţine că motivele invocate în cererea de recurs în casaţie vizează reevaluarea probatoriului administrat, cu consecinţa modificării bazei factuale reţinută cu titlu defintiv de instanţele de fond şi de apel, în sensul dispunerii unei soluţii de condamnare a inculpatului din prezenta cauză, solicitări care nu se subsumează cazului prev. de art. 438 pct. 7 din C. proc. pen., precum şi niciunui alt caz de casare din cele prevăzute de art. 438 alin. (1) din C. proc. pen., fiind atributul exclusiv al instanţelor care analizează fondul cauzei.

Se observă, aşadar, că niciuna din criticile formulate de recurentul partea civilă A. nu vizează elemente de nelegalitate ale deciziei penale atacate, aceasta contestând, în realitate, în mod esenţial, situaţia de fapt reţinută cu titlu definitiv în cauză, aducând în discuţie necesitatea reanalizării, de către instanţa de recurs în casaţie, a elementelor factuale ale infracţiunii de referinţă.

În acest context Înalta Curte precizează că recursul în casaţie nu se poate transforma într-o cale de atac prin care se examinează cauza sub toate aspectele. Acesta îşi menţine caracteristica de exercitare numai în cazuri strict determinate, ducând la o judecată care nu poartă asupra fondului, ci exclusiv asupra legalităţii hotărârii anterior pronunţate.

Astfel, Înalta Curte reţine că prin motivele de recurs în casaţie nu se invocă nelegalitatea hotărârii, ci se solicită o rejudecare a cauzei prin reaprecierea şi cenzurarea probelor, cu consecinţa stabilirii unei alte situaţii de fapt decât cea avută în vedere de instanţa de apel, argumentele părţii civile constituind veritabile critici în cadrul soluţionării cauzei în fond şi în căile de atac devolutive integral.

Prin urmare, judecătorul de filtru din cadrul Înaltei Curţi apreciază că formularea unor critici care nu se subsumează vreunuia dintre cazurile de casare expres şi limitativ prevăzute de art. 438 alin. (1) din C. proc. pen., echivalează cu nemotivarea în fapt a recursului în casaţie, fapt ce atrage nerespectarea condiţiei prevăzute de art. 437 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 440 alin. (2) din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casaţie formulată de partea civilă A. împotriva deciziei penale nr. 1176 din data de 18 decembrie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Bacău - sectia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2023.

În conformitate cu dispoziţiile art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va fi obligat recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casaţie formulată de partea civilă A. împotriva deciziei penale nr. 1176 din data de 18 decembrie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Bacău - sectia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2023.

Obligă recurentul parte civilă la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 17 septembrie 2025.