Jurisdiction to issue a European Arrest Warrant following preventive detention ordered by an appellate court

Şedinţa publică din data de 07 octombrie 2025

Asupra conflictului negativ de competenţă, în baza lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 25 septembrie 2025, Curtea de Apel Bacău, în temeiul art. 89 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, cu art. 47 C. proc. pen. şi art. 50 C. proc. pen., rap. la art. 15 lit. d) din Legea nr. 253/2013, cu referire la art. 16 alin. (2) din Legea nr. 253/2013, a declinat competenţa, de soluţionare a cererii, către Tribunalul Bacău, constatând, totodată, conflictul negativ de competenţă.

În acest sens, a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

S-a reţinut faptul că, prin încheierea din data de 09.09.2025, pronunţată de către instanţa sesizată cu soluţionarea apelului, respectiv, Curtea de Apel Bacău, în dosarul nr. x/2024, s-au dispus următoarele:

În temeiul art. 242 alin. (3) C. proc. pen., raportat la art. 215 alin. (7) şi art. 202 C. proc. pen., s-a constatat întemeiată sesizarea IPJ. BACĂU - Serviciul Investigaţii Criminale-Biroul Supravegheri Judiciare, formulată la data de 13.08.2025, privind pe inculpatul A., iar în temeiul art. 362 C. proc. pen., raportat la art. 242 alin. (3) C. proc. pen. art. 215 alin. (7), art. 202 şi art. 238 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., s-a înlocuit măsura preventivă a controlului judiciar cu măsura arestării preventive, pe o durată de 30 de zile, începând cu data la care inculpatul va fi efectiv reţinut de organele de poliţie.

În temeiul art. 238 raportat la art. 230 C. proc. pen., s-a dispus emiterea mandatului de arestare preventivă pe numele inculpatului A., la data prezentei încheieri, pe o durată de 30 de zile, începând cu data la care inculpatul va fi efectiv reţinut de organele de poliţie.

Ca urmare, pe numele inculpatului, la data de 09.09.2025, a fost emis mandatul de arestare preventivă nr. 3, de către instanţa de apel, respectiv, Curtea de Apel Bacău, iar la data de 15.09.2025 I.G.P.R.-I.P.J. Bacău -Serviciul Investigaţii Criminale, cu adresa din 10.09.2025, s-a comunicat instituirea măsurii urmăririi la nivel naţional a numitului A. şi s-a solicitat emiterea mandatului european de arestare şi a mandatului de arestare conform Titlului VII - art. 79 şi anexei 5 din Acordul Comercial şi de Cooperare încheiat între Marea Britanie şi statele U.E.

Având în vedere dispoziţiile art. 89 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 302/2004, Curtea de Apel Bacău, pe cale administrativă, a înaintat solicitarea către Tribunalul Bacău, în vederea emiterii mandatelor solicitate.

La data de 24.09.2025, Tribunalul Bacău a declinat competenţa de soluţionare a cererii către Curtea de Apel Bacău, reţinând că potrivit art. 89 alin. (3) lit. c) teza finală din Legea nr. 302/2004, instanţa competentă să emită mandatul european de arestare ar fi instanţa care a emis mandatul de arestare naţională, respectiv Curtea de Apel Bacău.

Judecătorul delegat din cadrul Curţii de Apel Bacău, analizând prevederile art. 89 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 302/2004, a constatat că legiuitorul a stabilit, de o manieră lipsită de echivoc, autoritatea căreia îi revine competenţa şi atribuţia de a emite mandatul european de arestare, respectiv "judecătorul desemnat de preşedintele primei instanţe".

Mai mult, s-a apreciat că sintagma folosită de legiuitor nu comportă interpretări multiple, referindu-se în mod clar la judecătorul delegat de preşedintele instanţei competente să judece cauza în fond, în speţă Tribunalul Bacău, căruia de altfel, în temeiul art. 36 alin. (1) lit. a) rap. la art. 41 alin. (1) C. proc. pen., i-a revenit competenţa materială de a judeca pe fond cauza penală nr. 3181/110/2024, în cadrul căreia inculpatul A. a fost trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă la omor, prev. de art. 32 alin. (1) rap. la art. 188 alin. (1) C. pen.

Judecătorul delegat din cadrul Curţii de Apel Bacău, analizând prevederile art. 89 alin. (3) lit. c) teza finală din Legea nr. 302/2004, invocate de către judecătorul delegat din cadrul Tribunalului Bacău drept temei juridic al declinării de competenţă, a constatat că acestea se referă exclusiv autorităţile care pot sesiza judecătorul delegat de preşedintele instanţei competente să judece cauza în fond, în vederea emiterii mandatului european de arestare, printre care se numără şi "organul la care se află spre executare mandatul de arestare preventivă sau hotărârea prin care s-a luat măsura privativă de libertate".

Fiind învestită cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă, în temeiul art. 51 alin. (6) C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Judecătoria Lăpuş pentru următoarele considerente:

Conflictul de competenţă reprezintă situaţia juridică provocată de hotărârile a două instanţe care îşi declină reciproc judecarea aceleiaşi cauze.

Instanţa supremă observă că prezentul conflict negativ de competenţă este generat de competenţa de a emite mandatul european de arestare, atunci când instanţa de apel, în cursul judecăţii, dispune arestarea preventivă a inculpatului.

În acest cadrul procesual, Înalta Curte reţine că legiuitorul român a ales să desemneze ca autorităţi judiciare emitente toate instanţele judecătoreşti indiferent de gradul acestora.

Astfel, potrivit art. 89 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, competenţa emiterii mandatului european este atribuită în funcţie de faza procesuală, astfel:

- în faza de urmărire penală, judecătorului de drepturi şi libertăţi desemnat de preşedintele instanţei căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în fond;

- în procedura de cameră preliminară, judecătorului de cameră preliminară;

- în faza de judecată, judecătorului desemnat de preşedintele primei instanţe;

- în faza de executare, judecătorului desemnat de preşedintele instanţei de executare.

În situaţia în care mandatul european de arestare are la bază un mandat de arestare preventivă emis în faza de urmărire penală sau judecată, el va fi emis de instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în fond sau primei instanţe, indiferent dacă mandatul de arestare preventivă a fost emis de judecătorul de la prima instanţă sau de cel de la instanţa ierarhic superioară în calea de atac a contestaţiei ori apelului.

Chiar dacă instanţa de apel este cea care a dispus arestarea preventivă, hotărâre în baza căreia s-a solicitat emiterea mandatului european de arestare, în virtutea textului indicat mai sus, respectiv art. 89 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 302/2004, care nu face distincţie între fazele judecăţii (fond sau apel), legiuitorul a stabilit o competenţă exclusivă, şi anume, judecătorul desemnat de preşedintele primei instanţe, în speţă Tribunalul Bacău, aşa cum a înţeles, spre exemplu, să stabilească procedura dării în urmărire, potrivit art. 64 din Legea 302/2004, în sarcina instanţei care a emis mandatul de arestare preventivă sau a instanţei de executare.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei privind sesizarea formulată de către I.G.P.R.-I.P.J. Bacău - Serviciul Investigaţii Criminale, în favoarea Tribunalului Bacău, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

Conform art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind sesizarea formulată de către I.G.P.R.-I.P.J. Bacău - Serviciul Investigaţii Criminale, în favoarea Tribunalului Bacău, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 07 octombrie 2025.