Criminal case transfer denied: media exposure and judicial protest do not establish reasonable suspicion of judicial impartiality

Şedinţa publică din data de 01 octombrie 2025

Deliberând asupra cauzei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 17.09.2025 la Curtea de Apel Ploieşti, petentul A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2021 al Curţii de Apel Ploieşti.

În argumentare, petentul a susţinut că, în cauză, există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată prin raportare la împrejurările cauzei şi calităţile părţilor.

Astfel, a precizat că pe parcursul instrumentării dosarului, în spaţiul public au apărut o serie de dovezi care pun la îndoială capacitatea instanţei de judecată de a asigura dreptul la un proces echitabil, imparţial şi lipsit de influenţe externe.

În concret, a arătat că, în data de 21 noiembrie 2024, publicaţia B. a difuzat un amplu reportaj intitulat sugestiv "Cum se pot frauda alegerile. Cazul Ciorani", incluzând fragmente extrase din dosarul aflat la acea dată pe rolul Judecătoriei Buzău, constând în înregistrări audio-video a căror divulgare în afara cadrului procesual reglementat de legea penală reprezintă un act de natură să perturbe cursul normal al procesului penal.

A susţinut că difuzarea publică a acestor înregistrări audio-video, în paralel cu reacţiile emoţionale şi de presiune socială generate la nivel local, a condus la conturarea unui climat ostil si partizan, profund incompatibil cu exigenţele principiilor imparţialităţii şi obiectivităţii actului de justiţie.

În opinia petentului, divulgarea înregistrărilor audio-video din dosar poate proveni numai din interior, având drept sursă persoane care au acces legal la acestea, fiind exclusă ipoteza ca acestea să provină de la inculpaţi, astfel încât să îşi compromită propriile interese. Faptul că astfel de date au ajuns în presă indică, în opinia petentului, o potenţială încălcare a obligaţiilor profesionale de către organele judiciare şi generează o suspiciune colectivă privind imparţialitatea acestora.

S-a mai susţinut că mediatizarea excesivă a dosarelor în care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului A. au creat o presiune nejustificată asupra judecătorilor chemaţi să soluţioneze apelul, în contextul în care filmările realizate din faţa Judecătoriei Buzău şi luările de poziţie publice ale persoanelor care au fost implicate în cauză s-au centrat doar pe inducerea ideii de vinovăţie a inculpaţilor, pe nevoia de a se dispune soluţii de condamnare în cauză şi într-un termen cât mai rapid, cu sacrificarea dreptului la un proces echitabil.

În continuare, s-a susţinut că suspiciunea rezonabilă vizând lipsa de imparţialitate a judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Ploieşti devine evidentă în condiţiile în care la termenul de judecată din data de 17.09.2025, deşi în cauză subzista forma de protest a magistraţilor care a generat amânarea din data de 04.09.2025, apărătorii apelanţilor-inculpaţi au fost încunoştinţaţi despre faptul că dosarul urma să se judece, spre deosebire de toate celelalte dosare aflate pe lista de şedinţă, chiar dacă în cauză nu existau inculpaţi aflaţi sub puterea măsurilor preventive şi chiar dacă respectiva cauză nu se încadra în excepţiile indicate prin hotărârea Adunării Generale a Judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Ploieşti.

Totodată, în susţinerea cererii, s-a făcut trimitere la influenţa vădit intimidantă pe care unul dintre martorii audiaţi în primă instanţă, respectiv C., ar fi avut-o asupra preşedintelui completului de judecată.

Cererea a fost înaintată Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 19.09.2025, fiind înregistrată, pe rolul secţiei penale, sub nr. x/2025, cu prim termen de judecată la data de 01 octombrie 2025.

La data de 24 septembrie 2025, Curtea de Apel Ploieşti a transmis informaţiile prevăzute de art. 73 alin. (3) C. proc. pen., în cuprinsul cărora a comunicat un punct de vedere asupra cererii de strămutare, susţinând, în esenţă, că în cauză nu se pot identifica suspiciuni cu privire la imparţialitatea judecătorilor instanţei şi nici vreo ingerinţă sau imixtiune în justa şi legala soluţionare a cauzei.

S-a apreciat, aşadar, că la Curtea de Apel Ploieşti sunt îndeplinite toate condiţiile pentru ca dosarul a cărui strămutare se solicită să fie soluţionat cu respectarea dispoziţiilor incidente în materie şi a principiilor privind dreptul la apărare şi judecarea cauzei într-un termen rezonabil, în conformitate cu dispoziţiile art. 6 alin. (1) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Analizând cererea de strămutare formulată de petentul A., Înalta Curte constată următoarele:

În speţă, dosarul nr. x/2021, înregistrat pe rolul Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, a cărui strămutare se solicită, are ca obiect apelul formulat, printre alţii, de inculpatul A. împotriva sentinţei penale nr. 752 din 11 iulie 2025 pronunţată de Judecătoria Buzău în dosarul nr. x/2021 prin care s-a dispus, în temeiul art. 396 alin. (1) şi (2) C. proc. civ..pen. şi art. 47 C. pen. raportat la art. 391 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. si art. 77 lit. a) C. pen., condamnarea acestuia la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la infracţiunea de falsificare a documentelor şi evidenţelor electorale în formă continuată (20 de acte materiale).

Prioritar, Înalta Curte constată că interesul presei pentru cauza petentului nu poate conduce de plano la reţinerea unei lipse de imparţialitate a corpului de magistraţi din cadrul curţii de apel. Existenţa unei mediatizări referitoare la un dosar pe rolul instanţelor judecătoreşti, fără a se corobora cu alte informaţii obiective, de natură a da naştere unor îndoieli rezonabile cu rezonanţă şi asupra întregului colectiv de magistraţi din cadrul secţiei penale a unei instanţe nu poate susţine strămutarea cauzei.

În altă ordine de idei, Înalta Curte constată că mediatizarea cauzei este argumentată de petentul A. sub aspectul publicării, în publicaţia online B. a unui reportaj intitulat "Cum se pot frauda alegerile. Cazul Ciorani", susţinându-se că în cuprinsul acestui reportaj se regăsesc fragmente extrase din dosarul aflat la acea vreme pe rolul Judecătoriei Buzău, constând în înregistrări audio-video de natură a contura un climat ostil şi partizan, profund incompatibil cu exigenţele principiilor imparţialităţii şi obiectivităţii actului de justiţie.

Înalta Curte apreciază că publicarea în mediul online, în stadiile procesuale anterioare ale dosarului ce face obiectul cererii de strămutare, a unui material jurnalistic conţinând înregistrări extrase din dosar nu este, prin ea însăşi, de natură să justifice strămutarea judecării cauzei.

Difuzarea publică a înregistrărilor audio-video, în paralel cu relevarea unor reacţii emoţionale şi sociale generate de acestea, relevă, într-adevăr, un anumit grad de interes media pentru speţă şi pentru persoana petentului, însă nu pun în evidenţă pretinsa mediatizare intensă a cauzei, respectiv, o acţiune mediatică concertată împotriva acestuia, de natură a crea presiune asupra magistraţilor învestiţi cu judecarea dosarului aflat în prezent în calea ordinară de atac a apelului.

În lipsa unor împrejurări obiective din care să rezulte că publicarea respectivă a creat o presiune reală asupra instanţei ori că ar fi afectat în mod efectiv imaginea de imparţialitate a acesteia, simpla mediatizare a unor aspecte din cauză nu poate constitui temei pentru admiterea cererii de strămutare.

Deopotrivă, Înalta Curte constată că dosarul nr. x/2021 a cărui strămutare se solicită a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Ploieşti la data de 11 august 2025 (astfel cum rezultă din informarea transmisă de către această instanţă), astfel încât, la momentul difuzării reportajului, respectiv 21 noiembrie 2024, dosarul nici măcar nu era înregistrat pe rolul Curţii de Apel Ploieşti, ci se judeca în primă instanţă de Judecătoria Buzău. Acest aspect este relevant, întrucât se invocă o potenţială încălcare a obligaţiilor profesionale de către organele judiciare ce ar genera, în opinia petentului, o suspiciune colectivă privind imparţialitatea instanţei desemnate cu soluţionarea apelului.

Înalta Curte constată că modalitatea în care petentul este perceput de opinia publică prin raportare la reacţiile generate de publicaţia online la care acesta a făcut referire, este strâns asociată cu libertatea de exprimare şi este o componentă a acesteia care nu poate conduce la concluzia că va influenţa actul de justiţie.

În continuare, referitor la argumentele vizând influenţa vădit intimidantă pe care unul dintre martorii audiaţi în primă instanţă, respectiv C. ar fi avut-o asupra preşedintelui completului de judecată, Înalta Curte constată că această împrejurare nu este de natură să genereze o suspiciune legitimă de imparţialitate asupra instanţei învestite cu soluţionarea cauzei în apel, neexistând date din care să rezulte că audierea unui martor în primă instanţă ar fi de natură să aibă un asemenea efect.

Simpla invocare a calităţii unui participant la procesul penal (în speţă, martor) şi, corelativ, a suspiciunii că pretinsa influenţă a acestuia asupra organelor judiciare, ar fi de natură să altereze justeţea procedurilor, fără indicarea unor circumstanţe concrete ale cauzei, care să contureze o astfel de bănuială, nu poate constitui temei pentru admiterea unei cereri de strămutare.

Deopotrivă, faptul că instanţa de apel a manifestat celeritate în soluţionarea cauzei, nu constituie un motiv care să justifice strămutarea, atât timp cât nu se probează existenţa unor conduite procesuale care să afecteze dreptul la apărare sau să creeze o aparenţă legitimă de lipsă de imparţialitate. Modalitatea de fixare a termenelor de judecată ţine de prerogativele instanţei de administrare a cauzei şi nu poate constitui, în sine, un temei pentru strămutare.

În absenţa unor elemente concrete care să dovedească faptul că modul de stabilire a termenelor sau continuarea judecăţii ar fi afectat efectiv exercitarea dreptului la apărare sau ar fi creat o presiune asupra uneia dintre părţi, simpla reluare a activităţii de judecată, chiar şi în situaţia în care subzista motivul de amânare de la un termen anterior (protestul magistraţilor) nu poate constitui indiciu de lipsă de imparţialitate.

Nemulţumirile petentului vis-a-vis de modul de desfăşurare a judecăţii nu generează, în mod automat, o suspiciune colectivă de parţialitate a întregii instanţe, fiind necesar a se corobora cu alte informaţii obiective, de natură a da naştere unor îndoieli rezonabile asupra imparţialităţii tuturor judecătorilor instanţei pe rolul căreia se află cauza în prezent.

Concluzionând, în contextul celor expuse, Înalta Curte apreciază că nu se pot reţine elemente de natură să conducă la existenţa vreunei îndoieli asupra imparţialităţii şi obiectivităţii judecătorilor învestiţi cu soluţionarea cauzei sau la concluzia că la nivelul Curţii de Apel Ploieşti nu ar exista condiţii pentru desfăşurarea unui proces echitabil.

Pentru considerentele prezentate, în contextul informaţiilor transmise conform art. 72 alin. (6) C. proc. pen. şi în lipsa altor împrejurări de fapt verificabile, care să coroboreze afirmaţiile petentului din prezenta cauză, simpla susţinere că judecătorii din cadrul Curţii de Apel Ploieşti nu ar putea da dovadă de obiectivitate şi imparţialitate, nu poate constitui un motiv temeinic de strămutare.

Ca atare, în baza art. 74 C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2021 al Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Având în vedere soluţia pronunţată în cauză, în baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga petentul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2021 al Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Obligă petentul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 01 octombrie 2025.