Transfer of jurisdiction due to reasonable suspicion of judicial impartiality arising from prosecutor involvement in proceedings
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Cassation and Justice (High Court) admitted the request for the transfer of jurisdiction (removal of the case), ordering that the criminal proceedings be transferred from the Court of Appeal of Constanta to the Court of Appeal of Galati, with all procedural acts taken in the original case remaining in force and judicial costs borne by the State. The dispute concerned a motion for removal filed by the Prosecutor's Office of the Court of Appeal of Constanta, arguing that a reasonable suspicion of impartiality existed because the victim in the underlying criminal case (alleged violation of custody measures) held the position of a prosecutor at the same court of appeal where the trial was pending, while the defendant was a lawyer frequently appearing before that court. Relying on Articles 71 and 72 of the Code of Criminal Procedure and the objective impartiality standard established by the European Court of Human Rights (referencing cases such as *Piersack v. Belgium*), the High Court determined that the specific circumstances—namely the prosecutor's participation in hearings and the defendant's status as a local attorney—created a justifiable appearance of bias affecting all judges at the initial court, necessitating the transfer to a different court of equal grade to guarantee a fair trial under Article 6 of the European Convention on Human Rights.
Legislator headnote
AI generatedart. 72 alin. (6) din C. proc. pen, art. 379 alin. (2) din C. pen, art. 64 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen, art. 71 din C. proc. pen, art. 74 din C. proc. pen, art. 275 alin. (3) din C. proc. pen; Transfer of jurisdiction due to reasonable suspicion of judicial impartiality arising from prosecutor involvement in proceedings: The dispute concerned a motion for removal filed by the Prosecutor's Office of the Court of Appeal of Constanta, arguing that a reasonable suspicion of impartiality existed because the victim in the underlying criminal case (alleged violation of custody measures) held the position of a prosecutor at the same court of appeal where the trial was pending, while the defendant was a lawyer frequently appearing before that court. Relying on Articles 71 and 72 of the Code of Criminal Procedure and the objective impartiality standard established by the European Court of Human Rights (referencing cases such as *Piersack v. Belgium*), the High Court determined that the specific circumstances—namely the prosecutor's participation in hearings and the defendant's status as a local attorney—created a justifiable appearance of bias affecting all judges at the initial court, necessitating the transfer to a different court of equal grade to guarantee a fair trial under Article 6 of the European Convention on Human Rights.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedServes as the legal basis for admitting the request for the transfer of jurisdiction to a different court of equal rank.
Applied in the dispositive to determine that the judicial costs incurred in resolving the request are to be borne by the State.
Full text
Şedinţa publică din data de 23 septembrie 2025
Deliberând asupra cererii de strămutare de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi, secţia Penală, la data de 04 septembrie 2025, petentul Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa a solicitat, în temeiul art. 71 şi 72 din C. proc. pen., strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2025 al Curţii de Apel Constanţa, secţia Penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie, la o altă instanţă egală în grad.
În motivarea cererii, petentul a susţinut că suspiciunea rezonabilă cu privire la lipsa de obiectivitate şi imparţialitate a judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Constanţa este legitimă de împrejurarea că, în cauză, are calitate de persoană vătămată numitul A., procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, iar în funcţia deţinută, acesta îşi desfăşoară activitatea în cadrul secţiei judiciare, participând la şedinţele de judecată ale tuturor completelor de judecată constituite la nivelul Curţii de Apel Constanţa.
De asemenea, s-a mai arătat că, în cauză, inculpata B. are calitatea de avocat definitiv în cadrul Baroului Constanţa, acordând asistenţă juridică părţilor în cauzele penale aflate pe rolul Curţii de Apel Constanţa.
Concluzionând, petentul a considerat că aceste împrejurări sunt apte de a crea în mod obiectiv aparenţa de afectare a imparţialităţii judecătorilor.
Cererea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală la data de 04 septembrie 2025.
Conform art. 72 alin. (6) din C. proc. pen.: (…) Când Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este instanţa ierarhic superioară, informaţiile se cer preşedintelui curţii de apel la care se află cauza a cărei strămutare se cere.
Potrivit textului de lege mai sus menţionat au fost solicitate informaţii de la Curtea de Apel Constanţa.
La data de 17 septembrie 2025, Curtea de Apel Constanţa a transmis informaţiile solicitate, în cuprinsul cărora se arată că în dosarul înregistrat pe rolul acestei instanţe, nr. 344/36/2025, prin care a fost trimisă în judecată inculpata B., avocat în cadrul Baroului Constanţa, pentru săvârşirea infracţiunii de nerespectare a măsurilor privind încredinţarea minorului, prevăzută de art. 379 alin. (2) din C. pen., având totodată pe numiţii A. şi C. ca persoane vătămate, s-a procedat în conformitate cu dispoziţiile art. 102 alin. (6) şi (7) din Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti, la blocarea completelor formate din judecători care au îndeplinit acte sau măsuri procesuale în cursul urmăririi penale, respectiv D., E. şi F..
Cauza a fost repartizată aleatoriu doamnei judecător G., care a formulat o declaraţie de abţinere de la soluţionarea cauzei, întemeiată pe dispoziţiile art. 64 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., arătându-se că dna judecător are o relaţie de prietenie cu numita B., inculpată în dosarul care face obiectul cererii de strămutare. Declaraţia de abţinere a doamnei judecător G. a fost admisă, procedându-se la repartizarea aleatorie a cauzei.
S-a arătat că, ulterior, doamnele şi domnii judecători H., I., J., K., L., M. şi N. au formulat declaraţii de abţinere, motivate de faptul că persoana vătămată A. are calitate de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa şi asigură participarea în şedinţele de judecată ale completelor în componenţa cărora se află doamnele şi domnii judecători menţionaţi mai sus, declaraţii care au fost admise succesiv, de fiecare dată cauza fiind repartizată aleatoriu cu blocarea completelor incompatibile.
În prezent, s-a arătat respectiva cauză a fost repartizată aleatoriu doamnei judecător O..
În concluzia informaţiilor înaintate, Curtea de Apel Constanţa a lăsat la aprecierea instanţei supreme să analizeze şi să dispună în consecinţă asupra cererii de strămutare.
Examinând cererea de strămutare formulată de petentul Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa în raport de motivele invocate şi de prevederile legale incidente, Înalta Curte apreciază că este întemeiată, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 71 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie strămută judecarea unei cauze atunci când există suspiciunea rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.
Strămutarea reprezintă un remediu procesual prin intermediul căruia judecarea unei anumite cauze penale este luată din competenţa unei instanţe şi dată spre soluţionare unei alte instanţe din aceeaşi categorie şi de acelaşi grad, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni asupra lipsei de obiectivitate şi imparţialitate a judecătorilor unei instanţe.
Înalta Curte reiterează jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului care a statuat că imparţialitatea trebuie apreciată atât din punct de vedere subiectiv, luându-se în considerare convingerile sau interesele personale ale judecătorului într-un anume caz, cât şi potrivit unui test obiectiv, în sensul în care se stabileşte dacă judecătorul a oferit garanţii suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere (Cazul Piersack contra Belgiei, hotărârea din 1 octombrie 1982).
Sub aspectul demersului obiectiv s-a arătat că ceea ce trebuie asigurat este încrederea pe care, într-o societate democratică, instanţele trebuie să o inspire publicului (Fey contra Austria). În aplicarea acestui test, opinia părţii în cauză cu privire la imparţialitatea instanţei este importantă, dar nu decisivă. Imparţialitatea obiectivă constă "în a pune problema dacă independent de conduita personală a judecătorului, anumite fapte verificabile justifică suspectarea imparţialităţii acestuia din urmă" (Cazul Hauschildt contra Danemarcei).
În strânsă legătură cu incompatibilitatea, strămutarea reprezintă un remediu procesual prin care sunt rezolvate situaţiile în care asupra tuturor judecătorilor unei instanţe planează suspiciunea rezonabilă că imparţialitatea lor este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice. Strămutarea poate fi dispusă şi când există doar o aparenţă a lipsei de imparţialitate a tuturor judecătorilor instanţei de la care se solicită strămutarea cauzei, aparenţă care se verifică în funcţie de circumstanţele concrete ale fiecărei cauze în parte.
Înalta Curte reţine că aspectele invocate în cererea de strămutare de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa sunt de natură a crea o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Constanţa ar putea fi afectată datorită împrejurărilor cauzei.
Astfel, petentul a arătat că suspiciunea lipsei de imparţialitate a judecătorilor care compun această instanţă este legată de împrejurarea că persoana vătămată din cadrul dosarului care face obiectul cererii de strămutare, numitul A. are calitatea de procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, acesta desfăşurându-şi activitatea în cadrul Curţii de Apel Constanţa, participând la şedinţele de judecată ale tuturor completelor constituite la nivelul instanţei. În acest sens, petentul a depus la dosar o serie de liste de şedinţe care atestă participarea procurorului A. la şedinţele de judecată din cadrul Curţii de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie.
Astfel, Înalta Curte apreciază că împrejurările concrete ale prezentei cauze, conturate pe calitatea persoanei vătămate A., de procuror, care îşi desfăşoara activitatea în cadrul Curţii de Apel, conduc la suspiciunea că judecarea cauzei în cadrul Curţii de Apel Constanţa nu se poate realiza cu obiectivitate şi imparţialitate, existând în continuare indicii cu privire la creare unui climat general neprielnic soluţionării cauzei a cărei strămutare se solicită.
Susţinerile petentului în ceea ce priveşte împrejurarea că inculpata B. are calitatea de avocat definitiv în cadrul Baroului Constanţa, acordând asistenţă juridică părţilor în cauzele penale aflate pe rolul Curţii de Apel Constanţa, pot de asemenea, să justifice existenţa unei aparenţe de lipsă de imparţialitate.
Prin urmare, pentru a se înlătura orice suspiciune care ar putea pune sub semnul îndoielii imparţialitatea şi obiectivitatea judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Constanţa, ceea ce ar conduce la încălcarea dreptului la un proces echitabil în sensul dispoziţiilor art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, Înalta Curte constată că se impune strămutarea dosarului nr. x/2025 al Curţii de Apel Constanţa la o altă instanţă egală în grad.
Pentru considerentele expuse, având în vedere argumentele invocate de petenţi, informaţiile furnizate de către Curtea de Apel Constanţa şi înscrisurile aflate la dosar în susţinerea cererii de strămutare, în baza art. 74 din C. proc. pen., Înalta Curte va admite cererea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2025 al Curţii de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Vor fi menţinute actele procedurale efectuate în cauză.
Conform dispoziţiilor art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE:
Admite cererea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2025 al Curţii de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Strămută judecarea cauzei la Curtea de Apel Galaţi, instanţă căreia i se trimite dosarul.
Menţinute actele procedurale efectuate în cauză.
În temeiul dispoziţiilor art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea prezentei cauze rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 23 septembrie 2025.