Denial of venue transfer despite media coverage and judicial-relative conflict of interest due to absence of collective impartiality suspicion

Şedinţa publică din data de 23 septembrie 2025

Deliberând asupra cererii de strămutare de faţă, în baza actelor şi lucrărilor de la dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la data de 22.08.2025, sub numărul x/2025, petentul A. a solicitat, în temeiul art. 71 din C. proc. pen., strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024, aflat pe rolul Curţii de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, la o altă instanţă egală în grad.

În susţinerea cererii de strămutare, petentul a invocat adoptarea unor titluri tendenţioase, maniera de expunere a conţinutului articolelor şi conexiunile făcute cu calitatea de primar, care s-ar fi constituit în veritabile atacuri la adresa persoanei sale, în scopul vădit al promovării unei imagini profund negative la adresa sa.

A considerat că, faţă de interesul deosebit manifestat de către presa locală şi naţională faţă de persoana sa şi de dosarul penal în care deţine rolul de inculpat, întreg parcursul procesului penal ar face obiectul atenţiei publicaţiilor mass-media, precum şi a unor articole de presă viitoare, formulate în aceeaşi manieră tendenţioasă.

Petentul a apreciat că împrejurările expuse sunt de natură, să afecteze imparţialitatea judecătorilor de la Curtea de Apel Bacău, respectiv să creeze o presiune asupra acestora şi să-i determine să pronunţe o soluţie defavorabilă în ceea ce îl priveşte, cu atât mai mult cu cât soţia unuia dintre membrii completului de judecată este procuror în cadrul D.N.A. Serviciul Teritorial Bacău.

Tot în argumentaţia solicitării de strămutare a cauzei, a mai precizat că în perioada anterioară, Curtea de Apel Bacău a fost investită cu judecata unor cauze având ca obiect rechizitorii emise de către DNA Bacău, în faza de judecată a fondului sau în apel, faţă de persoane aflate în situaţii asemănătoare, respectiv persoane cu funcţii publice din judeţul Bacău sau care deţin o anume notorietate în comunitatea locală şi care ar fi beneficiat de atenţia presei locale, asupra cărora

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală a dispus strămutarea judecăţii la alte curti de apel, reţinându-se în principal, că există mediatizare excesivă.

În consecinţă, a apreciat că toate aceste împrejurari genereaza o suspiciune rezonabilă cu privire la imparţialitatea magistraţilor si la faptul ca la Curtea de Apel Bacău şi că astfel nu ar putea beneficia de o un proces echitabil.

În susţinerea cererii de strămutare, petentul a depus înscrisuri constând într-o serie de articole de presă, vizând împrejurarea trimiterii sale în judecată, fapta de care a fost acuzat şi calitatea sa de primar.

La termenul de judecată din data de 23 septembrie 2025, petentul a depus la dosar o completare la motivele strămutării, constând în faptul că soţia unuia dintre membrii completului de judecată este procuror în cadrul D.N.A. Serviciul Teritorial Bacău, iar doamna procuror B., care a pus concluziile la soluţia de condamnare în dosarul care îl priveşte, este soţia domnului judecător C., care este preşedinte al secţiei penale din cadrul Curţii de Apel Bacău şi membru în completul de judecată A17, complet la care a fost repartizată cauza a cărei strămutare o solicită.

Conform art. 72 alin. (6) din C. proc. pen.: (…) Când Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este instanţa ierarhic superioară, informaţiile se cer preşedintelui curţii de apel la care se află cauza a cărei strămutare se cere.

Potrivit textului de lege mai sus menţionat au fost solicitate informaţii de la Curtea de apel Bacău.

La data de 08.09.2025, Curtea de Apel Bacău a transmis informaţiile solicitate, în cuprinsul cărora a fost prezentat obiectul cauzei a cărei strămutare se solicită, respectiv apelul declarat de inculpatul A. împotriva sentinţei penale nr. 145/P din 19 iunie 2025 pronunţate de Tribunalul Bacău în dosarul nr. x/2024, prin care a fost condamnat inculpatul A. la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept sau reţinerea pe nedrept de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, în forma tentativei, prevăzută de art. 32 din C. pen. rap. la art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000.

S-a arătat că această cauză a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Oradea la data de 09 iulie 2025, sub numărul x/2024, fiind repartizată în sistem informatizat, cu respectarea principiului repartizării aleatorii a cauzei, completului de judecată A17, cu prim termen de judecată la data de 23.10.2025.

În cuprinsul referatului întocmit de Curtea de Apel Bacău s-a mai menţionat că, prin cererea de strămutare, petentul a invocat faptul că imparţialitatea judecătorilor este afectată de împrejurările cauzei şi de calitatea părţilor.

Astfel, s-a invocat impactul mediatic al dosarului în presa locală şi naţională, petentul precizând că aceste împrejurări sunt de natură să afecteze imparţialitatea judecătorilor de la Curtea de Apel Bacău, respectiv să creeze o presiune asupra acestora şi să îi determine să pronunţe o soluţie care să satisfacă opinia publică şi presa.

S-a mai arătat că, soţia unui dintre membrii completului de judecată este procuror în cadrul D.N.A. - Serviciul Teritorial Bacău, care a dispus trimiterea sa în judecată. Petentul a mai menţionat faptul că în perioada anterioară au existat cauze pe rolul Curţii de Apel Bacău, urmare a unor rechizitorii întocmite de D.N.A Bacău, faţă de persoane aflate într-o situaţie asemănătoare cu a sa, cu privire la care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus strămutarea la alte curţi de apel.

În concluzie, s-a arătat că nu există suspiciuni care să poată fi considerate justificate în mod obiectiv şi care să poată pune sub semnul îndoielii imparţialitatea şi obiectivitatea judecătorilor de la Curtea de Apel Bacău, susţinerea cererii de strămutare putând fi circumscrisă, exclusiv în termeni generali dispoziţiilor art. 71 din C. proc. pen., însă nu ar determina concluzia potrivit căreia acesta nu beneficiază de o judecată imparţială şi obiectivă a cauzei.

Examinând cererea de strămutare formulată de petentul A., în raport de motivele invocate şi de prevederile legale incidente, Înalta Curte apreciază că aceasta este nefondată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 71 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie strămută judecarea unei cauze atunci când există suspiciunea rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată din cauza împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

Conform dispoziţiilor art. 74 alin. (2) din C. proc. pen., în cazul în care găseşte cererea întemeiată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dispune strămutarea judecării cauzei la o curte de apel învecinată curţii de la care se solicită strămutarea.

Strămutarea este un remediu procesual prin intermediul căruia judecarea unei anumite cauze penale este luată din competenţa unei instanţe şi dată spre soluţionare unei alte instanţe din aceeaşi categorie şi de acelaşi grad, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni asupra lipsei de obiectivitate şi imparţialitate a tuturor judecătorilor unei instanţe.

La momentul examinării cererii de strămutare, se analizează existenţa unei suspiciuni rezonabile colective, mai precis dacă imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată din cauza împrejurărilor cauzei ori calităţii părţilor.

Una din cerinţele esenţiale pentru buna înfăptuire a justiţiei este încrederea deplină a justiţiabilului în organele judiciare. Cauza de suspiciune poate privi individual pe unul sau mai mulţi judecători sau în mod colectiv pe toţi subiecţii procesuali oficiali care lucrează în numele şi pentru un organ judiciar penal.

La nivel teoretic, se notează că suspiciunea colectivă este îndreptată în mod indivizibil contra tuturor subiecţilor procesuali oficiali care îndeplinesc atribuţiile ce intră în competenţa funcţională a unui organ judiciar, aşa încât aceasta se răsfrânge asupra capacităţii subiective a însuşi organului judiciar respectiv. În situaţia unei suspiciuni colective, remediul procesual este strămutarea cauzei, cu efectul unei deplasări de competenţă teritorială a soluţionării cauzei între instanţe de judecată de acelaşi grad.

Distinct, suspiciunea individuală este îndreptată personal faţă de un magistrat sau faţă de mai mulţi magistraţi, în acest ultim caz, motivele putând fi similare sau diferite faţă de fiecare magistrat. În cazul suspiciunii individuale, mijlocul procedural îl constituie excepţia de incompatibilitate care trebuie să fie invocată şi analizată individual, în raport cu subiectul sau cu fiecare dintre subiecţii procesuali oficiali a căror capacitate subiectivă este pusă la îndoială, sub raportul obiectivităţii sau imparţialităţii. Remediul este înlăturarea din proces, ca incompatibil, a judecătorului suspicionat, pe calea abţinerii sau recuzării în cursul soluţionării cauzei, iar după rămânerea definitivă a hotărârii, pe calea contestaţiei în anulare.

Drept urmare, la momentul examinării cererii de strămutare, se analizează existenţa unei suspiciuni rezonabile colective, mai precis dacă imparţialitatea tuturor judecătorilor instanţei este afectată din cauza împrejurărilor cauzei ori calităţii părţilor.

Motivele temeinice care pot servi la solicitarea strămutării sunt altele decât cele care constituie motiv de abţinere sau de recuzare a unui judecător, fiind vorba despre atitudini sau comportamente care nu pot fi încadrate strict în niciunul din cazurile de recuzare, dar care vădesc existenţa unei lipse de obiectivitate şi imparţialitate, reflex al influenţei exercitate de climatul în care se desfăşoară procesul penal.

Analizând, în aceste coordonate de principiu, motivele invocate de petentul A., Înalta Curte constată că acestea nu au natura împrejurărilor reglementate de dispoziţiile art. 71 din C. proc. pen., care să genereze o suspiciune colectivă de natura celei menţionate anterior, specifică unei cereri de strămutare.

În ceea ce priveşte mediatizarea cauzei se constată că aceasta nu este de natură să genereze suspiciuni rezonabile şi apte a considera că este afectată imparţialitatea tuturor judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Bacău. Relatările presei locale nu reliefează decât interesul manifestat de reprezentanţii mass-mediei cu privire la faptele penale cercetate, de obţinerea pe nedrept sau reţinerea pe nedrept de fonduri sau active din bugetul Uniunii Europene, conform acuzaţiei procurorului, aspect ce nu generează de plano suspiciuni cu privire la imparţialitatea judecătorilor.

În acest sens, s-a pronunţat anterior Înalta Curte prin sentinţa penală nr. 285 din 22 mai 2024 pronunţată în dosarul nr. x/2024, sentinţa penală nr. 511 din 04 octombrie 2023 pronunţată în dosarul nr. x/2023, sentinţa penală nr. 153 din 13 aprilie 2022 pronunţată în dosarul nr. x/2022, sentinţa penală nr. 543 din 13 noiembrie 2024 pronunţată în dosarul nr. x/2024, sentinţa penală nr. 294 din 28 mai 2024 pronunţată în dosarul nr. x/2024, sentinţa penală nr. 538 din 12 noiembrie 2024 pronunţată în dosarul nr. x/2024, hotărâri prin care s-a stabilit că articolele mass-media nu sunt de natură a fundamenta admiterea cerererii de strămutare.

Ca atare, în legătură cu pretinsa mediatizare a cauzei, se reţine că argumentele invocate de petent nu pune în evidenţă o acţiune mediatică concertată împotriva petentului, de natură a crea presiune asupra magistraţilor învestiţi cu judecarea cauzei sau a întregului corp de magistraţi din cadrul Curţii de Apel Bacău.

Astfel cum s-a arătat anterior, mediatizarea unei cauze nu poate conduce de plano la reţinerea unei lipse de imparţialitate a corpului de magistraţi din cadrul unei instanţe fără a se corobora cu alte informaţii obiective, de natură a da naştere unor îndoieli rezonabile cu rezonanţă şi asupra întregului colectiv de magistraţi din cadrul instanţei.

Înalta Curte, concluzionând asupra acestui aspect, apreciază că acest motiv relativ la mediatizarea pricinii ce formează obiectul cauzei a cărei strămutare se solicită nu poate fi primit şi nu poate conduce la concluzia că se impune admiterea cererii de strămutare, nefiind de natură să genereze suspiciuni cu privire la lipsa de imparţialitate a instanţei sau să ştirbească climatul de încredere în care judecata trebuie înfăptuită.

Referitor la susţinerea petentului privind lipsa imparţialităţii judecătorilor Curţii de Apel Bacău cauzată de calitatea părţilor, respectiv faptul că soţia unuia dintre membrii completului de judecată este procuror în cadrul D.N.A. Serviciul Teritorial Bacău, iar doamna procuror B., care a pus concluzii în faţa Tribunalului Bacău în cauza în care petentul a fost condamnat la fond, este soţia domnului judecător C., care este preşedinte al secţiei penale din cadrul Curţii de Apel Bacău şi membru în completul de judecată A17, complet căruia i-a fost repartizată aleatoriu cauza spre judecarea apelului, care constituie obiectul cererii de strămutare şi în situaţia în care ar fi reală, nu este de natură să pună sub semnul îndoielii imparţialitatea tuturor judecătorilor instanţei şi nu se încadrează motivelor prevăzute de art. 71 din C. proc. pen.

În acest sens, din informaţiile furnizate de către Curtea de Apel Bacău, rezultă că dosarul x/2025 are ca prim termen de judecată stabilit la data de 23 octombrie 2025, caza fiind repartizată aleatoriu completului A17. Astfel, întrucât până la acest moment nu a avut loc niciun termen de judecată, nu poate fi susţinută aparenţa de lipsă de părtinire. Membrul completului de judecată la care a făcut referire petentul are în continuare posibilitatea să formuleze o declaraţie de abţinere, astfel încât nu poate fi verificată poziţia acestuia la acest moment.

Drept urmare, la momentul examinării cererii de strămutare, se analizează existenţa unei suspiciuni rezonabile colective, mai precis dacă imparţialitatea tuturor judecătorilor instanţei este afectată din cauza împrejurărilor cauzei ori calităţii părţilor.

Motivele temeinice care pot servi la solicitarea strămutării sunt altele decât cele care constituie motiv de abţinere sau de recuzare a unui judecător, fiind vorba despre atitudini sau comportamente care nu pot fi încadrate strict în niciunul din cazurile de recuzare, dar care vădesc existenţa unei lipse de obiectivitate şi imparţialitate colectivă, reflex al influenţei exercitate de climatul în care se desfăşoară procesul penal.

Pe cale de consecinţă, în lipsa unor elemente concrete care să confirme bănuielile şi temerile petenţilor, împrejurările invocate de aceştia, astfel cum au fost expuse în cuprinsul cererii şi susţinute oral cu prilejul dezbaterilor pe fond, rămân simple afirmaţii, care nu pot conduce la admiterea prezentei cereri, petentul invocând aspecte care nu atrag aplicabilitatea dispoziţiilor art. 71 din C. proc. pen.

În concluzie, având în vedere că argumentele invocate de petent nu sunt de natură să pună sub semnul îndoielii imparţialitatea judecătorilor instanţei ori să evidenţieze elemente obiective pentru a considera că prin judecarea dosarului nr. x/2024 la Curtea de Apel Bacău, s-ar fi încălcat dreptul la un proces echitabil şi totodată, având în vedere informaţiile furnizate de către Curtea de Apel Bacău, Înalta Curte apreciază că este nejustificată cererea petentului, urmând a fi respinsă ca nefondată.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 74 din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024 al Curţii de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga petentul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024 al Curţii de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Obligă petentul la plata sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 23 septembrie 2025.