Motion to transfer trial rejected for lack of objective impartiality concerns; costs imposed

Şedinţa publică din data de 18 septembrie 2025

Deliberând asupra cererii de strămutare, în baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, la data de 03 septembrie 2025, sub nr. x/2025, petentul A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2025 al Curţii de Apel Piteşti, întrucât, în opinia sa, există suspiciuni rezonabile că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei.

În susţinerea demersului procesual promovat, petentul a argumentat că respingerea succesivă a cererilor sale în aproximativ 20 de dosare anterioare generează, în percepţia sa, o temere obiectivă privind posibilitatea respingerii şi a prezentei cauze. Totodată, petentul a apreciat că magistraţii care au pronunţat hotărârile în cauzele indicate în cuprinsul cererii de strămutare ar fi nesocotit prevederile legale şi ar fi manifestat o atitudine părtinitoare faţă de partea adversă B..

Referitor la cauza a cărei strămutare este solicitată, petentul a arătat că este nemulţumit faţă de modul în care s-a desfăşurat ancheta penală şi faţă de soluţiile dispuse de organele judiciare competente.

Prin informaţiile transmise la dosarul cauzei s-a învederat, în esenţă, că, la data de 11.07.2025, a fost înregistrată pe rolul acestei instanţe, sub numărul de dosar x/2025, plângerea formulată de petentul A. împotriva ordonanţei nr. 26/II/2/2022 din data de 16.06.2025, emisă de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Piteşti în dosarul nr. x/2022, prin care a fost respinsă plângerea petentului împotriva soluţiei de clasare dispusă în cadrul aceluiaşi dosar penal nr. x/2022 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Piteşti. S-a mai arătat că dosarul nr. x/2025 a fost repartizat automat în sistem informatic, primind termen de judecată la data de 09 septembrie 2025.

La data de 28 august 2025, s-a depus la dosar cererea de strămutare a judecării dosarului nr. x/2025 formulată de petentul A., care a fost înaintată Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, spre competentă soluţionare.

Verificând motivele invocate, Curtea de Apel Piteşti a învederat, în esenţă, că, în raport de motivele invocate de petent în susţinerea cererii de strămutare, nu se pot reţine elemente de natură să conducă la existenţa vreunei urme de îndoială asupra imparţialităţii şi obiectivităţii completului învestit cu soluţionarea dosarului nr. x/2025 sau la concluzia că, la această instanţă, petentul nu va beneficia de toate garanţiile necesare pentru o corectă soluţionare a cauzei, în deplină legalitate şi cu obiectivitate.

Analizând cererea formulată de petentul A., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 71 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

Astfel, strămutarea este măsura dispusă pentru a se asigura buna desfăşurare a procesului penal şi respectarea dreptului la un proces echitabil, constând în trecerea unei cauze penale de la instanţa de judecată sesizată cu aceasta la o altă instanţă egală în grad, în situaţia în care nu există garanţii de imparţialitate, cu referire la judecarea cauzei, în privinţa niciunuia dintre judecătorii instanţei sesizate.

Referindu-se la conceptul de imparţialitate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că aceasta se defineşte prin "absenţa prejudecăţilor sau a părerilor preconcepute". În acest context, s-a decis că imparţialitatea trebuie apreciată atât din punct de vedere subiectiv, luându-se în considerare convingerile sau interesele personale ale unui anume judecător într-un anume caz, cât şi potrivit unui test obiectiv, care stabileşte dacă judecătorul a oferit garanţii suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere (Cazul Piersack contra Belgiei, hotărârea din 1 octombrie 1982).

Demersul obiectiv a fost explicat de CEDO în sensul că ceea ce trebuie asigurat este încrederea pe care, într-o societate democratică, instanţele trebuie să o inspire publicului (Fey contra Austria). În aplicarea acestui text, opinia părţii în cauză cu privire la imparţialitatea instanţei este importantă, dar nu decisivă. Imparţialitatea obiectivă constă "în a pune problema dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite fapte verificabile justifică suspectarea imparţialităţii acestuia din urmă." (Cazul Hauschildt contra Danemarcei).

Motivele temeinice care pot fundamenta strămutarea sunt altele decât cele care constituie motiv de abţinere sau de recuzare a unui judecător, fiind vorba despre atitudini, comportamente, calităţi ale părţilor care nu pot fi încadrate strict în niciunul dintre cazurile de recuzare, dar care vădesc existenţa unei lipse de nepărtinire, reflex al influenţei exercitată de climatul în care se desfăşoară procesul penal.

În cazul unei cereri de strămutare, imparţialitatea judecătorilor care compun instanţa trebuie analizată din perspectiva împrejurărilor cauzei, a calităţii părţilor şi a pericolului de tulburare a ordinii publice.

Verificând, în acest context, actele şi lucrările dosarului, se reţine că temeiurile de fapt invocate în cuprinsul cererii de strămutare nu sunt de natură să demonstreze că imparţialitatea judecătorilor de la instanţa pe rolul căreia se află dosarul nr. x/2025 ar fi afectată datorită împrejurărilor cauzei sau a calităţii părţilor, nefiind invocate şi nici identificate date ori informaţii apte să pună sub semnul îndoielii asigurarea de către toţi magistraţii Curţii de Apel Piteşti a dreptului petentului de a i se analiza solicitările de o instanţă independentă şi imparţială.

Simpla împrejurare că judecătorii Curţii de Apel Piteşti au mai judecat şi alte cauze care îl priveau pe petent, iar soluţiile pronunţate nu i-au fost favorabile acestuia, nu este de natură să afecteze nici măcar la nivel de aparenţă imparţialitatea întregului corp al magistraţilor din cadrul acestei instanţe, în condiţiile în care, în virtutea specificului funcţiei deţinute, magistraţii au obligaţia de a-şi îndeplini atribuţiile fără părtinire şi cu respectarea dispoziţiilor legale, indiferent de calitatea părţilor şi împrejurările cauzei.

De altfel, în cazul în care se creează premisele unei incompatibilităţi, legiuitorul a prevăzut alte remedii procesuale, părţile având dreptul de a formula cerere de recuzare de îndată ce au aflat despre existenţa cazului de incompatibilitate.

Se reţine că imparţialitatea magistratului se prezumă până la proba contrară, iar punctul de vedere al persoanei interesate nu joacă un rol determinant, ci trebuie să fie justificat în mod obiectiv. (cauza Aleksandr Nikolayevich Ovcharenko v. Ucraina)

Prin urmare, aspectele învederate de petent prin cererea de strămutare referitoare la soluţionarea mai multor cauze pe rolul Curţii de Apel Piteşti nu sunt prin ele însăşi suficiente să trezească îndoieli cu privire la imparţialitate, dispoziţiile care reglementează competenţa instanţelor de judecată presupunând în mod frecvent astfel de situaţii.

Or, dacă doar din cauza acestei împrejurări imparţialitatea judecătorilor ar fi pusă sub semnul întrebării, legiuitorul ar fi exclus de plano competenţa teritorială a instanţei începând cu o a doua cauză civilă sau penală a aceluiaşi petent.

Este adevărat că pentru a determina existenţa, într-un anumit caz, a unui motiv întemeiat cu privire la lipsa de imparţialitate a unei instanţe, punctul de vedere al celui care se îndoieşte de imparţialitate trebuie luat în considerare, dar acesta nu joacă un rol decisiv, factorul determinant constând în a şti dacă putem considera această teamă ca fiind justificată în mod obiectiv (cauza Ferrantelli si Santangelo contra Italiei).

Or, faptul că alte cereri formulate de petent au fost respinse nu poate conduce la concluzia existenţei unei suspiciuni rezonabile privind afectarea imparţialităţii judecătorilor instanţei, întrucât simpla afirmaţie a părţii potrivit căreia judecătorii ar fi respins neîntemeiat respectivele cereri dintr-o pretinsă atitudine părtinitoare faţă de partea adversă B. nu poate fundamenta nici măcar în aparenţă un temei pentru reţinerea unei încălcări a principiului imparţialităţii. O asemenea afirmaţie reflectă, în realitate, doar percepţii şi aprecieri subiective, de natură pur personală, ale petentului.

În ceea ce priveşte criticile referitoare la modul de desfăşurare a anchetei penale, precum şi la soluţiile adoptate de organele judiciare competente în dosarul nr. x/2022 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Piteşti, Înalta Curte reţine că instanţa sesizată cu cererea de strămutare a judecării unei cauze penale nu examinează şi nu se pronunţă asupra fondului acesteia. În concret, faptele şi împrejurările asupra cărora este chemată să se pronunţe instanţa sesizată cu cererea de strămutare a judecării cauzei ţin de asigurarea condiţiilor privind desfăşurarea normală a procesului penal, condiţie ce vizează şi interesează toate părţile din proces, independent de calitatea lor procesuală.

Ca urmare, nemulţumirile exprimate de petent cu privire la modul de soluţionare, în cursul urmăririi penale, a plângerii formulate constituie expresia poziţiei lui faţă de soluţia de clasare dispusă de procurorul de caz şi menţinută de procurorul ierarhic superior, care poate fi valorificată în mod corespunzător în cadrul plângerii împotriva soluţiei de clasare, ce face obiectul dosarului a cărui strămutare se solicită, iar nu un temei obiectiv pentru reţinerea vreunei suspiciuni cu privire la imparţialitatea judecătorului de cameră preliminară de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă.

În consecinţă, aspectele invocate de petent nu sunt susceptibile a da naştere, prin ele însele, unei temeri justificate obiectiv cu privire la o pretinsă părtinire a întregului corp al judecătorilor instanţei pe rolul căreia se află cauza cu privire la care a fost formulată prezenta cerere.

De altfel, se constată că toate aspectele invocate de petent prin cererea de strămutare au un caracter general, argumentele fiind expuse într-o manieră abstractă, respectiv prezentate exclusiv sub forma unor simple afirmaţii care nu pot fi verificate şi care nu tind la configurarea vreunui temei concret de strămutare.

Aşadar, în contextul informaţiilor transmise conform art. 72 alin. (6) din C. proc. pen. şi în lipsa altor împrejurări de fapt verificabile, care să coroboreze afirmaţiile petentului, simpla susţinere că instanţa anterior menţionată nu ar putea da dovadă de obiectivitate şi imparţialitate, aspecte care s-ar putea circumscrie unor elemente de natură să afecteze calitatea actului de justiţie, nu poate constitui un motiv temeinic de strămutare.

Faţă de considerentele expuse anterior, în baza art. 74 din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2025 al Curţii de Apel Piteşti.

Având în vedere soluţia pronunţată în cauză, în baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga pe petent la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2025 al Curţii de Apel Piteşti.

Obligă pe petent la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 septembrie 2025.