Transfer request rejected as unfounded; applicant ordered to pay 300 RON costs.

Şedinţa publică din data de 24 iunie 2025

Deliberând asupra cererii formulată de petenta A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului penal nr. x/2025 al Curţii de Apel Cluj, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală la data de 02 iunie 2025, sub dosar nr. x/2025, petenta A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2025 al Curţii de Apel Cluj, susţinând că există suspiciuni rezonabile că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei.

În argumentare, petenta A., în esenţă, a arătat că este o victimă a abuzurilor judiciare în formă continuată, făcând referire la fabricarea de dosare penale pe fapte inexistente timp de 25 de ani la solicitarea şi altor societăţii comerciale, anihilarea dreptului la apărare, aproximativ 100 de acţiuni penale în care erau părţi vătămate, clasate şi transformaţi peste noapte în infractorii, omisiunea tuturor instanţelor de a constata că familia A. este proprietar asupra CF x Desesti, astfel că, societăţile comerciale au formulat denunţuri false cu care duc în eroare instanţele de judecată. De asemenea, a susţinut că există un pericol real pentru viaţa şi libertatea acesteia, existenţa unui risc iminent de abuzuri grave asupra integrităţii fizice şi psihice, posibilitatea unei internări forţate sau a altor acte de persecuţie continuate timp de 25 de ani. A făcut referire la refuzul sistematic al autorităţilor de a proteja demnitatea, viaţa, libertatea şi aceleaşi proprietăţi. A mai făcut referire la cele patru contestaţii în anulare şi două revizuiri respinse fără cercetarea fondului, sfidarea normelor CEDO şi Constituţionale, aplicarea de interpretări în favoarea menţinerii abuzurilor, precum şi la refuzul instanţelor de fond de a accepta dovada faptului ca nu există faptele, demascarea unor reţele de trafic de terenuri, droguri şi arme, investiţii de peste 100.000 euro pentru expunerea unor activităţi ilegale, supunerea unor presiuni extreme, ameninţări şi tentative de anihilare, pericol continuu asupra vieţii sub zeci de atentate eşuate a familiei A..

În concluzie, a solicitat admiterea cererii de strămutare şi intervenţia promptă a Înaltei Curţi pentru a preveni agravarea unui abuz judiciar continuat şi formele de tortură, presiunile asupra familiei sunt interzise în democraţie, şi în consecinţă, strămutarea dosarelor penale şi civile de pe raza Curţii de Apel Cluj la o altă curte de apel din vecinătate.

Prin informaţiile transmise la dosarul cauzei, în raport cu motivele invocate în cuprinsul cererii de strămutare, s-a apreciat că cererea de strămutare nu poate fi admisă, întrucât nu s-a făcut dovada existenţei unei suspiciuni rezonabile că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericolul de tulburare a ordinii publice.

Totodată, dispoziţiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 303/2024 privind statutul judecătorilor şi procurorilor stabilesc că judecătorii sunt independenţi, se supun numai legii şi trebuie să fie imparţiali. De asemenea, dispoziţiile art. 9 alin. (1) din Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor statuează că judecătorii trebuie să fie imparţiali în îndeplinirea atribuţiilor profesionale, fiind obligaţi să decidă în mod obiectiv, liber de influenţe, iar alin. (2) al aceluiaşi articol stabileşte că judecătorii trebuie să se abţină de la orice comportament, act sau manifestare de natură să altereze încrederea în imparţialitatea lor. Pentru stabilirea independenţei autorităţii jurisdicţionale, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a luat în calcul mai multe aspecte: lipsa oricărei ingerinţe sau aparenţe de ingerinţă din partea altor puteri ale statului sau a părţilor, precum şi existenţa unor garanţii reale împotriva riscului unei presiuni exterioare.

Din verificările efectuate, s-a apreciat că nu rezultă vreo încălcare a normelor mai sus evocate în activitatea desfăşurată de către judecătorii la care a fost repartizat dosarul a cărei strămutare se solicită, aceştia desfăşurându-şi activitatea în mod obiectiv, cu respectarea strictă a cerinţelor principiului imparţialităţii, neexistând niciun argument valid pentru a dispune strămutarea cauzei.

Analizând cererea formulată de petenta A., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 71 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

Astfel, strămutarea este măsura dispusă pentru a se asigura buna desfăşurare a procesului penal şi respectarea dreptului la un proces echitabil, constând în trecerea unei cauze penale de la instanţa de judecată sesizată cu aceasta la o altă instanţă egală în grad, în situaţia în care nu există garanţii de imparţialitate, cu referire la judecarea cauzei, în privinţa niciunuia dintre judecătorii instanţei sesizate.

Referindu-se la conceptul de imparţialitate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că aceasta se defineşte prin "absenţa prejudecăţilor sau a părerilor preconcepute". În acest context, s-a decis că imparţialitatea trebuie apreciată atât din punct de vedere subiectiv, luându-se în considerare convingerile sau interesele personale ale unui anume judecător într-un anume caz, cât şi potrivit unui test obiectiv, care stabileşte dacă judecătorul a oferit garanţii suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere (Cazul Piersack contra Belgiei, hotărârea din 1 octombrie 1982).

Demersul obiectiv a fost explicat de CEDO în sensul că ceea ce trebuie asigurat este încrederea pe care, într-o societate democratică, instanţele trebuie să o inspire publicului (Fey contra Austria). În aplicarea acestui text, opinia părţii în cauză cu privire la imparţialitatea instanţei este importantă, dar nu decisivă. Imparţialitatea obiectivă constă "în a pune problema dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite fapte verificabile justifică suspectarea imparţialităţii acestuia din urmă." (Cazul Hauschildt contra Danemarcei).

Motivele temeinice care pot fundamenta strămutarea sunt altele decât cele care constituie motiv de abţinere sau de recuzare a unui judecător, fiind vorba despre atitudini, comportamente, calităţi ale părţilor care nu pot fi încadrate strict în niciunul din cazurile de recuzare, dar care vădesc existenţa unei lipse de nepărtinire, reflex al influenţei exercitată de climatul în care se desfăşoară procesul penal.

În cazul unei cereri de strămutare, imparţialitatea judecătorilor care compun instanţa trebuie analizată din perspectiva împrejurărilor cauzei, a calităţii părţilor şi a pericolului de tulburare a ordinii publice.

Examinând în aceste coordonate împrejurările invocate în speţă drept temeiuri ale cererii de strămutare, Înalta Curte constată că solicitarea formulată de petenta A. vizează existenţa unei suspiciuni rezonabile că imparţialitatea judecătorilor Curţii de Apel Cluj este afectată de împrejurările cauzei, petenta dorind strămutarea cauzei la o altă instanţă egală în grad.

Înalta Curte constată că afirmaţiile petentei A. referitoare la lipsa de independenţă şi de imparţialitate a judecătorilor, nu sunt susţinute de elemente obiective care să genereze suspiciuni temeinice asupra imparţialităţii judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Cluj.

Imparţialitatea judecătorilor nu poate fi pusă la îndoială decât în măsura în care este învederată o anumită suspiciune de natură să creeze o îndoială pentru orice observator obiectiv. Prin urmare, vizează o lezare a obiectivităţii sau imparţialităţii judecătorilor unei instanţe care prezintă o existenţă de natură concretă la momentul formulării cererii de strămutare, iar nu o eventualitate.

Suspiciunea exprimată de către petenta A. cu privire la imparţialitatea judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Cluj are, în realitate, valoarea unei simple alegaţii, ce nu este confirmată de un minimum de date obiective care să susţină o atare temere şi să legitimeze eventuala strămutare a cauzei. Nemulţumirile petentei A. astfel cum au fost exprimate în cererea formulată, nu generează, în mod automat, o suspiciune colectivă de parţialitate a întregii instanţe, fiind necesar a se corobora cu alte informaţii obiective, de natură a da naştere unor îndoieli rezonabile asupra imparţialităţii tuturor judecătorilor instanţei pe rolul căreia se află cauza în prezent.

Ca atare, în lipsa unor elemente concrete, împrejurările invocate de petenta A., respectiv fabricarea de dosare penale,abuzuri asupra integrităţii fizice şi psihice şi asupra dreptului de proprietate, nu sunt susceptibile a da naştere, prin ele însele, unei temeri justificate obiectiv cu privire la imparţialitatea judecătorilor Curţii de Apel Cluj şi în aceste condiţii, nu se poate reţine că la nivelul acestei instanţe nu ar exista condiţii pentru respectarea garanţiilor inerente unui proces echitabil.

Înalta Curte reaminteşte că imparţialitatea magistratului se prezumă până la proba contrară, iar punctul de vedere al persoanei interesate nu joacă un rol determinant, ci trebuie să fie justificat în mod obiectiv. (cauza Aleksandr Nikolayevich Ovcharenko v. Ucraina)

Cu alte cuvinte, pentru a determina existenţa, într-un anumit caz, a unui motiv întemeiat cu privire la lipsa de nepărtinire a unei instanţe, punctul de vedere al celui care se îndoieşte de imparţialitate trebuie luat în considerare, dar acesta nu joacă un rol decisiv, factorul determinant constând în a şti dacă putem considera această teamă ca fiind justificată în mod obiectiv (cauza Ferrantelli si Santangelo contra Italiei).

Astfel, argumentele invocate de către petenta A. antamează, în realitate, chestiuni ce privesc, înseşi legalitatea măsurilor procesuale, abuzuri asupra integrităţii fizice şi psihice, precum şi soluţiile dispuse în cauzele sale făcând referire la cele patru contestaţii în anulare şi cele două cereri de revizuire. Or, nemulţumirile petentei au semnificaţia unor veritabile critici aduse legalităţii soluţiilor dispuse în plan procesual sau substanţial, iar astfel de critici pot constitui temeiuri pentru promovarea căilor de atac şi nicidecum nu pot fi examinate în procedura de soluţionare a cererii de strămutare. În acest din urmă demers procesual, instanţa poate evalua doar temeinicia suspiciunilor exprimate de petentă cu privire la imparţialitatea judecătorilor, fără a fi abilitată să cenzureze - explicit sau implicit - legalitatea măsurilor dispuse de aceştia în cursul procesului.

Pe de altă parte, argumentele prezentate de petenta A. în cererea formulată au un caracter general, încadrându-se doar la nivel formal în temeiurile prevăzute de art. 71 din C. proc. pen., motiv pentru care, se apreciază că nu conţin elemente de natură a indica o posibilă afectare a imparţialităţii judecătorilor instanţei.

Concluzionând, în raport cu prevederile art. 71 din C. proc. pen., analizând împrejurările, calitatea părţilor şi obiectul cauzei a cărei strămutare se cere, Înalta Curte constată că nu rezultă suspiciuni care ar putea pune sub semnul îndoielii imparţialitatea şi obiectivitatea judecătorilor Curţii de Apel Cluj care să conducă la încălcarea dreptului la un proces echitabil, în sensul dispoziţiilor art. 6 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale.

Faţă de considerentele expuse anterior, în baza art. 74 din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petenta A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului penal nr. x/2025 al Curţii de Apel Cluj.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga petenta la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petenta A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului penal nr. x/2025 al Curţii de Apel Cluj.

Obligă petenta la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 24 iunie 2025.