Inadmissibility of appeal against final appellate decision challenging qualified robbery conviction and merged prison sentence

Şedinţa publică din data de 15 octombrie 2024

Asupra cauzei penale de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 1303 pronunţată la data de 17.11.2023 de Judecătoria Cluj-Napoca, în temeiul articolului 233, art. 234 alin. (1) lit. d) C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. (2) lit. b) şi art. 76 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul A., la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie calificată.

În temeiul art. 67 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b), d) C. pen., s-a aplicat inculpatului, pe o perioadă de 3 ani, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, a dreptului de a alege.

În temeiul art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b), d) C. pen., s-a interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a alege.

În temeiul art. 97 alin. (1) C. pen., a fost anulată suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani şi 9 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 908/24.06.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca, definitivă prin neapelare la data de 12.10.2021.

În temeiul art. 40 alin. (1), art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. b), d) şi e) C. pen., a fost contopită pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare aplicată inculpatului prin prezenta sentinţă penală, cu pedeapsa de 2 ani şi 9 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 908/24.06.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca, iar dintre aceste pedepse, la pedeapsa cea mai grea de 2 ani şi 9 luni închisoare s-a adăugat un spor de 10 luni închisoare (reprezentând 1/3 din totalul celeilalte pedepse) şi s-a aplicat inculpatului A., pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 7 luni închisoare, care s-a dispus să se execute în regim de detenţie, la care s-a adăugat în întregime pedeapsa amenzii în sumă de 4475 RON aplicată acestuia prin sentinţa penală nr. 1327/26.10.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca pentru o infracţiune concurentă cu cea din prezenta cauză.

În temeiul art. 45 alin. (3) C. pen., s-a aplicat inculpatului pe o perioadă de 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, a dreptului de a alege, drepturi prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), d) C. pen.

În temeiul art. 45 alin. (5) raportat la art. 65 alin. (1) şi art. 66 alin. (1) lit. a), b), d) C. pen., s-a interzis inculpatului dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a alege.

În temeiul art. 559 C. proc. pen., au fost anulate formele de executare a pedepsei amenzii aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 1327/26.10.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca şi s-a dispus întocmirea unor noi forme pentru executarea pedepsei amenzii aplicată prin această hotărâre alături de pedeapsa închisorii.

În temeiul art. 397 C. proc. pen., s-a luat act că persoana vătămată B., nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.

În temeiul art. 25 alin. (1) şi art. 397 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 1349 şi art. 1357 C. civ., a fost admisă acţiunea civilă exercitată în procesul penal de partea civilă S.C. C. S.R.L., prin reprezentant D. şi a fost obligat inculpatul să plătească cu titlul de despăgubiri civile în favoarea acestei părţi civile suma de 6109 RON, reprezentând daune materiale.

În temeiul art. 274 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 600 RON cu titlul de cheltuieli judiciare în favoarea statului.

În temeiul art. 272 C. proc. pen. suma de 520 RON, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, avocat E. s-a avansat din fondurile Ministerului Justiţiei în favoarea Baroului Cluj.

Pentru a dispune astfel, instanţa de fond, analizând probele administrate în cursul urmăririi penale, la care a făcut pe larg trimitere în hotărârea pronunţată, a reţinut, în esenţă, că faptele imputate inculpatului, care în data de 16.12.2017, în jurul orei 01:50, în timp ce se afla în cadrul sălii de jocuri electronice F. situată pe str. x din municipiul Cluj-Napoca, profitând de neatenţia persoanei vătămate B., casieră în cadrul localului, a sustras dintr-un sertar al barului suma de aproximativ 6109 RON, după care a exercitat acte de violenţă asupra persoanei vătămate pentru a-şi asigura scăparea cu suma de bani sustrasă, cauzându-i acesteia leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare 1-2 zile de îngrijiri medicale, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de tâlhărie calificată, prevăzută de art. 233, art. 234 alin. (1) lit. d) C. pen.

La individualizarea judiciară a pedepselor, judecătorul a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 74 C. pen., iar în favoarea inculpatului a fost reţinut art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen., respectiv împrejurarea că forma de violenţă cu care inculpatul a comis infracţiunea de tâlhărie a constat într-o acţiune menită exclusiv a-l ajuta să scape din mâinile persoanei vătămate prin smucire şi îmbrâncirea persoanei vătămate pentru a putea fugi, precum şi leziunile uşoare cauzate victimei persoană fizică, care au necesitat pentru vindecare un număr mic de îngrijiri medicale (1-2 zile).

De asemenea, având în vedere că prin sentinţa penală nr. 908/24.06.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca, definitivă prin neapelare la data de 12.10.2021, inculpatului i-a fost aplicată pedeapsa de 2 ani şi 9 luni închisoare şi executarea pedepsei a fost suspendată sub supraveghere pe o durată de 3 ani, iar infracţiunea pentru care a fost condamnat prin prezenta sentinţă penală la pedeapsa închisorii a fost comisă până la rămânerea definitivă a sentinţei penale anterior menţionate, în temeiul art. 97 alin. (1) C. pen., instanţa a anulat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani şi 9 luni închisoare.

Totodată, instanţa a constatat că infracţiunea pentru care i-a fost aplicată pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare prin prezenta sentinţă penală şi cele pentru care i-au fost aplicate pedeapsa amenzii în sumă de 4475 RON prin sentinţa penală nr. 1327/26.10.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca, definitivă prin neapelare la data de 07.12.2021 şi pedeapsa de 2 ani şi 9 luni închisoare prin sentinţa penală nr. 908/24.06.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca, definitivă prin neapelare la data de 12.10.2021 sunt concurente, întrucât aceste infracţiuni au fost săvârşite de inculpat înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele.

Sub aspectul laturii civile a cauzei, instanţa a constatat că persoana vătămată B. nu s-a constituit parte civilă în procesul penal, iar persoana vătămată S.C. C. S.R.L. s-a constituit parte civilă în procesul penal, solicitând obligarea inculpatului la plata sumei de 6109 RON, cu titlul de despăgubiri civile, reprezentând daune materiale, constând în suma de bani sustrasă de inculpat din patrimoniul acesteia şi nerecuperată.

Împotriva acestei sentinţe au formulat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca şi inculpatul A..

Prin decizia penală nr. 1061/A/2024 din 26 iunie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, în dosarul nr. x/2018, în temeiul art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. proc. pen., a fost admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj Napoca împotriva sentinţei penale nr. 1303 din data de 17.11.2023 pronunţate de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. x/2018, hotărâre care a fost desfiinţată în parte, în latură penală, strict în ceea ce priveşte greşita deducere a duratei reţinerii din amenda penală, şi pronunţând o nouă hotărâre în aceste limite, a fost menţinută pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 7 luni închisoare aplicată inculpatului (obţinută prin contopirea pedepsei de 2 ani şi 6 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentinţă penală apelată în prezenta cauză, cu pedeapsa de 2 ani şi 9 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 908/24.06.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca, la pedeapsa cea mai grea de 2 ani şi 9 luni închisoare adăugându-se un spor de 10 luni închisoare), pe lângă care s-a aplicat amenda penală în integralitate (4500 RON).

În temeiul art. 422 C. proc. pen. raportat la art. 72 C. pen., s-a dedus din pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 7 luni închisoare aplicată inculpatului A., durata reţinerii de 24 de ore - de la data de 28.05.2017 ora 01:00 până la data de 29.05.2017 - ora 01:00 (din dosarul nr. x/2020 al Judecătoriei Cluj- Napoca).

Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate, în măsura în care nu contravin prezentei decizii penale.

În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat în apel au rămas în sarcina statului.

În baza art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a fost respins ca inadmisibil apelul declarat de inculpatul A. împotriva sentinţei penale nr. 1303 pronunţată la data de 17.11.2023 de Judecătoria Cluj Napoca.

S-a dispus plata din fondurile Ministerului Justiţiei către Baroul de Avocaţi Cluj, a sumei de 942 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru apelant.

Pentru a pronunţa această hotărâre, Curtea de apel a reţinut, în esenţă, în ceea ce priveşte calea de atac exercitată de inculpatul A., că acesta a apelat sentinţa atacată printr-o cerere intitulată recurs, transmisă prin intermediul poştei electronice (e-mail), fără a fi semnată.

De asemenea, deşi au fost efectuate demersuri pentru a se verifica dacă inculpatul este titularul căii de atac (i s-a transmis o adresă pentru a comunica dacă îşi însuşeşte cererea de apel), nu s-a reuşit contactarea acestuia nici de către instanţă, nici de către apărătorul desemnat din oficiu.

În atare situaţie, Curtea de apel a constatat că lipseşte dovada semnării declaraţiei de apel de către inculpat, sens în care se impune respingerea apelului ca inadmisibil, existând suspiciunea că apelul a fost declarat de o persoană căreia legea nu îi acordă dreptul de apel.

În continuare, examinând apelul declarat în cauză de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj Napoca, prin prisma normelor şi dispoziţiilor legale incidente în cauză în limitele caracterului devolutiv, instanţa de apel a reţinut, în esenţă, că, raportat la materialul probator administrat în faza de urmărire penală, dar şi pe parcursul cercetării judecătoreşti, în mod corect prima instanţă a constatat că faptele imputate inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de tâlhărie calificată, prevăzută de art. 233, art. 234 alin. (1) lit. d) C. pen.

De asemenea, a constatat că instanţa de fond a procedat la o corectă individualizare a pedepsei concret aplicate inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie calificată - de 2 ani şi 6 luni închisoare - în limitele reduse cu o treime potrivit dispoziţiilor art. 233, art. 234 alin. (1) lit. d), cu aplicarea art. 75 alin. (2) lit. b) şi art. 76 alin. (1) C. pen.

Cu toate acestea, Curtea de apel a constatat că, în dosarul nr. x/2020, din pedeapsa principală aplicată inculpatului, în cuantum de 4500 de RON, în mod incorect a fost dedusă durata reţinerii de 24 de ore din 28.05.2017, prin înlăturarea unei zile amendă din totalul celor 180 de zile -amendă stabilite, inculpatul fiind obligat, în final, la plata sumei totale de 4475 RON, cu titlu de amendă penală. Instanţa de apel a menţinut pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 7 luni închisoare aplicată inculpatului (obţinută prin contopirea pedepsei de 2 ani şi 6 luni închisoare aplicată inculpatului prin prezenta sentinţă penală, cu pedeapsa de 2 ani şi 9 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 908/24.06.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca, la pedeapsa cea mai grea de 2 ani şi 9 luni închisoare adăugându-se un spor de 10 luni închisoare) şi a aplicat amenda penală în integralitate (4500 RON).

Totodată, raportat la prevederile art. 72 alin. (3) C. pen., conform cărora, în cazul amenzii care însoţeşte pedeapsa închisorii, perioada în care o persoană a fost supusă unei măsuri preventive privative de libertate se scade din durata pedepsei închisorii, Curtea de apel a dedus din pedeapsa rezultantă a închisorii durata reţinerii de 24 de ore de la data de 28.05.2017, ora 01:00 - până la data de 29.05.2017, ora 01:00 (din dosarul nr. x/2020 al Judecătoriei Cluj-Napoca).

Împotriva acestei decizii, la 26 iunie 2024, a formulat recurs inculpatul A., solicitând, în esenţă, rejudecarea dosarului şi aplicarea unei pedepse cu suspendarea executării, şi învederând că regretă greşelile pe care le-a făcut, că bunurile furate (2 biciclete care, de altfel, au fost recuperate, 3 sticle de băutură şi un corn cu ciocolată) nu justifică aplicarea unei pedepse cu închisoarea, precum şi că va plăti toate amenzile şi toate cheltuielile de judecată.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, sub nr. x/2018, fiind repartizată aleatoriu, în sistem informatizat, Completului nr. 7, pentru termenul de judecată din 10 octombrie 2024.

La acest termen reprezentantul Ministerului Public a invocat excepţia inadmisibilităţii apelului, iar apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul A., a arătat că, deşi, iniţial, inculpatul şi-a calificat cererea ca fiind recurs, ulterior, a recalificat-o ca fiind apel, sens în care a lăsat la aprecierea instanţei soluţia din prezenta cauză, în raport cu hotărârea pronunţată de curtea de apel.

Examinând apelul formulat de inculpatul A. prin prisma excepţiei invocate, dar şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată că acesta este inadmisibil, pentru motivele arătate în continuare.

Dând eficienţă principiilor legalităţii căilor de atac şi liberului acces la justiţie, reglementate de dispoziţiile art. 129 şi art. 21 din Constituţia României, revizuită, precum şi exigenţelor determinate prin art. 3 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, admisibilitatea acestora fiind condiţionată de exercitarea lor potrivit legii, în termenele şi pentru motivele reglementate de normele incidente în materie.

Aşadar, revine părţii interesate obligaţia de a sesiza instanţele de judecată în condiţiile legii procesual penale, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate.

În prezenta cauză, Înalta Curte constată că a fost sesizată cu un apel exercitat de inculpatul A. împotriva unei hotărâri definitive, pronunţate în apel, care, potrivit legii procesual penale, nu este supusă căii de atac a apelului.

Astfel, în conformitate cu dispoziţiile art. 408 alin. (1) C. proc. pen., sentinţele pot fi atacate cu apel, dacă legea nu prevede altfel, iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, încheierile - din fond - pot fi atacate cu apel numai odată cu sentinţa, cu excepţia situaţiilor când, potrivit legii, pot fi atacate separate cu apel.

Totodată, din interpretarea sistematică a dispoziţiilor art. 551 şi art. 552 C. proc. pen., rezultă că decizia instanţei de apel rămâne definitivă la data pronunţării acesteia.

Rezultă, aşadar, că decizia penală nr. 1061/A/2024 din 26 iunie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Cluj a rămas definitivă la data pronunţării.

În aceste condiţii, raportat la dispoziţiile legale anterior menţionate, se constată că inculpatul A. a promovat o cale de atac împotriva unei decizii definitive, dată în apel, învestind Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu soluţionarea acesteia, deşi nu întruneşte cerinţele legale.

Or, atâta timp cât prin lege nu este reglementată posibilitatea exercitării unei căi de atac şi împotriva deciziilor definitive pronunţate în apel, o asemenea procedură nu este admisibilă, întrucât în situaţia contrară s-ar încălca principiul instituit prin art. 129 din Constituţia României, potrivit căruia "împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile... pot exercita căile de atac, în condiţiile legii". În consecinţă, recunoaşterea unei căi de atac în situaţii neprevăzute de legea procesuală penală constituie o încălcare a principiului legalităţii căilor de atac şi, din acest motiv, apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.

Având în vedere considerentele expuse mai sus, Înalta Curte, în baza art. 421 alin. (1) pct. 1 lit. a) teza a II-a C. proc. pen., va respinge, ca inadmisibil, apelul formulat de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 1061/A/2024 din 26 iunie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, în dosarul nr. x/2018.

Conform art. 275 alin. (2) C. proc. pen., faţă de culpa sa procesuală, apelantul inculpat va fi obligat la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Totodată, în temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru apelantul inculpat, în cuantum de 998 RON, va rămâne în sarcina statului şi se va plăti din fondurile Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, apelul formulat de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 1061/A/2024 din 26 iunie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, în dosarul nr. x/2018.

Obligă apelantul inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru apelantul inculpat, în sumă de 998 RON, rămâne în sarcina statului şi se plăteşte din fondurile Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 15 octombrie 2024.