Transfer of venue bid rejected as unfounded; petitioner ordered to pay 100 RON costs

Şedinţa publică din data de 03 aprilie 2025

Asupra cererii de strămutare de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală la data de 13.03.2025, petentul A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2025 al Curţii de Apel Braşov, secţia penală, deoarece există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor de la Curtea de Apel Braşov este afectată.

În acest sens, a menţionat că motivul principal al prezentei cereri de strămutare constă în lipsa capacităţii Curţii de Apel Braşov de a analiza în mod obiectiv şi imparţial cererea formulată de petent, aspect ce rezultă din modul în care această instanţă a gestionat aspectele esenţiale ale cererii iniţiale de strămutare.

Astfel, deşi motivul principal invocat în cererea de strămutare a dosarului nr. x/2021 al Tribunalului Braşov a fost nerespectarea principiului repartizării aleatorii a cauzei, Curtea de Apel Braşov nu a analizat acest aspect esenţial şi, în lipsa unei verificări efective a respectării principiului repartizării aleatorii, nu va putea să se pronunţe în cunoştinţă de cauză asupra cererii de strămutare.

În subsidiar, a invocat incompatibilitatea judecătorului desemnat şi a întregii Secţii Penale a Curţii de Apel Braşov, întrucât judecătorul desemnat a rămas în pronunţare în cauza conexă 1636/62/2024/al, ceea ce creează un conflict de interese şi o suspiciune rezonabilă asupra imparţialităţii sale. Or, această împrejurare creează un risc major de părtinire în analiza cererii de strămutare, întrucât magistratul a fost deja expus la argumentele sale dintr-un dosar conex şi şi-a format deja opinii asupra apărărilor invocate.

Mai mult, a arătat că întreaga secţie Penală a Curţii de Apel Braşov se află într-o situaţie de incompatibilitate, întrucât mai mulţi judecători din această secţie au soluţionat anterior cauze conexe ale petentului, ceea ce le-a oferit o expunere repetată la aceeaşi argumentaţie juridică, influenţând inevitabil percepţia asupra speţei; iar alţi judecători au relaţii de rudenie cu procurorul de caz din dosarele conexe, ceea ce generează un risc evident de părtinire.

A menţionat că judecătorii Curţii de Apel Braşov nu vor analiza în mod obiectiv şi imparţial cererea de strămutare a dosarului x/2021 al Tribunalului Braşov, având în vedere soluţia iniţială pronunţată într-o altă cerere de strămutare, motiv pentru care a invocat incompatibilitatea judecătorului desemnat cu soluţionarea dosarului nr. x/2025 şi a întregii Secţii Penale a Curţii de Apel Braşov.

În cuprinsul informaţiilor transmise de Curtea de Apel Braşov se prezintă etapele dosarului a cărui strămutare se solicită.

În privinţa petitului referitor la lipsa de diligenţă si obiectivitate a Curţii de Apel Braşov constând în omisiunea instanţei de a cere clarificări cu privire la respectarea principiului repartizării aleatorii a dosarului nr. x/2021 şi a dosarelor asociate, precum şi a dosarelor conexe acestuia, s-a precizat că, prin încheierea de şedinţă din data de 10.03.2025, instanţa a dispus să se emită o adresă către Tribunalul Braşov cu solicitarea de a se suplimenta comunicarea de informaţii punctual cu privire la cronologia repartizării dosarelor reunite la dosarul nr. x/2021, pe baza căruia s-a formulat prezenta cerere de strămutare.

Al doilea motiv al cererii de strămutare a fost considerat ca fiind o cerere de recuzare, fiind soluţionată la data de 10.03.2025.

S-a menţionat şi faptul că judecătorii secţiei penale ai Curţii de Apel Braşov s-au pronunţat în mai multe cauze în care petentul are calitatea de inculpat nu creează o suspiciune rezonabilii că imparţialitatea lor ar fi afectată.

Analizând cererea de strămutare formulată de petent, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 71 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie "strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice."

Strămutarea este, prin urmare, un remediu procesual prin intermediul căruia, în mod excepţional, judecarea unei anumite cauze penale este luată din competenţa unei instanţe şi dată spre soluţionare unei alte instanţe din aceeaşi categorie şi de acelaşi grad, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni asupra lipsei de obiectivitate şi imparţialitate a tuturor judecătorilor unei instanţe.

Referindu-se la conceptul de imparţialitate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că aceasta se defineşte prin "absenţa prejudecăţilor sau a părerilor preconcepute". În acest context, s-a decis că imparţialitatea trebuie apreciată, atât din punct de vedere subiectiv, luându-se în considerare convingerile sau interesele personale ale unui anume judecător într-un anume caz, cât şi potrivit unui test obiectiv, care stabileşte dacă judecătorul a oferit garanţii suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere (Cazul Piersack contra Belgiei, hotărârea din 1 octombrie 1982).

Demersul obiectiv a fost explicat de CEDO, în sensul că, ceea ce trebuie asigurat, este încrederea pe care, într-o societate democratică, instanţele trebuie să o inspire publicului (Fey contra Austria). În aplicarea acestui test, opinia părţii în cauză cu privire la imparţialitatea instanţei este importantă, dar nu decisivă. Imparţialitatea obiectivă constă "în a pune problema dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite fapte verificabile justifică suspectarea imparţialităţii acestuia din urmă." (Cazul Hauschildt contra Danemarcei).

Examinând în aceste coordonate cererea de strămutare formulată, Înalta Curte reţine că petentul a evidenţiat lipsa capacităţii Curţii de Apel Braşov de a analiza în mod obiectiv şi imparţial cererea iniţială de strămutare întrucât instanţa a omis să ceară clarificări cu privire la respectarea principiului repartizării aleatorii a dosarului nr. x/2021 al Tribunalului Braşov.

În acest sens, Înalta Curte constată că din informaţiile solicitate Curţii de Apel Braşov reiese că la termenul din data de 10.03.2025 instanţa a dispus să se emită o adresă către Tribunalul Braşov cu solicitarea de a se suplimenta comunicarea de informaţii punctual cu privire la cronologia repartizării dosarelor reunite la dosarul nr. x/2021.

Un alt motiv pentru care petentul a considerat că nu va avea parte de o judecată dreaptă a cererii de strămutare la Curtea de Apel Braşov îl reprezintă faptul că judecătorul învestit ar fi incompatibil să judece cauza întrucât s-a pronunţat în alte cauze penale ale petentului. Or, Înalta Curte constată că acest motiv a fost considerat de Curtea de Apel Braşov ca fiind o cerere de recuzare, fiind soluţionată la data de 10.03.2025.

De altfel, nici faptul că alţi judecători de la Curtea de Apel Braşov, secţia Penală s-au pronunţat în mai multe cauze în care petentul are calitatea de inculpat nu creează o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea lor ar fi afectată.

Totodată, verificând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că, prin sentinţa penală nr. 16/F din 21 martie 2025 pronunţată în dosarul nr. x/2025 al Curţii de Apel Braşov, secţia penală a fost respinsă cererea formulată de petentul A. privind strămutarea dosarului nr. x/2021 al Tribunalului Braşov.

Or, împrejurările invocate în cauză drept temei al cererii de strămutare nu generează suspiciuni asupra imparţialităţii instanţei, neexistând un motiv temeinic care să justifice strămutarea cauzei.

Cât priveşte cererea de sesizare a Curţii Constituţionale a României cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 71 şi 72 alin. (5) din C. proc. pen. şi cererea de sesizare a C.J.U.E. formulate de petentul A., Înalta Curte constată că sunt adresate Curţii de Apel Braşov, întrucât în cererea formulată, petentul solicită Curţii de Apel Braşov sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru examinarea constituţionalităţii art. 71 şi 72 alin. (5) din C. proc. pen., în măsura în care acestea împiedică strămutarea unei cereri de strămutare către o alta curte de apel.

În raport cu cele menţionate, neexistând indicii care să justifice suspiciunea că imparţialitatea tuturor judecătorilor instanţei este afectată, Înalta Curte, în temeiul art. 74 din C. proc. pen., va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A., privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2025 al Curţii de Apel Braşov, secţia penală.

În conformitate cu art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga petentul la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A., privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2025 al Curţii de Apel Braşov, secţia penală.

Obligă petentul la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 03 aprilie 2025.